Piata Serviciilor Medicale - Curs 4

1
PIATA SERVICIILOR
MEDICALE
Managementul cabinetului anul II AM 12.11.2021

Piața
2
Piața este locul unde producătorii se întâlnesc cu
consumatorii și fac schimb de valori direct sau prin
intermediar.
Conform teoriei lui Adam Smith participanții activi
pe piață se comportă ca și cum ar fi ghidați de o
„mână invizibilă” care favorizează dispersia
rezultatelor favorabile asupra tuturor = alocarea
eficientă și echitabilă a resurselor
Când piața singură nu reușește să regleze eficient și
echitabil alocarea resurselor ne confruntăm cu
„eșecul pieței”
Managementul cabinetului anul Ii AM 04.01.2021

Piața serviciilor
3
Piața serviciilor este piața în care valoarea de
schimb este serviciul, un produs intangibil.
Este definită de 3 parametri:
 Grupul omogen de clienti
 Nevoia clientilor de a utiliza serviciile oferite
 Tehnologia folosita pentru a satisface aceste nevoi

Agentii pieței serviciilor
4
Ofertanții
Consumatorii
Prescriptorii
Liderii de opinie
Terții plătitori
Managementul cabinetului anul ii AM 04.01.2021

Piața serviciilor medicale
5
Este o piață reglementată pentru a preveni „eșecul

pieței”
Este caracerizată prin prin prezența a patru categorii
de participanți:
 Pacienții
 Furnizorii de servicii medicale
 Terțul/terții plătitori
 Reglementator - statul
Managementul cabinetului anul Ii AM 04.01.2021

Relația dintre furnizorii publici și privați în
piața serviciilor de sănătate
6
Serviciile de sănătate sunt oferite:

 în regim public de către furnizori
 Publici
 Privați
 în regim privat de către furnizori privați
Reglementarea în regim public acoperă toate
dimensiunile componentele procesului de acordare
a serviciilor
Reglementarea în regim privat se referă numai la o
parte din componentele procesului

Componentele serviciilor sănătate în relația
furnizor client
7
În regim public În regim privat

Tarife și prețuri Prețul unor medicamente
Modalitatea de acces Condițiile în care se acordă
Obligațiile părților servciile:
Serviciile oferite autorizări
Condițiile în care se acreditări
acordă serviciile: certificări
autorizări
acreditări
certificări

Cauzele principale ale esecului pieței serviciilor
medicale sunt
8
heterogenitatea serviciilor de sănătate

asimetria informațională între consumatorii și
furnizorii de servicii de sănătate
considerarea serviciilor de sănătate ca un serviciu
public
riscul moral al pacientului și al furnizorului
situația de monopol /oligopol în care furnizorii
stabilesc pretul și monopson și oligopson în care
cumpărătorii stabilesc prețul.

Monopol/Oligopol
9
• Monopol – furnizor care exercită un control exclusiv asupra

producției și comercializării unui produs material sau serviciu,
pe un anumit teritoriu,
• Oligopolul este o formă a concurenței imperfecte, constând
dintr-o structură de piață caracterizată printr-un număr foarte
limitat de vânzători mari, care asigură cea mai mare parte a
ofertei unui anumit bun sau serviciu, solicitat de numeroși
cumpărători sau consumatori, și care sunt conștienți de
interdependența lor în adoptarea de decizii strategice,
privitoare la prețul, volumul producției și calitatea produselor,
fapt care le conferă o poziție dominantă colectivă

Monopson/Oligopson
10
• Monopson (din greacă monos = singur + opsônein = a se

aproviziona) este un termen economic care desemnează o
structură a pieței cu concurență imperfectă, în cadrul
căreia există un singur cumpărător pentru un anumit bun
și mulți vânzători pentru acel bun
• Oligopson este un termen care desemnează o formă a
pieței cu concurență imperfectă, în cadrul căreia un număr
mic de firme mari cumpără cea mai mare parte a unei
anumite mărfi, marfă care este furnizată de mai mulți
producători sau ofertanți.

Eșecul pieței
• Desemnează situațiile în care11piața, singură, nu poate aloca
eficient și echitabiol resursele
• În sănătate principala cauză a eșecului pieței este asimetria
informațională – cei care participă la schimb au nivel de
informare diferit asupra costurilor, cantității și calității
serviciilor medicale
• Principala actiune pentru contracararea esecului este
intervenția statului de reglementare a pieței pentru a reduce
divergența dintre costul privat și costul social
– Reglarea tarifelor/prețurilor prin mecanismele de cerere și ofertă
determină o creștere a acestora ca urmare a:
• Asimetriei informaționale
• Nevoii exprimate a populației pentru servicii medicale
– Creșterea costurilor prețurilor limitează accesibilitatea la servicii
medicale cu consecințe grave asupra stării de sănătate a populației

