Tema: Metode de analiză

„scoring” şi ABC
Subiecte:

 Conţinutul metodei „scoring” şi aplicarea în

diagnosticarea riscului de faliment.
 Tipologia modelelor de analiză „scoring”.
 Metoda ABC şi aplicarea în stabilirea
valorilor cumulate ale parametrului global.
 Subiectul 1:

Conţinutul metodei „scoring” şi aplicarea

în diagnosticarea riscului de faliment.
 Metoda scorurilor

Metoda scorurilor este o

metodă de diagnosticare, Această combinaţie
care işi propune să a indicatorilor
măsoare riscul la care se conduce la
expune investitorul, construirea unei
creditorul şi însuşi agentul funcţii liniare numită
economic. Semnificaţia “funcţie scor” care
indicatorilor şi modul de este un instrument
combinare a acestora de previziune, pusă
depind de interesul specific atât la dispoziţia
al fiecărui utilizator de conducerii cât şi a
informaţie sau al fiecărui utilizatorilor externi.
analist.
 Metoda scorurilor (scoring)
 este o tehnică de analiză discriminantă.
 Scorul constituie o metodă de diagnostic extern care constă în
măsurarea şi interpretarea riscului la care se expune
investitorul (creditorul întreprinderii), dar şi întreprinderea ca
sistem în activitatea viitoare.
 Funcţia scor se înscrie în intervenția preventivă, având
caracterul unui instrument de previziune şi se bazează pe
elaborarea nei judecăţi de valoare combinând liniar un grup de
rate financiare (sau variabile) semnificative.
 Metoda scorurilor

 Scorul Z atribuit fiecărei întreprinderi se determină cu ajutorul funcţiei:

Z  a1 x1  a2 x2  ...  an xn
 xi – indicatori implicaţi în analiză;
 ai – coeficienţi de corelaţie cu funcţia scor Z, respectiv variabilitatea
marginală a scorului Z la o variaţie cu o unitate a ratei xi.
 Indicatorii financiari incluşi în modelele
de previzionare a falimentului conţin
aproape toate ratele financiare relevante.
Ele derivă din conceptele de venituri,
cheltuieli, active, datorii, cash-flow şi
sunt construite pe baza contului de
rezultate, a situaţiei patrimoniului şi a
tabloului de cash-flow.
Etapele de determinare a scorului
Etapele de determinare a scorului
 Subiectul 2:

Tipologia modelelor de analiză „scoring”.

 Modelul Altman
Z = 1.2X1 + 1.4X2 + 3.3 X3 + 0.6 X4 + 1.0 X5
X1 = active curente / activ total -
este o rată de structură a activului Z < 1.8 – faliment într-un
ce măsoară gradul de flexibilitate al
agentului economic;
an de zile;
X2 = profit reinvestit / activ total - 1.81 ≤ Z ≤ 2.675 – zona
reflectă contribuţia proprie
agentului economic la finanţarea
a de incertitudine cu risc
investiţiilor; mare de faliment
X3 = profit brut / activ total -
măsoară performanţele activului
2.67 ≤ Z ≤ 2.99 – zona
patrimonial; cu risc mic de faliment;
X4 = valoarea de piaţă a
capitalului / obligaţii pe termen lung Z > 2.99 – zona lipsită
- măsoară o parte a gradului de de ameninţare
îndatorare;
X5 = venitul din vînzări / activ total - falimentului.
exprimă randamentul patrimoniului.
 În prezent, dintre funcţiile scor utilizate se evidenţiază, ca
fiind mai elaborată, metoda Centralei Bilanţurilor din
Banca Franţei. Obiectivul esenţial al acestei metode îl
constituie stabilirea unei sinteze a principalelor aspecte ale
capacităţii unei întreprinderi de a face faţă falimentului
prin utilizarea unei combinaţii de rate. Sistemului îi este
asociată o probabilitate de faliment, de normalitate sau de
risc, aceasta neavând un caracter determinist. El indică
numai faptul că întreprinderea aparţine unei anumite grupe
din cele trei precizate, cu un anumit grad de siguranţă, prin
analogie cu altă categorie de întreprinderi.
 Modelul Centralei Bilanţurilor din Banca Franţei

