Materiale şi tehnologii nucleare

Universitatea Piteşti
Master: Materiale şi tehnologii nucleare- An I
Note de curs “Tratate, conventii si reglementari
internationale”

lector.univ.dr. Monica VALECA

- 2021 -
1
 Materiale şi tehnologii nucleare

Dezvoltarea instituţională a sectorului

energetic nuclear

PRINCIPII
1. Sa fie definite organizatii guvernamentale care sa acopere prin obiectul de
activitate intregul ciclu de combustibil nuclear

Ciclul de combustibil nuclear

Extragere Productie Exploatare Tratare Dezafectare ANDR

combustibil deseuri
Promovarea
activitatilor nucleare

ANDR
CNCAN Strategia de tratare a deseurilor radioactive

Autorizare si control al securitatii nucleare

Cooperarea
internationala
2
 Materiale şi tehnologii nucleare

Dezvoltarea instituţională a sectorului

energetic nuclear

PRINCIPII
2. Sa existe o ierarhizare pe verticala a organizatiilor decizionale care sa asigure
managementul activitatilor nucleare

proprietar MEC

exemplu
administr. SNN

operator CNE-PROD Cernavoda

3
 CADRUL LEGAL GLOBAL
PENTRU SECURITATEA NUCLEARĂ, A RADIAŢIEI ŞI
A DEŞEURILOR RADIOACTIVE (1)

 Convenţia privind protecţia fizică a materialelor

nucleare (intrat în vigoare la 8 februarie 1987)
 Convenţia privind notificarea rapidă a unui
accident nuclear (intrat în vigoare la 27 octombrie 1986)
 Convenţia privind securitatea nucleară

 Convenţia privind asistenţa în caz de accident

nuclear sau de urgenţă radiologică (intrat în vigoare la 26
februarie 1987)
4
 CADRUL LEGAL GLOBAL
PENTRU SECURITATEA NUCLEARĂ, A RADIAŢIEI ŞI A
DEŞEURILOR RADIOACTIVE (2)

 Convenţia privind răspunderea civilă pentru daune nucleare (intrat în vigoare

la 12 noiembrie 1977)

 Convenţia comună asupra gospodăririi în siguranţă a combustibilului uzat şi

asupra gospodăririi în siguranţă a deşeurilor radioactive (intrat în vigoare la
18 iunie 2001)

 Codul de conduită privind securitatea şi siguranţa surselor radioactive

(adoptat de Conferinţa Generală AIEA Viena - 2003)

 Codul de conduită privind securitatea reactoarelor de cercetare (adoptat de

Conferinţa Generală AIEA Viena - 2004)
 Tratatul de Neproliferare a Armelor Nucleare si Acordul de Garantii Nucleare

5
 CONVENŢIA
privind
SECURITATEA NUCLEARĂ

 adoptată în 17 iunie 1994 la AIEA Viena

 ratificată în 24 mai 1995 prin Legea nr. 43
 intrată în vigoare la 24 octombrie 1996

6
 CE IMPLICĂ ACEASTĂ CONVENŢIE ?

 mai mult un angajament de aplicare a principiilor

fundamentale de securitate pentru instalaţiile nucleare
decât standarde detaliate de securitate

 în materie de securitate, există directive la nivel internaţional, care sunt

actualizate din timp în timp şi care pot da indicaţii asupra celor mai recente măsuri
pentru a atinge un nivel ridicat de securitate

7
 DE CE ESTE NECESARĂ ACEASTĂ CONVENŢIE ?

 asigurarea comunităţii internaţionale că folosirea energiei

nucleare este sigură, bine reglementată şi nenocivă pentru
mediul înconjurător

 promovarea în întreaga lume a unui nivel ridicat al securităţii

nucleare

 promovarea unei culturi veritabile privind securitatea nucleară

 probabilitatea unor accidente nucleare survenite la instalaţiile

nucleare ce pot avea un impact transfrontieră

 cooperarea internaţională în scopul ameliorării securităţii

nucleare prin folosirea mecanismelor bilaterale şi multilaterale
existente şi prin încheierea prezentei convenţii stimulative
8
 OBIECTIVE

 atingerea şi menţinerea unui nivel ridicat de securitate nucleară, în

întreaga lume, prin întărirea măsurilor la nivel naţional şi prin
cooperare internaţională, incluzând, atunci când este cazul,
cooperarea tehnică în domeniul securităţii nucleare;

 stabilirea şi menţinerea unui sistem eficient de protecţie, în instalaţiile

nucleare, împotriva riscurilor radiologice potenţiale, în scopul protejării
indivizilor, societăţii şi mediului împotriva efectelor nocive ale
radiaţiilor ionizante emise de aceste instalaţii;

 prevenirea accidentelor care au consecinţe radiologice şi atenuarea

urmărilor lor acolo unde s-ar produce astfel de accidente.

