Capitolul 3 Valori si Competenta multiculturali ii sociali, Ct $i clie ima dat, atat asistentit i jung s& isi vorbeasc% pentru prima Gale, © rae Pea Bia tei coool referitoare ae eee Te ei ae re. $i unii, si ceilalfi contribuie cu valori, atituGim! 9° EI re y anton i indoiala, modul in care ei interactioneazd. Asisten{it sociali profesionigg i inti in activitatea lor. i 1 existenta acestor cadre de referin{a in activ | eerie : ive, practicienii isi analizeaz4 baza valorica, is Pentru a crea experiente participati 2 Za : a hiar mai departe, construindu-si in mod intea- Vargese competentele culturale si merg cl a i te fionat un set de presupozifii despre clienti, care s4 le influenteze munca in mod pozitiv Acest capitol exploreaz modurile in care asistentii sociali se pregatesc, atat profesional, cAt si in plan personal, pentru relafiile cu clientii, in special in domeniile valorilor si al diversitatii culturale. Mai exact, acest capitol : descrie modul in care asteptarile i perspectivele personale ne influenteazA pet- > denice aes eee cn teal soil 52 pies in decreas relafilor de inlet quent @ ae alae od ee eae si constiinta de sine ale unui asistest eda ate nee 1 discutt modalititile de imbunataire a com prezint o imagine generalA a competentei culturale. Asistentii sociali care admit existenta valorilor diferi ri zvoltarea unor Tela i mentin integritate; si care posed’ competeaf? respect contributiile acestora si til €¢ activeaza resursele clientiO® 4 Drofesionala, Cadre de refering Cercetirile stiinjifice demonstre fenomen numit efectul nee eapecinile infuenteary ior, modifitrie ) AS atl de tmbunaatire & v Moneaza tre influenjeazs mo!VALORI $1 COMPETENTA MULTICULTURALA. a3) Reactiile noastre sunt influentate, de asemenea, de ceea ce se asteapti ceilalti de la noi. {ntr-un studiu educational clasic, Rosenthal si Jacobson (1968) au constatat c& toti copiii inclusi aleatoriu intr-un grup denumit ,iste,ii” Jor. VA imaginati care ar fi dificili sau lenesi au implinit asteptirile profesorilor fost rezultatele dac& acelorasi copii li s-ar fi spus c& sunt Indiferent daca notiunile preconcepute sunt pozitive sau negative, rezultatele lor Sunt deseori dramatice. Asteptirile noastre ne modeleaz% puternic imaginea de sine, ne influenteaz& comportamentul si construiesc realitatea in care noi interpretim evenimentele. Valorile, cultura si modul de gandire, precum si asteptirile noastre in anumite situatii si asteptirile altora faga de noi contribuie la constituirea cadrelor noastre de referinta. Acesti factori functioneaz ca niste filtre prin care vedem, interpretim si reactionim la situatiile in care ne aflam. De exemplu, mai multe persoane pot fi martore la acelasi incident, dar fiecare dintre ele percepe si explica situatia intr-un mod diferit, Actiunile si reactiile noastre fata de alte persoane releva cadrele noastre de refering’. Cadrul de referinté este evident in mod fundamental, toate activitijile din domeniul asistenjei sociale, la orice nivel al sistemului si in orice ramura a practicii, au o baz comun’. Munca in asistenfa sociala depinde de interactiunea si comunicarea cu alte persoane. in calitate de asistenti sociali, interactionim premeditat si spontan cu clientii. fn cadrul acestor interactiuni, comu- nicarea noastrd releva, inevitabil si automat, cadrul nostru de referin{i. Douii faete ale comunicarii - constanta si influenta sa asupra relafiilor ~ merit. atentie special din punctul de vedere al practicii asistensiale participative. Comunicarea este constanta Deoarece presupozifiile influenteaz& rezultatele, asistenfii sociali ar trebui si interac- fioneze in moduri care s& denote astept&ri pozitive. Ar trebui si comunice doar mesaje cate si-i ajute pe clientii lor s& isi ating’ scopurile, Pare destul de simplu, dar instisi natura comunicarii face din comunicarea eficient& o provocare. Watzlawick, Bavelas si Jackson (1967, p. 42) descriu succint aceastA dificultate inerenti: ,Nu exist& nimeni care s4 nu poat& comunica. Activitatea sau inactivitatea, cuvintele sau ticerea, toate transmit un mesaj”. Gandifi-va la implicatiile acestui concept. Comunicam in permanent’, Prin modul in care privim sau in care stim jos, prin cuvintele pe care le rostim:sau informatiile pe care alegem s& le subliniem si in multe alte feluri, transmitem mesaje in mod automat. Comunicarea nu poate fi evitati. in prezenta unei alte fiinte umane, »himeni nu poate s& nu reactioneze, s nu interactioneze, si nu se exprime” (Keeney si Ross, 1985, p. 6). Comunicarea defineste relatiile Mesajele reprezint& mai mult decat simple informatii. Teoreticienii comunicarii considera fiecare mesaj comunicat are doud parti: continutul si relatia (Watzlawick, Bavelas si Jackson, 1967), Acest lucru inseamna c& un mesaj furnizeaz informatii si, simultan,2 ABORDARI ALE PRACTICII IN ASISTENTA SOCIALA defineste, intr-un anumit fel, relatia dintre interlocutor. Aspectul relational al com. nicarii transmite: Asa mi vd eu pe mine... Asa te vad eu pe tine... Asa cred cl ma vezi tu pe mine” (Watzlawick, Bavelas si Jackson, 1976, p. 52). Comunicarea participativas Ceea ce asistentii sociali cred cu adevarat despre ei insisi si despre clientii lor se reflects in interactiunile din cursul activit&tii lor. Relafiile profesionale nu sunt constituite doar din roluri. Dimpotriva, ele sunt relatii in adevaratul sens al cuvantului, in care se reflect valorile, convingerile si opiniile asistentilor sociali si ale clientilor. Asistentii sociali perspicace recunosc complexitatea si permanenta comunicarii,.ca si imposibilitatea dea © evita. Ei infeleg ci si ,cuvintele functioneazi ca niste Jentile care au puterea de a modela, filtra sau chiar de a «crea» ceea ce vedem in fata noastra” (Laird, 1990, p. 213), Daci mesajele implicite sau explicite ale unui asistent social reflect o lipsi de incredere in client sau prejudecati privind cultura acestuia, ele submineazd participarea si impiedica atingerea