Masina asincrona

Mașina asincronă
https://www.youtube.com/watch?v=AQqyGNOP_3o sau
https://www.youtube.com/watch?v=LtJoJBUSe28
Se numeşte maşină asincronă acea maşină de curent alternativ care, la
frecvenţa dată a reţelei, funcţionează cu o turaţie variabilă cu sarcina.
 Maşinile electrice asincrone sunt caracterizate prin faptul că au viteza de
rotaţie puţin diferită de viteza câmpului inductor, de unde şi numele de
Regimuri de funcționare

asincrone. Motor

Cea mai largă utilizare

Generator
o au ca motoare
electrice.
Frână
Regimuri de funcționare
O altă caracteristică a mașinii asincrone este faptul că poate
funcționa fără nicio modificare în trei regimuri de funcționare:
 motor electric: realizează conversia energiei electrice (primită de la
bornele înfășurării statorice) în energie mecanică transmisă la
arborele mașinii de lucru acționate.
 generator electric: prin antrenarea motorului din exterior la o
turație suprasincronă, mașina transmite la rețeaua electrică, prin
bornele statorului, putere activa .
 frână electromagnetică: mașina primește putere de la arbore și
putere electrică activă de la bornele statorului pe care le transformă
în căldură în circuitul rotorului, realizând frânarea mașinii de lucru
acționate.
Motorul asincron
Motorul asincron este o masină asincronă funcţionând in regim de motor.
Este cel mai răspândit motor electric de acţionare, datorită
particularităţilor sale constructive si energetice :
construcţie simplă si robustă, fără contacte electrice mobile (la varianta cu
rotorul în scurtcircuit);
gabarit redus, posibilitatea alimentării directe de la reţeaua industrială;
randament bun.
Dezavantajele motorului asincron
- pornire nefavorabilă, cu şocuri mari de curent, la conectarea directa la
reţea

- factor de putere scăzut, în special la incărcari reduse.

Statorul are rolul de produce campul
magnetic invartitor.
Este format din carcasa, pachetul de tole si
infasurarea statorului.
Carcasa se executa din fonta sau otel. Pentru
motoarele mici acesta este confectionata
dintr-un aliaj de aluminiu. Carcasa este
prevazuta cu fante necesare circulatiei
aerului pentru racirea masinii, fie cu nervuri
exterioare pentru a mari suprafata de schimb
termic cu mediu inconjurator.
Pachetul de tole este de forma cilindrica, cu
crestaturi la partea interioara, si este fixat de
carcasa. Tolele se executa din tabla de otel cu
grosime de 0,5 mm.
 Infasurarea statorului
Infasurarea statorului este executata din
conductoare electrice din cupru sau
aluminiu, izolate si montate in crestaturile
pachetului de tole. Infasurarea este
trifazata. Capetele infasurarii statorului
sunt scoase in exteriorul carcasei si legate
la cutia de borne . Acestea sunt in numar
de sase si corespund inceputurilor
(U1,V1,W1) si sfarsiturilor (U2,V2,W2) celor
trei bobinaje ale infasurarii trifazate.
Infasurarile statorului
Infasurarile statorului (sau fazele motorului) se pt lega in doua moduri la
reteaua trifazata:
 -in stea: bornele U2,V2 si W2 sunt scurtcircuitate in cutia de
borne.Reteaua de alimentare se leaga la bornele U1,V1 si W1. In felul aesta
pe o faza a motorului se aplica tensiunea de faza (Uf =220 V) a retelei;
-in triunghi: sfarsitul primei infasurari (U2) se leaga de inceputul celei de-
a doua infasurari (V1) etc. In acest fel pe o faza a motorului este tensiunea
de linie a retelei (U=400 V).
Cutia de borne pentru un motor:
a – conexiunea în stea, b – conexiunea în triunghi
Rotorul
Rotorul (sau indusul masinii), in care se stabileste prin inductie curent
electric, este rotit, datorita interactiunii dintre campul magnetic invartitor
si acest curent.
Motoarele asincrone se executa, din punctul de vedere al rotorului, in
doua variante constructive:
cu rotorul in scurtcircuit (motoare cu colivie)
cu rotorul bobinat si cu inele colectoare (motoare cu inele).
Rotorul in scurtcircuit
Rotorul in scurtcircuit cuprinde arborele rotorului, pachetul de tole si
infasurarea in scurtcircuit:
-arborele este executat din otel si are rolul de a transmite la un capat
energia mecanica de rotatie.Pe el se gasesc celelalte parti componente ale
rotorului.
- pachetul de tole este de forma cilindrica cu crestaturile la partea
exterioara.Tolele se executa din tabla de otel cu grosimea 0,5 mm;
- infasurarea in scurtcircuit este montata pe pachetul de tole in
crestaturile acestora si se executa din bare de cupru sau aluminiu.
Componentele unui motor asincron cu rotor în colivie
Motor asincron cu inele:
a – ansamblu; b – rotor.
Principiul de funcţionare
Prin intermediul inducţiei electromagnetice, câmpul magnetic învartitor va
induce în înfǎşurarea rotoricǎ o tensiune. Aceasta tensiune creeazǎ un curent
electric prin înfǎşurare şi asupra acestei înfǎşurǎri acţioneazǎ o forţǎ
electromagneticǎ ce pune rotorul în mişcare în sensul câmpului magnetic
învartitor.
Motorul se numeşte asincron pentru cǎ turaţia rotorului este întotdeauna mai
micǎ decât turaţia câmpului magnetic învârtitor, denumitǎ şi turaţie de
sincronism.
Turaţia motorului se calculeazǎ în funcţie de alunecarea rotorului faţǎ de
turaţia de sincronism, care este cunoscutǎ, fiind determinatǎ de sistemul
trifazat de curenţi.
Alunecarea
Alunecarea (s) este egalǎ cu: s = (n1-n2) / n1,
o n1 este turaţia de sincronism
o n2 este turaţia motorului.