Z = - 1.255 r1+2.003 r2–0.824 r3+5.221 r4 – 0.689 r5 -

1.164 r6 +0.706 r7 +1.408 r8 -85.54

1. se face o separare a 1. Z < -0.25 – zona

întreprinderilor normale,
care au Z > 1.25 de cele în cu dificultăţi;
dificultate, cu Z < - 0.25; 2. -0.25 < Z <
2. întreprinderile în
dificultate se separă în cele 0.125 – zona de
falimentare : incertitudine;
cheltuieli financiare /
rezultatul brut din 3. Z > 0.125 –
exploatare zona favorabilă.
 Modelul Centralei Bilanţurilor din Banca Franţei

Z = - 1.255 r1+2.003 r2–0.824 r3+5.221 r4 – 0.689 r5 -

1.164 r6 +0.706 r7 +1.408 r8 -85.54

1. se face o separare a 1. Z < -0.25 – zona

întreprinderilor normale,
care au Z > 1.25 de cele în cu dificultăţi;
dificultate, cu Z < - 0.25; 2. -0.25 < Z <
2. întreprinderile în
dificultate se separă în cele 0.125 – zona de
falimentare : incertitudine;
cheltuieli financiare /
rezultatul brut din 3. Z > 0.125 –
exploatare zona favorabilă.
Metoda “credit-men” sau “security-analysis”
Z = 0.25r1 + 0.25r2 + 0.10r3 + 0.20r4 + 0.20r5

r1 = disponibilităţi +
creanţe : datorii pe
termen scurt; Z < 1 – zonă
r2 = capitaluri proprii :
datorii totale; nefavorabilă
r3 = capitaluri proprii : Z > 1 – zonă
active imobilizate; favorabilă.
r4 = venitul din vînzări:
stocuri;
r5 = venitul din vînzări :
creanțe comerciale.
 Metoda Creditului Comercial Francez

Z = 6,47 – 9 * cheltuieli financiare / rezultatul brut din exploatare – 1,1 *

împrumuturi + dobînzi : capitaluri proprii.
 Modelul Conan et Holder
Z  0,24 x1  0,22 x 2  0,16 x3  0,87 x 4  0,1x5
 X1 – rezultatul brut din exploatare /
 datorii totale
 X2 – capital permanent/total activ
 X3 – (active curente – stocuri) /
active curente
 X4 – dobînzi / vînzări nete
 X5 – consumuri privind
remunerarea
 muncii / valoarea adăugată
 Z>0,16 – situaţia financiară
foarte bună, întreprinderea este
solvabilă;
 0,1< Z<0,16 – situaţie financiară
bună
 0,04< Z<0,1 – situaţie financiară
alertă
 -0,05<Z<0,04 – pericol de
faliment.
 Z<-0,05 – stare de faliment
(eşec)
 Modelul Taffler

Z  0,53x1  0,13x 2  0,18 x 3  0,16 x 4

 X1 – profit brut / datorii curente

 X2 – active curente / total datorii  Z>0,3 – risc mic de faliment
 X3 – datorii curente / total active  Z<0,2 – probabilitate înaltă de
 X4 –venituri din vînzări / total active faliment
 Subiectul 3:

