Protezele valvulare

Protezele valvulare
Starr-Edwards
Cerințe
 Durabilitate
 Hemoliza cat mai redusa
 Trombogenicitate redusa
 Cat mai silențioase
Tilting disk –
Tipuri Medtronic Hall
Mecanice
Biologice
Alografturi
Operația Roos (valva pulmonară
proprie în poziție aortică)
Bileaflet –
St. Jude

“Porcine”
Fig. 15.1 Different types of mechanical valve prostheses. (a) Starr–Edwards ball-
caged valve. (b) All-carbon tilting-disc-valve. (c) Fit-line aortic bileaflet-tilting-disc
valve.

Chapter: Heart valve prostheses

Author(s): Luigi P. Badano and Denisa Muraru

From: The ESC Textbook of Cardiovascular Imaging
Downloaded from Oxford Medicine Online.Courtesy of Edwards Lifesciences, Irvine, CA and Sorin Biomedica Cardio S.p.A., Saluggia, IT.
Fig. 15.2 Biological tissue valves. (a) Stented Soprano pericardial valve. (b) Stentless Solo pericardial
valve.

Chapter: Heart valve prostheses

Author(s): Luigi P. Badano and Denisa Muraru

From: The ESC Textbook of Cardiovascular Imaging
Downloaded from Oxford Medicine Online.Courtesy of Sorin Biomedica Cardio S.p.A., Saluggia, IT.
Fig. 15.4 Two-dimensional echocardiographic characteristic features of mechanical heart valve: (a) bileaflet tilting-disc valve in aortic
position visualized from parasternal approach; (b) single tilting-disc valve in mitral position visualized from parasternal approach; (c) bileaflet
tilting-disc valve in mitral position visualized from apical approach; (d) single tilting-disc valve in mitral position visualized from apical
approach.

Chapter: Heart valve prostheses

Author(s): Luigi P. Badano and Denisa Muraru

From: The ESC Textbook of Cardiovascular Imaging
Downloaded from Oxford Medicine Online. © European Society of Cardiology
Fig. 15.15 Transoesophageal echocardiographic depiction of leakage backflow from a bileaflet valve in mitral position. These
three jets represent the physiologic leakage from pivotal points (peripheral jets) and central closure line (central jets) and should
not be interpreted as pathologic prosthetic regurgitation.

Chapter: Heart valve prostheses

Author(s): Luigi P. Badano and Denisa Muraru

From: The ESC Textbook of Cardiovascular Imaging
Downloaded from Oxford Medicine Online. © European Society of Cardiology
Fig. 15.7 Cinefluoroscopic side view of an Allcarbon single tilting-disc (a) and a St Jude Medical bileaflet tilting-disc (b) valve in
open position. The disc of the Allcarbon valve forms an angle of 60° with the housing plane. The two hemidiscs of the St Jude
Medical form a 10° angle. (See text for details.)

Chapter: Heart valve prostheses

Author(s): Luigi P. Badano and Denisa Muraru

From: The ESC Textbook of Cardiovascular Imaging
Downloaded from Oxford Medicine Online. © European Society of Cardiology
Fig. 15.11 St Jude Medical bileaflet valve in the mitral position. Sixty-four section multi-detector row CT scans show the
mechanical bileaflet valve during diastole (left panel). A reconstructed 3-dimensional CT image using volumetric rendering
method showing the same valve (right panel).

Chapter: Heart valve prostheses

Author(s): Luigi P. Badano and Denisa Muraru

From: The ESC Textbook of Cardiovascular Imaging
Downloaded from Oxford Medicine Online.Courtesy of Andrew Wood, Consultant Radiologist, University Hospital of Wales.
Complicații la prtăorii de proteze
valvulare

◦ Infecții – Endocardită
◦ Tromboza de proteză
◦ Dehiscența de proteză
◦ Leak-ul paravalvular
◦ Hemoliza pe proteză valvulară
◦ Trombembolii
◦ Aritmii
◦ Insuficiență cardiacă
Fig. 15.17 Massive thrombosis on the atrial side of a bileaflet tilting-disc valve in the mitral position (white arrow) (a) at transoesophageal
echocardiography. The presence of thrombus usually holds it in a semi-open position that creates an eccentric intra-prosthetic regurgitation
(b). Real-time 3-dimensional transoesophageal echocardiography offers a better assessment of the extension and dimensions of the
thrombus (c).