9
 DEFINIŢII

 INSTALAŢIE NUCLEARĂ – orice centrală nuclearo-electrică civilă, fixă, aflată

sub jurisdicţia sa, inclusiv instalaţiile de depozitare, manipulare şi tratare a
materialelor radioactive de pe acelaşi amplasament şi care sunt direct legate
de exploatarea centralei nuclearo-electrice. O astfel de instalaţie încetează de
a mai fi o instalaţie nucleară atunci când toate elementele combustibile
nucleare au fost îndepărtate definitiv din zona activă a reactorului şi au fost
depozitate în condiţii de siguranţă în conformitate cu procedurile aprobate, iar
organismul de reglementare a aprobat un program de dezafectare

 ORGANISM DE REGLEMENTARE – unul sau mai multe organisme investite

de acea parte contractantă cu competenţa legală de a elibera autorizaţii şi de
a reglementa amplasarea, proiectarea, construcţia, punerea în funcţiune,
exploatarea sau dezafectarea instalaţiilor nucleare

 AUTORIZAŢIE – toate autorizaţiile eliberate solicitantului de organismul de

reglementare şi care conferă acestui solicitant responsabilitatea pentru
alegerea amplasamentului, proiectarea, construcţia, punerea în funcţiune,
exploatarea sau dezafectarea unei instalaţii nucleare

10
 DOMENIUL DE APLICARE

Convenţia se aplică securităţii tuturor instalaţiilor nucleare,

indiferent de:
 fazele în care se află acestea (concepţie, proiectare,
execuţie, construcţie, montaj, PIF, exploatare, întreţinere,
reparaţie, dezafectare)
 dimensiunile acestora
 caracterul instituţiei deţinătoare a acestora (de stat, mixtă
sau privată)
 statul sub a cărui jurisdicţie se află acestea
11
OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR

 SECŢIUNEA A: Dispoziţii generale

 SECŢIUNEA B: Legislaţie şi reglementare

 SECŢIUNEA C: Consideraţii generale de securitate

 SECŢIUNEA D: Securitatea instalaţiilor nucleare

12
 SECŢIUNEA A: DISPOZIŢII GENERALE

 Măsuri de aplicare
 măsuri legislative, administrative şi de reglementare, precum şi alte

dispoziţii necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor sale ce decurg din

prezenta convenţie

 Prezentarea de rapoarte
 privind măsurile pe care le-a luat pentru îndeplinirea fiecăreia dintre

obligaţiile ce decurg din prezenta convenţie

 Instalaţii nucleare existente

 îmbunătăţirile ce pot fi aduse în mod rezonabil să fie făcute în regim

de urgenţă, în scopul întăririi securităţii respectivei instalaţii nucleare

13
 SECŢIUNEA B: LEGISLAŢIE ŞI REGLEMENTARE

 Cadrul legislativ şi de reglementare

 stabilirea cerinţelor şi normelor naţionale de securitate aplicabile
 prevederea unui sistem de autorizare a instalaţiilor nucleare şi de interzicere a exploatării unei instalaţii nucleare fără
autorizaţie
 prevederea unui sistem reglementat de inspecţie şi evaluare a instalaţiilor nucleare pentru verificarea conformităţii
cu normele aplicabile şi condiţiile de autorizare
 stabilirea măsurilor de asigurare a respectării normelor aplicabile şi condiţiilor în autorizaţii, incluzând suspendarea,
modificarea sau retragerea acestora

 Organismul de reglementare
 Fiecare parte contractantă va înfiinţa sau va desemna un organism de reglementare însărcinat cu aplicarea cadrului
legislativ şi de reglementare stabilit, investit cu autoritate, competenţă şi resurse financiare şi umane adecvate
pentru a putea îndeplini responsabilităţile ce i-au fost atribuite
 Fiecare parte contractantă va întreprinde măsurile necesare pentru a asigura separarea efectivă între funcţiile
organismului de reglementare şi cele ale oricărui organism sau organizaţie însărcinată cu promovarea sau utilizarea
energiei nucleare

 Responsabilitatea titularului de autorizaţie

 Fiecare parte contractantă va face ceea ce este necesar ca responsabilitatea primară pentru securitatea instalaţiei
nucleare să revină titularului autorizaţiei respective şi va lua măsurile corespunzătoare pentru a asigura că fiecare
asemenea titular de autorizaţie îşi asumă responsabilităţile ce-i revin
14
 SECŢIUNEA C: CONSIDERAŢII GENERALE
DE SECURITATE (1)

 Prioritate acordată securităţii

 toate organizaţiile angajate în activităţi legate nemijlocit de instalaţiile nucleare să stabilească strategii
care să acorde securităţii nucleare prioritatea dorită
 Resurse financiare şi umane
 să fie disponibile resurse financiare adecvate pentru susţinerea securităţii fiecărei instalaţii nucleare pe
toată durata de viaţă a acesteia
 să fie disponibil un număr suficient de personal calificat, cu pregătire, instruire şi reciclare, adecvate
pentru toate activităţile legate de securitate în sau pentru fiecare instalaţie nucleară, pe toată durata de
viaţă a acesteia
 Factori umani
 capacităţile şi limitele performanţelor umane să fie luate în considerare pe toată durata de viaţă a
instalaţiei nucleare
 Asigurarea calităţii
 stabilirea şi aplicarea de programe de asigurare a calităţii, pentru a garanta că cerinţele
specificate pentru toate activităţile importante pentru securitatea nucleară sunt
respectate în tot cursul vieţii unei instalaţii nucleare

15
 SECŢIUNEA C: CONSIDERAŢII GENERALE

DE SECURITATE (2)

 Evaluarea şi verificarea securităţii

 evaluarea cuprinzătoare şi sistematică a securităţii, înainte de construirea şi punerea în funcţiune a unei
instalaţii nucleare şi în tot cursul vieţii acesteia, evaluare ce trebuie să fie bine documentată, actualizată
ulterior, ţinând seama de experienţa de exploatare şi de informaţiile noi, semnificative pentru securitate,
şi analizată sub autoritatea organismului de reglementare
 verificarea prin analiză, supraveghere, testare şi inspectare pentru a se asigura că starea fizică şi
exploatarea unei instalaţii nucleare continuă să fie conformă cu concepţia acesteia, cu cerinţele normelor
naţionale de securitate aplicabile şi cu limitele şi condiţiile de exploatare
 Protecţia împotriva radiaţiilor
 în toate situaţiile normale de funcţionare, expunerea la radiaţii ionizante a personalului şi a publicului,
datorată unei instalaţii nucleare, va fi menţinută la un nivel cât mai coborât posibil în mod rezonabil şi că
nici o persoană nu va fi expusă la doze de radiaţii care depăşesc limitele de doză prescrise la nivel
naţional