obiectivului de promovare a competentei. Pe de alt parte, in mésura in care asistentii sociali transmit, implicit sau’explicit, mesaje de incredere, acceptare si respect pentru diversitate, comunicarea devine participativa. Valorile profesionale si principiile practicii Valorile personale si profesionale constituie o’Component’ semnificativa a cadrului de referintd al asistentului social. , Valorile modeleaz3 la nivel abstract modul de gandire al asistentilor sociali si le directioneaz in mod coneret actiunile ptin prisma principiilor practicii asistentiale.” (DuBois si Miley, 2002, p. 126) Aceste principii ghideazai practica de zi cu zi a asistentei sociale (tabelul 3.1). Ele includ acceptarea, individualizaredy toleranta, obiectivitatea, autodeterminarea, accesul la resurse, confidentialitatea si rAspul derea (Biestck, 1957 ; Compton si Galaway, 1999; DuBois si Miley, 2002; Goldstein, 1973 ; Hepworth, Rooney si Larsen, 2002; Kadushin i Kadushin, 1997; Levy, 1916 Morales si Sheafor, 2001 ; Perlman, 1976; Piccard; 1988; Reamer, 1994). « ‘Tabelul 3.1. Principlile practicii asistentiale on ‘Transmite o imagine pozitiva despre capacitile clieatalai gl ia poteniialul siu de dezvoltare «Pa le lientulul si Individualizarea Afirma caracteristicile unice si distinen x i inctive ale fiectrui client Toleranja Menjine atitudini tolerante fat de cliengi = : ail Promoveaz& atenfia, grija si Fi Obiectivitatca muncii cu client "84/4mentul profesional in cadrul | ‘Autodeterminarea Respect drepturile clientului de " ae — a lua singur ii ‘Accesul la servicii Promoveaz& si stimuleaz& accesul ips = ‘Confidenfialitatea Respectd dreprul clientilor la tntimitate Spore ‘Réspunderea Asigura un comportament rofesional competentVALORI $I COMPETENTA MULTICULTURALA 81 Acceptarea Conform principiului acceptarii, asistentii sociali nu trebuie doar si fi tolereze clientii, ci si s4 fi priveasca pozitiv (Barker, 1999; Plant, 1970; Siporin, 1985). Asistentti sociali demonstrea4 acceptarea atunci cand susjin punctul de vedere al clientului si apreciaza contributiile clientului la munca lor. Asistentii sociali care isi accept clientii ii trateaz4 cu respect si demnitate, intelegand ca ei au de oferit abilitati si resurse unice. Conform lui Tillich (1962), teolog existentialist care a scris despre filosofia asisten{ei sociale, tipul de afectiune demonstrat intr-o relatie de acceptare este diferit de caritate, intrucat aceasta din urm nu implicd necesititi critice. In schimb, Tillich asociazi acceptarea cu agape sau caritas, cuvintele din greac& si latina pentru iubire. Parerea despre altii exprimata prin agape sau caritas ,este atat critica, cat si de acceptare si are capacitatea de a-] transforma pe cel iubit” (1962, p. 15). Asistentit sociali a cdror munca reflect acceptarea confirma valoarea si demnitatea sistemelor clientilor, se asteapt ca acestia si isi utilizeze capacititile pentru a se dezvolta si a-si consolida punctele tari: Individualizarea A respecta individualizarea inseamn& a recunoaste c& toti oamenii ali dreptul .de a fi indivizi si de a fi tratati nu doar ca persoand, ci ca o persoand diferit de celelalte” (Biestek, 1957, p. 25). Desi practicienii se bazeaz4 pe informatii generale despre comportamentul uman obfinut in urma cercetarilor, acestia fac distinctia intre calitatile si circumstanfele diferite ale sistemului fiec&rui client. Sensibilitatea asistentilor sociali fat de diversitate fi impiedica s& deduc& prea multe lucruri despre cliengi din informatiile contextuale, stiind c& orice caracteristic& culturald reprezinté doar una dintre numeroasele identitayi individuale sau de grup ale cliengilor. Fiecare membru al unui grup cultural are © poveste diferiti. ; Oprimarea $i discriminarea adue serioase impedimente in aplicarea acestui principiu : fn fond, discriminarea sexual, de ras ori de varsti sau orice alte atitudini care determind discrinioarea, exploatarea si oprimarea au la baz crearea unor stereotipuri umane pe baza mor caracteristici reale sau percepute. Se fac putine eforturi pentru @ Vedea oamenii ca personalittiunice si, cand se inainesc except dé la stereatip, acestea sunt vAzute ca find Feobignuite sau exceptii de 1a regull Sullivan si Rapp, 1994, pp. 87-68). Conform principiului indi idualiz4rii, asistentii sociali trebuie s& isi adapteze opiniile generale la diferentele individuale. Un.asistent social care isi individualizeaza clienti, simayile si diversitatea acestora se abjine de la etichetarea clientilor si de la aplicarea stereotipurilor. A individualiza inseamnd, de asemenca, »8 $° feri de planuri si solutii preconcepute”, (Nosko si Breton, 1997-1998, p- 57). Pentru aise axa pe caracteristicile nice ale fiecarui client, asistentii isi trateazd clientii ca pe niste persoane, care au drepturi si demnitate, si nu ca pe niste ,obiecte”, ,cazuri” sau ,urmatoarea programare”,Toleranja rsafiile in care vi simgiti invinuiti, judecagi say condamnati, incereati sX va justificafi comportamentul ? Sunteti atit de jignit, inedt ny mai ascultafi ce vi se spune? Simfiti cX persoana cu care stati de vorbit nu va asculta cy adevirat sau nu va fngelege situajia? Atitudinile si comportamentele intolerante ay tendinja de a intrerupe procesele de comunicare, de a crea bariere in calea relatiilor gi de a pune la fndoial& potentialul. Asistentii sociali toleranfi mu fsi invinuiesc clientii si nici nu fi evalueazi ca buni sau rai. In schimb, ei le permit clientilor si-si exprime propriile judecati de valoare. ‘Toleranja nu inseamni ca asistentii sociali nu fac niciodat’ aprecieri cu privire la actiunile clientilor, Asistengii sociali filtreazi, inevitabil, informatiile pe care le obtin despre clienti prin propriile filtre de valori profesionale si personale, intrucat toate relatiile sunt bazate pe valori (Loewenberg, Dolgoff si Harrington, 2000). Cu toate acestea, un asistent social moral este atent si igi ajute clienfii si analizeze valoarea deciziilor lor prin