Chapter: Heart valve prostheses

Author(s): Luigi P. Badano and Denisa Muraru

From: The ESC Textbook of Cardiovascular Imaging
Downloaded from Oxford Medicine Online. © European Society of Cardiology
Fig. 15.13 Single tilting-disc valve thrombosis. Colour Doppler echocardiography at presentation (a) shows the absence of the central minor
jet and increase of the velocity at CW spectral Doppler of the lateral major jet (c). After i.v. thrombolysis, the reappearance of the normal
colour Doppler pattern of the anterograde flow (b) and a significance decrease of the anterograde flow velocity at CW spectral Doppler (d)
was noted.

Chapter: Heart valve prostheses

Author(s): Luigi P. Badano and Denisa Muraru

From: The ESC Textbook of Cardiovascular Imaging
Downloaded from Oxford Medicine Online. © European Society of Cardiology
Fig. 15.9 Cine-angiography in a patient with partial dehiscence of a mechanical prosthesis in the aortic position. An excessive
motion of the prosthetic housing from diastole (a) to systole (b) can be readily noticed.

Chapter: Heart valve prostheses

Author(s): Luigi P. Badano and Denisa Muraru

From: The ESC Textbook of Cardiovascular Imaging
Downloaded from Oxford Medicine Online. © European Society of Cardiology
Fig. 15.27 Transthoracic echocardiography showing a large and highly mobile vegetation on the leaflet of a
bioprosthesis in the aortic position.

Chapter: Heart valve prostheses

Author(s): Luigi P. Badano and Denisa Muraru

From: The ESC Textbook of Cardiovascular Imaging
Downloaded from Oxford Medicine Online. © European Society of Cardiology
Malformaţiile cardiace
congenitale
Defect septal atrial

Definiţie
 un defect de structură la nivelul septului atrial, permitând
comunicarea directă între cele două atrii; această definiţie
include defectele septale atriale tip ostium secundum, defectele
tip sinus venosus, tip septum intermedium, cele de la nivelul
sinusului coronar, precum şi foramen ovale patent.

Incidenţă
 defectul septal atrial ocupă locul 3 în topul malformaţiilor
cardiace congenitale (7,7% ).
 În aproximativ 33-35% din cazuri este asociat altor afecţiuni
cardiace congenitale.
 Defectul septal atrial tip ostium secundum are o incidenţă mai
crescută la sexul feminin.
Defect septal atrial
Defect septal atrial

Tipuri de defecte
septale atriale
 Defect septal atrial tip
ostium secundum (70%)
 Defect septal atrial tip sinus
venosus
 Defect septal atrial tip sinus
coronar
 Defect septal atrial tip
ostium primum
 Defect septal atrial tip
intermedium
 Foramen ovale patent
Defect septal atrial

Tablou clinic
 Simptome si tablou stetacustic sarac (adesea pacientii
sunt asimptomatici)
 Rar cu insuficienţă cardiacă congestivă şi/sau infecţii
respiratorii recurente.
 La copiii mari, adolescenţi, adulţi se constată frecvent
dispnee de efort, fatigabilitate, aritmii.
 În stadiile avansate apare hipertensiunea arterială
pulmonară cu sau fără boală vasculară pulmonară
obstructivă.
Defect septal atrial
 ECG
Defect septal atrial
 Auscultaţie

1. Zgomotul 1 normal (S1).

2. Suflu sistolic de ejectie, produs de fluxul anterograd
crescut la nivelul valvei pulmonare in timpul ejectiei
ventriculare.
3. Zgomotul 2 (S2) dedublat.
4. Suflu mezo-diastolic produs de fluxul anterograd crescut
prin valva tricuspidiana (normala) in timpul diastolei.
Defect septal atrial
 Radiografie
Defect septal atrial

