Suport Curs EP109

MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
B-dul Gheorghe Sincai, Nr. 3, Sectorul 4, Bucuresti
MC
FOR
Cod Unic de Inregistrare: RO14529126; J40/2265/21.03.2002
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
E-mail: secretariat@formenerg.ro web:www.formenerg.ro ISO 9001 - 701C
ISO 37001 – 002AM
IOAN RODEAN
EXPLOATAREA INSTALAȚIILOR
DE MEDIE TENSIUNE
EP-109
2020
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
Echipamente primare si celule de medie tensiune
1
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
2
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
3
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
4
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
5
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
6
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
7
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
8
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
9
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
10
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
11
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
12
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
13
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
14
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
15
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
16
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
17
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
18
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
19
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
20
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
21
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
22
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
23
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
24
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
25
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
26
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
27
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
28
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
29
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
30
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
31
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
32
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
33
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
34
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
35
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
36
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
37
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
38
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
39
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
40
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
41
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
42
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
43
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
44
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
45
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
46
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
47
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
48
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
49
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
50
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
51
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
52
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
53
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
54
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
55
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
56
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
57
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
58
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
59
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
60
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
61
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
62
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
63
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
64
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
65
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
66
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
67
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
68
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
69
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
70
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
71
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
72
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
73
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
74
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
75
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
76
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
77
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
78
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
79
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
2. SEPARATOARE
Separatorul este un aparat mecanic de conectare care în poziţia deschis asigură, din
motive de securitate, o distanţă vizibilă minimă prescrisă între bornele fiecărui pol.
Separatorul poate întrerupe numai curenţi de valoare neglijabilă cum sunt în unele cazuri
curenţii de magnetizare ai transformatoarelor de putere mică sau curenţi nominali ai
transformatoarelor de putere foarte mică, după cum se arată în tabelul 4.
Tabelul 4
Separatorul trebuie să suporte pe scurtă durată, în poziţia închis, curenţii de scurt circuit ai
reţelei şi de asemenea tot pe scurtă durată trebuie să suporte, conform standardelor, o
suprasarcină predeterminată.
Rolul separatorului este de a izola faţă de sursă o parte a instalaţiei şi din această cauză
izolarea trebuie să fie văzută de operator. Cu ajutorul separatoarelor se poate face, în
absenţa sarcinii şi deci cu prealabila comutaţie a unui întrerupător, transferul de energie
între sistemele de bare şi de la sistemele de bare la plecări sau sosiri aşa cum se arată în
figura 30. Cuplarea liniei I1 se poate face cu ajutorul separatoarelor S1 sau S2 la unul din
sistemele de bare I sau II. Izolarea liniei I1 se realizează cu ajutorul separatorului S5 dar
trebuie observat că pentru protecţia personalului este necesar ca o linie deconectată la
ambele capete să fie pusă la pământ prin separatorul de punere la pământ S 6 în scopul
descărcării liniei de sarcini electrice. Transferul de energie de la sistemul de bare I la
sistemul II se efectuează cu separatoarele S3 şi S4.
80
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
Figura 30 – Poziţia separatorului într-un sistem de bare
2.1. Separatoare de medie tensiune
Construcţia separatoarelor trebuie să satisfacă condiţiile conform normelor de:

- stabilitate electrodinamică;
- stabilitate termică;
- rigiditate dielectrică a suporţilor şi între contacte în poziţia deschis.
Pentru asigurarea stabilităţii electrodinamice trebuie evitate buclele, iar efectul
electrodinamic este util să contribuie la creşterea presiunii în contacte. Pentru
separatoarele de interior şi tensiuni până la 35 kV construcţia principală este indicată în
figura 31. Un pol al separatorului este susţinut de izolatoarele 1,2 cu armare interioară.
Contactul mobil este realizat din barele de cupru argintat 3,4 care asigură presiunea de
contact cu resoartele reglabile 5,6. Efectul forţei electrodinamice între bornele 3 şi 4
parcurse de curent contribuie la sporirea presiunii pe contacte, în cazul curenţilor intenşi
cinematica separatorului este simplă. Prin acţionarea axului O4 mişcarea se transmite
cuţitelor 1,2 în jurul axului O1 şi prin intermediul barei izolante 7 şi a pârghiei 8 solidară cu
axul O4. La curenţi intenşi 1000-2000 A cuţitele 3,4 iau forma unor profile U. Acţionarea
separatorului se poate face fie manual, fie cu aer comprimat, cu ajutorul unor sisteme de
pârghii adecvate sistemului de acţionare.
81
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
Figura 31 – Separator de medie tensiune
2.2. Separatoare de înaltă tensiune (110-220 kV)
În staţiile de conexiuni şi transformare montate în aer liber, separatoarele sunt supuse

pericolului de depunere a gheţii şi chiciurei pe contacte ceea ce conduce la blocarea
separatorului în poziţia închis. Contactele acestor separatoare trebuie să fie astfel
proiectate încât, înainte de separarea electrică a celor două elemente, să se producă
spargerea gheţii.
În figura 32 se indică construcţii adecvate ruperii gheţii de pe contacte. Astfel în soluţia a
se execută contacte punctiforme în formă de gheară, contactul electric stabilindu-se în
două puncte, în soluţia b se realizează contacte între sfere în patru puncte, în soluţia c se
realizează două contacte liniare între cilindrul 1 şi piesele 2 şi 3 .
Cinematica separatoarelor de înaltă tensiune variază cu fabrica constructoare şi în raport
cu spaţiul disponibil pentru montaj. În figura 33 sunt prezentate două soluţii posibile pentru
realizarea aceleaşi distanţe b între contactele deschise. Distanţa b este determinată de
asigurarea rigidităţii dielectrice a spaţiului între bornele A şi B izolate faţă de sol cu
izolatoarele ceramice, la de două ori tensiunea nominală, ţinând seama de posibilitatea
apariţiei opoziţiei de fază între două sisteme energetice izolate prin separator. În soluţia I
contactele execută o mişcare de rotaţie într-un plan vertical, iar în soluţia II contactele
execută o mişcare într-un plan orizontal.
82
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
Figura 32 – Contacte pentru separatoare de tip exterior
Figura 33 – Soluţii constructive posibile la separatoare de tip exterior
2.3. Separatorul de sarcină
Acesta se defineşte ca un aparat de conectare capabil să întrerupă sarcina nominală a

unui circuit şi care în poziţia deschis asigură o distanţă minimă între contactul fix şi cel
mobil, întocmai ca separatorul.
Separatorul de sarcină este utilizat în următoarele cazuri:
83
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
- conectarea şi deconectarea bateriilor de condensatoare până la puteri de circa

1200 kVAR şi 20 kV;
- înlocuirea întrerupătorului (de putere) în punctele reţelei unde puterea de
scurtcircuit este relativ redusă (de exemplu sub 30 MVA);
- ca aparat de conectare în reţelele buclate, având rolul de a închide sau deschide
bucla la sarcina nominală de trecere;
- la conectarea şi deconectarea liniilor în gol şi a cablurilor în gol caz în care puterea
de rupere este sensibil mai mică decât în cazul întreruperii sarcinilor normale;
- conectarea şi deconectarea transformatoarelor de servicii interne.
Deoarece în general separatorul de sarcină are capacitatea de deconectare mai mică