Metoda ABC şi aplicarea în stabilirea valorilor

cumulate ale parametrului global.
 Metoda ABC stabileste costul produsului pe baza
activitatilor ce se desfasoara pentru fabricarea sa, oferind
avantajul unui cost mai real, pe baza caruia se pot lua decizii
strategice.
Etapele calculației costurilor in metoda ABC sunt:
Etapa 1. Identificarea activităților și a
costurilor aferente
 Activitatea reprezintă un eveniment sau
tranzacție purtătoare de costuri și care
se comportă ca un factor tipic în
formarea costurilor dintr-o Exemple de activități:
întreprindere.      întreținere
 Activitatea mai poate fi definită ca o echipamente;
misiune specifică sau un ansamblu de      comenzi de cumpărare;
sarcini de aceeași natură efectuate      controlul calității;
pentru a aduce un plus de valoare la      transport;
fabricarea produsului.       recepția materialelor;
     inventarierea.
 Activități la nivel de unitate care sunt realizate de fiecare dată când o unitate este produsă.
Sunt acelea care apar ca un rezultat al volumului total de producție care trece printr-o
întreprindere.
 Activități la nivel de lot care sunt realizate de fiecare dată când un lot de bunuri sunt
produse sau manevrate. Includ sarcini precum plasarea comenzilor de achiziție,
echipamente, transportul la clienți și recepțiile pentru materiale. Costurile generate de
activitățile la nivel de lot precum achiziționarea sunt în funcție de numărul de comenzi
înaintate și în funcție de mărimea acestor comenzi.
 Activități la nivel de produs care sunt cerute de realizarea fiecărui tip diferit de produs.
Aceste activități sunt realizate pentru a susține producția fiecărui tip diferit de produs, prin
urmare, activitățile la nivel de produs vor fi legate doar de anumite produse și nu de altele.
 Activități la nivel de întreprindere care doar se referă la procesul general de fabricație al
unei întreprinderi. Costurile la nivel de întreprindere se referă la conducerea întreprinderii,
asigurări, taxe de proprietate și facilitate pentru angajați.
 Etapa 2. Stabilirea indictorilor de cost pentru
fiecare activitate
 Indicatorii de cost numiți Indicatorii de cost
și "stimulatori de costuri"
trebuie să îndeplinească
reprezintă mărimile de
referință pentru următoarele condiții:
repartizarea costurilor      să fie ușor de
indirecte. identificat și utilizat;
 Indicatorii de cost      sa fie cauza variației
reprezintă cauza variației consumurilor de resurse;
consumurilor de resurse și      să nu influențeze
servește ca instrument de
măsură a volumului comportamentele
prestațiilor furnizate. personalului;
     să fie ușor accesibili.
 Etapa 3. Construirea centrelor de regrupare

 Toate activitățile pentru care s-au identificat aceiași inductori de cost se regrupează într-un
centru de regrupare. În acest fel se ușurează calculul costului renunțând la un tratament
individual al fiecărei activități. În acest moment se poate calcula costul unitar al
inductorului cunoscând:
 Ø     costul centrului de regrupare format din totalul costului activităților componente;
 Ø     volumul total al indicatorului.

Cost unitar = Cost centru de regrupare / volumul total

 Etapa 4. Calculul costului complet.
 La această etapă se În general costul de producție se
calculează costul de calculează pe trei componente:
producție al diverselor 1) cost funcție de volum de
componente ale producție care se refera la consumul de
produselor. Costul de materii prime, manopera directă, ore
producție va cuprinde funcționare utilaje;
cheltuielile directe și o 2) cost lot cauzat de organizarea
doza din cheltuielile producției care se referă la cost
centrelor de regrupare comenzi de fabricație, cost control
(indirecte). calitate etc.;
3) cost piesă sau subansamble
datorat existenței ca atare și care se
referă la dosarul tehnic, proiectare,
reproiectare, stocare de informații etc.
 Etapa 5. Calculul costului de producție al
produselor fabricate.
Aceasta etapă reunește elementele:
costul pieselor și subansamblelor;
Costul activității consumate se determină
costul altor materii prime; după relația:
Cost activitate = Cost unitar
manopera directă;
indicator x Volum inductori utilizați
costul funcționării utilajelor;     consumați la fabricarea unui
costul activităților consumate de produsele produs
fabricate.
 Etapa 6. Calculul costului complet al
produselor vândute
 Această etapă Posibilitățile oferite de metoda ABC și care
presupune
nu se regăsesc la metodele tradițional ar fi:
suplimentarea
costului de      identificarea celor mai profitabili clienți,
producție cu o parte produse, canale de distribuție;
din costul de      determinarea "contribuabililor reali" la
administrație și performanțele financiare;
desfacere, parte
stabilită prin      previzionarea corectă a costurilor și
intermediul resurselor legate de volumul producției și
indicatorilor de cost structura organizațională;
specifici acestor      identificarea cauzelor performanțelor
activități.
slabe;
     urmărirea activităților și proceselor.

