LEUCOREEA, HEMORAGIA, DUREREA LEUCOREEA - etimoiogia femeia prei scurgere alba; intd o scurgere vaginal8 fiziologicd cu origine dubla vaginalé si cervical’. Cresterea cantitativa a acesteia sau modificarea ei calitativa definesc Leucoreea. Etiologia: =factori/ endocrint: _ - hipersecretia glandelor cervicale; ~ hiperestrogenia. =factori infectiost: _-vaginite thricomoniazice; - vaginite candidozice; + vaginite microbiene. ~ factorireactionari: _- leucoree determinata de iritatia mucoasei la dezinfectanti, lubrifianti vaginall Din anamneza trebuie s& rezulte: - momentul apafitiei leucoreei ~ perioada ciclului menstrual in care apare; ~ existenfa de simptome asociate ca: prurit vulvar; arsuri vaginale; dispareunie; disurtie sau dureri pelvine; potakiurie. Examenul local: = se exploreazd vula 5i regiuinea perivulvars; + vaginul si secretia vaginalé; ~coluluterin; we Se recolteazd secretia vaginal’ pentru: ~examenul bacterlologic (éxamenul frotiuluily Anfarea pentru culturi cu efectuarea antibingramel re Th stare normals toate segmentele aparatului genital au o secretie, dar nu abundenta, Leucoreea patologic’ fi subimbi caracterele sidevine suparStoare, de. cole miai multe oti este o reactie de aparare contra diferitilor agenti patogeni patrunsi in caile genitale. 1. Leucoreea generat de leriuni cervicale: - - lezlunile cervicale cronice: toate leziunile ceivicale de ta cele mai simple pnd la carcinomul in situ, se ot manifesta clinic prin leucoree; . - leziuni cervicale acute - infectii cervicalecu germeni banal; 2. Leucoreéa generati de leziuni vaginale: = Vaginita thricomoniazics: leucoreea pararitara este acrata, cu miros de mucegai, de culoare alb ‘verzule, lucioasd, prezinta puncte hemoragice si bolnava acuz3 senzatie de prurit si usturime; ~ moniliaza vaginali determinatd de Candida albicans: leucoreea micoticd este albicioasi, cu un aspect gtunjos caracteristic; e i 7 - vaginita microbian’:a) negonococica cu colibacili, enterococ, stafilococ: leucoreea apare de obicei dup’ nasteri, avorturi, traumatisme sau In capul unor boli generale cur ar fi diabetul b) gonococica care poate fi localizat’ pe oricare dintre segmentele aparatulul genital feminin, determinsnd vulvovoginitd, Bartolinits, metroanexita gonococica - vaginitele redactionale la corpi strdini intravaginali; 3. Existd o hidroree fiziologic’ de sarcina: femeia gravida este predispusa la infectii vaginale in speciah cea candidozic’ si cea parazitara. HEMORAGIA Hemoragie uterind disfunctionala reprezinté 0 sangerare cu originea uterind care nu are cauze anatomice (fizice}, far8 chiar o cauza patologicé clar identificat ‘Sangerarea este de obicei intensa si reflect un dezechilibru intre functia ovulatorie normale si intre concentratia de estrogen si progesteron a organismului. Acést tip de hemoragie este cea mai intalnité cauzi de sAngerare uterind; poate fi primitiva si cea sica un réspuns anormal fa stimularea hormonal’ a ‘endometrului uterin. Hemoragiile sunt de cele mai multe ori cronice, au tendinta de recurenté si apar neregulat. Ciclurite menstruale pot fi ovulatorii sau anovulatori, in functie de prezenta sau absenga ovulatiei; Femelle care se prezintd cu astfel de patologie descriti de cele mai multe ori: - metroragit; - sngeréiri vaginale intre menstruatit; - modficari de ciclu menstrual ca duratd — polinienotee; oligomenoree, metroragie; - menometroragii + hirsutism; + bufeuri; - infertilitate; + schimbiii ale dispozitie’; ~sensibilitate dureroasa a vaginulul. Investigatii paraclinice frecvent efectuate in cazul pacientelor cu hemoragii utetine disfunctionale sunt: = hemoleucograma: cu determinarea hemoglobinel si hematocritului, 2 numérului de leucocite (utile in diagnosticul endometritelor) $i numarul total de trombocite. = teste de coagulare cu determinarea timpului de protombina, timpulul partial de tromboplastina; = “determinari. si hormonale: FSH, LH, nivelul”-hormonilor androgeni °(testosteronul, diniroepitestosteronului), al prolactinei, progesteronulul; + determinarea de HGG serice si.alte teste de sarcin’; - teste funictionale tiroidiene. Procedurile care pot fi efectuate pacientelor cy astfel de patologie sunt: - biopsia endometriala: pentru excluderea carcinomului endometrial; ~ histeroscopie: dacé se suspecteazi un polip sau un fibrom submucos; ~ ecografia