decât puterea de scurtcircuit, rezultă că protecţia împotriva scurtcircuitelor, în reţelele
puternice revine întrerupătorului sau siguranţei fuzibile. Deoarece instalarea unui
separator de sarcină, în principiu, trebuie să fie mai economică decât a unui întrerupător,
este normal ca separatorul de sarcină, să fie autonom, iar construcţia simplă. În
majoritatea cazurilor, separatorul de sarcină derivă din separatorul propriu-zis căruia i se
adaugă un cuţit de rupere şi o cameră de stingere din material gazogen.
În figura 34 se indică funcţionarea unui astfel de
separator de sarcină. În schiţa e se arată un pol al
separatorului. Unui contact mobil normal (cuţit
dublu) 1 al separatorului i se adaugă cuţitul de
rupere 2 cuplat mecanic cu cuţitul 1 prin
intermediul resortului 5.
În schiţele a,b,c,d se figurează etapele principale
de funcţionare a separatorului de sarcină. Se
observă că la rotaţia cuţitului 1, prin care se
stabileşte curentul de durată, contactul rămâne
stabilit prin cuţitul de rupere 2 şi bulonul 3, până
când cuţitul 2 scapă sub bulonul 3 iar arcul electric
se stabileşte între 2 şi 3. Cum cuţitul 2 este sub
acţiunea resortului 5 acesta îi va imprima o viteză
de 3-5 m/s în fanta camerei de stingere. Arcul
electric întins astfel vine în contact cu pereţii
gazogeni ai camerei de stingere. Se creează în
acest mod o presiune locală şi o răcire intensă a
arcului, ceea ce conduce la stingerea acestuia.
Figura 34 – Funcţionarea separatorului

de sarcină cu cameră plată
2.4. Defecţiuni posibile la separatoare
84
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
2.4.1. Defecţiuni separatoare 6,10,20 kV:

 încălziri ale clemelor de legătură;
 fisurări ale izolatoarelor;
 defecţiuni ale mecanismelor de acţionare manuale sau pneumatice;
 smulgerea armăturilor metalice datorate fie şocurilor la acţionare fie unei armări
necorespunzătoare;
 încălziri ale contactelor;
 pierderea elasticităţii resoartelor de la contactele fixe;
 ruperea tijelor izolante prin care sunt acţionate contactele mobile;
 izolaţie necorespunzătoare a izolatoarelor suport sau a tijelor de acţionare a
contactelor mobile.
2.4.2. Defecţiuni separatoare 110-220 kV:

 încălziri ale clemelor de legătură (lipsă cupal-CuAl- când clemele de racord sunt
din aluminiu);
 alegerea unor cleme necorespunzătoare cu secţiunea conductorilor Ol-Al
urmată de încălziri ale clemelor;
 fisurări ale izolatoarelor;
 blocarea legăturii între contactele mobile şi izolatorii suport care pot conduce la
ruperea conductorilor Ol-Al;
 reglare necorespunzătoare a pârghiilor de acţionare a contactelor care pot
conduce la dereglarea lor, prin stabilirea unor poziţii incorecte în cele două
situaţii: închis şi deschis;
 smulgerea izolatorilor suport din armăturile metalice;
 fisurări ale armăturilor metalice ale izolatoarelor;
 blocarea rulmenţilor care dau posibilitatea izolatorilor să efectueze mişcări de
rotaţie;
 defecţiuni la dispozitivele manuale (AME) electrice (AE) sau pneumatice (AP);
 blocarea necorespunzătoare pe poziţiile închis-deschis în special la acţionarea
electrică şi pneumatică care poate avea drept consecinţă închiderea sau
deschiderea necontrolată a separatorului cu consecinţele de rigoare (grave
avarii sau accidente de muncă);
 defecţiuni ale sistemului interblocaj între separator şi cuţitele de punere la
pământ;
 izolaţie necorespunzătoare a izolatorilor suport;
 linia de fugă (cm/kV) sub normele corespunzătoare amplasării echipamentelor
(umiditate, factori poluanţi);
 încălzirea contactelor pe poziţia închis a separatorului.
85
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
3. TRANSFORMATOARE
3.1. Rolul transformatorului electric
În centralele electrice tensiunea produsă în generatoarele electrice este de 6-24 kV.