16
 SECŢIUNEA C: CONSIDERAŢII GENERALE
DE SECURITATE (3)

 Pregătirea pentru cazuri de urgenţă

 asigurarea că există planuri de intervenţie în incinta instalaţiei nucleare şi în afara incintei, că acestea
sunt testate periodic şi conţin activităţile care trebuie întreprinse în caz de urgenţă. Pentru toate
instalaţiile nucleare noi, asemenea planuri vor fi elaborate şi testate înainte de a începe exploatarea la o
putere ce depăşeşte un nivel foarte scăzut aprobat de organismul de reglementare
 asigurarea că, în măsura în care ar deveni posibil să fie afectate de o urgenţă radiologică, populaţia
proprie cât şi autorităţile competente ale statelor aflate în vecinătatea instalaţiilor nucleare vor primi
informaţii corespunzătoare pentru pregătirea şi desfăşurarea intervenţiei de urgenţă
 în măsura în care sunt susceptibile de a fi afectate în cazul unei situaţii de urgenţă radiologică într-o
instalaţie nucleară a unui stat vecin, vor lua măsuri corespunzătoare pentru pregătirea şi testarea unor
planuri de intervenţie, pentru teritoriul propriu, care să conţină activităţile ce trebuie întreprinse în cazul
unei astfel de situaţii de urgenţă

17
 SECŢIUNEA D: SECURITATEA INSTALAŢIILOR (1)

 Amplasare
 evaluarea tuturor factorilor semnificativi legaţi de amplasament care sunt susceptibili de
a afecta securitatea unei instalaţii nucleare pe durata de viaţă preconizată
 evaluarea impactului pe care o instalaţie nucleară propusă este susceptibilă să o aibă,
din punct de vedere al securităţii, asupra indivizilor, societăţii şi mediului
 reevaluarea, de câte ori este necesar, a tuturor factorilor pertinenţi menţionaţi mai sus,
pentru a asigura că instalaţia nucleară continuă să rămână acceptabilă din punct de
vedere al securităţii;
 consultarea părţilor contractante situate în vecinătatea unei instalaţii nucleare propuse,
în măsura în care acestea sunt susceptibile de a fi afectate de acea instalaţie, şi, la
cererea acestora, să le fie comunicate informaţiile necesare pentru ca acestea să poată
evalua şi aprecia ele însele impactul posibil al acelei instalaţii nucleare, din punct de
vedere al securităţii, asupra teritoriului lor

18
 SECŢIUNEA D: SECURITATEA INSTALAŢIILOR (2)

 Proiectare şi construcţie
 proiectarea şi construcţia unei instalaţii nucleare prevede mai multe niveluri şi metode
de protecţie fiabile (apărare în profunzime) împotriva eliminării materialelor radioactive,
în scopul prevenirii apariţiei accidentelor şi atenuării consecinţelor radiologice, în cazul
când astfel de accidente ar avea loc
 tehnologiile încorporate în proiectarea şi construcţia instalaţiei nucleare sunt verificate
prin experienţe sau calificate prin teste sau analize
 proiectarea unei instalaţii nucleare permite o funcţionare fiabilă, stabilă şi o conducere
uşoară factorilor umani şi interferenţelor om maşină, dânduli-se o atenţie deosebită

19
 SECŢIUNEA D: SECURITATEA INSTALAŢIILOR (3)

 Exploatare
 autorizaţia iniţială pentru exploatarea unei instalaţii nucleare se bazează pe o analiză de securitate
corespunzătoare şi pe un program de punere în funcţiune care să demonstreze că instalaţia, aşa cum
a fost construită, este conformă cu cerinţele de proiect şi de securitate nucleară
 limitele şi condiţiile de exploatare, derivând din analiza de securitate, din testele şi din experienţa de
exploatare, sunt definite şi revizuite, de câte ori este necesar, astfel încât să definească domeniul în
care exploatarea este sigură
 exploatarea, întreţinerea, inspecţiile şi încercările unei instalaţii nucleare sunt efectuate în conformitate
cu proceduri aprobate
 sunt elaborate proceduri care să răspundă evenimentelor operaţionale anticipate şi accidentelor
 suportul tehnic şi tehnologic, în toate domeniile legate de securitate, este disponibil pe toată durata de
viaţă a instalaţiei nucleare
 incidentele semnificative pentru securitate sunt raportate organismului de reglementare de către
titularul autorizaţiei respective, în intervalul de timp stabilit
 sunt elaborate programe de colectare şi analiză a experienţei de exploatare, sunt luate în considerare
rezultatele obţinute şi concluziile trase şi sunt folosite mijloacele existente pentru a împărtăşi
experienţa relevantă cu organisme internaţionale şi cu alte organizaţii de exploatare şi organisme de
reglementare
 generarea de deşeuri radioactive rezultate din exploatarea unei instalaţii nucleare este menţinută la un
nivel cât mai redus posibil pentru procedeul în cauză, atât ca activitate cât şi ca volum, iar toate
operaţiile necesare de tratare şi depozitare provizorie a combustibilului ars şi a deşeurilor direct legate
de exploatare, care se găsesc pe acelaşi amplasament cu instalaţia nucleară, iau în considerare
condiţionarea şi depozitarea definitivă