Terapia
 dependentă de: vârstă, simptome, mărimea defectului şi
a şuntului.

 defectul septal atrial de dimensiuni mici (diametrul sub 8

mm) se închid spontan.

 profilaxia endocarditei este necesară doar în cazul

existenţei leziunilor valvulare asociate.
Defect septal atrial
Terapia
 pacienţi asimptomatici sau cu simptome uşoare, cu şunt
stâng-drept semnificativ: închiderea defectului la vârsta
preşcolară
 simptomatologie severă (foarte rar): corecţie
chirurgicală în perioada de sugar
 copii mari, adolescenţi cu hipertensiune arterială
pulmonară: închiderea defectului în absenţa bolii
vasculare pulmonare obstructive
 bolnavii cu hipertensiune pulmonară severă şi rezistenţe
vasculare crescute impun cateterism cardiac pentru
evaluarea vasoreactivităţii
 opţiunea terapeutica: chirurgicală sau transvasculară cu
device
Canalul atrioventricular

Definiţie
 Defectele septale atrioventriculare sunt anomalii ale
structurilor care derivă din bureleţii endocardici,
incluzând o varietate de anomalii de dezvoltare ale
valvelor atrioventriculare şi ale septului atrial şi
ventricular.
Incidenţă
 incidenţă de 7,4% din totalul malformaţiilor cardiace
congenitale, respectiv este cea mai frecventă
malformaţie cardiacă congenitală întâlnită la bolnavii cu
sindrom Down
Canalul atrioventricular

Anatomie

 Canalul atrioventricular comun

implică porţiunile septale ale
valvelor mitrală şi tricuspidă
precum şi septul atrial şi ventricular
adiacent.
Canal atrioventricular-
fiziopatologie
Canalul atrioventricular partial

 Forma cea mai comună o reprezintă defectul septal

atrial tip ostium primum cu cleft al valvei mitrale.
Defectul este situat în porţiunea posterioară a septului
atrial, adiacent valvelor atrioventriculare

 Canal atrioventricular parţial: 1) malformaţia valvei

mitrale – cleft al valvei mitrale anterioare; 2) defect
septal atrial.
Canalul atrioventricular complet

 Există un defect larg în porţiunea posterioară a septului atrial

şi ventricular, precum şi o valvă atrioventriculară comună
Canalul atrioventricular
Tratament
 Vârsta acceptată pentru corecţia chirurgicală este 6-12 luni în
cazurile necomplicate.
 În prezenţa insuficienţei mitrale semnificative sau a coarctaţiei de
aortă asociate, tratamentul chirurgical este indicat mai devreme.
Insuficienţa mitrală se accentuează în timp.

Canal atrioventricular cu orificii atrioventriculare separate, cu şunt la

nivel atrial (forma parţială)

 În cazul pacienţilor asimptomatici sau simptome minime – corecţie

chirurgical la vârstă preşcolară;
 Cu simptome severe – corecţie în perioada de sugar.
Întoarcere venoasă pulmonară
partial aberantă

Definiţie
 Întoarcerea venoasă pulmonară parţial aberantă:
defineşte un grup de afecţiuni în care una sau mai multe
vene pulmonare (dar nu toate) sunt conectate la atriul
drept sau la una sau mai multe vene tributare acestuia;
frecvent asociată cu defect septal atrial şi persistenţa
venei cave stângi.

Incidenţa: 1,4% din totalul malformatiilor cardiace

congenitale.
 Întoarcere venoasă pulmonară
partial aberantă
Anatomie
 Conexiunea anormală a venelor pulmonare stângi se face cu
componente ale sistemului cardinal stâng: sinusul coronar, vena
innominata stângă, iar venele pulmonare drepte se conectează de
obicei cu componente ale sistemului cardinal drept: vena cavă
superioară, vena cavă inferioară sau atriul drept.
Întoarcere venoasă pulmonară
parţial aberantă
 Anatomie
Întoarcere venoasă pulmonară
parţial aberantă
Întoarcere venoasă pulmonară
partial aberantă