Transportul economic al energiei electrice produse necesită tensiuni înalte. La locul de
utilizare însă, energia electrică trebuie să aibă o tensiune joasă, pentru a putea fi utilizată
de consumatori. Este necesară deci transformarea energiei electrice de o anumită
tensiune în energie electrică de altă tensiune. Această problemă se rezolvă simplu şi
economic, numai în cazul curentului alternativ, cu ajutorul transformatorului.
3.2. Transformatorul electric monofazat
Transformatorul monofazat (figura 35) se compune dintr-un miez de fier care reprezintă un
circuit magnetic închis format din tole cu grosimea de 0,3-0,5 mm izolate între ele (hârtie,
vopsele izolante, oxizi) pentru a evita formarea curenţilor turbionari de intensitate mare.
Figura 35 – Transformator monofazat
Tolele se confecţionează din oţel electrotehnic laminat la rece, cu cristale orientate izolate
cu carlit (izolaţie ceramică obţinută printr-un tratament de suprafaţă termic şi chimic) care
prezintă o creştere a permeabilităţii magnetice în direcţia laminării şi o îngustare a ciclului
histerezis, obţinându-se astfel reducerea pierderilor de magnetizare.
Pe miezul de fier se bobinează înfăşurările tranformatorului (bobine) din sârmă de cupru
sau aluminiu. Porţiunea circuitului magnetic pe care sunt dispuse înfăşurările se numeşte
coloană, iar partea care serveşte numai la închiderea circuitului magnetic se numeşte jug.
Circuitul căruia i se aplică tensiunea de alimentare se numeşte primar. Circuitul al doilea
(secundar) este generatorul de tensiune în circuitul de întrebuinţare.
Acelaşi circuit de la doi transformatori identici poate fi numit primar sau secundar după
cum se găseşte la capătul liniei de unde se furnizează energie electrică sau la capătul
liniei receptoare de energie electrică
3.2.1. Funcţionarea în gol
Să presupunem ambele circuite ale transformatorului înfăşurate în acelaşi sens, având

fiecare N1 şi N2 spire şi că transformatorul funcţionează în gol I2=0 (circuitul secundar este
fără consumator). Dacă se aplică transformatorului tensiunea U1 (valoarea efectiva) în
primar apare curentul de intensitate I0 (valoare efectiva) numit curent de mers în gol (care
dă naştere fluxului magnetic alternativ). Acest flux variabil, care străbate spirele ambelor
86
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
înfăşurări, face să apară în cele N1 spire ale primarului o tensiune electromotoare de

autoinductie, iar în secundar o tensiune electromotoare.
U1/U2=N1/N2=k
Raportul tensiunilor la bornele înfăşurărilor la mersul în gol al transformatorului notat cu k
se numeşte raport de transformare.
3.2.2. Funcţionarea în sarcină
Prin funcţionarea în sarcină a transformatorului se înţelege aplicarea tensiunii U 1

înfăşurării primare,înfăşurare secundară fiind conectată pe un receptor. În acest caz
circuitul secundar fiind închis,tensiunea electromotoare indusă va produce în el un curent
de intensitate I2. Acest curent produce la rândul său un flux care conform legii lui Lenz
este de sens contrar cu fluxul produs de curentul primar.
I1/I2=N2/N1=1/k
Deci curenţii din primar şi secundar sunt în opoziţie de fază şi sunt în raport invers cu
numărul de spire.
3.3. Transformatorul trifazat
Transformarea unei energii electrice de curent trifazat de anumită tensiune într-o energie
de curent trifazat de altă tensiune se poate realiza prin intermediul unui grup de trei
transformatoare monofazice sau cu ajutorul unui transformator trifazat. Un transformator
trifazat (figura 36) constă dintr-un miez de fier cu trei coloane cu înfăşurările primare şi
secundare montate pe aceste coloane.
Pe fiecare coloană a miezului se montează doua bobine aparţinând unei faze, una
reprezintă înfăşurarea primară,iar cealaltă înfăşurarea secundară. Circuitul magnetic este
realizat din tole de tablă silicioasă izolate între ele.
Tolele jugurilor şi ale coloanelor sunt strânse puternic cu buloane sau tiranţi izolaţi de tole,
pentru a nu forma spire închise prin scurtcircuitarea tolelor.
Înfăşurările transformatorului din sârmă sau bare din cupru sau aluminiu sunt izolate
electric .Înfăşurările pot fi cilindrice sau formate din galeţi cilindrici.
De regulă, lângă coloană trebuie să fie înfăşurarea de joasă tensiune. Când curenţii sunt
mari o spiră poate fi compusă din mai multe conductoare în
paralel. În acest caz, pentru obţinerea simetriei
conductoarelor în raport cu fluxul magnetic, la mijlocul
înfăşurării se face o transpoziţie a conductoarelor.
87
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
Figura 36 - Transformator trifazat
3.3.1. Conexiunile transformatoarelor trifazate
Cunoscând bornele înfăşurărilor se pot conecta corect înfăşurările transformatorului