 n1=60f/p
o f este frecvenţa tensiunii de alimentare
o p este numǎrul de perechi de poli ai înfǎşurǎrii statorice.
Deoarece frecvenţa are valoarea f=50Hz, rezultǎ cǎ turaţia de sincronism depinde numai de
numǎrul de perechi de poli şi poate avea urmǎtoarele valori:
 Pt. p=1 (2 poli) avem: n1=3000 rot/min;
Pt. p=2 (4 poli) avem: n1=1500 rot/min;
 Pt. p=3 (6 poli) avem: n1=1000 rot/min etc.
Turaţia maşinii, în funcţie de turaţia campului magnetic învartitor şi de alunecare este:
n2=n1(1-s).
S=1, la pornirea motorului
alunecarea este aproape nulǎ la mers în gol (când turaţia motorului este
aproape egalǎ cu turaţia câmpului magnetic învârtitor, deci turaţia
nominalǎ a motorului este foarte apropiatǎ de cea de sincronism) şi este
egalǎ cu 1 la pornire sau când rotorul este blocat.
Domenii de utilizare
Motoarele asincrone trifazate formează cea mai mare categorie de
consumatori de energie electrică din sistemul energetic, fiind utilizate în
toate domeniile de activitate: maşini-unelte (strunguri, raboteze, freze,
polizoare, maşini de găurit, ferăstraie mecanice etc.), poduri rulante,
macarale, pompe, ventilatoare etc.
 
Până de curând, motoarele sincrone erau utilizate ca motoare de antrenare în
acţionările cu turaţie constantă; prin dezvoltarea electronicii de putere,
acţionările reglabile cu motoare asincrone au căpătat o extindere remarcabilă,
datorită fiabilităţii lor net superioare, în comparaţie cu motoarele de curent
continuu.
Troleibuz
Motorul de tracțiune trebuie să fie de tip asincron, auto ventilat sau ventilat forțat cu electro
ventilatoare fără perii, realizat cu lagăre fără întreținere și dotat cu senzori pentru sesizarea
depășirii temperaturii normale de funcționare, montați în stator. Gradul de protecție al
motorului trebuie să fie IP 55 (protejat împotriva prafului/protejat împotriva jeturilor de
apă), iar bobinajul motorului trebuie să fie realizat în clasa C200
Caracteristicile tehnico-constructive ale motorului se încadrează în limitele: puterea
nominală totală a unității electrice de tracțiune: între 240 și 260 kW, motor în construcție cu
minim patru poli.
Sistemul de alimentare cu tensiune de la rețeaua de contact trebuie să fie format dintr-o
pereche de captatori care realizează legătura între rețeaua electrică și convertizorul static
care alimentează echipamentul de tracțiune. Tensiunea în rețeaua de contact are valori
cuprinse în limitele 525 ... 900 Vcc (care pentru durate scurte de timp se pot înregistra
vârfuri de tensiune de 1.150 Vcc).
Domenii de utilizare
Motoarele monofazate sunt utilizate în special în instalaţiile de uz
gospodăresc: aeroterme, pompe, maşini de spălat, polizoare, ventilatoare,
maşini-unelte (polizoare, ferestrău circular, şlefuitoare cu vibraţii, polizor
unghiular, ferestrău circular etc.), maşini de găurit, maşini de găurit cu
percuţie, râşniţe electrice etc.