Tratament
 În cazul pacienţilor asimptomatici sau cu simptome uşoare
necesită corecţie chirurgicală la vârstă preşcolară.
 Pacienţilor simptomatici, cu insuficienţă cardiacă congestivă:
corecţie chirurgicală la vârsta de sugar.
 Copilul mare, adolescent cu hipertensiune pulmonară, are
indicaţie de corecţie chirurgicală în absenţa bolii vasculare
pulmonare obstructive.
 La pacienţii asimptomatici cu o singură vena pulmonara
aberantă, fără defect septal atrial şi fără alte anomalii
asociate, indicaţia de corecţie chirurgicală este discutabilă.
Întoarcere venoasă pulmonară
aberantă totala

Definiţie
 Întoarcerea venoasă pulmonară total aberantă defineşte
drenajul total al circulaţiei venoase pulmonare în sistemul
circulator venos sistemic, fie în atriul drept, fie în venele
tributare.

Incidenţa
 Întoarcerea venoasă pulmonară total aberantă ocupă locul 15
în grupul afecţiunilor cardiace congenitale, reprezentând 1-
3% din totalul malformaţiilor cardiace congenitale.
Întoarcere venoasă pulmonară
aberantă totala

Tratament

 terapia insuficinţei cardiace congenitale, tratament

cardiotonic şi diuretic în formele neobstructive.

 oxigen şi diuretice în edem pulmonar acut la sugarii cu

forme obstructive; în formele severe intubare şi terapie
ventiratorie (PEEP).
Defectul septal ventricular

Definiţie

 defectul septal ventricular reprezintă un defect de

structură, o discontinuitate la nivelul septului
ventricular, unică sau multiplă, de mărime şi
formă variabilă, care permite o comunicare liberă
între cei doi ventriculi.
 Defectul septal ventricular
 Auscultaţie 1.

Suflu holosistolic cu iradiere în spițe de roată, pe toată aria cardiacă

Defectul septal ventricular
 ECG
Defectul septal ventricular
 Radiografie
Tratament intervențional

Rashkind umbrella Clamshell device

Amplazer New Amplazer New Amplazer

muscular VSD concentric VSD excentric VSD
Indicaţii ale corecţiei chirurgicale:

 Defectul septal ventricular mic, restrictiv, în

absenţa insuficienţei aortice nu are indicaţie de
corecţie chirurgicală; este foarte importantă profilaxia
endocarditei;
 Defectul septal ventricular de dimensiuni medii:
corecţie chirurgicală recomandată după vârsta de 1-2
ani;
 Defectul septal ventricular larg: corecţie
chirurgicală până la vârsta de 6 luni;
 Defectul septal ventricular cu insuficienţă
aortică: indiferent de mărimea defectului septal
ventricular, corecţia chirurgicală (închiderea defectului
şi/sau valvuloplastie aortică) la debutul (sau la
agravarea) insuficienţei aortice.
Tratamentul paliativ (banding de arteră
pulmonară) se indică în următoarele cazuri:

 Defecte septale ventriculare musculare, multiple sub

vârsta de 6 luni, mai ales când necesită ventriculotomie
stângă;
 Defect septal ventricular asociat cu coarctaţie de aortă
sau arc aortic întrerupt;
 Defect septal ventricular asociat cu alte anomalii
congenitale noncardiace (omfalocel, atrezie esofagiană,
hernie diafragmatică);
 Infecţii respiratorii acute, necontrolabile datorită
insuficienţei cardiace severe, care fac imposibil bypass-ul
cardiopulmonar.
Corecţia chirurgicală este contraindicată în
următoarele cazuri:

 rezistenţa vasculara pulmonară > 8-10 unităţi

Wood
 lipsa vasoreactivităţii la oxigen sau oxid nitric
 şunt predominant drept-stâng la nivel
ventricular.
Canal arterial persistent

Definiţie
 Canalul arterial persistent reprezintă persistenţa
permeabilităţii vasului care conectează în mod normal la făt
trunchiul arterei pulmonare cu aorta descendentă.