propriile filtre, si nu prin cele ale asistentului social. Un asistent social care aplic3 o perspectiva ecosistemic& recunoaste deschis ci diversitatea optiunilor este rezultatul natural al multor influenje care determin comportamentul uman, Practica avizat cultural impune asistentilor si evite aplicarea propriilor valori, s& inceteze s& faci “4 aprecieri si si incerce si afle mai multe despre lumea clientului — perspectiva din comportamentul clientului pare logic. Practicienii toleranti recunosc circumstantele rovoact judectsile si invinuirea, admit c& este posibil ca propriile lor valori gi s& nu se aplice in situatiile altora si fac eforturi si Ti pane Pentru a-si Isa deoparte Gandifi-va pentra un moment la conve! Obiectivitatea Pape Exist? o legaturd strins4 intre obiectivitate, individ obiectivi nu isi amestec& sentimentele : domeniul 4 descrie decat evalueart asistent social care Constinya de sine conribuie le separ emul efit, de 5 " discernimntl necesar pent x empatza eu itm, eons 8 obiectivititil, asistentil sociall se implica direge R acelasi timp 0 perspectiva profesionali, th munVALORI $I COMPETENTA MULTICULTURALA ce Autodeterminarea Codul etic al NASW (1999) sustine dreptul clientilor de a lua decizii in ceea ce fi priveste. Aceast& libertate de optiune si decizie reflect’ principiul autodeterminarii (Biestek, 1957). Mai simplu spus, autodeterminarea reprezint4 libertatea alegerii. Dar exercitarea acestei libertiti de a alege depinde de existenja unor optiuni si resurse. Resursele reduse limiteazi optiunile posibile si, prin urmare, limiteaz% potentialul de autodeterminare al clientului. Practica asistential& bazati pe responsabilizare le ofera clientilor oportunit&ti pentru exercitarea optiunilor siti ajut s4 constientizeze privilegiul dea lua singuri decizii. Implicarea consumatorilor de servicii de asistent& social la toate nivelurile de decizie reprima potentialele inc&lctri ale dreptului la autodeterminare : ~Dac& asistenfii sociali se aliniaz4 la interesele consumatorilor, inclusiv la contributia si controlul lor, rezultatul va fi un nivel mai ridicat de autodeterminare pentru clienti si aplanarea divergentelor privind paternalismul in domeniul serviciilor de asisten{a” (Tower, 1994, p. 196). Autodeterminarea presupune, de asemenea, lipsa constrangerilor (Abramson, 1985). Daca impun solufii, dau sfaturi directe, isi asum’ rolul de experti, trateaza clientii ca pe nite subordonati sau controleaz’ deciziile in orice alt mod, asistentii sociali incalca dreptul clientilor la autodeterminare. Pe de alt’ parte, principiul. autodeterminarii nu implic& abandonarea clienfilor, declinarea responsabilita{ii sau lipsa indrumirilor. Asis; teniii sociali care sustin dreptul clientilor la autodeterminare mai degraba ghideaza activ decat conduc coercitiv procesul de asisten{i (Solomon, 1983). Asistensii sociali care sprijin§ autodeterminarea apreciazA colaborarea, confirma capacitatile clientului, activeazi resursele si extind oportunitatile. Accesul la resurse Faré optiuni gi resurse, oamenii nu au putere. Pentru respectarea demnititii si autodetermi- nrii, accesul clientilor la resurse este o necesitate imperativa (opps, Pinderhughes si Shankar, 2000). Garantarea accesului clientilor la alternative si oportunitafi este un Principiu practic fundamental si o necesitate pentru yarticipare. Codul etic al profesiei (NASW, 1999) mandateaz& asistenfii sociali s& sprijine crearea de oportunitati pentru si oprimate si s4 promoveze schimbari ale politicii care conduc for sociale. Aceste eforturi releva sprijinul asistentilor sociali Pentru dreptatea social si sustin dreptul clientilor 1a autodeterminare, asigurandu-le accesul la resursele oferite de societate. ‘ Pentru a promova accesul la resurse, asistentii sociali se asigura c& modul lor de lucra denots sensibilitate pentru diversitate. Asistengii solicit agentiilor unde lucreazi si includa in brogurile lor ilustratii multiculturale, 4 angajeze personal vorbitor de mai multe limbi, s& asigure traducerea textelor de specialitate in mai multe limbi, s& creeze Modalitati de informare adaptate la diverse stiluri de viag& si s amenajeze spatiile de lucru astfel incat s& fie confortabile si accesibile pentru persoanele cu handicap. Accesul la servicii devine realitate doar in momentul in care clientii observa eforturile agentiei de Se adapta la stilurile si necesitatile lor.s ABORDARI ALE PRACTICIL IN ASISTENTA SOCIALA Confidentialitatea Toti clientii au dreptul la intimitate, dreptul ca pa eal De ne Sh fie pistrate contidentiale de citre practicieni si protejate de catre ag ate, ste informa includ identitatea clientului, confinutul discutiilor eu clientul, opiniile profesionale acesta si materialele scrise.” (Barker, 1999, p. 97) Ca principiu etic, confidentialitateg ghideazi comportamentul profesional si sti la baza unor relatii profesionale de incredere, Asistentii fac exceptii doar cu consimpimantul expres al clientului de a divulga informa sau in cazurile in care sunt obligati de lege. Respectarea intimitijii prin pastrareg confidentialit’itii d& incredere clientului si denot respectul pentru sistemul clientului, doua ingrediente esentiale pentru dezvoltarea unor parteneriate eficiente. Raspunderea Identitajile noastre ca asistenfi sociali ne fac raspunzdtori pentru conduita noastri personala si profesional. Raspunderea le impune practicienilor sa fie eficiénti in practica profesional. Acest lucru inseamna c& asistentii sociali consider obligatiile de serviciu in domeniul asistenfei sociale ca fiind primare, evitand astfel practicile discriminatorii si inumane. Asistentii sociali responsabili actioneazi cu integritate profesionalA si impar- fialitate, utilizind protocoale judicioase in practic& si cercetare (NASW, 1999): Codul etic clarifici rolurile si relatiile profesionale la diverse niveluri de responsabilitate in relatia cu clienfii, colegii, angajatorii, organizatiile contractante, profesia