Eșecul pieței
 Reglementarea pieței trebuie să
12 afecteze cât mai puțin
mecanismele de piață pentru ca acestea sunt cele care
determină creșterea calității serviciilor
 Reglementarea trebuie să se limiteze la a remedia „slăbiciunile
pieței” fără a contracara competiția dintre furnizori
 O formă de divergență între costul privat și costul social este
creșterea cererii prin supraofertă și risipa prin prescrierea de
servicii nenencesare
 In această situație sunt taxele pe „dezeconomia de piață” – ex. Taxa
clawback
 „Dezeconomie de piață ”= concept fundamentat în 1920 de Arthur
Cecil Pigou exprimând dezavantajele pe care activitatea unor
agenți economici le impune la nivel social fără o compensare
financiară. Ex : poluarea și efectele asupra sănătății; marketingul
agresiv în furnizarea de servicii medicale care determină creșterea
njustificată a consumului de astfel de servicii suportate din fonduri
publice etc.

Conditii fundamentale ale unei piete libere:
13
 existenta competitiei, asigurata prin:

 omogenitatea produselor sau serviciilor, (presupune ca în
orice moment un produs sau serviciu poate fi substituit
cu altul similar);
 lipsa barierelor la intrarea sau iesirea de pe piața
(permitand oricand noilor furnizori sa ofere produse sau
servicii noi sau similare);
 lipsa monopolului/monopsonului (ar putea afecta nivelul
preturilor).
 reducerea asimetriei informaționale – deținerea de
informații egale și complete atât de catre furnizori, cât și
de cumpăratori, asupra bunurilor și serviciilor de
tranzacționat,

Piața liberă
14
Avand în vedere aceste caracteristici ale pieței

libere, teoria economiei sanitare a demonstrat deja
esecul pieței serviciilor de sănătate (Richard B.
Saltman von Otter C., 1989), care, prin
particularitatile ei, nu întruneste câteva dintre
aceste condiții esențiale.
Managementul cabinetului anul II AM 04.01.2021.2015

Piața liberă
15
 In ce privește introducerea unui mecanism al economiei de

piață, primul pas a fost separarea dintre cumpărătorii și
furnizorii de servicii de sănătate, element care a încurajat
dezvoltarea cererii și ofertei de servicii de sănătate și a
stimulat competiția.
România introducerea sistemului de asigurări de sănătate

ce caracteristici conduc la concluzia ca Piața serviciilor
de sănătate nu poate fi o Piața liberă?
16
pacientul nu plăteste direct pentru serviciile

primite,
 plata se face printr-un tert platitor (societăți de asigurări
sau, deseori, statul).
 fenomen denumit „hazard/risc moral” al pacientului
 Asta inseamna ca cererea consumatorului de servicii
(pacientul) nu este conditionata de pret
 Hazard/risc moral al furnizorului
 implicit, furnizorul nu este limitat în privinta volumului de
servicii acordat
Managementul cabinetului anul IV AM 09.10.2015

ce caracteristici conduc la concluzia ca piața
serviciilor de sănătate nu poate fi o piață liberă?
17
 Existenta tertului platitor cuplată cu un sistem de plata per
serviciu a furnizorilor sunt 2 elemente, care determină
cresterea costurilor, care devin astfel dificil de controlat.
 Una dintre solutiile la aceasta problema este introducerea co-
platii pentru pacienți, practica existenta în multe tari.
 Insa, și aceasta solutie a fost contracarata prin introducerea de
asigurari complementare pentru aceste co-plati,
 de ex. în Franta, unde asigurarile complementare acopera un nivel
semnificativ din contributia pacientului lasata neacoperita prin
asigurarile sociale.
 co-platile nu isi mai indeplinesc menirea de a limita cererea
nenecesara de servicii si, deci, de a limita costurile (M. Nuijten,
2003).

ce caracteristici conduc la concluzia ca Piața
serviciilor de sănătate nu poate fi o Piața liberă?
18
 Heterogenitatea serviciilor, care conduce la esecul pieței poate fi redusa
prin:
 dezvoltarea medicinei bazate pe dovezi
 dezvoltarea ghidurilor de practica medicala
 tehnologia informațizata, care permite luarea deciziilor clinice pe
baza de rezultate observate pentru un anumit tratament pe o baza de
date mai larga
 precum și scaderea asimetriei informaționale intre pacient și medic
 datorita numeroaselor posibilitati de informare existente,
 toate acestea conduc catre:
 o mai buna omogenizare a serviciilor
 o mai mare standardizare a tipurilor de pacienți
 la posibilitatea ca aceste servicii sa fie intr-o competitie privind
pretul.