20
REUNIUNILE PĂRŢILOR CONTRACTANTE

 Reuniuni de examinare
 Calendar
 Aranjamente de procedură
 Reuniuni extraordinare
 Participare
 Rapoarte de sinteză
 Limbile de comunicare
 Confidenţialitate
 Secretariat
21
 CLAUZE FINALE ŞI ALTE DISPOZIŢII

 Rezolvarea diferendelor
 Semnare, ratificare, acceptare, aprobare, aderare
 Intrarea în vigoare
 Prezenta convenţie va intra în vigoare în cea de-a nouăzecea zi după data depunerii la depozitar (AIEA Viena) a
celui de-al douăzeci şi doilea instrument de ratificare, de acceptare sau de aprobare, cu condiţia ca un astfel de
instrument să fie depus de şaptesprezece state posedând fiecare cel puţin o instalaţie nucleară care a atins
criticitatea în zona activă a reactorului

 Amendamente la convenţie
 Denunţare
 Depozitar
 Texte autentice
22
 LEGEA 105 / 1999
ratifică Convenţia comună asupra gospodăririi în siguranţă a combustibilului uzat şi
asupra gospodăririi în siguranţă a deşeurilor radioactive, adoptată la Viena la 5 sept. 1997.

Obiective
(i) să atingă şi să menţină un înalt nivel de siguranţă în lumea întreagă în materie de gospodărire
a combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive, prin întărirea măsurilor naţionale şi a cooperării
internaţionale, inclusiv, după caz, a măsurilor de cooperare tehnică în materie de siguranţă;

(ii) să asigure, în orice stadiu al gospodăririi combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive,

măsuri de apărare efective împotriva riscurilor potenţiale, astfel încât persoanele, societatea şi
mediul să fie protejate acum şi în viitor împotriva efectelor nocive ale radiaţiilor ionizante, într - o
manieră în care să fie satisfăcute nevoile şi aspiraţiile generaţiei actuale, fără a compromite
capacitatea generaţiilor viitoare de a - şi satisface propriile nevoi şi aspiraţii;

(iii) să prevină accidentele care au consecinţe radiologice şi să micşoreze consecinţele acestora în

cazul în care astfel de accidente s - ar produce intr - un stadiu oarecare al gospodăririi
combustibilului uzat sau a deşeurilor radioactive .
 LEGEA 105 / 1999

Domeniul de aplicare
Prezenta convenţie se aplică gospodăririi în siguranţă a combustibilului uzat, în cazul în care
acesta rezultă din exploatarea reactoarelor nucleare civile. Combustibilul uzat deţinut în instalaţiile
de reprocesare, care fac obiectul unei activităţi de reprocesare, nu face parte din domeniul de
aplicare a prezentei convenţii

Prezenta convenţie se aplică, de asemenea, gospodăririi în siguranţă a deşeurilor radioactive, în

cazul în care acestea rezultă din aplicaţii civile. Totuşi această convenţie nu se aplică deşeurilor
care conţin doar materiale radioactive naturale şi nu provin din ciclul combustibilului nuclear

Prezenta convenţie nu se aplică gospodăririi în siguranţă a combustibilului uzat sau a deşeurilor

radioactive care fac parte din programele militare sau de apărare, cu excepţia cazului în care ele
au fost declarate de către partea contractantă drept combustibil uzat sau deşeu radioactiv, în
temeiul prevederilor prezentei convenţii.
 LEGEA 105 / 1999
Fiecare parte contractantă ia măsurile corespunzătoare pentru
(i) a asigura ca criticitatea şi evacuarea căldurii reziduale generate la gospodărirea combustibilului uzat să fie
tratate adecvat;

(ii) a asigura ca producerea deşeurilor radioactive asociate gospodăririi combustibilului uzat să fie menţinută
la nivelul cel mai scăzut posibil, ţinând seama de politica adoptată în ceea ce priveşte ciclul de
combustibil;

(iii) a ţine seama de interdependenţa dintre diferitele etape ale gospodăririi combustibilului uzat;

(iv) a asigura o protecţie efectivă persoanelor, societăţii şi mediului, prin aplicarea la nivel naţional a
metodelor de protecţie corespunzătoare, care au fost aprobate de organul de reglementare în cadrul
legislaţiei sale naţionale, bazată pe criteriile şi normele internaţionale;

(v) a ţine seama de riscurile biologice, chimice şi de altă natură, care pot fi asociate gospodăririi
combustibilului uzat;

(vi) a se strădui să evite acţiunile ale căror efecte, rezonabil previzibile, asupra generaţiilor viitoare sunt
superioare celor admise pentru generaţia actuală;

(vii) a căuta să evite impunerea de constrângeri excesive asupra generaţiilor viitoare.

 LEGEA 105 / 1999
Fiecare parte contractantă
(i) stabileşte şi menţine în vigoare cadrul legislativ şi de reglementare pentru a asigura siguranţa
combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive

(ii) creează sau desemnează un organ de reglementare însărcinat să implementeze cadrul legislativ şi de
reglementare

(iii) ia, conform cadrului său legislativ şi de reglementare, măsurile corespunzătoare pentru asigurarea unei
independenţe efective a funcţiilor de reglementare faţă de alte funcţii

(iv) se asigură că responsabilitatea pentru gospodărirea în siguranţă a combustibilului uzat sau a deşeurilor
radioactive revine, în primul rând, titularului autorizaţiei respective şi ia măsurile corespunzătoare pentru
ca fiecare titular al unei astfel de autorizaţii să îşi asume responsabilitatea

(v) se asigura să fie disponibil personalul calificat necesar pentru activităţile privind siguranţa în timpul duratei
de viaţă utilă a unei instalaţii de gospodărire a combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive

(vi) se asigura să fie disponibile resurse financiare suficiente pentru a sprijini siguranţa instalaţiilor de
gospodărire a combustibilului uzat şi a deşeurilor radioactive pe întreaga durată de viaţă utilă şi pentru
dezafectare
 Dezvoltarea instituţională a sectorului energetic
nuclear

PRINCIPII
5. Sa existe o strategie unitara pentru dezvoltarea durabila a sectorului
energetic nuclear

Creştere economică

Diversificarea
aplicaţiilor
nucleare
Creşterea
consumului
energetic

Program
Strategii
Nuclear
sectoriale
Naţional
 Programul Nuclear Naţional - HG nr. 1259/2002-
cerinta AIEA pentru Statele Membre-

Obiectivul principal

Ponderea energiei electrice de origine nucleară în producţia totală de energie

electrică a României este de cca 20% si va fi va fi de 43 % şi se va realiza cu
respectarea principiilor dezvoltării durabile a societăţii, în condiţii competitive de
preţ de cost şi cu asigurarea securităţii nucleare la nivelul standardelor
internaţionale
Programul Nuclear Naţional Cu aplicare la :

Timp estimativ pentru un ciclu deschis/reactor: 10 + 40 + 15 = 65 ani

Fabricaţie echipamente
şi materiale specifice

Se refera la :
Pulbere UO2 : extracţie
şi prelucrare

Pregătire personal Fabricare

combustibil nuclear
Cercetare
Proiectare
Construcţie şi echipare
Cooperare internaţională reactor nuclear

Eficienţă economică Producţie de radioizotopi

pentru medicină şi industrie
Protecţia mediului şi a populaţiei
Asigurarea calităţii
Depozitare intermediară
deşeuri radioactive

Dezafectare reactori
nucleari şi alte instalaţii

Depozitare finală
deşeuri radioactive
 Programul Nuclear Naţional - HG nr. 1259/2002

Continut
Obiectivele PNN sunt grupate în trei categorii distincte:

Obiectivul fundamental (OF), este reprezentat de creşterea ponderii contribuţiei

energiei electrice de origine nucleară în producţia totală de energie electrică

Obiectivele derivate (OD), care au menirea de a favoriza creşterea competitivităţii

domeniului nuclear în concordanţă cu cerinţele internaţionale.

Obiectivele “europene” (OE), asociate satisfacerii exigenţelor societăţii

moderne, care trebuie să asigure valorificarea optimă a contribuţiilor domeniului
nuclear în cadrul efortului de dezvoltare durabilă a societăţii româneşti.

Îndeplinirea acestor obiective se realizează pe baza unor strategii asociate.

Strategiile generează acţiuni concrete, specificate în Planurile Naţionale Anuale.
 Programul Nuclear Naţional

Corelat cu obiectivul :

MANAGEMENTUL DEŞEURILOR RADIOACTIVE

A fost elaborata :

STRATEGIA NAŢIONALĂ PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG

PRIVIND
GESTIONAREA COMBUSTIBILULUI NUCLEAR UZAT ŞI A DEŞEURILOR
RADIOACTIVE, INCLUSIV DEPOZITAREA DEFINITIVĂ ŞI DEZAFECTAREA
INSTALAŢIILOR NUCLEARE ŞI RADIOLOGICE

Aprobata prin Ordinul Presedintelui AN nr. 844 / 09.08.2004

Agentia Internationala pentru
Energie Atomica- Viena
 Principalele funcţii ale A.I.E.A. sunt: încurajarea şi asistarea de
cercetare, dezvoltare şi practici de aplicare a energiei atomice în
scopuri paşnice în întreaga lume, să se asigure că aceste activităţi
asistate de agenţie nu sunt utilizate ulterior în scopuri pur militare şi
să aplice măsuri de siguranţă pentru activităţi relevante la cererea
statelor membre. În exercitarea funcţilor sale, agenţia îşi
desfăşoară activităţile în conformitate cu scopurile şi principiile din
Carta O.N.U. pentru promovarea păcii şi cooperării internaţionale,
şi în conformitate cu politicile Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru
continuarea dezarmării din punctul de vedere al garanţiilor
nucleare. Sistemul de garanţii conceput de agenţie este definit în
principal prin articolul XII din statutul A.I.E.A.

32
Raporturile ROMÂNIEI cu
AIEA
 Acordul de garanţii între România şi AIEA a fost semnat la 8
martie 1972 şi a intrat în vigoare la 27 octombrie 1972. Sub
incidenţa acestui acord intră centrala nuclearo-electrică de la
Cernavodă, reactorul de cercetări nucleare Triga de la Piteşti -
Colibaşi, reactorul de cercetări nucleare WWR 5 – Măgurele (în
dezafectare-faza finala), fabrica de pulberi UO2 - Feldioara şi
fabrica de combustibil nuclear - Piteşti.
  Protocolul adiţional la Acordul de garanţii între România
şi AIEA, semnat la 11 iunie 1999, a intrat în vigoare la 7 iulie
2000.