 În 90% a nou-născuţilor la termen se închide funcţional la

48 ore după naştere. Persistenţa patenţei canalului peste
câteva zile de la naştere este considerată anormală. Alături
de patologia circulatorie şi respiratorie, prematuritatea este
o cauză.
DBP
Canal arterial persistent
 Radiografie
Canal arterial persistent
 Ecocardiografie (Doppler)
 Tetralogia Fallot
Definiţie
 Tetralogia Fallot este o malformaţie
cardiacă cianogenă caracterizată prin
prezenţa a patru anomalii:
 obstrucţia tractului de ejecţie
al ventriculului drept
 defect septal ventricular
 dextropoziţia aortei (aorta
“călare” pe septul
interventricular)
 hipertrofie ventriculară dreaptă
Tetralogia Fallot
 Radiografie
Tetralogia Fallot cu atrezie
pulmonară

Definiţie
 Tetralogia Fallot cu atrezie pulmonară reprezintă
forma cea mai severă în spectrul tetralogiei Fallot.

 Anatomia intracardiacă este identică cu cea din

tetralogia Fallot cu largi variaţii privind anatomia
arterei pulmonare.
Tratamentul crizelor hipoxice
 poziţia genu-pectorală pt. creşterea rezistenţei
vasculare sistemice şi diminuarea şuntului dr-stg
 oxigen – cort sau mască – 5-8 l/min
 sulfat de morfină (0,1-0,2 mg/kg),(pt. deprimarea
centrului respirator)
 corectarea acidozei
  blocant – Propanolol
 transfuzie masă eritrocitară 5 ml/kg
 tratament chirurgical
Tratament cronic în scopul profilaxiei crizelor
hipoxice:
 Propanolol:1 mg/kg/zi în 3-4 prize
 Corectarea anemiei
Transpoziţia vaselor mari

Definiţie
 Transpoziţia marilor vase reprezintă inversarea relaţiei
anatomice a marilor vase, caracterizată printr-o
discordanţă ventriculoarterială
 Transpoziţia marilor vase simplă defineşte grupul
lezional care asociază foramen ovale patent, canal
arterial persistent mic sau defect septal ventricular mic
 În grupul definit transpoziţia marilor vase complexă,
sunt cuprinse cele care asociază defect septal
ventricular, defect septal atrial larg, stenoză
subpulmonară semnificativă
Transpoziţia marilor vase
 Ecocardiografie
 TMV corectată anatomic

 Discordanță atrioventriculară
 Discordanță ventriculoarterială
 AS drenează în VD, iar VD asigură
circulația sistemică
 AD dreneză în VS, VS asigură
circulația sistemică
 Speranța de viață – până la apariția
insuficienței ventricolului morfologic
drept la vârsta de 40-50 ani
Cercuri paralele
– aorta și
pulmonara
Trunchiul arterial comun

Definiţie
 Trunchiul arterial comun se caracterizează printr-un
singur vas arterial care pleacă de la baza cordului,
încalecă septul interventricular şi asigură circulaţia
sistemică, coronară şi pulmonară.
Trunchiul arterial comun
 Anatomie

Tip I. Tip II. Tip III.

Trunchiul arterial comun
 Ecocardiografie
Atrezia de tricuspida

Definitie
 Atrezia de tricuspida reprezinta absenta valvei
tricuspide si hipoplazia ventriculului drept
 Atrezia de tricuspida defineste un cord cu conexiune
atrioventriculara univentriculara, in care ventriculul
dominant este ventriculul stang morfologic si in care
lipseste conexiunea atrioventriculara dreapta
Atrezia de tricuspidă
 Ecocardiografie
Boala Ebstein

Definitie
 Boala Ebstein reprezintă o anomalie a valvei
tricuspide în care valvele septală şi posterioară sunt
inserate anormal sub joncţiunea atrioventriculară,
spre apex, deformate şi aderente de septul
ventricular, cu încorporarea secundară a unei porţiuni
a ventriculului drept (atrializarea ventriculului drept)
Boala Ebstein
 Radiografie
ó
Coarctaţia de aortă
 Anatomie
Coarctatio
Coarctaţia de aortă
 Radiografie
Coarctaţia de aortă
 Angiografie (aortografie)
 Ecocardiografie (Doppler)