pelviand sau transvaginala: pt. identificare de palipi intrauterini, evidentiere ovare;| + dilatarea si chiuretajul: se folosesc in cazut femeilor care nu réspund la tratament medicamentos sau la cel hormonal. DUREREA Durerea este simptormul care duce de cele mat multe ori femeia fa medic; Excitantii care produc durerea sunt externi si interni; cei externi actioneaza in principal asupra ‘tegumentelor organelor genitale, iar cet interni actioneaz asupra tesuturilor profunde. Dupd tesutul asupra céruia actioneazé, excitantii se impart in gLexcitanti viscerall, cu actiune directa asupra organului (metrita, fibrom uterin, chist ovarian); bLexcitanti peritoneali, cu o actiune asupra seroasei peritoneale (colectii purulente sau sangvine in cavitatea peritoneal); cLexcitanti celulari (paramietrita, celulite pelvine); d) excitanti vasculari (tromboze, arterite); el excitanti nervosi (leziuni de nevrita secundara). Catacteristicile generale ale durerit; dure ~bruse: sugereazd un eveniment peritoneal acut, cum ar fi perforatia, hemoragia, ruptura sau torsiuneal similar se poate prézenta o colic’ a tractului urinar sau gastrointestinal; ~ progresiv: sugereaza inflamatia, obstructia sau un proces cu evolutie lent. Localizarea durerij: - axa lateral, care reflect’ fosele iliace, find localizarea specificd pentru durerea anexials; - axa median, reflect’ durerile provenite din regiunea pelviperitoneala. Intensitatea dureril in functie de sensibilitatea individual’. Periodicitate a durerit: - durétile periodice: a) dureri Intermenstruale; b) dureri premenstruale; ©) durerile rienstruale (dismenoreea); i . " 4) dureri continue nevralgice; €) dureri discontinue, colicvuterine care apar de obicel in avort; )-dureripostmenstruale (rare, fenomene infiamatorl); ~dureri neperiodice: a) supraacute, paroxistice, de 0 evolutie extrema, care’ dau stari sincopale in abdomenul acut ginecologic (in sarcina extrautering rupt8, piosalpinx perforat, tumori torsionate, hemoragii); b). acute, in inflamafii genitale (metroanexite, “pelviperitonete, avort in. curs, sarcina extrautering); : 3 ¢) dureri subacute, de intensitate mai mic’, caracteristice tumor ‘sau procese inflamatorii subacute; y . 4) durerile cronice, sunt continue, permanente, ‘se ‘éxteriorizeaza la ‘contactul sexual, Ta examenul genital, la efort, “ mers, trepidatie, tuse; Sugereaza_procese ‘inflamatorii cronice, tumori uteroanexiale mai mici, tulburari de staticd, retroversil (Flexii, prolaps genital). F uteroanexiale (fibrom, chist) Tratamentul durerii pelvine poate fi medicamentos ‘sau chirurgical, in functie de gravitatea si tipul cauzel. oe *‘LTratamentul medicamentos cuprinde -antiinflamatorii nesteroidiene; -analgezice; -contraceptive orale; -antidepresive tricictice; -narcotice, daca durerea este important. 2.Tratamentul chirurgical este recomandat atunci cand cel medicamentos este ineficient si se adapteaza afectiunii incriminate. El poate consta in: -histerectomii; -excizit chirurgicale; -termocoagulare. INFECTILE APARATULUI GENITAL FEMININ Vaginita si Vulvovaginita VAGINITA (COLPITA este 0 afectiune ginecologicd caracterizata prin inflamarea peretilor vaginali. in cazul in care, odat’ cu peretii vaginului, se inflameaza si intrarea in vagin, precum gi labiile mari si.mici, boala'se numeste vulvovaginita. Vaginita, de multe ori, se dezvolté simuitan cu uretrita (inflamatia uretrei) si cu cervicita (infiamatia colulul uterin). Cauza principalé a colpitei (vaginitei) sunt infectiile genitale diverse, inclusiv infectiile cu transmitere sexual’, ‘Mai mult de 90% dintre' toate cazurile de colpiti sunt asociate cu vaginoza bacteriand (Gardnerella), cu condidoza $i cu tricomonaza. : ‘Vaginita tricomonazica - agentul etiologic este reprezentat de trichomonas vaginalis, parazit unicelular. flagelat, mobil. Transmisia are loc pe cale sexual. Prezenta parazitulul poate ramane asimtomatica la barbat. Principala manifestare clinic’ a vaginitei thricomoazice o reprezintd secretia spumoasé, aeratS, galben verzuie, fetida. in formele mai severe pot apare apare leziuni ale mucoasei vaginale: - hiperemie; ~leziuni papilare, ‘Semnele dlinice subiective: = senzatie de prurit, - usturime, + dispareunie superficiald (durere la contactul genital}: Diagnosticul este stabilit prin:pr epartibidin ~ examinarea la microscop