19
Situațiile de monopol sau oligopol și

monopson/oligopson atât de prezente pe Piața
serviciilor de sănătate, pot fi combatute prin:
 descentralizare la nivel local a procesului de decizie
 lărgirea dreptului de control al tertului plătitor de
servicii asupra nivelului utilizării serviciilor,
 stimularea competiției prin creșterea numărului de
cumpăratori de servicii
 Ex. Germania – autonomia caselor de asigurări din landuri
 Belgia – mai multe mutuale care sunt în competiție

20
• restrictiile la intrare, determinate de

controlul exercitat de asociatiile profesionale
– de ex. existenta unui numar maxim permis de medici intr-un
teritoriu, care - pe langa rolul de a asigura anumite standarde
de calitate - mai are și rolul de a mentine un anumit nivel al
preturilor. Acesta din urma contravine principiilor pieței
libere, - nici un individ sau firma nu poate influenta nivelul
preturilor și nici calitatea serviciilor acordate

Caracteristici care duc la inhibarea pieței libere
pentru serviciile de sănătate:
21
 dezvoltarea economiilor de scala datorate tehnologiei

informaționale (care genereaza bazele formarii de
oligopoluri)
 ingineria genetica (care face din ce în ce mai previzibil
riscul de boala ducand la un nivel al primelor de asigurare
mai ridicat pentru cei cu risc ridicat, și afectand astfel
principiul de baza al asigurarilor – imprastierea riscului
financiar generat de boala intre membrii unui grup cat mai
larg);
 intervenția statului, care rămâne necesară, dar contribuie la
ideea ca îngrijirile de sănătate sunt un bun public, motiv
pentru care populația nu are perceptia costurilor asociate
cu acestea

Economie de scar(l)a
22
economia de scară este un termen ce descrie ceea

ce se întâmplă atunci când cantităţile de factori
utilizaţi în producţie/distribuție cresc.
 Mai concret, un furnizor de servicii medicale îşi reduce
costurile unitare dacă are mai mulți pacienți şi, pe măsură ce
creşte numărul acestora, costurile medii scad prin repartizarea
costurilor fixe asupra unui mai mare de pacienți.

23
costul mediu (unitar) al unui produs scade pe

masura cresterii numarului de unitati
fabricate/vandute - rezultat al unei mai judicioase
repartizari a costurilor fixe și a avantajelor
productiei de serie

24
Ca direcţie diferită există aşa numitele economii de

gamă, sau economii de diversificare, în care o
întreprindere îşi reduce costurile de producţie
mărind varietatea (gama) produselor şi serviciilor
realizate, prin utilizarea unor componente identice,
a aceloraşi instalaţii şi a aceluiaşi personal.
 Ex. Într-un centru electrofizioterapie, unde sunt angajați
fiziokinetoterapeuți se pot dezvolta și servicii de
kinetoterapie utilizând același personal

Piața serviciilor medicale din
Romania
25
Piața serviciilor medicale din Romania se afla

astăzi intr-un proces de profunde restructurări.
Asistăm, treptat, la privatizarea sistemului sanitar de
stat, proces care se preconizează că va aduce taxe pe
măsura serviciilor prestate.

Reglarea cererii și a ofertei de
servicii medicale
26
“A cheltui mai mult nu este

sinonim cu a cheltui mai bine."
(J. P. DUMONT)

Reglarea cererii și a ofertei de
servicii medicale
27
Din punct de vedere practic, este preferabilã

existenta unei piețe de servicii medicale care să
răspundă mecanismelor specifice echilibrului
general sau parțial si, chiar dacă nu se realizează
acest echilibru, se poate spera în asigurarea
condițiilor pentru realizarea unui reglaj optim al
cererii cu oferta de servicii medicale.

28
Relația între nevoi și cerere

Categoriile de nevoi de îngrijiri de sănătate
29
Nevoia percepută – ce consideră pacientul că ar avea

nevoie = dorința
Nevoia cerută/exprimată – ceea ce cere pacientul
unui serviciu medical (furnizor)
Nevoia normativă – ceea ce consideră profesioniștii
că ar fi necesar
Nevoia comparativă – cee ce s-ar dori în comparație
cu alții

Factori determinanți pentru categoriile de
nevoide îngrijiri de sănătate
30
Nevoia percepută/așteptată
 Nivelul de educație
 Nivelul de informație
 Calitatea informației
Nevoia cerută/exprimată
 Atitudinea individului față de boală
 Gravitatea simptomatologiei
 Nivelul de informație și educație

Factori determinanți pentru categoriile
de nevoi de îngrijiri de sănătate
31
Nevoia normativă stabilită de profesioniști în
funcție de:
 Determinanții stării de sănătate
 Indicatorii stării de sănătate
 Posibilitățile tehnice și profesionale
 Dorința de performanță a profesioniștilor
Nevoia comparativă
 La nivel populațional
 Nivelul de informație și calitatea acesteia
 La nivelul profesioniștilor
 Dorința de performanță
 Presiunea marketingului
Cererea de servicii medicale
32
Nu se poate vorbi de o "cerere" în sens

economic traditional decât dacă ne referim la
serviciile obținute la cerere prin plată directă
Pentru serviciile obținute într-un sistem de
asigurări, public sau privat, cererea este
reglementată
 Trebuie să se stabilească ma locul acestui "consum"
de îngrijiri medicale în functie de caracteristicile
generale și specifice ale unitãtilor sanitare dar și
fondului de asigurări.
 trebuie sã se studieze cererea de servicii medicale
propriu-zisã, în raport cu patologia existentã.

