p rua) ssucem i) podurl meme eon rea Ing. Radu GAVRILESCU Continuaim in acest numar cu partea a II1-a a articolului privind modul de stabilire a grosimii stratului de acoperire cu beton a armturilor in cazul elementelor/structurilor din beton monolit. Pentru o corecta si completa intelegere este necesara parcurgerea in intregime a articolului, inclu- siv exemplele de calcul. 2. Concluzii si recomandri Prin aplicarea EUROCOD-urilor, grosimea stratulul de acoperire s-a majorat fat de vechile reglementiri natio- nale, acesta se calculeaza si se msoar& diferit! ‘= Calculul grosimii stratului de acoperire se face acum pen- trufiecare armaturd inglobaté, in parte, indiferent de des~ tinatia el, FEcdndu-se evaludri separate ale grosimii stratulul de acoperire pentru = armituri longitudinale, de rezistent’; rmaturitransversale, de rezistentS - etrierl (separat, in mod specific); + armaturi constructive si/sau pentru controlul isurSrit (unde este cazul) etc Din aceste evaluiri independente se alege valoarea acope- Fitoare nominald a grosimil stratulul de acoperire .c.,,” care se materializeaz’ pe planuri pentru flecare categorie de elemente ‘in parte (rundati, grinai, stip, plici, pereti etc), aceasta déndu- Sse fat de armatura cea mal apropiatd de suprafat3, pe care se si monteaz’ distantier Vechile standarde nationale STAS 10107/0-90 si STAS 10111/2-87 au fost inloculte de Eurocodurl insofite de Anexe Nationale, ca documente obligatoril. Standardele nationale an- terioare prezentau intr-o manier8 oarecum simplistS modul de stabilire @ grosimil stratului de acoperire, aceasta, din urma find stabilté doar pentru armaturile longitudinale de rezistent§, etrierii find considerati in acoperire”; 1 Grosimea stratului de acoperire este functie de ,calitatea betonului”,intelegdnd prin aceasta nu doar (punctual, in etapa de proiectare) clasa de rezistent3, A/C ete., cl sl nivelul de in- ‘credere al executantului in omogenitatea valorilor parametrilor fizico-mecaniéi al betonulul livrat, prin diferenta ce se face intre _-controlul normal” si .controlul special af caltdt de productie {9 betonului” mentionaté la Tabelul 8 (vezi articolul din nr. 285 * Pentru elemente prefabricate, Inclusv precomprimate, se va vedes $i SR 2 In general (materialu ca atare) dar i din punctul de vedere ai protecil arméturioringloba MAST Ree SUL Stabilirea grosimii stratului de acoperire cu beton al armaturilor elementelor monolite' ({II) al revistel), In Idea cX asupra conformitati betonulul se face {ntotdeauna (totus!) un control (reglementat) De remarcat faptul c& existenta acestui «control special al calitstii de productie” (neexplicat inc& tn reglementér) conduce la micsorarea cu o clasé structural& »S", respectiv la reducerea ‘grosimil de strat de acoperire. Lipsa acestui control special ma- joreaz’, firesc, grosimea stratulul de acoperire. Este normal ca un nivel redus de incredere in asigurarea conformitsti! betonulul (ain punct de vedere caltativ) s& conduc’ la majorarea grosimil de strat de acoperire. De aceea, In proiecte, este deosebit de important s8 fle mentionate nu doar grOsimea Coq” aplicabila (in piesele scrise, pe planurile de armare si cofraje etc.) cl si alte Ceringe adresate executantulul, cum ar fi~ de exemplu ~ cerintele privind aprovizionarea betonului dintr-o statie avand implementat Fespectivul ,control special al calititit de productie a betonului", acest lucru 8 poaté fi dovedit, iar dovada s& se regiseascd la cartea constructel Pentru obfinerea unui beton de calitate din punctul de vedere al asigur&rii durabilitati?, acesta trebuie tratat si protejat in conformitate cu prevederile reglementarilor tehnice in vigoare, cu o deosebitd atentie in cazul elemen- telor/structurilor cu © durat de viatS prolectat8 mare sau exp- loatate in medil Inconjurstoare agresive, de exempiu industrale. Prevederea unor acoperiri de protectie cu pelicule specalizate reprezinté o solutie reglementats tehnic la poduri (CD 139/2002 [15)), tnsi putin