EDENTAŢIA TOTALĂ

Bibliografie:
1. BRATU D. si col – Bazele clinico-tehnice ale protezarii
mobilizabile. Ed. Helicon, Timişoara, 2004.
2. IONESCU A. - Clinica si tehnica de laborator a protezei
scheletate. Ed. Cerma, 1994.
3. DONCIU V., DAVID D., SERB H. - Proteza totala. Ed. Didactica si
Pedagogica, 1994.

EMILIAN HUTU – “Edentatia Totala”, Editura National, Bucuresti, 2005

IWAO HAYAKAWA –“Principles andPractices of Complete Dentures”
,Quintessence Pub.Co.
Alfred H.Geering, Martin Kundert, Charles C. Kelsey- Complete Dentyre and
Overdenture Prosthetics, Colour Atlas of Dental Medicine, Georg Thieme Verlag
Stuttgart, 1992
J.A.HOBKIRK – “AColour Atlas of Complete Denture” - Wolf Medical Publications
Limited
HUGH DEVLIN – Complete Dentures -A Clinical Manual for the Genereal Dental
Practitioner-
Ed. Springer 2002
KLAUS H. RATEITSCHAK, HERBERT F. WOLF -Complete Dentures and Overdenture
Prosthetics, Ed. Thieme MedicalPub., New York.1993
KLAUS H. RATEITSCHAK, HERBERT F. WOLF -Complete Dentures and
Overdenture Prosthetics, Ed. Thieme MedicalPub., New York.1993
McCRACKEN’S – Removable Partial Prosthodontics, Eleven Edition, Ed. Elsevier
Mosby
J.C. DAVENPORT, R.M.BASKER. J.R.HEATH, J.P.RALPH – A Color Atlas of
Removable Partial Dentures
JAMES BRUDVIK – Advanced Removable Partial Dentures. Quentessence
Pub.,1999
IONESCU A. - ”Tratamentul edentatiei partiale prin proteze mobile.Clinica si tehnica
de laborator”,Ed. National,Bucuresti,1999
STEWART’S – Clinical Removable Partial Prosthodontics, Third
Edition,Quintessence
LASCU LIANA MARIA ”Proteza partiala mobilizabila scheletata. Etape clinico- tehnice
in realizarea protezei partiale mobilizabile scheletate. Reparatii si optimizari.” Edit.
Medic.Univ. “Iuliu Hatieganu” Cluj Napoca, 2006
LEJOYEUX J. – Restauration prothetique amovible de l’edentation partielle.
Maloine S.A. Ed. I, Paris, 1973
 Bibliografie:
www.amazon.com/
 Books – science – medicine – dentistry: 6882 / Prosthodontics: 107

8. ZARB G. et all - Prosthodontic Treatment for Edentulous Patients: Complete

Dentures and Implant-Supported Prostheses. Mosby, 12 Ed., 2003.
9. HAMID SHAFIE – Clinical and laboratory manual of implant overdentures.
Blackwell Publishing , 2007.
10. DEVLIN H. - Complete Dentures: A Clinical Manual for the General Dental
Practitioner. Springer 2001.
11. HIROSHI MURAOKA - Colour Atlas of Complete Dental Fabrication,
Quintessence Publishing Co, 1989.
12. McCracken’s - Partial Removable Prosthodontics.- 11th Edition, Mosby,
2004.
13. PHOENIX R.D., CAGNA D.R., DEFREEST C.F., STEWART K.L. - Stewart's
Clinical Removable Partial Prosthodontics. Quintessence Publishing, Illinois,
2003.
14. SOWTER J., BARTON R. - Removable Prosthodontic Techniques (Dental
Laboratory Technology Manuals), Univ. North Carolina Press, 1987.
 Bibliografie:
15. SHILLINGBURG H.T.& all – Fundamentals of Fixed Prosthodontics. 3rd
Edition, Quintessence Publishing, Illinois, 1997.
16. ROSENSTIEL S.F., LAND M., FUJIMOTO J.– Contemporary Fixed
Prosthodontics. 3rd Edition, Mosby Inc., St. Louis, 2001.
17. CHICHE G., PINAULT A. – Esthetics of Anterior Fixed Prosthodontics.
Quintessence Publishing, Illinois, 1994.
18. ASCHEIM K.W., DALE B.G. – Esthetic Dentistry: A Clinical Approach to
Techniques and Materials. 2nd Edition, Mosby, 2001.
19. TOUATI B., MIARA P., NATHANSON D. – Esthetic Dentistry and Ceramic
Restorations. Taylor&Francisc, 1st Ed, 1998.
20. GOLDSTEIN R.E. – Esthetics in Dentistry, Vol. 1, 2, 3, BC Decker 1989,
2001, 2007.
21. UBASSY G. – Shape and Color: the key to successful ceramic
restorations. Quintessence Publishing, Illionois, 1993.
22. IRFAM AHMAD – Protocols for Predictable Aesthetic Dental Restorations.
Blackwell Publishing, 1 edition, 2006.
PROTEZELE (in medicina):
= dispozitive mecanice artificiale care inlocuiesc o
parte sau chiar un organ in totalitate din corpul
uman, incercand sa refaca morfologia si functiile
pierdute.