33
• trebuie analizate variabilele demografice și

epidemiologice în raport cu cererea de servicii
medicale.
• trebuie constientizat faptul că pacientul nu are
numai rol reactiv (solicită servicii medicale atunci
când are o problemă), are și un rol stimulativ de
dezvoltare a ofertei de servicii medicale în funcție de
informația la care are acces

34
Diferențele între cererea în sens
economic și cererea de servicii
medicale duce la incertitudini privind:
 oportunitatea intervențiilor practicate,
 influenta factorilor care determinã aceste
intervenții pornind de la costurile
serviciilor medicale.
 Exemplu: practica medicinii defensive (SUA)
 Dorința de profit a furnizorilor de servicii
medicale și de tehnologii medicale

35
Reglarea cererii la un nivel optim implicã utilizarea

unor indicatori obiectivi ai eficacitătii serviciilor
medicale prestate
Varaibilitatea practicii profesionale este un factor
care determină atât eficacitata cât și eficiența
 Evaluarea tehnologiilor medicale și practica medicală bazată
pe dovezi sunt mecanismele prin care se poate regla oferta în
sistemul de asigurări și prin aceasta corectarea cererii (nevoii
exprimate)


Optimizarea cererii
36
Obiectivele optimizării cererii sunt:

 Acoperirea financiară a nevoii normative
pentru creșterea eficacității îngrijirilor
medicale pentru:
 cresterea sperantei de viatã
 scaderea morbiditãtii și a mortalitãtii
 Realizarea echilibrului financiar al
sistemului sanitar pentru:
 asigurarea accesului universal la îngrijiri pentru
sănătate
.

Rationalizarea serviciilor medicale
37
•In conditiile în care resursele sunt limitate iar

nevoile sunt nelimitate se impune rationalizarea

38
În general, statisticile conduc la concluzia cã

indicatorii globali ai stãrii de sãnãtate a populației
nu sunt direct legati de nivelul cheltuielilor pentru
sãnãtate
În acceptiunea economică, reglarea cererii de
servicii medicale vizeazã reducerea, diferenței
dintre nevoia exprimată și cea normativă
 Creșterea eficacității și eficienței îngrijirilor pentru
sănătate

39
Sistemul economic influenteazã volumul

fondurilor destinate ocrotirii sãnãtãtii și
implicit posibilitãtile de acordare a îngrijirilor
medicale.
Totodatã, sistemul sanitar se aflã într-o
permanentã concurentã cu celelalte categorii de
nevoi sociale, fiind apreciat ca prioritar.

40
Limitarea sumelor destinate serviciilor medicale este

generata de:
 Preluarea de cãtre sistemul de asigurari
obligatoriu, spre finantare, a unor domenii care
sunt de competenta Ministerului Sãnãtãtii
(programe de sãnãtate publică.),
 Numãrul mare de persoane scutite de la plata
contributiei de sãnãtate genereazã.
 Reducerea nivelului contribuției la fondul de
asigurări de la 14% la 10,7%

41
 Aceastã situatie a condus la aparitia și manifestarea unei

crize durabile a sistemului sanitar românesc, în care toti
actorii pot pierde:
 contribuabilii la Fondul National Unic pentru Asigurãrile
Sociale de Sãnãtate care nu mai sunt stimulati la plata contributiei
în conditiile în care sumele colectate nu sunt utilizate integral în
sãnãtate
 bolnavii al cãror acces la servicii medicale riscã sã devinã inegal
și dificil,
 medicii de familie care nu-si pot asuma integral rolul pentru
care au fost învestiti,
 medicii specialisti care sunt supusi la constrângeri financiare,
uneori incompatibile cu buna desfãsurare a actului medical.

Soluții pentru echilibrul pieței serviciilor
medicale
42
• Suprvegherea impactului factorilor de risc asupra

colectivităților și individului
• Creșterea eficacității serviciior oferite la fiecare nivel
al asistenței medicale prin o abordare integrată și
interdisciplinară a cazurilor de boli cronice
• Omogenizarea practicii medicale pe principiile
medicinei bazate pe dovezi aplicate individualizat
fiecărui pacient

Soluții pentru echilibrul pieței serviciilor
medicale
43
Asigurarea continuității îngrijirilor medicale în

cadrul unităților sanitare și în cadrul rețelei de
sanitare
Asigurarea accesului la serviciile medicale necesare
Limtarea serviciilor medicale nenecesare
Corelarea resurselor cu nevoile și a nevoilor cu
resursele