apare pdratului proaspat; ~culturi pe medii speciale. Tratamentul: Metronidazol (Flagyl), per 0s, 250 mg x 3 ori/zi x7 zile, sau 2 ¢ in doz’ unicd; ~ contraindicat consumul de alcool, deoarece da reactii adverse; - contraindicat administrarea in primul trimestru de sarcin’, = Tinidazol (Fasigyn), 2 g th doza unica. Eficacitatea este mai mica a Metronidazolului, Tratamentul partenerului este obligatoriu, Candida (Moniflia) albicans este o levura ce apare la examenul microscopic sub forma de spori, Candidozele vaginale se intalnesc cu incidenta crescuta in circumstante in care este modificat echilibrul biotopului vaginal: - administrare de antibiotice, de corticosteroizi sau de citostatice, :il'sarcina sau in diabet. Candidoza vaginala poate fi asimtomatica, ‘Semne subiective: ~ prurit, uneor' intens sirebel, = de usturimi si. = dispareunie (dureri ta contactiul sexual). Leucoreea este: - groasa, < Feremoasa sau grunjoasa, =. . ag Pe -albicioasa; ~cu miros fad. ‘Mucoasa vaainala poate fi ~hiperemica; _ - edematiata, cu leziuni petesiale. Diagnosticul presispuns 7 examinarea preparatului proaspat, cand se observa miicelil $i sporit cluperci Tratamentuk: =Nistatin ovule; é + Myconazol comprimate vaginale; ~ Clotrimazol - medicamentos:’ ° 7- Myconazal; - Nizoral (Ketoconazol). CHLAMIDIAZA In patologia umans este implicata Chlamydia trachomatis, Forme anatomo-cl 1. inaparente clinic, frecvent intalnite; ~ cervicite muco-purulente (secretie purulenta, galbule si hiperemia mucoasel colului]; -sindrom uretral acut (polachiurie, disurie, leucociturie cu uroculturi constant sterile); 2. boala inflamatorie pelviana acuta (in obstructia tubara); Diagnosticul se pune: prin culturi; ~ prin teste serologice; - cresteri sernnificative ale nivelului de Ig JArotament: ~tetraciclina; ~eritromicina; ~ doxicilina. HERPESUL GENITAL - este cauzat de Herpes simplex virus (HSV), tipurile I sii; = virusul este extram.de contagios. - eruptia herpetica.- apare la 7 zile de la contactul sexual infectant, ‘sub'forma unor mic vezicule cu Ccontinut fichid seros. Veziculele se transforma in mici ulcératii rotunde, confluente, foarte durefoase. ~evolutia éruptiel in cazul primoinfectiei este de 2-3 septamani, - poate apare adenopatia regionala dureroasa. Este posibila si localizarea uretrala. ~ Uneori recidivete survin cu ocazia ciclurilor menstruale - herpes catamenial. Diagnosticul se stabileste pe baza caractérelor eruptie! si este confirmat prin: = prezenta in frotiuri a celulelor multinucleare cu cromatina densa si inclu2ii intranucleare (in 50-70% din cauuri); - culturi, utifizandu-se pentru irisamantare lichidul veziculelor sau exudatul din ulceratii (la-72 de ore sunt pozitive in 90% din cazuri). Posibilitatea infectarii copilului la nasteré este considerabila, cca. 50% din copii mamelor cu herpes genital contfacteaza boala. Formele bolii neonatale sunt de 0. mare gravitate - mortalitate de pana la 50% | Tratament ‘Acyclovir (Zovirax, Virolex) este un agent antiviral care blocheaza replicarea HSV.A CAILOR GENITALEJOASE Gonoreea este produsa de diplococul gram-negativ Neisseria gonorrhoeae. - Este 0 boala cu transmisie sexuala, - Contaminarea are loc prin contact sexual, - Infectia intereseaza initiat colul uterin si/sau uretra, iar uneori si glandele lui Bartholin. ~ Poate sa se localizeze a nivelul mucoasei rectale. - incubatia este de 2-7 zile (uneori mai scurta, alteori pana la 2 luni). Tabloul clini ~ gonoreea este manifesta clinic fa barbat, asimptomatica la femeie; - usturimi la urinat, mictiuni frecvente; ~ secretie purulenta, meatul urinar este hiperemic; afectarea precoce a colului uterin. Diagnostic ~ examinare frotiuri, prezenta de diplococ gram negativ (boabe de cafea); ~ practiare culturi pe medi speciale. Tratament -Penicilina G, intramuscular, 400.000 w.i. la 6 ore timp de 7 zilé; - Procainpanicilina G, intramuscular, 600.000 u.i. + benzatilpenicilina potasica 200.000 ui.; + in doza unica: Ampicilina 3g per os+ probenecid 1g. BARTHOLINITA CHISTICA ~formatiunea chistica deformeaza tahia mare respectiva; sferica sau ovoidala; = bine delimitata; 5 ~nedureroasa. in antecendente, mai mult'sau mai putin episod inflamator acut;. > continutul chistului: initia lichid tulbure, care rnai apoi se transforma inti-o stare mucinoasa. + la palpare: formatiuné