PROTEZELE DENTARE:
= dispozitive artificiale fabricate in laboratorul de
tehnica dentara care inlocuiesc o parte lipsa din
unitatea dentara, din arcadele dentare sau din
structurile ADM.
 Clasificari
functie de modul de agregare la dintii
restanti:
1. Fixe
2. Mobilizabile
3. Mobile
functie de material, tehnologia de
realizare, criteriul fizionomic…
 Complicaţiile edentaţiei totale

a) Locale

b) Loco-regionale

c) Generale
 a) Complicaţiile locale

ragade comisurale

- cheratinizarea mucoasei crestelor.

 b) Complicatiile loco-regionale

ATM:
 laxitate ligamentara
 rezorbţia meniscului (mai accentuata in partea anterioară)

 aplatizarea condilului articular + modificări adaptative ale

cavităţii glenoide
Tonusul muscular:
 cresterea tonusului muscular pentru muschii ridicatori ai
mandibulei
 Scaderea tonusului pentru muschii coboratori ai mandibulei

 Contractii asimetrice ale muschilor date de parafuncţiile din

faza de dentat a pacientului

 hipermobilitatea limbii.
 c) Complicaţii la distanţă

tulburări digestive - cauzate de

masticaţie insuficientă, lipsa parţială a
digestiei orale;

tulburări psihice - izolare socială,

labilitate comportamentală, depresie
psihică.
 3.Simptomatologia edentaţiei
totale:
Este foarte vizibilă!!
La nivelul cavitatii orale:
 absenţa unităţilor dento-parodontale
 modificări endoorale: forma crestelor alveolare, uneori limba
marita de volum
A.D.M. perturbarea functiilor:
 perturbarea ciclului masticator
 tulburari ale fonatiei: in pronuntarea dentalelor şi siflantelor
Exooral:
 progenia patognomonica a edentatului total
 micsorarea etajului inferior al feţei.
Modificări morfologice şi funcţionale
în edentaţia totală

pierderea dinţilor – determina procese de

atrofie şi resorbţie osoasă a oaselor
maxilar si mandibular.

sunt mai marcante la mandibulă >> maxilar

~ datorită structurii proprii şi vascularizaţiei
diferite.
Atrofia osoasă =
 diminuarea ţesutului osos normal ca aspect, datorita
încetarii funcţiilor A.D.M. şi deficienţelor nutritive ale
osului.


Rezorbţia osoasă =
 este tot o reducere a ţesutului osos, determinată de
involuţia mineralizării şi activarea activităţii
osteoclastelor.
 Rezorbţia merge progresiv până la dispariţia crestelor
alveolare – e ireversibila!!
 Forma crestelor alveolare:

La maxilar: din elipsă devine pentagon +

se micşorează = atrofia centripeta;
La mandibulă: din parabolă devine
trapeziodală + se mareste = atrofia
centrifuga.
• !! Prin atrofia şi resorbtia centrifuga a
mandibulei apare deschiderea unghiului
goniac;
= deci apar diferente in forma mandibulei intre:
dentat (tineri) si edentatul total
(varstnici).
Modificari ale fibromucoasei:

vestibulul bucal se micşorează

fundurile de sac orale diminuă în adâncime.
 Modificarile ale
Relaţiile intermaxilare
apropierea mandibulei de maxilar
mandibula circumscrie maxilarul
apar subluxaţii ale ATM.
Obiectivele tratamentului edentatul total

refacerea arcadelor dentare

Refacerea functiilor ADM prin reechilibrare
ocluzală;
evitarea lezării elementelor componente ale
câmpului protetic.
 Succesul în terapia edentatului total
depinde de:

1. Relaţia armonioasă pacient-medic;

2. Aprecierea exactă a imaginii pe care o
are pacientul despre sine;
3. Executia clinico-tehnică ireprosabila a
protezei totale.
 Parti componente ale PT
Arcadele artificiale
Baza protezei:
La maxilar: sei + placa palatinala
La mandibula: sei
 VARIANTE DE PROTEZE TOTALE

1. P.T. clasica
2. Supraproteze (overdenture)
3. Proteza totala pe implante
Edentaţia totală se
caracterizează prin

absenţa tuturor unităţilor

dento-parodontale

de pe unul sau ambele

arcade dentare, cu
perturbarea consecutivă a
tuturor funcţiilor esenţiale
ale ADM :
- masticaţie,
fonaţie, fizionomie,
automenţinere
 CÂMPUL
PROTETIC
EDENTAT TOTAL
Definiţie:
Câmpul protetic edentat total cuprinde
totalitatea formaţiunilor anatomice, care
vin în contact direct sau indirect cu piesa
protetică şi care asigură menţinerea,
sprijinul şi stabilizarea protezei totale.
 Componentele câmpului protetic sunt
împărţite didactic în:
1. Substratul dur sau osteoperiostal;
2. Substratul moale - fibromucoasa.