44
Rolul cabinetului medical în acest proces

Obiectivele generale care stau la baza
înființării și organizării unui cabinete
medical
45
Să răspundă nevoii normative de servicii medicale a

comunității deservite
Să asigure accesul la servicii medicale
Să asigure continuitatea serviciilor medicale
Să asigure siguranța și satisfacția pacienților

Rolul cabinetului de medicină de familie
46
Cunoașterea expunerii la risc a fiecărei persoane

înscrise pe lista medicului de familie prin
realizarea unor riscograme bolile cu risc cu crescut
Monitorizarea impactului biologic al factorilor de
risc pe baza unui plan, pus în practică prin
proceduri și protocoale
Stabilirea uni cadru de colaborare cu rețeaua de
specialitate pentru a asigura continuitate îngrijirlor
și accesul la cestea în timp optim

47
Implicarea pacientului în luarea deciziilor

diagnostice și terapeutice astfel încât să se asigure
aplicarea celor mai bune practici cu cele mai bune
rezultate individulizate pentru fiecare pacient
 Educația terapeutică a pacientului
Comunicarea cu profesioniștii implicați în îngrijirea
unui pacient corectă și completă

48
Înregistrarea corectă și completă a datelor la nivel de

pacient și la nivelul colectivității îngrijite care să
permită analiza periodică a rezultatelor obținute,
identificare deficiențelor, identificarea soluțiilor de
îmbunătățire a rezultatelor
 Cabinetul de medicină de familie este „tezaurizatorul” datelor
de morbiditate a populației

Rolul cabinetului medical de specialitate
49
 Cabinetul medical de specialitate are rolul de a asigura cel

mai rapid și mai ieftin acces al pacientului la servicii
medicale specialitate
 Asigură stabilirea diagnosticului și tratamentului
individualizat și conform cu nevoile de integrare
profesională, socială și familialială ale pacienților
 „Protejează” spitalul de presiunea pacienților care se
prezintă nejustificat medical
 Asigură, în colaborare cu cabinetele de medicină de familie,
intervenția asupra factorilor de progresie, modificabili, a
bolilor cronice, reducând rata de evoluție acestora

Rolul cabinetului medical de specialitate
50
Colaborează cu spitalul în abordarea integrată,

interdisciplinară a pacienților cu boli cronice
Asigură palnificarea internărilor pacienților cu boli
cronice prin selectare cazurilor și stabilirea unui plan
complex de îngrijiri în colaborare cu cabinetele
medicilor de familie

Rolul cabinetelor de specialitate din ambulatorul
integrat al spitalelor
51
Asigurarea continutității îngrijirlor pacienților
care au fost internați în spital și a căror
monitorizare presupune intervenții și investigații
care se pot efectua, în condiții de siguranță tehnică
și clinică, doar la nivelulspitalului
Pregătește pacienții care necesită internare,
pentru a avea o durată de spitalizare cât mai
scurtă, prin efectuarea unor intervenții în regim de
ambulator
Selectează și planifică pacienții în vederea
internării
Rolul centrelor multifuncționale
52
Asigură accesul la asistența medicală de specialitate

pentru populațiile aflate în mediul rural sau în zonele
cu populație scăzută, în care nu asistența medicală
de specialitate nu s-a dezvoltat
Are aceleași roluri cu cabinetele de specialitate

Temă pentru seminar
53
Motivați de ce piața serviciilor medicale nu este o

piață liberă
Identificați cauzele nevoii de a raționaliza serviciile
medicale oferite de sistemul public de îngrijiri de
sănătate
Prezentați un plan de monitorizare a pacienților
expuși la factori de risc înscriși la un cabinet de
medicină de familie

CONDIȚII SPECIFICE, PE SPECILITĂȚI,
PRIVIND STRUCTURA CABINETELOR
MEDICALE
Cabinetul medical
 va avea în componenţa minimă:

 a) Sala de aşteptare - se va amenaja astfel încât
fiecare loc de şedere să beneficieze de o suprafaţă minimă
de 1/1,5 m2/persoană, în cazul cabinetelor pentru adulţi,
şi 1,5/2 m2/persoană, în cazul cabinetelor pentru copii
(inclusiv persoana însoţitoare).
 b) Cabinetul de consultaţii propriu-zis - va avea o
suprafaţă minimă de 9 m2 şi acces la o chiuvetă racordată
la apă curentă, caldă şi rece.
 c) Sala de tratamente - cu o suprafaţă minimă de 9
m2, va fi special amenajată şi dotată cu o chiuvetă
racordată la apă curentă rece şi caldă
Cabinetul de medicină dentară
va avea în componenţa:
 sală de aşteptare (v. mai sus)
 grup sanitar,
 spaţii de depozitare
 cabinet de medicină dentară propriu-zis, în care se
desfăşoară activităţile de diagnostic clinic şi terapeutice,
care:
 va avea o suprafață minimă de 9m.p. pe unit,
 va fi prevăzut cu chiuvetă cu apă curentă, rece şi caldă ;
Cabinetul de medicină dentară
poate fi organizat după cum urmează:

 în sistem închis - unitul dentar este amplasat într-o încăpere
închisă;
 în sistem semideschis - se amplasează unul sau mai multe
unituri separate de câte un perete sau paravan;
 în sistem deschis - unit-urile se amplasează într-o încăpere,
fără a fi separate
Condiții privind construcția
 Pavimentele, pereţii, tavanele şi suprafeţele de lucru din
încăperile în care se desfăşoară activităţi medicale şi de
medicină dentară vor fi:
a) lavabile;
b) rezistente la dezinfectante;
c) rezistente la decontaminări radioactive (după caz);
d) rezistene la acţiunea acizilor (în săli de tratamente, după caz);
e) negeneratoare de fibre sau particule care pot rămâne
suspendate în aer;
f) fără asperităţi care să reţină praful.
g) este interzisă:
- amenajarea de tavane false casetate din materiale microporoase
şi cu asperităţi
- mochetarea pardoselilor.
Cabinetele de chirurgie
în care se efectuează intervenţii chirurgicale ce

necesită spitalizare de zi: vor avea amenajată o
încăpere special destinată pentru recuperarea
postoperatorie, dotată cu paturi, asigurându-se o
suprafaţă minimă de 7 m2/pat
Alte cerințe:
 Pentru personalul sanitar din cabinetele medicale şi de medicină

dentară va fi asigurat un spaţiu cu destinaţie de vestiar; numărul
vestiarelor şi desemnarea spaţiului destinat acestora vor fi în funcţie de
numărul personalului care desfăşoară activitate concomitentă.
 Incăperile cu profil administrativ vor fi separate de cele în care se
desfăşoară activităţi medicale.
 Grup sanitar pentru pacienţi, trebuie să aibă acces din sala de
aşeptare, separat de cel destinat personalului sanitar.
 În mediul rural, acolo unde nu există posibilitatea racordării la
reţeaua publică de canalizare, grupul sanitar va fi racordat la o fosă
septică de beton vidanjabilă.
Cabinetele medicale cu profil radiologie
 trebuie să obţină avize speciale, de amplasare şi

funcţionare, din partea autorităţilor responsabile cu
controlul activităţilor ce folosesc radiaţii nucleare. In
aceste cabinete medicale se vor respecta normele de
radioprotecţie şi control individual al expunerii
prevăzute de legislaţia în vigoare
Punctele de recoltare
 prelevări de fluide biologice (sânge, secreţii) în vederea diagnosticului

de laborator:
 va fi asigurată o încăpere destinată pentru această activitate care va fi
dotată cu:
 mobilier adecvat prelevării de probe (canapea sau scaun netapiţat cu spătar
extensibil,
 accesorii pentru susţinerea antebraţului,
 alt mobilier specific specialităţii medicale şi tipului de prelevare,
 dulap pentru instrumentarul steril,
 măsuţă pentru pregătirea prelevării probei,
 măsuţă pentru depozitarea temporară a fluidelor prelevate),
 sursă de apă
 racord la sistemul de canalizare.
Punctele de recoltare
 pentru coprocultură şi urocultură va fi desemnată o cameră
separată de recoltare, prevăzută cu sursă de apă curentă rece şi caldă,
scaun WC, racord la sistemul de canalizare.
 transportul probelor recoltate (când diagnosticul propriu-zis de
laborator se efectuează în altă locaţie), pentru a evita contaminarea:
 probelor recoltate,
 a persoanei care transportă probele şi/sau a mediului, se face, în
siguranţă, în containere speciale:
 închise,
 cu pereţi impermeabili,
 uşor transportabile,
 din materiale care să permită:
 decontaminarea,
 curăţarea
 dezinfecţia.
Cerințe speciale
 Circuite pentru adulţi şi copii vor fi separate, sau, se va

face programarea acestora la ore diferite.
 Accesul pentru persoanele cu handicap motor, va fi
asigurat în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
 Dotarea minimă obligatorie necesară fiecărui cabinet
medical şi de medicină dentară, în funcţie de specialitate,
va respecta prevederile legale în vigoare.
instrumentarului, dispozitivelor etc.
 se vor avea în vedere:

 a) respectarea circuitelor funcţionale şi utilizarea spaţiilor anume
desemnate;
 b) amplasarea punctului de sterilizare într-un spaţiu adecvat
organizării activităţii de curăţare şi pregătire pentru sterilizare a
instrumentarului şi/sau a materialului moale, sterilizării propriu-zise şi
depozitării temporare a materialului sterilizat, respectându-se
principiul separării materialelor sterile de cele nesterile;
 c) utilizarea aparaturii de sterilizare va trebui să respecte prevederile
legale în vigoare privind punerea în funcţiune a dispozitivelor medicale;
 d) în locul de amplasare a aparaturii de sterilizare se vor afişa ciclul de
sterilizare, precum şi instrucţiunile de lucru specifice aparatului cu care
se face sterilizarea;
Sterilizarea şi păstrarea sterilităţii
instrumentarului, dispozitivelor etc.
 e) caietul de sterilizare care atestă efectuarea sterilizării cuprinde:

 - numărul şarjei şi conţinutul pachetelor;
 - data şi ora de debut şi de sfârşit ale ciclului;
 - temperatura la care s-a efectuat sterilizarea;
 - rezultatele indicatorilor fizico-chimici şi biologici;
 - numele şi semnătura persoanei responsabile cu sterilizarea;
 - sterilizarea instrumentarului, dispozitivelor şi materialelor sanitare
poate fi asigurată şi pe baza contractelor încheiate cu unităţi
specializate şi autorizate în acest sens.
Asigurării lanţului de frig
cabinetul medical va fi dotat cu:

a) cel puţin un frigider cu compartiment de congelare separat, închis
cu uşă, precum şi cu termometru pentru monitorizarea temperaturii
interioare; înregistrările privind graficele de temperatură ale
frigiderului vor fi cuprinse într-un registru separat;
b) cel puţin o geantă izotermă dotată cu termometru - pentru
transportul vaccinurilor şi un termos pentru eventualitatea
transportului unor cantităţi mici de vaccin;
c) cel puţin o geantă izotermă dotată cu termometru - pentru
transportul de probe biologice (în cazul în care au loc prelevări de
fluide biologice şi acestea nu sunt transportate de unităţi autorizate în
acest sens).
Norme igienico-sanitare
 obligatorii pentru cabinetele medicale şi de medicină dentară, indiferent de

profil:
 a) asigurarea cu apă potabilă;
 b) racordarea la reţeaua de canalizare a localităţii, astfel încât apele uzate să nu
producă poluarea apei, aerului şi solului. Dotarea cabinetelor, în localităţile în
care nu există sisteme publice de canalizare, cu instalaţii proprii de colectare a
apelor uzate (fose septice de beton vidanjabile);
 c) deşeurile rezultate în urma activităţilor medicale vor fi colectate, depozitate,
evacuate şi neutralizate conform prevederilor legale în vigoare;
 d) asigurarea unui microclimat corespunzător;
 e) asigurarea iluminării naturale şi artificiale necesare desfăşurării în condiţii
optime a activităţii medicale şi de medicină dentară;
Norme igienico-sanitare
 f) asigurarea limitării zgomotului sub normele admise şi sau asigurarea

protecţiei antifonice eficiente în interiorul şi în afara cabinetelor;
 g) asigurarea cu materiale pentru efectuarea curăţeniei;
 h) asigurarea cu dezinfectante, antiseptice şi decontaminante
autorizate/înregistrate de Comisia Naţională pentru Produse Biocide.
Folosirea acestora se va face în funcţie de instrucţiunile de utilizare, la
concentraţiile şi timpii de utilizare specificaţi de producător;
 i) asigurarea de echipament de protecţie specific pentru întregul
personal, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
 j) asigurarea instruirii permanente a personalului medico-sanitar
privind precauţiile universale.
Principiile de organizare a unui cabinet medical
Patronatul
Medicul practician – poate fi si manager/angajeaza

un manager
O societate comercială
O organizație fără scop patrimonial
Structura serviciului medical
Este in functie de complexitatea activitatilor si de

gradul de specializare a medicilor
Etape in stabilirea obiectivelor pentru
practica medicala (I)
Definirea conceptului de ingrijiri medicale si a

conceptului de afacere care se va aplica la nivelul
cabinetului
Stabilirea obiectivelor generale de practica si apoi a
obiectivelor specifice in scopul realizarii
performantei
Stabilirea politicilor de practica formulate in
concordanta cu politicile de sanatate ale guvernului
si cu legislatia existenta si care se vor adresa atat
pacientilor cat si angajatilor
practica medicala (II)
Punerea la punct a unui plan de actiune pentru a

realiza obiectivele formulate, plan ce va cuprinde
etapele ce trebuie parcurse de la obtinerea
aprobarilor necesare pana la receptia cabinetului,
inclusiv angajarea personalului
Elaborarea si dezvoltarea principiilor de afaceri
legate de activitatile comerciale si publicitare ale
cabinetului, cu precizarea cheltuielilor si a
costurilor
practica medicala (III)
Elaborarea unor standarde de calitate pentru

ingrijirile medicale oferite, in concordanta cu
standardele stabilite de organizatiile specializate in
domeniu;
 aceste standarde devin obligatorii pentru toti membrii
echipei medicale
Elaborarea protocoalelor de diagnostic și
tratament în condfomitate cu ghidurile de practică
aprobate de MS
practica medicala (IV)
Elaborarea unui program de planificare a resurselor