asistenfilor Sociali si societate (vezi anexa A), Asistentii sociali preocupafi de etic’ studiaz& codul pentru a-i infelege implicatiile asupra activititilor lor asistentiale, iow Pentru a respecta standardele rispunderii, asistentii sociali trebuie s% cunoascl legislatia relevanta si implicatile ei asupra practicii asistengiale. Exist o mulfime Getalii tehnice ~ de la programul si cerinfele de procedura prevazute ‘in initiati olitice la legislajia nationalA si la aspectele.juridice specifice fiec&rui caz - aplicd diverselor domenii ale praciciasistenyiale, Asistenti social judiciosi isi , familiarizéndu-se cu legislatia privind practi inl gn oan eo ds eal i ae Valori conflictuale in practicé :' un exemplu Valorile si principiile orienteaz comportamen celei mai bune optiuni din punct de vedere ¢ ee Cu toate Hingsburger (1990) relateaz’ povestea Sylviei, o client’ cu meri d voluntar intr-un centru de ingrijire, Dificult loa retard mental, datorité faptului ca Sylvia tsi facea treaba ati de bine, vale a u este asistent4, situatie care i-a deranjat pe : i i I inure consilerul Sylvei gi drectorul cemeqy ed CentTului gi condus la ©! ‘Managerul a venit la intdlnire s& ofere o soluti doar dac& purta un ecuson pe care ue discutie, inacceptabila. in cursul ne, compromis, 84 serie , Voluntary *Bocicrilor, consilierul a ficut,VALORI $I COMPETENTA MULTICULTURALA 85 Sylvia s& poarte un ecuson pe care sf scrie ,Voluntar”. Este normal ca intr-o institugie medicalé personalul medical s& poatd s& fie identificat imediat in caz de urgent’. Dup& 0 siptimand sau doua de liniste, a venit al doilea telefon. Sylvia urma si fie concediat4. Consilierul a solicitat din nou o intalnire si a obsinut o audieng& la directorul centrului. Sylvia devenise o problemd. Unele dintre asistente nu o pliceau si nu voiau sx aibX de-a face cu ea. Singurul compromis la care se putea ajunge era uimitor. Consilierului t s-2 spus c& Sylvia se putea intoarce la muncd cu o singur condifie : si respecte cateva reguli, in rimul rand, nu avea voie s& se adreseze personalului, cu exceptia asistentei-sefe aflate in turk in al doilea rind, trebuia s& isi ia pauzele de mast mai devreme si si mAnince singur Ia canting. in al treilea rand, trebuia sé isi strang& masa singura. in al patrulea rand, trebuia st vind la serviciu cu cincisprezece minute mai tarziu, astfel incat st nu se tntdlneasc& cu nici un membru al personalului la sosire. Aceste conditii au fost discutate la intalnire, Ne-am intalnit s& discutm. Sylvia si mama ei erau foarte ticute si le-am spus c& Sylvia nu mai putea lucra la centru. Trebuia s& gisim altceva. Am intrebat-o pe Sylvia dactt Infelege. Mi-a rispuns : MZ duc inapoi la lucru. Voi face ce vor ei”. ,Acest lucru era inacceptabil, iar Sylvia era absurd’.” .Nu, Sylvia, Ei vor s& te inva, sf nu stai si sf nu vorbesti cu nici unul dintre angajatii centrului. Nu pot face asta...” Sylviei nu i-a pisat ce pot sau ce nu pot face eu. Mi-a spus ceva ce nu mi-a mai spus nici un alt client, niciodatt. .Lucrezi pentru, mine. {nvayi-ma! ” Am invajat-o. Am luat-o de la inceput si i-am consolidat comportamentul solitar, A ‘invajat si fact curdjenie la cantin’ gi cAnd si ia legitura cu asistenta-sefi. Uram si fac asta. O lund mai tarziu, cfind am ajuns la centru, Sylvia m4 astepta Ja usa. Nici nu gtii ce s-a intamplat! |” Bucuria Sylvici era fuiri margini. .Ce?”, am Intrebat-o. Una dintre asistente mi-a spus bund dimineaja.” I-am ascultat vocea si m-am uitat in ochii ei. Am vazut privirea fiectrui luptitor pentru libertate care a cistigat vrcodatd o luptl. Am vizut euraj. Am vazut putere. Am vizut incredere. (Hingsburger, 1990, pp. 119-121) fn acest exemplu, faptul c& asistentul a acceptat-o si a respectat-o pe Sylvia a facut ificila recunoasterea dreptului ei la autodeterminare. Astfel de conflicte intre valori sunt frecvente in practica asistentiala, in special in munca cu cliensi precum Sylvia, pe care asistenii pot simfi nevoia s& fi protejeze. in situajiile in care se confrunt& cu conflicte etice, asistentii sociali aplic& teoriile si principiile eticii procesului decizional (Reamer, 1993, 1995), se consult cu client, colegii, superiorii si cu comitetele de etict si, uneoti, solicit Consultangf juridic8 pentru a alege fn cunostingl de cauzti ce actiuni si intreprind’. Valori si resurse personale personale ale asistentilor sociali sprijind procesul profesional de Focalizarea exclusiva pe cunostinfele, tehnicile si abilititile profecionale neagi importanta ,persoanei” asistentului social. Atributele personale - c&ldura, onestitate, naturalete, deschidere, creativitate, sensibilitate, angajament si opti- rich sont yalori pentra asistenti socialin munca cu clienfi si construirea de relat. Valorile si resursele acordare a ajutorului.cit IN ASISTENTA SOCIALA ABORDARI ALE PRACTI Urilizarea personalitaii in asistenfa sociala fe firk calititi personale pozitive face din noi simpy crab tn caval a Un repertori detec de intervene BE a tn denumirea profesici noasie tehnicieni, si mu asistenti sociali, ing! nu subliniind arta” socialului. Personalitatea asistentului social este profund implicatt in procesul de ajutorare a celorlal Unul dintre obiectivele general recunoscute in procesul de ee Pentru munca in asi el social& este ,utilizarea constient a propriei personalititi", cea ce impune autodiscipling, care, la randul ei, necesiti cunoasterea propriei personalitagi. Acest aspect al implic&rii proprie, personalititi nu poate fi ignorat in procesul asistenjal, in special in practica direct. A-t nega inseamni pur si simplu a nu-i recunoaste prezenja. Asistenfii sociali sunt descori constienti de ‘ccea ce numim stilul personal in munca lor. Exprimarea stilului personal denot, de fapt, ef asa mi folosese eu cel mai bine de ceea ce sunt in relafile asistentiale cu aceasta alt& persoand, (mre, 1982, p. 93) ns io Stilurile personale ale practicienilor reprezint& resurse in munca cu clienfii. Asistentii_ sociali chibzuifi isi inventariaza valorile si resursele personale in cadrul prega ata lucrul cu clientii. Dezvoltarea constiintei de sine Intrucat personalitatea noastr& se reflectd intr-o asa de mare misura in practic’, de sine este o calitate sential pentru fiecare practician al asistentei sociale: Ci ce sunt autentici, naturali si consecventi in relatile de ajuto i cun ei insisi, nu se tem de ceea ce vad in i ing si aut miu de coca ce unt, Abe implica intr-o relatie de ajutorare fara s& aib4 nimic de demonstrat ‘sau de protejat ; zu se tem de emotile atora (Compton si Galaway, 1999, p, 181), wag Jn pregitirea pentru practicd, ne identific&m si ropriile zone ou potential de crestere, Pentru a ne ier con ata examiniin {are de caractristi personal, precum sil de viah,codurileetgs,valoile, fambiae,zmanicra de acoperie & tebunjlor personae, attudines atl do & Kile Sau stereotipurile (Johnson si Beneficiile constiinjei de sine Autocunoasterea ne permite si angajamentele §i valorile gi, in mene, suntem influenfeazA eee ce Vedem Ia cling nog pe povestile lor.” (Dean, 1989, p, 121) Prin ures 8 Modul tn care auz socanoasch = poverle perio IS deeitis gu asistenti sociz » Valorile siVALORI $1 COMPETENTA MULTICULTURALA 87 se autoobserve obiectiv pentru a-si utiliza mai bine potentialul in procesul de ajutorare. Asistentii sociali responsabili ,,revin mereu la nevoia de fi constienti de ei insisi si de a se autocunoaste, pentru un dialog autentic cu cliensii si o adevarata intelegere a acestora, precum si pentru a oferi servicii asistentiale eficiente” (Siporin, 1985, p. 214). Cand sunt constienti de propriile perspective, ganduri si aspiratii, asistentii social contribuie in fiecare noua relatie cu un client cu o baza de sprijin alcatuita din resurse personale. Asistenfii sociali eficienti isi recunosc trebuintele si isi urmaresc activ obiectivele din viata personali. Astfel, ei se pot implica si pot, rezista in relatii profesionale in care propriile trebuinte sunt date la o parte pentru a munci in beneficiul altora. Valori si principii in actiune: un exemplu de practic&é Calititile personale se dezvolti de-a lungul viefii prin relationare, comunicare si reflectare. Dezvoltarea constiinfei calitatilor personale se intersecteaz cu valorile, cunostintele si abilititile personale in momentul in care asistentii sociali se pregiitesc s& interactioneze cu clientii. In exemplul de mai jos, observati cum Paul Quillin reflecteaza asupra propriei pregitiri atunci cfnd anticipeaz’ ci va lucra cu un nou sistem-client. Urmati ratio- namentul lui Paul, care aplicd principiile practicii profesionale de acceptare, indivi dualizare, tolerant, obiectivitate si autodeterminare, mentinandu-si valorile personale. Remarcati, de asemenea, felul in care se foloseste de constiinta de sine ca instrument pentru empatie si modul in care isi construieste asteptiri pozitive despre clientii sai. Paul Quillin este unul dintre asistentii sociali Northside Family Services care se intalnesc sAptimdnal pentru a face schimb de idei si pentru a gasi noi modalitati de asigurare a programelor si serviciilor agentiei. Discufia de la ultima intélnire a grupului a revelat ci mai multi clienti homosexuali si-au exprimat ingrijorari comune privind problemele parentale. Din anumite puncte de vedere, ei se confrunti cu problemele obignuite ale pirintilor; cu toate acestea, pentru acesti parinfi, normalitatea se transpune in realitati complexe, ingreunate si mai mult de contextul social dominat de prejudecati si discriminare. Asistenfii sociali sunt de acord c& nici lor si nici clientilor lor nu le € usor si giseasci raspunsuri pentru homosexuali intr-o societate homofoba. Ciutind posibile strategii, asistentii prezint{ mai multe exemple de rispunsuri pozitive, creative si eficiente gasite de clientii lor in situati dificile, Pare logic c& acesti clienti ar putea beneficia de sprijinul reciproc pe care il oferd intilnirile de grup. Cand, ulterior, asistengii sociali le cer potentialilor membri ai grupului sa isi exprime interesul pentru un grup de sprijin, primesc un entuziast rispuns afirmativ, Astfel,, se creeaz pentru Paul viitorul cadru de Iucru cu noul grup de sprijin pentru pirinti homosexuali. Utilizarea constiingei de sine Citind recomandatrile, Paul anticipeaz’ cine ar putea face parte din grup si ce ar avea el de oferit. Paul reflecteaz& la ce stie despre homosexual si lesbiene. Definitiile restranse ‘ale homosexualitatii conduc la descrieri limitate ale sexualitiii. fnfeleas mai larg, in contextul oprimarii sociale, homosexualitatea are implicatii profunde. Paul realizeaza ca este posibil ca fiecare potential membru al grupului s& manifeste stresul, anxietatea si teama cu care se confrunti adeseori persoanele ce constientizeaz ca orientarea lor= ABORDARI ALE PRACTICIL in ASISTENTA SOCIALA ca celorlalti. Aceste reactii me sexual dX nastere unor reactii imprevizibile din part serizarea ca bolnavi patologiei gay rere gresit’, saract la acte antagoniste de respingere, ridiculizare si violent’. Faptul ci Paul este gi el homosexual ti permite st infeleagi luptele caracteristcg experienjelor de viafi ale membrilor grupului de sprijin. Paul isi recunoaste punctele ta dezvoltate in urma acceptirii si afirmArii identitagii sale in fafa discrimingrii, Pany reamintegte c8, dezviluind lumii c& este homosexual, i-a amplificat constiinta de sing, respectul pentra diversitatea umani si capacitatea de a-si sustine punctul de vedere, chiar si in faja celor care nu sunt de acord cu el. Paul stie c& experiensele lui fi vor fi utile iq munca cu grupul de sprijin, dar acest gind este temperat de ingelegerea c& viaja Iui m este la fel ca Viafa altora, Faptul c3 au orientiri sexuale similare nu inseamn& c& Paul membrii grupului de sprijin sunt tog la fel. Paul este constient c& membrii, grupului ay 7 acumulat si ei o bogitie unic’ de cunostinge gi si-au dezvoltat multe puncte tari diferite, in urma confrunt&rii