Funcţional câmpul protetic cuprinde:

 zona de sprijin;
 zona de stabilizare.
 CÂMPUL PROTETIC
MAXILAR
 crestele alveolare;
 tuberozităţile
maxilare;
 bolta palatină;
 fibromucoasa şi
mucoasa neutră; Suprafaţa de sprijin la
maxilar este de 25 cm2 în
 mucoasa orală. medie.
Presiunile pe care le suportă
sunt de aproximativ 1,6
kg/cm2.
A. Componenta dură
osteo-periostală maxilară
Cuprinde : crestele alveolare,
tuberozităţile şi bolta palatină.
 1. Crestele alveolare
Procesul alveolar se transformă în
creastă reziduală prin pierderea dinţilor
(creastă alveolară rezduală sau creastă
edentată)
 Creasta are o zonă proeminentă ce se
numeşte muchie, mijlocul crestei sau zonă
de sarcină primară.
 Două versante unul vestibular şi unul oral
se mai numesc şi zone de sarcină
secundară.
 La maxilar procesul de rezorbţie al crestei
alveolare edentate este centripet.
 La creasta alveolară ne intereseză:
a) Forma
 este în general semieliptică;
 poate prezenta forme ale literelor U,M,V;
 sau chiar de pentagon.
B) Înălţimea
 înalte;

 medii;

 reduse.
c) Lăţimea

 late

 medii;

 înguste.

Aceste forme dau retentivitatea câmpului

protetic:
- câmpuri retentive
- câmpuri neutre
- câmpuri complet neretentive, defavorabil.
d) Direcţia şi aspectul crestelor edentate
 2. Tuberozităţile maxilare

Sunt îngroşări osoase dispuse în

prelungirea crestelor alveolare la
extremitatea distală.

În general, tuberozităţile maxilare nu

suferă o atrofie si resorbţie atât de
marcate, comapartiv cu crestele reziduale
=
zone biostatice
Tuberozităţile pot fi:
retentive;

medii;

neretentive.
 Ele au rol în menţinerea orizontală
şi stabilitatea verticală a pieselor
protetice.
 Distal de tuberozităţile maxilare
este situat cârligul apofizelor
pterigoide care delimitează un şanţ
perituberozitar.
 3. Bolta palatină
-zona biostatică (impreună cu tuberozităţile maxilare)

Este formată din:

 apofizele palatine ale oaselor maxilare;
 lamele orizontale ale oaselor palatine;
 pe linia mediană se unesc dând sutura
medio-sagitală.

Adâncimea medie
normală a bolţii
palatine este de
15-17 mm.
 A) Formele clinice ale bolţii palatine

 Adâncă (ogivală);

 Medie;

 Plată.
 B) TORUSUL PALATIN
 Proeminenţă osoasă, de obicei ovalară pe
linia mediană a bolţii palatine.
 Formaţiune inconstantă;
 El poate avea forme, mărimi şi poziţii
diferite.
 Sunt lipsite de semnificaţie patologică.
Structura funcţională de rezistenţă
a maxilarului
 Cuprinde o condensare la nivelul zonei
radiculare de implantare a dinţilor.
• Stâlpul sau pilierul
fronto-nazal anterior;
• Stâlpul sau pilierul
zigomatic, mijlociu;
• Stâlpul sau pilierul
pterigopalatin
posterior.
Câmpului protetic maxilar i se disting mai multe
categorii de mucoasă bucală:
a. Fibromucoasa aderentă – grad de rezilienţă
redus(boltă palatină, creste,tuberozităţi).
Stabileşte un contact direct cu baza protezei.
b. Mucoasa neutră(pasiv-mobilă) consistenţă
mai laxă,situată la trecerea dintre mucoasa
fixă şi mobilă.Ea vine în contact cu marginile
protezei, deţine un rol esenţial în realizarea
închiderii marginale.
c. Mucoasa mobilă de la periferia
imediată a câmpului protetic,
care acoperă frenurile şi bridele.

d. Mucoasa bucală propriu-zisă,

care tapetează pereţii cavităţii
bucale şi care vine în raport cu
suprafaţa externă a protezei
totale.
 B.Componenta moale fibromucoasă