Motoarele asincrone se construiesc pentru o gama foarte larga de puteri

de ordinul unitatilor de W pana la ordinul zecilor de MW, pentru tensiuni
joase sub 500V si tensiuni medii de 3KV, 6KV sau 10KV.
Pornirea motorelor asincrone
In cazul motorelor mici, cu puteri pana
la 11 kW , la care In este mic, curentul de
pornire este suportat relativ usor de retea
si motor. Aceste motore se pornesc prin
legare directa la retea, fazele R, S, T ale
retelei legandu-se la bornele U1, V1, W1,
ale motorului din cutia de borne a
acestuia.
Observaţie: Metoda pornirii Y-D poate
fi utilizată şi la motoarele cu inele, dacă
bobinajul statoric permite acest lucru.
Pornirea motoarelor asincrone trifazate:
a – legarea directă la reţea, b – pornirea în stea-triunghi
Pornirea cu reostat
se aplica numai motoarele
asincrone cu inele colectoare.
Schema de legare a motorului la
retea si a reostatului la bornele
rotorului este data in figura
alaturata.
Reglare turatie motoarelor asincrone.
Turatia depinde de frecventa, de numarul de perechi de poli si de alunecare.
Alunecarea depinde de cuplul cerut de utilajul antrenat. Daca acest cuplu este
variabil in timpul functionarii, si cuplul motorului se va modifica pentru a
pastra egalitatea.
 Deci alunecarea motorului si turatia sa sunt variabile in timp, in conditiile
in care cuplu rezistent nu este constant. Rezulta ca motoarele asincrone isi
autoregleaza turatia in functie de cuplu rezistent , cerut de utilajul
antrenat. De aceea, de regula, nu este necesar o reglare a turatiei motorului.
Daca totusi este necesara o modificare importanta a turatiei se poate actiona
asupra frecventei, numarului de poli si chiar a alunecarii, dar numai in
cazul motoarelor cu inele colectoare.
Reglarea turatiei
Reglarea turatiei prin variatia frecventei se face utilizandu-se
generatoare speciale cu frecventa variabila sau cu convertizoare de
frecventa. Permit o reglare continua a turatiei, dar metoda este scumpa. Ea
se aplica numai motoarelor in scurtcircuit.
 Reglarea turatiei prin schimbarea numarului de poli se face
utilizandu-se comutatoarele speciale la care sunt legate prize din
infasurarea statorului. Aceasta este special realizata pentru a se putea
modifica conexiunile interioare. Se utilizeaza numai la motoarele cu
rotorul in colivie. Se pot obtine mai multe trepte de turatie.