Prin metoda ABC întreprinderile iși pot imbunatăți eficientă și reduce

costurile fără a sacrifice valoarea pentru clienti.
 EXEMPLIFICAREA  METODEI  ABC

 O entitate
comercială produce
Elemente A B
și comercializează Cantitate produsă și
500 buc 700 buc
2 produse A si B. văndută
Informațiile Materii prime 50 um/buc 100 um/buc
Manopera directă pe
comunicate de bucată
100 um/buc 150 um/buc
contabilitatea de Pret vânzare unitar 230 um/buc 360 um/buc
gestiune
pentru luna ianuari
e sunt următoarele:
Costul unei ore de manoperă directă 2,5 um/h
 Analiza și gruparea activităților de funcționare pentru această
societate pot fi rezumate astfel:
Activitatea Valoarea Indicatorul
Comanda materii Numar comenzi
16.000
prime
Comercializare 6.000 Cifra de afaceri
Lansare in fabricatie 15.000 Numar loturi
Producție 40.000 Ore manopera directa

Gestiunea stocurilor Număr tipuri de materii prime

8.000
Pregatirea productiei 5.000 Număr loturi
Administrare generală Cost adăugat la costul direct
10.000
 Informații complementare:
Inductori Total Produsul A Produsul B
Număr comenzi 4 1 3
Numar tipuri de materii prime 4 2 2
Număr loturi 100 70 30

Cerințe :
1) Calculul costurilor unitare ale produselor.
2) Costul complet a produselor.

Centre de Cheltuieli pe Volum Cost unitar pe

Indicator Activitatea
regrupare activitate inductor inductor
CR1 Nr comenzi Comanda mat prime 16.000 4 4.000 lei/cmd
CR2 CA Comercializare (*)
6.000 0,016 lei/CA
367.000
CR3 Nr loturi Lansare in fabr 15.000
100 200 lei/lot
Pregatirea prod 5.000
CR4 Ore manopera Productie (**)
40.000 0,645 lei/ora
directa 62.000
CR5 Nr tip mat prime Gestiunea stocurilor 8.000 4 2.000 lei/tip
CR6 Cost adaugat Administrare (***)
10.000 0,04
generala 245.000
(*) Volum indicator CA:
Produsul A: 500 x 230 = 115.000 um
Produsul B: 700 x 360 =  252.000 um
Total: 115.000 + 252.000 = 367.000 um
(**) Volum indicator Ore manopera directa:
Produsul A: 500 x (100 / 2,5) = 20.000 ore
Produsul B: 700 x (150 / 2,5) = 42.000 ore
Total : 20.000 + 42.000 = 62.000 ore
Manopera directa:
Produsul A: 500 x 100 = 50.000 lei
Produsul B: 700 x 150 = 105.000 lei
Total: 50.000 + 105.000 = 155.000 lei
 (***) Volum indicator Cost adaugat:
Cost adăugat = Costul manoperei directe + Total ch indirecte - Ch pe centru de regrupare
                        =  155.000 + 16.000 + 6.000 + 15.000 + 40.000 + 5.000 + 8000 + 10.000 - 10.000                    
           = 245.000
 Fișa costului unitar pe produs A
     Explicatii               U/M    Cantitate   Pret unitar     Valoare
Mat prime          25.000
Manopera directa          50.000
I. Total costuri directe          75.000
Costuri indirecte pe CR
CR1 Nr comenzi           1       4.000            4.000
CR2 CA      115.000       0,016            1.840
Nr loturi
CR3          70         200          14.000
Ore manopera
CR4       20.000        0,645          12.900
directa
CR5 Nr tip mat prime           2       2.000            4.000
CR6 Cost adaugat (*)  86.740       0,04            3.469
II. Total costuri indirecte          40.209
III. Cost complet (I + II)        115.209

IV. Cost unitar (III/500) 230,41 lei/buc

(*) Cost adaugat = 50.000 + 4.000 + 1.840 + 14.000 + 12.900 + 4.000 = 86.7 40
 Fisa costului unitar pe produs B
Explicatii              U/M    Cantitate  Pret unitar     Valoare

Mat prime           70.000

Manopera directa         105.000

I. Total ch directe         175.000

Ch directe pe CR

CR1 Nr comenzi           3       4.000           12.000

CR2 CA     252.000       0,016             4.032

CR3 Nr loturi          30         200              6000

CR4 Ore manopera directa      42.000       0,645           27.090

CR5 Nr tip mat prime           2       2.000             4.000

CR6 Cost adaugat (*) 158.122       0,04             6.324

II. Total ch indirecte

          59.446

III. Cost complet (I+II)

        234.446

IV. Cost unitar (III/700)

334,92 lei/buc

*) Cost adaugat = 105.000 + 12.000 + 4.032 + 6.000+ 27.090 + 4.000 =

158.122