33
 ACCIDENTE NUCLEARE

 1979 - Accident Three Mile Island – USA

 1986 - Accident Cernobyl – UCRAINA

 1999 - Accident Tokaimura - JAPONIA

34
 ACCIDENTE NUCLEARE

 Three Mile Island – USA

 CNE cu 2 unităţi tip PWR (Reactori Răciţi cu Apă Uşoară sub Presiune)
 Unitatea 1 – 800 MWe
 Unitatea 2 – 900 MWe
 28 martie 1979 – accident la Unitatea 2 (la 97 % din Pn)
 Defectarea sistemului de răcire – parte din zona activă s-a topit – reactor distrus
 Cantităţi de gaze radioactive au fost eliberate şi căteva zile după accident – nu a fost
depăşit nivelul fondului natural în regiune
 Nu au fost răniţi şi nici efecte adverse privind sănătatea personalului de exploatare

 Cauza:
 Blocare valvă de siguranţă (pe poziţia închis) a sistemului de răcire secundar
 Defectare sistem instrumental (la camera de comanda – valva funcţiona)

35
 Accident Cernobyl - UCRAINA

CNE Cernobyl
Schema termomecanica

36
Accident Cernobyl - UCRAINA

CNE Cernobyl

37
Accident Cernobyl - UCRAINA

CNE Cernobyl
“SARCOFAG”

38
Accident Fukushima
 Accidentul nuclear de la CNE Fukushima Daiichi desi
a fost catalogat initial, ca fiind pe scala 7 INES, dupa
analiza acestuia, noua incadrare est de nuvel 4 pe
scala INES pentru rectoarele 1,2 si 3 ale centralei iar
pentru reactorul 4 este de nivel 3.
 Reevaluarea s-a efectuat ca urmare a calcularii
radioactivitatii eliberate in mediu. Volumul
materialelor radioactive eliberate de accidental de la
Fukushima este de 10 ori mai mic decat al celui de la
Cernobil,.

39
 ACCIDENTE NUCLEARE

 Fabrica de Combustibil Nuclear de la Tokaimura – JAPONIA

 30 september 1999 - accident sever la Fabrica de combustibil nuclear condusă JCO,
sucurslă a firmei Sumitomo Metals and Mining Tokaimura, la 130 km NE de Tokyo
 3 muncitori au fost expuşi la nivele ridicate de radiaţie
 unul a murit pe 21 decembrie1999
 altul a supravieţuit până pe 27 aprilie 1999
 Accidentul de laTokaimura este al treilea accident sever în istoria energeticii nucleare,
după accidentul de la Chernobyl 1986 şi accidentul de la Three Miles Island din 1979
 Accidentul a durat 17-20 ore şi câteva zile din cauza nemonitorizării sistemului de
ventilaţie au fost contaminate zone din interiorul şi exteriorul fabricii
 Cauza:
 Nerespectarea producerii privind obţinerea soluţiei de nitrat de uranil – masă critică – 2,5 x
10E+18 fisiuni nucleare

40
 Materiale şi tehnologii nucleare

Desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare

la scară naţională

Responsabilităţile Guvernului în domeniu sunt:

Creşterea continuă a nivelului de viaţă a cetăţenilor români inclusiv prin asigurarea

surselor de energie necesare;

Asigurarea securităţii şi protecţiei necesare împotriva radiaţiilor pentru oameni,

mediu şi proprietate; în ţară (prin măsuri la scară naţională) şi în afara ţării (prin
obligaţii internaţionale).

În vederea îndeplinirii acestor două obiective majore Guvernul, toate agenţiile

guvernamentale şi toate organizaţiile din România angajate în activităţi în legătură
directă cu instalaţii nucleare vor acorda prioritate securităţii nucleare

41
 Materiale şi tehnologii nucleare

Strategia privind securitatea nucleară se va baza pe planurile strategice individuale şi se va

constitui parte a strategiei naţionale în domeniul nuclear.
-- infiintarea Companiei de Proiect si stabilirea parteneriatului public-privat pentru Unitatea 3+4
Cernavoda;
-asigurarea din tara a materialelor nucleare speciale:apa grea si combustibil pentru 4 unitati
nucleare;
-asigurarea combustibilului tip LEU din productie interna pt reactorul Triga;
-dezvoltarea aplicatiilor nucleare in economie si a tehnologiilor de dezafectare;
-dezvoltarea institutionala a agentiilor din domeniu;
-dezvoltarea parteneriatului international :GIF IV, Euratom, AIEA si bilateral;
-dezvoltarea demonstratorului ALFRED la ICN in parteneriat national (CESIN) si international
FALCON
-adaptarea cadrului legislativ intern la cerintele internationale;
-promovarea proiectelor privind combaterea terorismului, s.a.

42
 Materiale şi tehnologii nucleare

Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN) este

autoritatea naţională competentă în domeniul nuclear, având atribuţii de
reglementare, autorizare şi control

CNCAN este responsabil pentru toate aspectele de securitate nucleară privitoare la poziţia,
construcţia, punerea în funcţiune, exploatarea şi dezafectarea instalaţiilor nucleare din România,
cele mai importante atribuţii în îndeplinirea acestor sarcini fiind:
 Eliberarea, completarea, modificarea sau înnoirea autorizaţiei pentru desfăşurarea activităţilor
pentru producţia, aprovizionarea, închirierea, transferul, manipularea, deţinerea, procesarea,
tratarea, folosirea, depozitarea intermediară sau finală, transportul, tranzitarea, importul şi
exportul instalaţiilor radiologice, materialelor nucleare şi radioactive, incluzând combustibilul
nuclear, deşeurile radioactive şi instalaţiile generatoare de radiaţii ionizante;
 Emiterea de ghiduri, reglementări, documentaţie tehnică, standarde şi instrucţiuni pentru
exploatarea în siguranţă a instalaţiilor nucleare, protecţia lucrătorilor, publicului şi mediului
ambiant împotriva efectelor radiaţiilor ionizante, protecţia fizică, garanţiile nucleare, transportul,
importul şi exportul de materiale radioactive, asigurarea calităţii, managementul deşeurilor
radioactive şi al combustibilului nuclear ars, intervenţia în cazul unui accident nuclear. Toate
reglementările emise de CNCAN sunt aprobate de Preşedintele CNCAN şi au caracter
obligatoriu;
 Controlul preventiv, operativ, la solicitanţii sau posesorii de autorizaţii în vederea eliberării
autorizaţiilor solicitate, pe baza notificării titularilor de autorizatii şi atunci când instalaţiile sau
materialele ar putea exista sau activităţile în domeniul nuclear s-ar putea desfăşura;
Emiterea de autorizaţii şi permise pentru desfasurarea activităţilor în domeniul nuclear; 43
 Materiale şi tehnologii nucleare