Reglarea turatiei
Reglarea turatiei prin variatia alunecarii se poate aplica numai la motoarele cu
inele colectoare. Se realizeaza prin legarea in serie cu infasurarile rotorului a unei
rezistente, care poate fi cea a reostatului de pornire dupa pornire cursorul se afla in
pozitia 1 si motorul are turatia normala. Pentru a micsora turatia se coboara
cursorul spre pozitia 0. Deoarece aceasta reglare are loc cu pierderi de putere
(datorita rezistentelor suplimentare), randamentul motorului scade. Metoda este
folosita cu destula eficienta pentru scaderi de turatie cu 10-15% din turatia
nominala. Se admit scaderi si mai mari de turatie, dar numai in situatiile in care
acestea sunt de scurta durata.
 Schimbarea sensului de rotatie se realizeaza prin schimbarea legaturilor intre
doua faze. In loc de a realiza conexiunea normala, se realizeaza R-V1, S-U1 si T-W1.
Schema electrica de forta si comanda pentru pornirea
automata a motorului asincron trifazat cu rotorul în
scurtcircuit
Schema de pornire si inversare a sensului de rotatie a
unui motor asincron trifazat
 Convertizorul de frecvență
Convertizorul de frecvență este un echipament electronic care
comandă și controlează viteza de rotație a unui motor de curent
alternativ prin reglarea frecvenței și mărimii tensiunii de alimentare
a motorului.
Convertizoarele de frecvență electronice (statice) sunt principial
construite din trei etaje integrate logic printr-un circuit de comandă
și control care lucrează conform cu cerințele aplicației.
 Convertizorul de frecvență
Cele 3 etaje ale echipamentului sunt:
etaj redresor, care este conectat la rețeaua de alimentare mono/trifazată și care
generează la ieșire spre etajul următor o tensiune de curent continuu, pulsatorie.
etaj intermediar, care are rolul de a filtra tensiunea pulsatorie de la ieșirea redresorului.
Are în componență un cicuit condensator pentru netezirea tensiunii continue pulsatorii
și un circuit inductiv (inductivitate) pentru deparazitare de impulsuri distorsionante.
etaj de conversie din curent continuu în curent alterntiv, care în continuarea etajului
intermediar transformă tensiunea continuă în tensiune alternativă de amplitudine și
frecvență variabile.
Avantaje ale utilizării convertizoarelor de frecvență
Posibilitatea reglării turaţiei motorului, în limite largi;
Eliminarea şocului mecanic şi de curent la pornire, concomitent cu
asigurarea unui cuplu de pornire suficient de mare;
Posibilitatea frânării rapide a motorului;
Posibilitatea integrării motorului într-o buclă de reglare automată;
Realizarea rapidă a conexiunilor electrice şi punerea în funcţiune a
aplicaţiei într-un timp foarte scurt;
Protecţie suplimentară a motorului (termică, la sub şi supratensiune,
punere la pământ, scurtcircuit, calare rotor etc).
Avantaje ale utilizării convertizoarelor de frecvență
Economie de energie la pompe și ventilatoare, în cazul cărora consumul de
energie scade;
Optimizarea proceselor industriale, reducând timpii în care linia de producție
este oprită;
Mentenanță redusă;
Condiții de lucru îmbunătățite.
cresterea semnificativa a factorului de putere pana la peste 0,95. Aceasta are ca
o consecinta directa o alta economie de energie (reactiva) pe de o parte, iar pe
de alta parte nu mai este necesara instalatia de compensare a energiei reactive.
integrare facila in cadrul echipamentelor de automatizare, retelelor.
Dezavantajele convertizoarelor de frecventa
- pretul de achizitie mare;
- foarte sensibile la fluctuații de tensiune de la retea, iar acest lucru duce
la defectarea lor.
Utilizare
Domenile de utilizare sunt foarte vaste, convertizoarele de frecventa se
pot folosi la stațiile de pompare, la benzi transportoare, lifturi și la diferite
utilaje.
Pornirea directă, inversarea sensului de rotaţie, oprirea, variaţia turaţiei,
pornirea şi oprirea lină, frânarea rapidă etc. sunt câteva din operaţiile
uzuale folosite în cadrul acţionării motorului trifazat cu convertizor.
Alegerea motorului si a convertizor
Alegerea convertizorului se face in principal in functie de puterea
motorului care urmeaza a fi actionat ( Pconvertizor  Pmotor), numarul
fazelor tensiunii de alimentare, tensiunea de alimentare, conditiile de