aplicatd. in functie de grosimea stratului de acoperire, se stabilesc unele dimensiuni geometrice ale marcilor de arm3turi, precum $i privind dimensiunile cofrajului, calculul corect al grosimil stratului de acoperire devenind astfel foarte important; Grosimea $i calitatea? stratului de acoperire cu beton in- fluenteaz decisiv durata de viata a constructiei in ceea ce priveste riscul de coroziune @ armétuni inglobate. Betonul trebule turnat si compactat astfel inct s8 se asigure c& intreaga armatura $i plesele Tnglobate sunt acoperite In mod adecvat, in intervalul tolerantelor acoperirii cu beton compactat si c& beto- nul va atinge rezistenta si durabilitatea prevazute. {n evalusrile sale, prolectantul ar trebul si arate (prin note de calcul) modu! in care a stablit grosimea stratulul de acoperire (cu control ,normal” sau ,special” al calit3tii de productie a betonulul) 1 s& impund utllizarea unul beton produs intr-o state ca atare. Pe santier, executantul trebule s& inteleag& si s& respecte cerinta ew 13369:2004; 2 Prin caltaton stratulul Ge acoperre nu se Infelege doar clasa de rezistana 2 betonvlu,raporta! A/C, dozajul minim de ciment, pul clmentull etc) 410 redusd porositate objinutd prin otatare si protecie adecvatd (ca Masur tehnologiceluate precury $i ca GuratS de aplcare a lor) dup8 puneres fn ‘perd. Respectarea corinfalor NE 012/1:2010 este sufcient3 pentru construc cu durata de via (prolectat8) de 50 de an. Pentru durate de vias mal ‘mar sunt necesare masur ma exigent BB puBETO mc ReeN UY projectantulul de 2 utiliza beton dintr-o sursé cu control ,normal sau special” al calitatii de productie a betonului precum si s& oat doved! (ia faza determinants) in fata reprezentantului be- neficiarulul (dirigintelul de santier) acest aspect, de exemplu prin documente ce urmeazé a fi atasate Cértii Constructiel. Proiectarea unei grosimi de acoperire in ipoteza utilizérii unui beton cu ,control special” asociatd (Insf... cu utlizarea pe santier ‘2 unul beton cu ,control normal” poate conduce la reducerea du- ratel de viat8 proiectate 2 constructiel! Dac’ proiectantul a stabilit# c8 betonul trebule livrat dintr-o statie cu productia scontrolat8 in mod special’, iar pe santier aceast8 cerintS nu poate fi satistécut8, este posibl s& fe necesar’ ‘majorarea cu cel putin o clasé rezistenta la compresiune (Cx/y). © evaluare atent3 a consecintelor nerespect4rl cerintelor proiec- tantului trebule fBcut8 de fiecare daté: Dat find impactul major al acestel diferente intre un beton liveat de o statie cu productie ,controlatd special” si una cu productie ynecontrolaté special’, recomandarea tehmnicé este sl se explice in reglementiri aceast8 notiune noua si sl se stablleasc’ Jn prolecte ca betonul s¥ fle livrat doar de o statle cu productia .controlets special". Aceasta ar reprezenta calea spre constructii durabile, care ating durata de viat& stabilité prin project, respectiv tn factor de progres tehnico-economic. {in cadrul calculului grosimli stratului de acoperire, se iau Jn considerare aga zisele ,clase de beton indicative", care sunt aceleasi cu cele din Anexa F a CP 012/1:2007 (pentru o durata de visti proiectati de 50 de ani) pentru diferite clase de expunere XC, XD, XS. Acestea sunt prezentate in Tabelul nr. 7 (veal articolul din nr. 285 al revisti). Foarte Interesant&, in acest context, este aparitia unul sFILTRU DE SIGURANTA". in momentul in care, din calcule structurale a reiesit 0 clasé de beton inferioar& valorii minime din cerinte de durabilitate (CP 012/1:2007), prin calculul corect, 51 complet al grosimil stratulul de acoperire se va impune o clas minim’ de beton (aceeasi ca si cea din cerinte de durabiltate) superioar’ celei reiesite din calcule structurale, Cu alte cuvinte, chiar dac8 proiectantul ,omite” (in mod necorespunzitor) si faci prolectarea durabilititi elementului/structuri, prin caleulul gro~ simii stratului de acoperire (asociat’ cu toate cerinfele impuse) clasa minima de beton (finala) va fi similar’ cu cea rezultatl din proiectarea durabiltii Prolectarea durablltSti clementulul/structuril riméne obligato- ri 88 fie fEcut, de flecare dat’, dupa cum s-a spus, intrucst ofer’ ‘nu doar ciasa minim de rezistenfé, ci si valorle A/Cmax, respec- tiv dozajul minim de ciment, Alturi de acestea, din prolectarea durability mai reies tipurle de cimenturiaplicabile, unele cerinte pentru aer antrenat, pentru caltatea agregatelor etc. Prin urmare intotdeauna este necesara efectuarea pro- lectiril durabiitStil! Nota autorulul: Acest articol nu contine si nici nu poate contine toate informatie tehnice necesare aplicSri directe $i com- plete in practica de proiectare. Scopu! su este de a oferi o serie de informati $i recomandéiitehnice generale, care nu au valoare comercial si nu produc consecinte juridice. Este obiigatia utili zatorului 58 consulte $1 s8 respecte toate reglementarile tehnice in vigoare. (continuare in numérul viitor) ores vue oomn duis asa pPooum nz poduri BIBLIOGRAFIE (2) CR 0/2012 - Cod de protectare. Bazele proiectérti constructilior; [2) SR EN 1990:2004 - Eurocod 0: Bazele proiectini structurlor; [3]SR EN 1992-1-1:2004 “ Eurocod 2: Proiectarea struc~ turilor de beton, Partea 1-1: Regull ger pentru cladiri (EUROCOD 2 pentru cli National (SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008). (Referint comun bibliografics); [415R EN 1992-2:2006 - Eurocod 2: Prolectarea structu- rilor de beton. Partea 2: Poduri de beton. Proiectare I prevederi constructive (EUROCOD 2 pentru poduri) + Anexa National (SR EN 1992-2:2006/NA:2009). (Referinga comund bibliograficé); [5} SR EN 206+A1:2017 - Beton - Speciicatie, performant’, roductie si conformitate. Fir anex’ national (2021); [6] SR EN 206-1:2002 - Beton - Specifcatie, performant, productie si conformitate + Anexa National8 (SR 13510:2006). (Referint& comund bibliografic8); [7] CP 012/1:2007 ~ Cod de practic& pentru producerea be- ‘tonulul; Document din punct de vedere tehnic identic cu INE 012/1:2007 - Normatlv pentru producerea betonului si executarea lucrdrlor din beton, beton armat si beton pre~ ‘comprimat - Partea 1: Producerea betonulu; [8] SR EN 13670:2010 - Executia structurilor de beton; [9] NE 012/2:2010 - Normativ pentru producerea si executa- rea lucrérilor din beton, beton armat si beton precompri= mat. Partea 2: Executarea lucssrilor din beton; [10] STAS 10107/0-90 ~ Calculut s1alcBtuires elementelor structural din beton, beton armat si beton precomprimat; [a1] STAS 10111/2-87 - Poduri de cale feratl si sosea. ‘Suprastructuri din beton, beton armat si beton precompri- mat. Prescriptil de proiectare; [12] GP 115/2012 - Ghid de proiectare pentru controlul fisurdri telementelor masive si perefilor structuralt de beton armat datorité contractiei impledicate; [13] PD 165/203 ~ Normativ privind aledtuirea si calculul structurilor de poduri si podete de gosea cu suprastructuri ‘monolit si prefabricate; [14] Dan Paul Georgescu - Indrumitor de proiectare 3 durabilit3pii betonului in conformitate cu anexa nationalé| de aplicare a SR EN 206-1. Clase de durabilitate. Tipografia Everest 2001; [18] CD 139/2002 ~ Normativ pentru protectia anticoroziva 8 elementelor din beton ale suprastructuril podurilor expuse factorilor climatici, noxelor si acfiunilor fondantilor chimici utiliza pe timp de iarna. [16]C170/1987 - Instructuni tehnice pentru protectia elementelor din beton armat si beton precomprimat supraterane in medi agresive naturale si industrial (in vigoare); [17IC 170-2007 - Normativ privind protectia anticoroziv8 3 ele- mentelor din beton armat si beton precomprimat situate in medi agresive atmosferice”. Acest normativ nu a intrat Inc in igoare desi a fost transmis Comisiei Europene in 2007; [18] SR EN 10080:2005 - Ofeluri pentru armarea betonulu. Ofeluri sudabile pentru beton armat. Generalitit; [19] Literatura tehnick a HeidelbergCement Roménie S.A, “Jn urma evahiiniorspecice calculului gras de strat de acaperre, pe considerentulasiguréi durable me mf i