Securitatea centralelor nucleare

Menţinerea şi creşterea standardelor de siguranţă conforme cu

normele international din conventiile semnate de Romania
Operatorul centralei(SNN): concentrare pe securitatea nucleara in
exploatarea Unitatii 1&2 CNE Cernavoda
Proiectarea, construcţia şi exploatarea centralei nucleare la cel mai
înalt nivel al standardelor de securitate
Îmbunătăţirea securităţii centralei nucleare
Implementarea unor îmbunătăţiri semnificative pentru securitatea
nucleara adoptate pentru centrale similare din Canada la Unitatea I
Cernavodă (EU1)

44
 Materiale şi tehnologii nucleare

Suportul tehnic naţional (RATEN)-

conform legislatiei romanesti care este in concordanta cu
normele AIEA in vigoare

Serviciile pentru securitatea nucleara

În acest document, conţinutul suportului naţional se adresează în principal
evaluării securităţii la: comportamentul centralei (deterministic şi probabilistic) în
condiţiile unui accident, evaluarea limitelor de securitate, integritatea componentelor şi
structurii, îmbătrânirea, extinderea duratei de viaţă a centralei, dezafectarea,
securitatea deseurilor radioactive. Capacitatea de evaluare a comportamentului
centralei în condiţiile unui accident este considerata vitala; competenţa în această zonă
este utilizată pe scară largă în toate evaluările importante privind securitatea şi în toate
aplicaţiile (ca de exemplu: marginile de securitate, integritatea, îmbătrânirea, PLIMs,
dezafectarea, securitatea in exploatare, cerinţele autorizării.
Cu toate că serviciile de securitate pot fi procurate printr-o „procurare
exclusivă de la ţările din străinătate furnizoare tradiţionale”, această abordare nu este
recomandată nici de legislaţia şi nici de practicile internaţionale foarte clar sugerate.
Pentru securitatea nucleară, un nivel adecvat de transfer la nivel naţional al
tehnologiilor de evaluare este necesar, legislatia romaneasca conducand la acest
deziderat. Sunt necesare a fi facute in continuare eforturi la nivel institutional, cat
si la nivel de specialisti.
45
 Materiale şi tehnologii nucleare

(cont.)

În România, aşa cum s-a prezentat în Raportul Naţional al Convenţiei privind

Securitatea Nucleară şi în documentele de aderare la UE, suportul tehnic şi ştiinţific în
domeniul securităţii nucleare este asigurat de către grupurile de experţi în securitate nucleară
de la Unitatea I Cernavodă (pentru analizele accidetelor şi PSA), CITON Bucureşti şi ICN
Piteşti.
CITON, organizaţie orientată către activităţi inginereşti şi de cercetare, a contribuit
la pregătirea Raportului de Analiză a Securităţii şi, limitat, la extinderea studiilor PSA.
Activităţile de cercetare sunt derulate în domeniul analizei accidentelor, a PSA şi al
accidentelor severe.
ICN-Piteşti, orientată spre cercetare şi activităţi inginereşti, a avut contribuţii în
principal la studiile nivel 1 PSA. Cercetarea este derulată în domeniul analizei accidentelor, a
PSA şi al accidentelor severe. Există, de asemenea, experienţă şi cercetări referitoare la
domeniul integrităţii componentelor.
ICN are un acord de cercetare cu AECL în domeniul codurilor de calculator dar
autorizarea este strictă în scopuri de cercetare şi utilizare.
În domeniul accidentelor severe, de curând, SCN participă într-un contract cu IRSN
în cadrul programului experimental PHEBUS, într-un contract FP5 (PHEBEN2) şi într-un
proiect FP6 (SARNET, o retea de excelenta în domeniul accidentelor severe). 46
 Materiale şi tehnologii nucleare

Serviciile pentru securitatea nucleara

Propunerea privind securitatea nucleară a Consiliului UE (EU 7671), care se

adresează tuturor instalaţiilor nucleare, stabileşte obligaţiile specifice din acest domeniu
pentru toate statele membre. Articolul 10 stipulează următoarele:”Statele Membre vor face
demersurile necesare în vederea asigurării disponibilităţii experţilor în domeniul securităţii
nucleare, disponibilitate proportionala cu activităţile legate de securitatea nucleară efectuate
sub jurisdicţia lor.”
PNN/HG1259, Planul Nuclear Naţional 2002, acordă prioritatea cuvenită
activităţilor care vizează securitatea instalaţiilor nucleare, privită ca esenţială pentru
programul nuclear naţional. În particular, activitatea A2.5 îşi propune să ia măsurile în
vederea întăririi capabilităţilor tehnice la nivel naţional pentru analizarea şi evaluarea
securităţii nucleare a instalaţiilor nucleare.
Pe perioada negocierilor, documentele CONF menţionează atât pe CITON cât
şi pe ICN ca organizaţiile care furnizează suportul tehnic şi ştiinţific în domeniul
securităţii nucleare.
Organizaţiile din RATEN, CITON şi ICN sunt menţionate în Raportul anuale ale
României cu privire la Convenţia de securitate nucleară.
47
 Materiale şi tehnologii nucleare

Cercetările vizând securitatea nucleară.