cu provocarile din propriile vieti. ‘ “ Respectul pentra contribugia cliengilor Vince J-a crescut singur i abandonat fa iis Mee bine ca prine uni, Asin un ees tne vi socild activ responsabiliijiledeparne, Familia 9 ajutat s4 aib’ grija de fiul stu, fn la Andrew, cu care are 0 relatie de doi ani,VALORI $1 COMPETENTA MULTICULTURALA 89 adevarul. E ingrijoratd de ce se va intampla cénd vor afla si alti c& este lesbiand. fi pune intrebari precum : Ce se va intampla cu custodia fiicei sale ? Fostul ei sot ar putea folosi acest lucru impotriva ei? Politicile inspectoratului scolar local nu sunt foarte clare in ceea ce priveste protectia angajatilor, iar experientele anterioare cu cAtiva dintre parinti o fac sa tresar la gandul c& acestia ar putea afla care este orientarea ei sexuald. Barb asteapt cu nerabdare sa discute despre aceste probleme cu alfi membri ai grupului, dar are temeri privind confidentialitatea discutiilor. Fiecare persoani oferd resurse considerabile care pot fi utile grupului si membrilor acestuia. Rita si Stephanie si-au negociat cu succes o relafie functional’, ca parteneri si parinfi. Vince ar putea beneficia invajand din experientele lor. Ca avocat, Vince are informafii relevante pentru Barb. Ar putea si ii ofere lui Barb informatii care s& o ajute s& ia decizii privind riscurile implicate de dezvaluirea orientarii ei sexuale, implicatiile acestui gest asupra custodiei Carissei si asupra slujbei ei de profesor. Deschiderea Rite sia lui Stephanie in ceea ce priveste sexualitatea lor poate constitui un model empiric pentru tranzitia din viata lui Barb. Chiar si Barb, desi inc’ ezité in privinta deciziei de a-si dezvilui orientarea sexual’, are in mod evident resurse importante pentru ceilalfi membri ai grupului. Ea contribuie cu experienta sa direct’ cu adolescentii, dobandita in cursul pregatirii si al anilor de munca ca profesor de gimnaziu. Cunostintele lui Barb despre adolescenti si relaiile lor pot s& le ofere Ritei si lui Stephanie idei in confruntarea cu schimbifrile din viata lor de parinti ai Ursulei, acum in varst4 de 13 ani. $i lista potenfialelor resurse este doar inceputul. Pe masur4 ce grupul de sprijin lucreaza impreun’, membrii si vor dovedi in mod repetat c& au cunostinte diferite, reprezentand un rezervor de resurse de care se pot folosi. Influenja valorilor asupra practic Analiza intens& ficuti de Paul asupra informatiilor privind membrii grupului de sprijin nu este de mare ajutor pentru anticiparea sistemelor exacte de valori pe care le va aduce fiecare nou membru. Faptul c& sunt parinti si homosexuali nu inseamna c& au valori sau convingeri comune. De fapt, diferentele din cadrul unui grup sunt la fel de uimitoare ca diferenjele dintre grupuri. De exemplu, este posibil ca membrii grupului s& nu fie cu toti de acord cu faptul c& sustinerea propriei identititi ca homosexual este o problema personal sau una politic’. Fiecare dintre ei are probabil pareri diferite despre cresterea copiilor, ce este important s& stie copiii si in ce masura ar trebui s& se implice in viata lor. Indiferent de parerile personale, fiecare are perceptii valide pe care isi sprijind opiniile. Lareuniunea grupului, Paul Quillin va evita, in mod deliberat, s& isi impund proprile valori asupra grupului. in schimb, el va identifica si valida perspectivele valorice ale membrilor grupului si fi va incuraja pe acestia si-si sustin& opiniile personale. Paul ti va ajuta pe membrii grupului si analizeze si st accepte diferengele intre valori atunci cénd formeaz’ relatiile, isi descriu perspectivele si dezvolt& soluti pentru problemele cu care se confrunt&.2 ABORDARI ALE PRACTICI IN ASISTENTA SOCIALA Formarea unor relatii Valorile influenteazi formarea relatiilor profesionale. Deseori, valorile creeazy 4 legAtura stransa intre asistentii sociali si sistemele-client, cénd sistemele lor de valor, sunt similare, Pe de alti parte, diferentele dintre valori pot distinge asistentii sociali qe sistemele-client. Diferentele testeaz& abilitatea unui asistent social de a-i accepta pe ceilalti si de a sustine autodeterminarea clientului, Dac& Paul isi impune valorile asupra grupului, este posibil ca membrii si se retrag si si nu isi mai investeascy Tesursele in eforturile de grup. In ceea ce priveste interactiunea din cadrul grupului de sprijin, valorile impartisite de membri pot genera coeziune, respect reciproc si obiective comune. Valorile discrepante Pot conduce la dezacorduri si blocaje daci membrii nu pot crea o atmosfera de acceptare si curiozitate in care sd igi interogheze si s& isi Lirgeasc’ propriul sistem de convingeri, incorporand perspectivele celorlalti membri ai grupului. Valorile existente ale membrilor grupului de sprijin se vor intrepatrunde pentru a forma normele grupului, care, in final, afecteazi comportamentul fiecirui membru. Asistentii socialise rhe Proc pentru a-si sport ma inde ine compete multiculturald: Analiza de situasie Modul in care clienjii isi vid situagile reflects convingeri si valori demult si adil? inrédacinate, Deseori, problemele cu care se confrunti sunt inctrcate de valori IP? varate de conflicte si dileme etice (Goldstein, 1987; Sipotin, 1983, 1985). : frecvent de nehotarare ~ ,Ce ar trebui st fac?” ~ sau de dificultatea alegerii clei ™™ bune soluli, aceste dileme morale sunt insotite de tulburtri interne, eonflicte i i personale $i, uneori, de eticheta imoraliati (Goldstein, 1987), andi Ia i ‘jin, Rita si Stephanie se intreab& cum ar ronda Hy eke Be si Ursula. Vince incearet si decid cum ar rrebui sil includ pe Andrew, parcnetl in viafa familiei sale. Barb ¢ indecist dac& ar trebui sau nu st fie deschist cu sexualitat, Client rispund la provocdr si slut in ecntegel proprio" si convingeri.VALORI $1 COMPETENTA MULTICULTURALA, posibilelor solugii filtreaz4 solutiile de schimbare prin intermediul valorilor lor. O solutie viabil& ‘unul dintre ei ar putea intra in conflict cu valorile altuia. Clientii aplica mai