trifazat în stea (figura 37 a), în triunghi (figura 37 b) sau în zigzag (figura 37 c).
Primele două conexiuni se întâlnesc atât la transformatoare cât şi la motoarele electrice.
Conexiunea zig-zag este specifică transformatoarelor.
Figura 37 - Conexiuni
3.3.2. Accesoriile transformatoarelor
 Comutatorul de reglaj al tensiunii
88
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
Tensiunea secundară trebuie menţinută în anumite limite, când tensiunea primară

variază.
Acest lucru se realizează prin modificarea raportului de transformare mărind sau
micşorând numărul de spire în înfăşurarea primară sau secundară. Comutatoarele
sunt de două feluri:
- cu reglarea tensiunii cu transformatorul scos de sub tensiune;
- cu reglarea tensiunii în trepte în sarcină.
 Instalaţia de expansiune
Pentru protejarea cuvei şi a radiatoarelor împotriva supratensiunilor interne, care se
pot crea ca urmare a degajărilor de gaze rezultate din descompunerea materialelor
izolante sau a uleiului sub acţiunea arcului electric, se montează deasupra cuvei o
supapă de siguranţă numită şi ţeavă de expansiune. La capătul ţevii de expansiune
se montează o diafragmă din tablă subţire de cupru sau alamă dimensionată
corespunzător faţă de presiunea pe care o poate suporta cuva. Pentru a preveni
spargerea membranei la variaţia nivelului de ulei spaţiul dintre membrană şi ulei se
pune în legătură cu conservatorul printr-o ţeavă subţire de egalizare.
 Conservatorul de ulei
Conservatorul de ulei este un rezervor de ulei aşezat deasupra transformatorului şi
care comunică cu cuva printr-o conductă cu mică înclinare (spre conservator)
pentru a asigura circulaţia gazelor (eventual a aerului) din transformator în
conservator. Conservatorul asigură menţinerea în stare plină a cuvei şi preia
variaţiile de volum ale uleiului produse de temperatura transformatorului
(temperatura cea mai scăzută când transformatorul este deconectat în timpul cel
mai friguros al anului şi temperatura maximă a uleiului). În contact cu aerul, uleiul
cald se oxidează. Pe de altă parte, uleiul absoarbe umezeala din aerul cu care vine
în contact. Conservatorul reduce suprafaţa de ulei în contact cu aerul, iar
temperatura uleiului din conservator este net inferioară temperaturii uleiului din
cuvă. În aceste condiţii, procesul de oxidare şi de absorbţie a umidităţii se produce
mult mai lent.
 Releul de gaze
Cunoscut şi sub denumirea de releu Bucholtz asigură protecţia transformatorului
împotriva defectelor interne. Funcţionarea releului se bazează pe principiul că orice
defect care se produce în transformator (defectarea izolaţiei principale sau a
izolaţiei între spire, defecţiuni la miezul magnetic etc.) formează centre locale de
temperatură ridicate, provocând în locul respectiv descompunerea uleiului, care
este însoţită de gaze ca produse de descompunere. Releul de gaze este amplasat
pe conducta de legătură între cuvă şi conservator. În interior releul are două
plutitoare:
- plutitorul superior coboară în cazul în care în releu se adună o anumită
cantitate de gaze închizând totodată conductele care dau semnalizarea;
- plutitorul inferior se acţionează atunci când viteza fluidului prin releu depăşeşte
o anumită valoare; aceasta se întâmplă când apare un defect important în
89
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
transformator, care produce brusc o degajare mare de gaze. Contactul inferior

dă declanşarea transformatorului pe toate tensiunile.
Plutitorul superior acţionează şi în alte cazuri, în afara defecţiunilor in transformator:
- scăderea nivelului de ulei în releu;
- neevacuarea aerului colectat în releu (la umplerea transformatorului,
funcţionare incorectă a pompelor de circulaţie forţată a uleiului etc.)
 Bornele transformatorului
Oricare ar fi tensiunile, înfăşurările sunt legate prin intermediul bornelor constituite
din izolatoare de trecere, care permit scoaterea conductoarelor prin capacul
transformatorului sau peretele cuvei. Izolatoarele de trecere se compun dintr-o
parte izolantă şi dintr-o parte conductoare de curent. Se deosebesc mai multe tipuri
de izolatoare de trecere dintre care putem avea:
- izolatoare omogene din porţelan;
- izolatoare din porţelan având în interior (spaţiul de trecere a conductorului) aer
sau ulei electroizolant;
- izolatoare tip condensator.
Formele şi dimensiunile izolatoarelor de trecere sunt variate, acestea fiind
determinate de:
- tensiunea înfăşurărilor (înălţimea lor creşte cu tensiunea);
- puterea transformatorului (secţiunea tijei conductoare este cu atât mai mare cu
cât curentul care trece prin ea este mai mare);
- montarea transformatorului (în exteriorul sau în interiorul unei construcţii).
 Protecţia uleiului în transformator

Caracteristicile izolante ale uleiului se înrăutăţesc, în timpul funcţionării, sub
influenţa a doi factori: umiditatea şi oxigenul. În consecinţă, metoda cea mai simplă
de protecţie a uleiului este izolarea lui de influenţa atmosferei. La majoritatea
transformatoarelor rolul de protecţie este asigurat de conservator. Influenţa
umidităţii atmosferice poate fi eliminată parţial prin introducerea pe ţeava de
legătură între conservator şi mediul înconjurător a unui dispozitiv în care aerul trece
printr-un strat care absoarbe umiditatea, numit filtru de aer. Ca material absorbant
se foloseşte gelul de siliciu numit silicagel în adaos cu clorură de calciu şi
întotdeauna cu un mic adaos de clorură de cobalt care dă silicagelului uscat o
culoare albastră.
Sub influenţa umidităţii absorbite această culoare se schimbă în roşu.
Caracteristicile higroscopice ale silicagelului pot fi regenerate încălzindu-l la
400-500 ºC până capătă iarăşi culoarea albastră. Eficienţa filtrelor este pusă sub
semnul întrebării prin faptul că, în timpul unei ceţe dense, se poate satura rapid cu
umiditate nemaiîndeplinindu-şi rolul. Filtrele cu silicagel reţin umezeala din aer dar
nu înlătură absorbţia oxigenului. Din acest motiv, se utilizează din ce în ce mai
frecvent construcţii care preîntâmpină orice contact între uleiul transformatorului şi
atmosferă. În acest scop, cel mai frecvent se utilizează membrane elastice pe un
conservator sau se pot utiliza două conservatoare, în unul din ele amplasându-se
un sac elastic umplut cu azot.
90
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
 Defecte şi regimuri anormale de funcţionare

