Cand doriti si vi mutati intr-o casa, vreti s vedeti mai mult decat o singury in Indiferent cit de impresionat ati fi de o camera anume, tot ati dori s& explorati inn locuint& ~ celelalte incaperi, podul, pivnita, curtea. Ati dori, Poate, s& faceri 5, Plimbare prin imprejurimi. Stiti cd ambianta unei singure inc&peri nu este definitorie Pentru intreaga casi si cereti si vedeti totul. Viafa intr-o singura incpere este influenjay si afecteaza, la randul su, intreaga casa, curte si vecinatate, aga cum traiul in intre. casa, curte si vecinatate este influentat si afecteaz4 viata intr-o singurd inc&pere, S-ar putea ca, daca asistenfii sociali nu le cer un ,,tur complet”, clientii si nu j conduca prin ,,celelalte inc&peri, curti sau proximitati” nu se limiteaza la simpla comunicare a situatiilor clie tari ale acestora. Indiferent de nivelul sistemului-clie! nivelurile sistemului lirgeste gama solutiilor posibil clientii s& priveasc& dincolo de situatiile lor imediat sistemele contextuale, descopera noi informatii, res Permit asistentilor sociali si cliengilor si descifreze identifice resurse inc& neabordate, dar totusi accesibile O evaluare generalist participativa inseamna mai mult resurse ale clientului si ale mediului. Chiar m, ale vietii lor. O evaluare generals njilor si la identificarea punctelor ‘nt, O evaluare a resurselor la toate le. Cand asistentii sociali indrumi ite pentru a cerceta in profunzime urse si oportunitati. Descoperirilt € relatiile dintre evenimente si si ssteptari privind implicarea clientilor in schimbat® Colaborarea la acest proces mobilizeazi clientii s& fie Tesponsabili pentru interogari si activeaza tefelele de sprijin in efortul de schimbare. Acest capitol descrie modalitatile prin care Clientii si asistentii sociali ealuee resursele de care dispun clientii in mediile lor Sociale. Mai exact, acest capitol: * evidentiaz’ modul in care clientii participy irea gi Goa. : ipa la descoperirea si evaluarea mentin orientarea spre punctele tari; © prezint& informatii despre Iinregistrarea datelor, ie , Select a tari ale clientului gi activeaza resursele medal say cassie covetEVALUAREA POTENTIALULUI DE RESURSE a xplorarea sistemelor de resurse istentii sociali si clientii evalueaz’ sistemele de r si motive. Ei incearc& s& delimiteze ent si mediu. In evaluare : ‘esurse pentru a descoperi aur’, nu zonele de competent& in tranzactiile dintre Asistentul este, prin urmare, ghidat de aceste scopuri precise : 1) definirea potentialului, a capacitiilor, abilitatilor si motivatiilor unice ale persoanei; 2) definirea caracteristicilor mediului care influenjeaz4 modul de rezolvare si adaptare al clientului ; 3) definirea a ceea ce trebuie schimbat in persoand si/sau in mediu, astfel incat tranzactiile persoand-mediu s& fie mai productive $i satisfacatoare pentru ambele parti (Libassi si Maluccio, 1986, p. 171). Evaluarea participativa inseamna cAutarea de resurse. Ca si punctele tari, resursele relative si pot fi identificate doar in context. Modalitatile efective prin care clientii ractioneazd cu mediul lor social si fizic stabilesc ce anume poate fi considerat urs. Pentru a completa o evaluare participativa, partenerii cauta posibilele resurse in ediu, in interactiunile clientilor cu ceilalti si chiar si in celelalte provocari cu care se nfrunta clientii, ecunoasterea resurselor din mediul inconjurdtor sistentii sociali localizeaz& adesea resurse in mediul fizic si in cel social al sistemului- lient. Pentru un individ, sistemele de resurse environmentale pot include familia, ictenii, vecinii, colegii de munc&, superiorii, colegii de clas’, profesorii, grupurile formale, scoala, biserica, agentiile sociale, organizatiile si comunitatea. Pentru o anizatie nonprofit, sistemele de resurse contextuale pot include consumatorii, orga- ele fondatoare, fundatiile, organizatiile profesionale, colegiile locale si alte agentii te in slujba refelei de furnizare a serviciilor. Pentru orice sistem uman, indiferent dimensiune, resursele environmentale sunt esentiale pentru supravietuire si buna- Fiecare parte a vietii noastre contribuie la succesul in viata sau, din contra, fi pune ici, Luati ca exemplu propria situatie. Ce anume din mediul in care traiti va faciliteaza ” Poate c& cititi aceastA carte ca parte a unui curs de asisten(& social. Profesorul int& aceste informagii in asa fel incat sa va ajute sa le intelegeti? Aveti colegi cu care ii discuta acest material pentru a-l intelege mai bine? Aveti copii de care sojul/sotia leavoastra, partenerul sau prietenii au grija, astfel incat s4 puteti studia? Aveti un linistit unde s& cititi - biblioteca scolii, propria dumneavoastra camera sau o bancd Parc? Prezenta sau absenja acestor resurse