usor care sunt coerente cu sistemele lor de convingeri existente. Un asistent social sugera optiunile cele mai potrivite cu valorile clientilor sau, ca alternativa, isi w24 clientii spre o reanalizare a sistemelor lor de valori, pentru a largi gama de acceptabile. orile se pot schimba in momentul expunerii la opinii diferite. Disonanta creata de informatii si perspective poate modifica convingerile si poate conduce la schimbari mentale. De exemplu, un nou mod de a infelege orientarea sexual ti poate unui tat4 perspectiva asupra integrarii partenerului fiului sau homosexual in ie. Indiferent ce convingeri ghideazi comportamentul unui sistem-client, asis- sociali perspicace recunose faptul c& aceste convingeri modeleazi perceptia prescriu dimensiunile posibilelor soluii si influenteaz% relatia asistent 1. Erica practicti antiopresive a poate fi clementul cu cea mai mare forjé de inhibare care afecteazi clientii ei sociale. Recunoasterea oprimrii expune ,0 strategie sistematic& si Ueliberatd de a puterea si potenjialul oamenilor prin legitimarca si institusionalizarea unor valori ‘gi restrictive, precum materialismul, fragmentarea, individualismul gi concurenta (Schiele, 1996, p. 286). Oprimarea duce la excludere social (Pierson, 2002) si aspiratiile si abilitasile indivizilor. antiopresivi incearci si elimine oprimarea si excluderea social axAndu-se pe gi emanciparea membrilor grupurilor vulnerabile si discriminate. Desi nu face din limbajul utilizat de Codul de eticd al NASW (1999), sintagma practicit antiopresiva ‘clar mandatul de justitie sociala. in realitate, ,,practica antiopresiva promite's& acorde te considerentelor de echitate si justifie social asupra unei game largi de diferente le” (Williams, 2002, p. 20). Practica antiopresiva aduce claritate idealului de justitie, {ntr-un mod ce provoaci la actiune. ca practicii ti face responsabili pe asistentii sociali in lupta impotriva inegal , sustinerea practicilor antidiscriminatorii in politica social& si respectarea procedurilor fn practicl a unei baze de valori care susjine includerea sociali si respectul |. Gil (2002, p. 46) considera cl: .] pentru transformarea societatilor injuste si opresive in unele juste si libere ar fi nevoic chimbiri majore ale modelelor umane de actiune, interactiune $i relationare sociala. ndul lor, asemenea schimbéri par s4 depind& de modificarea prealabil a constiintei ilor, care ar conduce la modele alternative de actiune si relajionare. adaugi J pentru a lupta impotriva oprimari, asistentii sociali trebuie st sprijine indiviaii si “experientele lor, si examineze efectele oprimarii si s& lupte impotriva ei atat la , cat gi la nivel politic (1990, apud Dietz, 2000, p. 371).2 ABORDARI ALE PRACTICILIN AS! el ‘ingdndu-se prin actiunite Practica antiopresivat diferd de pract ah Sale deluged impouriva rear infbitare si explostatoare a eS corelaty direct cu modificarea dinamiciiputeri, .Usilizea2X putereawridimensiont, fn uct ecu existenja inegalitatii structurale si a relatiilor exploatatoare legale, $ me es womice 54 ‘aut si realizeze o realiniere fundamental’ a relatilor de putere In contextul social mai larg.» (Braye si Preston-Shoot, 1995, p. 107) Participarea ii vizeaz, de asemenea, 3. dint Puteri si modul in care este folositt puterea, Un aspect esential pentru o meted participatyg este injelegerea modului in care cei ce detin puterea utiizeaz oprimarea pentru a menting Statu-quoul si eforturile depuse pentru a risturna dezechilibrele de putere in interactiunite Personale, relatiile profesionale si structurile sociale. intidiscriminatorie, di Valori si diversitate Valorile nu sunt intimplitoare ; ele se dezvolti de-a lungul vietii. Fiecare dintre noi are valori modelate de familie, prieteni, grupul etnic, vecinitate, regiune gi este gazdX pentru alte influenge culturale. Pentru a recunoaste si accepta valorile unui client, asistenti Sociali trebuie st fie informati despre diversitatea uman’. Competenta multicultural Valorile si principiile asistentei sociale sunt esentiale pentru asigurarea succesului tn lucrul cu diversi clienti, dar valorile nu sunt suficiente pentru o practic’ asistentiald competent din punctul de vedere al multiculturalitaii. Fara eforturi continue de dez- voltare a abilititilor in practica intercultural&, chiar practicienii toleranfi, bine intentionati si avnd principii profesionale solide, fac greseli importante in relajionarea cu client care prezint& diversitate culturald. Pentru punerea in practic’ a valorilor asistenfei sociale Sunt necesare cunostinte de dinamic& a diversitatii culturale si capacitatea de a lucra cu populatii diverse. Miscarea spre o abordare multicultural’ a practicii asistengiale este impulsionatd de mai multi factori. Dungee-Anderson si Beckett (1995) descriu trei motive importante, Printre care : 1) abordatile traditionale nu sunt in concordant cu necesitatile persoanelor de culoare si ale altor persoane diferite ; 2) CSWE si NASW subliniaz¥ acum compe- tenfa culturalA in standardele revizuite pentru politici sociale si practica asistentiall; 3) estimérile demografice aratt cX peste 25% din populatia SUA vor fi persoane dé Culoare ~ 0 tendinj& accelerati, avand in vedere rata natalitiii si modelele de imigrare. Datorit& acestor tendinfe in evolutia populatiei in grupurile etnice si rasiale descrise anterior ca »minoritifi” si din cauza imbatranirii intregii populatii a SUA, este aproape sigur c& practicienii si clientii vor’ observa multiple diferente culturale unii la ceilalti (Murdock si Michael, 1996).VALORI __ 93 jsienti de clienti — antiteza parteneriatului de colaborare ce caracterizeaza asistenja ‘ali participativa. Desi atat asistengii, cat si clientii se confrunta cu dificultayi in pasile interculturale, responsabilitatea adaptarii la aceste diferene culturale le revine sistentilor sociali. nefinitia diversitafii culturale sitatea culturala, in cel mai larg sens al siu, descrie fenomenul diferentelor