După natura şi cauza lor defectele de transformatoare se manifestă prin
următoarele fenomene
Supraîncălzirea transformatorului
- supraîncărcarea transformatorului;
- depăşirea temperaturii aerului în camera de lucru a transformatorului peste
valoarea admisă;
- defecte interioare în transformator, scurtcircuite între spire, scurtcircuite
datorate deteriorării izolaţiei buloanelor care strâng miezul (tolele)
transformatorului, scurtcircuite între tole. Numai intensificarea acestor defecte
conduce la creşterea rapidă a temperaturii uleiului;
- dacă sunt transformatoare care funcţionează în paralel se poate întâmpla ca
supraîncălzirea să fie generată de diferenţa între rapoartele de transformare
(funcţionarea pe prize diferite cu comutatoarele de ploturi) caz în care apare
un curent de egalizare. În sarcină, transformatorul a cărui tensiune secundară
la funcţionarea în gol este mai ridicată va prelua o sarcină mai mare.
Se identifică cauza supraîncălzirii şi, în funcţie de aceasta, se iau măsuri

corespunzătoare:
- reducerea sarcinii;
- punerea în funcţiune a instalaţiei de răcire;
- aducerea pe acelaşi plot a comutatoarelor.
În cazul în care se depăşesc limitele maxime admise ale temperaturii uleiului sau
ale înfăşurărilor se scoate din funcţie transformatorul şi se remediază defecţiunea.
 Zgomot (bâzâit) anormal în transformator

Zgomotul anormal în transformator poate fi determinat de următoarele cauze:
- slăbirea strângerii tolelor miezului;
- supraîncălzirea transformatorului;
- încărcare asimetrică pe faze;
- tensiune de funcţionare ridicată;
- scurtcircuite între spire sau faze.
În funcţie de cauza care produce zgomotul anormal se iau măsuri de remediere,
înlăturarea suprasarcinii sau reducerea nesimetriei, scăderea tensiunii la valoarea
normală, refacerea strângerii miezului magnetic, repararea înfăşurării etc.
 Trosnituri în transformator
Pot să se producă atunci când apar conturnări (însă nu străpungeri) între bobine
sau între capetele de ieşire şi cuvă, întreruperea legăturii la pământ ale circuitului
magnetic al transformatorului. Se verifică, şi, funcţie de cauza care produce aceste
zgomote (sub formă de trosnituri), se reface izolaţia părţilor sub tensiune sau
legarea la pământ după caz.
91
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
 Străpungerea izolaţiilor înfăşurărilor şi întreruperi în înfăşurări

Cauzele pot fi:
- supratensiuni datorită descărcărilor atmosferice, avariilor sau proceselor
tranzitorii;
- deteriorarea calităţii uleiului (umezire, impurificare, îmbătrânire etc.) calitatea
uleiului se verifică prin analiza cromatografică;
- scăderea nivelului uleiului;
- îmbătrânirea izolaţiei;
- eforturi electrodinamice la scurtcircuite.
Se determină cauza prin măsurători de izolaţie de continuitate, de rezistenţe
ohmice ale înfăşurărilor, analiza gazelor din ulei, analiza compoziţiei gazului din
releul de gaze şi se remediază defectul.
 Funcţionarea protecţiei de gaze