umane care va include
recrutarea/selectarea/angajarea de personal,
stabilirea modalitatilor de formare si dezvoltare a
personalului angajat, precum si remunerarea
acestuia; definirea componentei echipei medicale ca
numar, specialitati, personal sanitar mediu, contabil,
jurist etc.
practica medicala (V)
Elaborarea sistemului informational din interiorul si

exteriorul serviciului medical – acesta permite
colectarea, prelucrarea, stocarea, analiza elementelor
care furnizeaza informatii utile cu ajutorul
computerului.
Reguli de functionare a cabinetului
medical (I)
Elaborarea și însușirea unor principii și valori

privind cultura organizației
Programarea orelor de consultatie si eventual a
orelor pentru rezolvarea unor urgente solicitate
de pacienti;
Respectarea programului;
Stabilirea unui numar de pacienti care pot fi
rezolvati in conditii optime intr-o perioada de
timp;
Reguli de functionare a cabinetului
medical (II)
Limitarea ariilor de practica in concordanta cu

specializarea obtinuta de fiecare medic
Inlocuirea unui medic care nu este disponibil de
catre un alt membru al echipei;
Stabilirea planurilor de plata a ingrijirilor oferite
consumatorilor;
Evitarea infectiilor asociate actului medical prin
respectarea normelor de igiena;
Mentinerea performantei serviciului medical
prin formarea si dezvoltarea personalului in
raport cu nevoile.

Piata Serviciilor Medicale - Curs 4

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Piata Serviciilor Medicale - Curs 4

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

1

Managementul cabinetului anul II AM 12.11.2021

Managementul cabinetului anul Ii AM 04.01.2021

Managementul cabinetului anul II AM 04.01.2021

Managementul cabinetului anul ii AM 04.01.2021

Este o piață reglementată pentru a preveni „eșecul

Managementul cabinetului anul Ii AM 04.01.2021

Serviciile de sănătate sunt oferite:

Managementul cabinetului anul II AM 04.01.2021

În regim public În regim privat

Managementul cabinetului anul II AM 04.01.2021

heterogenitatea serviciilor de sănătate

Managementul cabinetului anul II AM 04.01.2021

• Monopol – furnizor care exercită un control exclusiv asupra

Managementul cabinetului anul II AM 04.01.2021

• Monopson (din greacă monos = singur + opsônein = a se

Managementul cabinetului anul II AM 04.01.2021

Managementul cabinetului anul II AM 04.01.2021

Managementul cabinetului anul II AM 04.01.2021

 existenta competitiei, asigurata prin:

Managementul cabinetului anul II AM 04.01.2021

Avand în vedere aceste caracteristici ale pieței

Managementul cabinetului anul II AM 04.01.2021.2015

 In ce privește introducerea unui mecanism al economiei de

România introducerea sistemului de asigurări de sănătate

Managementul cabinetului anul II AM 04.01.2021

pacientul nu plăteste direct pentru serviciile

Managementul cabinetului anul IV AM 09.10.2015

Managementul cabinetului anul IV AM 09.10.2015

Managementul cabinetului anul IV AM 09.10.2015

Situațiile de monopol sau oligopol și

Managementul cabinetului anul IV AM 09.10.2015

• restrictiile la intrare, determinate de

Managementul cabinetului anul IV AM 09.10.2015

 dezvoltarea economiilor de scala datorate tehnologiei

Managementul cabinetului anul IV AM 09.10.2015

economia de scară este un termen ce descrie ceea

Managementul cabinetului anul IV AM 09.10.2015

costul mediu (unitar) al unui produs scade pe

Managementul cabinetului anul IV AM 09.10.2015

Ca direcţie diferită există aşa numitele economii de

Managementul cabinetului anul IV AM 09.10.2015

Piața serviciilor medicale din Romania se afla

Managementul cabinetului anul IV AM 09.10.2015

“A cheltui mai mult nu este

Managementul cabinetului anul IV AM 09.10.2015

Din punct de vedere practic, este preferabilã

Managementul cabinetului anul IV AM 09.10.2015

Relația între nevoi și cerere

Managementul cabinetului anul IV AM 09.10.2015

Nevoia percepută – ce consideră pacientul că ar avea

Managementul cabinetului anul IV AM 09.10.2015

Managementul cabinetului anul IV AM 09.10.2015

Nu se poate vorbi de o "cerere" în sens

Managementul cabinetului anul IV AM 09.10.2015

• trebuie analizate variabilele demografice și

Managementul cabinetului anul IV AM 09.10.2015

Managementul cabinetului anul IV AM 09.10.2015

Reglarea cererii la un nivel optim implicã utilizarea

Managementul cabinetului anul IV AM 09.10.2015

Obiectivele optimizării cererii sunt:

Managementul cabinetului anul IV AM 09.10.2015

•In conditiile în care resursele sunt limitate iar