auxiliare contribuie in mare masur& la dumneavoastra scolar. Privind mai departe, a descoperi si alte sisteme care oferd resurse, Cum se face c& flat in aceasta sala de clasX? Primiti sprijin financiar din partea familiei? Aveti uturi sau burse guvernamentale pentru a vA plati cheltuielile? Primigi burse din 4th sensu valorii ce poate fi utilizatd In vitor, ca solutie a problemelor (n.ed.).Ee — i pisericii sau stitute’ de unital, din Pare entra a Va plati studiile, iar i F cheltuielile? Luctal Pe yt dumneavoastra frei jnvafimant pentru a va act mee educatia? ipl Bee i ridin i IC say, de munci este © care. ia sau absent acestor Testu redit influen. educatie? Prev jitoare carier’ ca asistent social. Sisteme|y cultural pune pref Pe a. a asister teaz fap cA ve sen ES de sprijn la sisternele instisional - cours Ceres a de la Be 1x tranzactie. Recunoasterea resurse’ ot iss at : ntizarea cai ae sensibilitate fata de diferentele cu iturale $1 TE Spre o context . sens gama mai ampléi de posibilitat i partea unor organizasii ale com Transformarea provocdrilor in resurse Desigur, nu toate aspectele ecosistemelor constituie resurse in ae evaluare corecté care duce adesea la 0 altfel de descoperire - identificarea altor probleme sau provocari. Dar provocifrile pot constitui mai degrab’ solutii decat constrangeri suplimentare. Solutia const’ in modul in care nispund asistentii sociali. Raspunsurile descurajante adauga problemele nou descoperite la celelalte, deja existente. Imaginati-va modul in care acest lucru duce la stigmatizarea clientilor prin etichete precum probleme multiple” sau la atribuirea vinovatiei pentru cine si ce provoaca”. Comparati aceasta reactie cu 0 abordare participativa, care sugereazi cA recunoasterea unor conexiuni comune intre provocirile mai mari ofera o intelegere profunda a situatiilor si extinde optiunile de schimbare. ‘Observaji in exemplul urmtor cum o evaluare ecologici dezvaluie i mai multe simatii problematice si totusi Kirgeste gama solutiilor posibile. O anicricancd de origine african’, Latasha, se adreseazi unui asistent social in legatura cu stirile de depresie. Latasha isi exprima frustrarea si dezamagirea generate de faptul ci nu gaseste un loc de rae 5 ae ete Oe ea ei califictri si recomand&ri. Largind aria surselor spr agentiile locale de aplicare a legii, se descopera o noua provocare — politici si patternuri discriminatorii fat de femei si fai de persoanele de culoare in angajare si promovare profesional’. Prin descoperire: Uaioe ioct suplimentare privind sexismul si rasismul institutional eee tution Paehes stand el s ismul institutional se face legatura intre depresia ei, situatia ei de somer4 si practicile discriminatorii de angaj; junil a Seid pti paio Oe caMnut eMC NEDA ina ae cote Si SUIS Gls Ak niga eyelet ly arc agc oR Rea exercita puterea poiticd 0 cale de a eRe rere tates ae side a sctipa de starile de depresie. mnuimentul c& este stapand pe situatie Colaborarea in cautarea resurselor Asistentii sociali ii indruma pe client Pees ti Hibectonglee vaca sistem, detaliatd a proprici persoarie, a mediilor exter; ya eiuieae acestora continua la infinit. La urma urmei, continua si fie dinamic, in permanent’ schimb; insusi procesul de descoperire. are, $i evol elor de resurse, dar cine sa le sunt e1 ‘ i mi ne sia relatiilo; jorme. Examinarea in timp ce exami * indm un ecosistem, acest ue; js aza neincetat, reactionand laEVALUAREA POTENTIALULUI DE RESURSE 291 fn cadrul evaluarii, asistentii sociali participativi 5 aoe face decat s& simplifice prea mult dinamica interactiunilor umane si tinge £8 limiteze yiunile. Pentru a mentine un cadru adecvat in timpul evalu&rii, Amundson, Stewart si entine (1993) promoveaza o atitudine interogativa, provizorie, in locul unei pozitii ise si experte. Ei spun c& si certitudinile pe care le avem despre lume ne pot limita j constrange. (...] Incerednd sa fim de ajutor, suntem tentafi s& ne punem in practic ivilegiul, s4 le impunem celorlalti standarde normalizatoare sau si nu vedem diver- jtatea din cauza certitudinilor «profesionale> ale practicii noastre” (Anderson, Stewart si entine, 1993, p. Ill). Asistentii sociali eficienti igi exprima opiniile incercénd s& stimuleze gandirea si ti urajeazd pe clienti si procedeze la fel. Ei igi impartisesc ideile cu scopul de a stimula i interpretari, de a dezvolta teorii pertinente aplicabile si de a sugera posibile directii trun mod care s& incurajeze dialogul. Totusi, in loc s& promoveze certitudini, asistentii jali ofera indicii si posibilitati prin expresii precum : «Ma intreb daca...” ; © Este corect s% spunem c& acum...” ; Am © binuiali si ag vrea s& imi spunefi ce parere aveti. Ati luat vreodati in considerare...” ; * Observ c& problemele cu legea ale lui Hector au inceput cand a murit tatil dumneavoastra. Din punctul dumneavoastra de vedere, vi se pare ca...” © ,Deoarece am avut discutia despre forta sarcinilor, cred c4 acum ati identificat trei sectoare majore pe care s& le luafi in considerare pentru a actiona...” ; © ,S-ar putea si fie mai mult decat atat, dar mi se pare ca exista doud moduri diferite de interpretare a acestei situatii”. fntr-adevar, intuitiile asistentilor sociali ar putea ,flexibiliza” sistemele-client. Totusi, ru ca acestea s& perceapa in continuare sensul, asistentii sociali igi formuleazd lentariile in aga fel incat si estompeze autoritatea si s invite clientul sa le sprijine ezele sau si le respingd. Recunoscdnd punctul de vedere al clientului, asistensii ali nu igi abandoneaza cunostintele teoretice si priceperea acumulata din experienta. Aschimb, specialistii atenti admit ca autoritatea cunostintelor lor ar putea descuraja ntii, Hartman (1992, p. 484) sfatuieste : Nu trebuie s4 ne ignoram cunostintele, dar ic s& fim deschisi la cunostintele locale, la experientele si adevarurile clientilor tri, [...] si lum in considerare $i 8 ". Pentru a determina dimensiunea unei evaluari ecosistemice, specialistii se bazeaz pe icii primite de la clienti. Prin dialog, asistentii si clientii isi mengin o parere informata esc procedee de evaluare care includ tii in acest proces de explorare, asistentii f | instramente specifice, adaugarea unor noi ‘area unor cadre teoretice, utilizarea unor te de vedere si efectuarea de observatil.REA RESURSELOR, IRE; EVALUAI 292 ETAPA DE DESCC Caseta 10.1. Etica practicilor conextuale a contextului prin situarea practicilor de asi oclall la fterscetia dintre persoane gi medille lor social, sn si i Credinele valorile sociale, institufiile sociale, structurile social ee ae ': > a mediulyj fizic se imbint pentru a crea viata unei persoane. hee 8 personaly si socialA care poate fi sau constrangaitoarc, sau participalr Paradigma participarii subliniaz importa Viaja social este in mod esential spatiald si contextual’ fn cadrul ei se formeazs aug relatii constrdngttoare, cAt si participative, relaii forjate sau sprijinite de particularitatile mediilor in care sunt situate, putand chiar s4 le reflecte in mod fundamental. Chiar mediyl vietii cotidiene este purtitor de mesaje gi .documente” sociale. Credintele sociale despre ‘oameni, despre drepturile si responsabilititile lor si despre locul acestora fn lume sunt traduse $i exprimate prin aranjamente gi structuri spatiale. Astfel, relatiile de putere devin concrete gi tangibile in lumea materiald. (Kemp, Whittaker $i Tracy, 2002, p. 17) Luarea in considerare a contextelor externe este esentiala pentru injelegerea surselor de stres al clientului gi pentru identificarea resurselor de elaborare a solutiilor, Practica asistentiala contextual implicit ,practica atit cu context, ct gi fn context” (Fook, 2002, p. 143). Aceastt idee inseamna c& practica asistentiala trebuic s& sublinieze; nevoia de a infelege natura contextelor in dezvoltarea unor strategii de practict adecvate ideea de pozitionare ~ a fi capabil de a-si asuma o atitudine reflexiva, simultan in afara in cadrul contextelor ; nevoia de a lucra cu contexte intregi, si nu numai cu un numéar de jucdtori disparati dintr-un context ; nevoia de a dezvolta 0 practict si 0 teorie @ practicii care s& fie transferabilé de la un context la altul ; nevoia de a ne restructura aptitudinile in termeni contextuali (Fook, 2002, p. 143). Etica practicii asistentiale contextualizate cuprinde injelegerea faptului c& ,mediile fiice si sociale sunt adanc implicate in patternurile sociale cu privire la oportunit&i si constringet si este csential ca asistentii sociali s& fic capabili st le descifreze in acest mod” (Kemp ¢t dl 2002, p. 20). Abordarea bazata pe practica participativa depinde de o ,,analiz& critic’ a relatiilor dint ‘amen gi contextele lor environmentale, de transformarea perspectivelor gi credinjelot conditionarea fizic& si social ale persoanci si de capaci 3 cre fe mediile mari, inclusiv in raport cu condigiile sociale caviar (Kemp et al., 2002, p.18). Ignorarea contextului nu ar fi etic&, deoarece nu s-ar recunosst influengele de mediu, cele care limiteaza i submineaza alegerea clientului, Asistentl 5 care folosesc metodele participative igi dau seama c& practica lor cuprinde intregul contexts # nu doar pe indivizii din interiorul acestuia (Fook, 2002), Eticn practett existential come, Hi face pe asistenti st-si Mrgeasct sfera activiutyii, pentru a identifica si modifict contexte care determin’ experienta personal, Inter adapt Tnterventi incolo de individual i se concentreaA asupra schimbari situainn sucha ns contexte poli