mediu (gradul de protectie IPxx), regimul de functionare, modul de
comanda etc.
La majoritatea convertizoarelor se pot programa o serie din aceste
conditii in functie de necesitati. Aceasta confera convertizorului de
frecventa functia de utilizare generala, acoperind majoritatea tipurilor de
actionare a unui motor.
Alegerea motorului si a convertizor
Alegera motorului se face in functie de necesitatile mecanice de
actionare, dupa alegerea puterii motorului, se alege un convertizor, care
sa fie compatibil cu puterea motorului.
Exista convertizoare de frecventa alimentate monofazat, care pot
alimenta moatoare trifazate asincrone.De obicei ele se folosesc in locrurile
unde sunt bransamente monofazate, dar acestea nu pot alimenta motoare
de putere foarte mare
Motorul asincron monofazat
https://www.youtube.com/watch?v=awrUxv7B-a8
Motoarele asincrone monofazate pot fi incluse in grupa masinilor asincrone speciale.
Constructia lor este aceeasi ca la cele trifazate, numai ca in locul infasu-rarii trifazate
ele au o infasurare monofazata cu una sau cateva perechi de poli, prin care trece
curentul alternativ monofazat. Rotorul acestor motoare este realizat ca rotor in
scurtcircuit.
Particularitatea caracteristica a motorului asincron monofazat este aceea ca ii lipseste
momentul initial (de pornire), deoarece la trecerea curentului alternativ prin
infasurarea lui monofazata se creaza camp magnetic pulsatoriu si nu
invartitor. Daca, totusi, rotorul acestui motor este rotit cu forta exterioara intr-un
sens sau altul si ramane in continuare in miscare, el continuua a se roti si poate
dezvolta cuplu, adica trece in regim de motor.
Dezavantaje
Motoarele asincrone monofazate, au urmatoarele deficiente:
Ø   cos si randamentul mici;
Ø   factor de supraincarcare mic;
Ø   absenta momentului initial (de pornire);
Pentru crearea momentului initial (de pornire) in motor
se plaseaza inca o infasurare, numita de pornire (IP).
Infasurarea de baza este numita infasurare de lucru
(IL).
Infasurarea de pornire se plaseaza in crestaturile
statorului, incat campul ei magnetic sa fie decalat in
spatiu cu 90° fata de campul creat de infasurarea de
lucru. Pe langa aceasta, curentul din IP este defazat cu
90° in raport cu curentul prin IL. In acest scop, in serie
in circuitul IP se conecteaza condensatorul cu capa-
citatea C. Cele doua infasurari se alimenteaza de la una
si aceeasi sursa de curent alternativ monofazat.
Cand motorul atinge viteza stabilita (obisnuit 80% din
cea nominala), circui-tul IP se decupleaza si motorul
trece pe caracteristica 1, corespunzatoare motorului
monofazat obisnuit.
Daca infasurarea de pornire IP si condensatorul C sunt calculate pentru
regimul de lunga durata si raman conectate permanent, se obtine asa
numitul motor monofazat cu condensator. Dar, intrucat la pornire si
in functionare sunt necesare diferite capacitati, obisnuit motorul are doua
condensatoare .
Unul dintre acestea, numit condensator de lucru ramane in permanenta
conectat in serie in circuitul infasurarii IP, iar celalalt este numit de
pornire si se conecteaza in paralel cu infasurarea de lucru, numai in
perioada de pornire, dupa care se deconecteaza.
Motoarele monofazate cu condensatoare alaturi de caracteristicile de
pornire imbunatatite au si caracteristici de lucru mai bune. Ele au
capacitate de suprasarci-na mai mare si factor de putere mai bun
Dependentele Mrez(s) pentru motoare asincrone monofazate des utilizate pentru
urmatoarele cazuri:
a) cu rezistenta de pornire; b) cu condensator de pornire;
c) cu condensator de lucru; d) cu condensator de pornire si de lucru.
La unele motoare asincrone monofazate de puteri mici, momentul de
pornire se creaza daca se defazeaza o parte a fluxului magnetic Ф cu
ajutorul unei spire in scurtcircuit plasata intr-o parte a miezului polar.
Infasurarea statorului nu este distribuita in crestaturi, ci este realizata ca
concentrata pe pol. Actiunea spirei in scurtcircuit este analoaga cu aceea a
reducerii pulsatiilor in electromagnetii de curent alternativ.
Bibliografie
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Convertizor_de_frecven%C8%9B%C4%83
 Auxiliar curricular: SISTEME DE ACŢIONARE ELECTRICĂ - Tatiana BĂLĂŞOIU, Ileana MĂJINESCU