Cercetările vizând securitatea nucleară:

contribue la rezolvarea problemelor generale şi specifice,
menţine şi dezvoltă metodologiile şi instrumentele analizelor de securitate,
mentine şi dezvoltă capacitatile de expertiza pentru a fi folosite pentru
serviciile de securitate nucleară.
Principala activitate în domeniul cercetării securităţii nucleare este în
sarcina filialelor RATEN în cadrul programelor de cercetare a RAAN cu fonduri
guvernamentale, conform Ordonanţei Guvernului OG144. Majoritatea proiectelor
speciale de cercetare în domeniile analizei accidentelor, evaluării probabilistice a
securităţii nucleare şi accidentelor severe sunt derulate de RATEN în cadrul
Programului nr.1 „Securitate nucleară”. Alte activităţi semnificative din domeniul
securităţii nucleare, cum ar fi comportamentul combustibilului nuclear sau
integritatea componentelor, sunt derulate în cadrul altor programe de cercetare
ale RATEN.
48
 Materiale şi tehnologii nucleare

Securitatea altor instalaţii nucleare

Reactorul de testare ICN TRIGA şi amplasamentul ICN

Reactorul de cercetare şi testare TRIGA este operaţional la ICN Piteşti din anul
1979 şi este probabil că va rămâne în operare încă cel puţin 15 ani. Experienţa de
exploatare şi performanţele de securitate prezintă bune caracteristici peste tot. Oricum,
majoritatea provocărilor prezentate de AIEA în conferinta dedicată securităţii, TOPSAFE
2001, pentru reactoarele de cercetare sunt mai mult sau mai puţin aplicabile în cazul
românesc. Este de menţionat că ICN urmăreşte şi contribuie la eforturile AIEA dedicate
securităţii la reactoarele nucleare de cercetare.
Echipa reactorului TRIGA cuprinde experţi în analiza accidentelor şi un proiect
dedicat unui studiu de evaluare probabilistică a securităţii este în dezvoltare de către o
echipă PSA de la ICN.
Nevoile prezente se referă la: realizarea reviziilor periodice de securitate (cerute
de CNCAN), modernizarea sistemului de control al reactorului, nevoia de personal în viitorul
apropiat şi pregătirea personalului de exploatare.
Reactorul de cercetare VVRs (IFIN)
Planul de dezafectare al reactorului acordă o atenţie deosebită securităţii
operaţiunilor de dezafectare. Parte din acest Raport de securitate ia în considerare
49
operaţiile normale, condiţiile de accident şi evenimente aleatorii interne sau externe.
 Materiale şi tehnologii nucleare

Agenţia Naţională si pentru Deşeuri Radioactive (ANDR)

Agenţia reprezintă autoritatea naţională în domeniul managementului deşeurilor radioactive

din România. Principalele responsabilităţi sunt următoarele:
-dezvoltarea strategiei naţionale pentru managementul deşeurilor radioactive în condiţii de securitate
şi a planurilor de acţiune anuale;
-asigurarea elaborării şi actualizării bazei de date naţionale în domeniul deşeurilor radioactive
(cantităţi, tipuri incluzând acelea rezultate în urma dezafectărilor instalaţiilor nucleare);
-dezvoltarea procedurilor tehnice şi reglementărilor pentru toate fazele managementului deşeurilor
radioactive;
-coordonarea şi dezvoltarea studiilor de fezabilitate pentru amplasarea, proiectarea, construcţia,
utilarea şi punerea în funcţiune a depozitelor de deşeuri radioactive; in prezent se contureaza
demararea procedurilor pentru constructive DFDSMA- Saligny
-asigurarea măsurilor de securitate pentru depozite;
asigurarea construirii şi punerii în funcţiune a depozitului final pentru deşeuri radioactive (ca parte din
patrimoniul ANDR);
Pentru procesul de consolidare al Agenţiei, asistenţa bilaterală furnizată de către guvernul
Olandei îşi propune: orientarea corectă a activităţilor nucleare (responsabilităţile instituţiilor, inclusive
ANDR, şi recomandarea de instalaţiilor necesare), recomandări privind actualizarea şi curăţarea
instalaţiilor existente, evaluarea cadrului legislative actual, elaborarea procedurilor de functionare
pentru ANDR şi pentru alte instituţii implicate, sistemul de comunicare între ANDR şi celelalte instituţii
50
 Materiale şi tehnologii nucleare

Legislatie privin neproliferarea-exemple

Tratatul de Neproliferare a armelor nucleare

 Tratatul de Neproliferare a Armamentului Nuclear,cunoscut si ca Tratatul

de Neproliferare Nucleara (The Treaty on the Non-Proliferation of
Nuclear Weapons, de asemenea Nuclear Non-Proliferation Treaty :NPT
sau NNPT) este un tratat international, deschis spre semnare in data de
1 iulie 1968 pentru a limita raspandirea armamentului nuclear. 188 state
suverane sunt parti ale tratatului , totusi doua (India si Pakistan) din cele
opt puteri nucleare confirmate (altfel spus, cele care au testat, in mod
public, armament nuclear), si o putere nucleara neconfirmata (Israel) nu
au semnat si nici nu au ratificat tratatul. O alta putere nucleara (Coreea
de Nord) s-a retras. Tratatul a fost propus de Irlanda, iar Finlanda a fost
prima tara care l-a semnat. In New York, pe data de 11 mai 1995, partile
semnatare ale tratatului au decis, prin comun acord sa extinda tratatul
pe o perioada nedefinita si fara conditii.
 Tratatul este adesea rezumat de cei trei piloni: non-proliferare,
dezarmare, si dreptul de a utiliza tehnologia nucleara in mod pasnic.

51