 Tapetează crestele alveolare, bolta

palatină, tuberozităţile şi este aderentă de
periost;
 Are grosime şi aderenţă variabilă pe
suprafaţa dură, are un grad variabil de
elasticitate şi înfundare-->poartă numele
de rezilienţă;
 1. Pe linia mediană:
 papila incisivă
 rafeul mediosagital (rezilienţă 0,1 mm)
 foveele palatine
 2. Paramedian:
 Anterior rugile palatine, rezilienţă = 0,1-0,2
mm.;
 în 1/3 distală zona glandulară a lui
Schroder - rezilienţă maximă (0,4-0,6 mm)
Mucoasa pasiv-mobilă sau neutră
 Situată la periferia câmpului protetic;
 Importantă pentru zona de succiune a
protezei totale;
 Are o coloraţie mai palidă decât
fibromucoasa aderentă şi cea mobilă;
 Se mobilizează doar la mişcări exagerate,
tuşit, strănut;
 Este situată în şanţul vestibular al
maxilarului;
Mucoasa pasiv-mobilă sau neutră
 Distal face trecerea între fibromucoasa
palatului dur şi vălul palatin;
 Este reprezentată de o bandă aproximativ de
3-4 mm, poartă numele de linie”Ah”, cu
importanţă deosebită în menţinere şi
stabilizarea;
 Delimitarea zonei Ah se poate face :
 Mucoasa mobilă
 Situată la periferia câmpului protetic;
 Constituită din mucoasa orală care vine
în contact cu suprafeţele externe ale
protezei;
 Ea are o serie de reflexii la nivelul
mucoasei aderente sub formă de frenuri
şi bride;
 Aceste formaţiuni mobile sunt factori de
instabilitate ai protezei.
Ca o concluzie la prezentarea elementelor
câmpului protetic maxilar distingem:

1. Posibilităţi de extindere ale protezei

date de:
 adâncimea fundurilor de sac;
 utilizarea tuberozităţilor
maxilare prin cuprinderea lor;
 delimitarea perfectă a zonei
distale de închidere marginală.
 2. Zone unde se impune
reducerea protezei totale
 Frenul buzei superioare;
 Bridele;
 Zona distală să nu depăşească
linia “Ah”
 3. Distanţarea protezei de
câmpul protetic este necesară:

 la nivelul liniei mediane;

 papila incisivă;
 torusul maxilar.
 CÂMPUL PROTETIC
MANDIBULAR
 Spre deosebire de câmpul protetic
edentat total maxilar care este
complex, cel mandibular este redus
şi dificil de protezat
 Suprafaţa lui este scăzută, de
aproximativ 15 cm2;
 Suportul dur este mult diminuat şi
este reprezentat doar de crestele
alveolare şi tuberculul piriform.
 Forma arcadei edentate
mandibulare

 Se înscrie într-o parabolă;

 Mai poate avea şi forme de U,M,V;

 Înalţimea crestei poate fi:

 creastă înaltă

 creastă medie

 creastă lamelară

 creastă atrofiată
 Elemente anatomice
importante la mandibulă
1. MEDIAN


pe faţa externă = simfiza
mentonieră

pe faţa internă = apofizele genii
 2. LATERAL

- pe faţa externă :

în dreptul premolarilor = orificiul
mentonier

în zona molară = linia oblică externă
- pe faţa internă :

linia oblică internă sau milohidiană

în dreptul premolarilor = torusul
mandibular
 TUBERCULUL PIRIFORM
 O formaţiune asemănătoare cu
tuberozităţile maxilare;
 Apare după extracţia ultimului
molar.
STRUCTURILE DE REZISTENŢĂ
 Liniile de forţă sunt orientate de-a
lungul liniilor oblice internă şi
externă spre ramura ascendentă ,
spre baza craniului.
 Componenta moale a
câmpului protetic
mandibular
 Structurile sunt similare celor descrise la
maxilar;
 Fibromucoasa cu rezilientă specifică;
 Tuberculul piriform este acoperit cu
fibromucoasă fixă doar în 1/3 anterioară.
 Mucoasa pasiv mobilă -
neutră
 Reprezentată de o bandă de 1/3 mm
lăţime în fundul de sac vestibular şi
paralingual.
 Mucoasa mobilă
Include bridele, frenurile.
 Distal de bride apare o lărgire a vestibulului
cunoscută sub denumirea de punga
buccinatoare sau punga Fish.
 Mucoasa mobilă poate fi mobilizată în toate
sensurile.
 Este compusă din mucoasa jugală, mucoasa
labială, mucoasa planşeului bucal şi a limbii.
 În concluzie:
 Zonele care necesită reducerea protezei:
- frenurile buzei, limbii;
- cele 2/3 ale tuberculului piriform;
- nu se depăşesc liniile oblice externe şi interne.
 Zone de extindere :
- zona sublinguală;
- zona paralinguală;
- punga Fish.
 Zone care necesită foliere:
- torusul mandibular;
- foramenul mentonier ajuns aproape de creastă.