umane fiind generat de apartenenta la diverse grupuri identificabile. Conform lui Pinderhughes 995, p. 132), populatiile diferite cultural ii includ pe toti cei care sunt diferiti de yma albilor din clasa de mijloc ,,prin etnie si/sau rast, precum si cei care sunt diferiti punct de vedere social, precum oamenii siraci, homosexualii si persoanele care fer de probleme psihice sau de dezvoltare”. Asistentii sociali ar trebui .s& practice ii discriminare si cu respect, folosindu-se de cunostintele si abilitasile legate de varsta, lasa social’, culoarea, handicapul, etnia, structura familial’, sexul, starea civil, ginea nationala, rasa, religia si orientarea sexuala a clientilor” (CSWE, 2001). Uneori, asistentii sociali aplicd termenul de diversitate in mod specific, pentru a blinia diferentele de ras sau etnie. Rasa se refera la caracteristicile fizice, in special loarea piclii si trasdturile fetei timp ce membrii grupurilor etnice impartasesc ibute culturale, precum limba, originea sau religia (Sheafor si Horejsi, 2003). Intr-o etate in care categoriile, segregarile si discriminarile se stabilesc si se fac pe baz’ de $4 si etnic, asistentilor si clientilor le poate fi extrem de dificil si treacd peste aceste ferente. Frecvent, ,,profesionistul se confrunté cu o provocare extraordinar’ - dez- unei relajii diferite calitatiy de relatiile pe care oricare dintre pirti le-a avut ior cu o persoani de alt& rast” (Proctor si Davis, 1994, p. 315). ici unul dintre noi, indiferent de identitatea noastré culturala primara, nu este ultural. Unicitatea noastra culturala deriv4 din apartenenta la multiple culturi — iate celor doua sexe, unor ocupatii, cluburi si organizatii, unor regiuni geografice, or etnii si religii, pentru a mentiona doar unele dintre ele. Membrii unui grup au, in eral, aceleasi valori sau urmeaza reguli comune de comportament pentru participarea sau apartenenta la grup. Cu toate acestea, fiecare membru al grupului prezint& si calititi si comportamente care il diferentiazd de ceilalti. ,Deseori, variatiile in unui grup sunt semnificative, in functie de efectele generate de statutul socio- mic, educatie, trecutul familiei, identificarea cu un grup etnic si timpul scurs de la si motivul imigrarii.” (Rounds, Weil si Bishop, 1994, p. 7) Dac& analiz’im multitudine de yariabile socioculturale care ii influenteaz’ att pe asistentii i, ct si pe clienti, putem trage concluzia neechivocd cA cele mai multe relatii in iul asistenfei sociale sunt, in realitate, multiculturale. a multiculturala competenta d din lucrarile altor autori, Lee si Greene (1999) disting intre competenta culturala itatea cultural si practica asistential§ multicultural’. Competenja culturalé Cunostintele asistentului social privind dezvoltarea, axandu-se pe ,un anumit , in scopul dezvolt&rii unor concepte, cunostinte si tehnici specifice acele|a ABORDARI ALE PRACTICIIN ASISTENTA SOCIALA culturi in contextul dat” (Lee si Green, 1999, p. 23) Dimpotriva, dezvoltarea Ung} sensibilirafi culturale pleact mai mult de la valori. Pentru aplicarea unei abordari sensititg cultural, asistentul social trebuie sii aprecieze cu adevarat unicitatea clientului $i 5 ajpy un respect universal pentru umanitatea clientului. O a treia posibilitate de succes j, Practica multiculturalt este 0 abordare bazatt pe deprinderi, care este descrisy og receptivitate culturald, Pentru a fi receptivi cultural, asistenjii sociali tilizeary deprinderile de comunicare prin plasarea clientului in centrul conversatiei. Cliengii jg, iau rolul de experti culturali, in timp ce asistentul social ramane doar un ascultator curios si respectuos. © abordare competenti, sensibila si receptiva a practicii multiculturale este inrdicinata in cunostinele, valorile si deprinderile asistentei sociale generale; eq se cultiva prin ani de experienfa in interactiunea cu persoane diferite din punct de vedere cultural. Competenta cultural Competenta cultural impune o infuzie de cunostinfe, convingeri etnoculturale gi com- Portamente de ajutorare competente cultural in toate etapele procesului practic (Chau, 1995). Ba ,denoti abilitatea de a transforma cunostinfele si constiinta culturala in (...) interventii care sprijind si sustin buna functionare a sistemului-client in contextul cultural adecvat” '(McPhaite P. 261). ,,Profesionistii competenti din punct de vedere cultural recunose similitudinile si diferengele dintre valorile, normele, obiceiurile, trecutul si institugiile grupurilor care se disting prin etnie, sex sau orientar identifice propriile filtre culturale, vd clientii asa cum sunt in realitate, evitt presupozitiile si perceptiile eronate ca reacti¢ Ja informafii contradictorii si manifesta infelegere pentru atributele culturale ale fiecrui client (Pinderhughes, 1995). Astfel, constiinta de sine si cunoasterea propriei culturi sunt conditii obligatorii pentru competena culturali. (Devore gi Schlesinger, 1999: Dungee-Anderson $i Beckett, 1995; Pinderhughes, 1989, 1995, 1997), Sensibilitatea culturala in practica, sensibilitatea culturala redirectioneaz atentia de 1a dobandirea unui volUum™ mare de cunostinge despre diverse grupuri culturale inspre dezvoltarea atitudinii asiste™™ tului social de acceptare, respect si apreciere pentru unicitatea cultural a clientulll Practicienii care dau dovada de sensibititate cultural’ aplict valorile asistentei sociale manifest disponibilitate pentru a afla mai multe despre lumile culturale ale clientilot 10" Ramindnd mereu deschisi si interesat, asistenti sociali tnvath intreaga viai% desP™ diversitatea umand, definind competenia multicultural mai degrabt ca un proces evolu" decAt ca o realizare sau ca un produs finit (Castex, 1994a ; Green, 1999; Sue si ‘Sue; 2003). »Sensiblitatea cultural implict constientizareainfluenteley alter factori 28 sau multipli care pot afecta sau modela priorititile si Perspectivele indivizilor si ®! famililor in socielatea noasta.” (Dennis si Giangreco, 195