În funcţie de intensitatea degajării de gaze protecţia acţionează la semnalizare sau
la declanşarea de la reţea a transformatorului. Dacă releul a acţionat la
semnalizare, înseamnă că în interiorul transformatorului au apărut defecte mici,
care au condus la degajarea slabă de gaze sau a scăzut nivelul de ulei datorită
scăderii temperaturii sau apariţiei unor neetanşeităţi. Semnalizarea poate fi şi ca
urmare a colectării în releu a aerului pătruns în transformator la umplerea sau la
centrifugarea uleiului. În cazul producerii unui scurtcircuit între faze, care a evoluat
foarte rapid (străpungerea izolaţiei), protecţia de gaze acţionează la declanşare.
Defectul poate fi însoţit şi de evacuarea uleiului din conservator sau prin supapa de
siguranţă (ţeava de expansiune). Deoarece semnalizarea de gaze poate fi
provocată din cauze foarte diferite, înainte de a trece la înlăturarea defectului este
necesar să se stabilească cauza care a produs acţionarea releului de gaze. Pentru
aceasta se face analiza gazelor colectate în releu (inflamabilitate, culoare,
compoziţie chimică etc.)
Inflamabilitatea gazelor denotă prezenţa unui defect în interior. Dacă gazele sunt
incolore şi nu ard, cauza acţionării releului este aerul degajat din ulei.
Culoarea gazului poate da indicaţii asupra naturii defectului:
 alb-gri se datorează hârtiei sau cartonului;
 galben-lemnului;
 negru-uleiului.
Analiza gazelor, completată cu efectuarea măsurătorilor transformatorului conduc la
determinarea cauzelor defectului, în consecinţă la stabilirea lucrărilor de remediere.
Intrerupatoare:
92
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
93
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
94
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
PROTECŢIA REŢELELOR DE MEDIE TENSIUNE
Reţelele de medie tensiune (3 – 20 kV) funcţionează, în general, cu neutrul izolat sau tratat prin
bobina de stingere. Valoarea curentului de punere la pământ depinde de capacitatea reţelei
respectiv, de tensiunea şi de tipul construcţiei (aeriană sau în cablu). Curentul de pornire al
protecţiei reprezintă valoarea curentului primar (care circulă prin bobinajul primar al reductoarelor
de curent montate în circuitul instalaţiei protejate) pentru care releele de curent îşi închid contactele.
PROTECŢIA MAXIMALĂ DE CURENT

CU CARACTERISTICA INDEPENDENTĂ
95
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
- Maximală de curent cu tăiere de curent (direcţionată/nedirecţionată)

- Maximală de curent temporizată (direcţionată/nedirecţionată)
Acţionarea protecţiei Maximale de curent, va demara procesul automat de declanşare a

întrerupătorului de linie şi a semnalizărilor aferente. Personalul operativ de exploatare va trebui să
aibă următoarele cunoştinţe tehnice, în vederea exploatării instalaţiilor electrice cu implicarea
protecţiilor electrice.
A. Prezentarea protecţiei
B. Modul de semnalizare şi acţionare a protecţiei
C. Cauzele posibile pentru care lucrează protecţia
D. Modul de intervenţie personalului operativ de exploatare
A. PREZENTAREA PROTECŢIEI
a.1 – Rolul protecţiei
Protecţia Maximală de curent cu caracteristica independentă este numită aşa datorită faptului că
temporizarea cu care acţionează este constantă şi independenţa de mărimea curentului de defect
(acesta trebuind să fie mai mare decât curentul stabilit de acţionare al protecţiei). Pentru liniile
electrice care funcţionează radial, protecţia maximală de curent cu tăiere de curent este compusă
din relee de curent şi relee intermediare, protecţia maximală de curent temporizată este compusă din
relee de curent, relee de timp şi relee intermediare. Pentru liniile electrice care funcţionează
interconectat protecţiile pot fi asociate cu relee direcţionale, devenind astfel protecţia direcţionată,
selectivă. Se observă deci că folosirea releelor direcţionale permite realizarea protecţiei unei linii
alimentate din ambele capete ca şi în cazul reţelelor radiale alimentate de la un singur capăt, adică
adaptarea unor temporizări în trepte crescânde spre cele două surse, considerate ca şi cum fiecare ar
exista singură. Protecţia maximală de curent direcţionată asigură selectivitatea în bune condiţii şi
utilizează elemente simple şi robuste.
Figura 23
a.2 – Zona de acţionare

La defecte în reţelele electrice cu creşterea curentului prin reductoarele de curent, la secundarul
cărora este racordată protecţia, funcţie de configuraţia reţelei, radială ori interconectată, în cazul
că linia este interconectată zona poate fi stabilită prin asocierea protecţiei cu relee direcţionale şi
eşalonarea timpilor de declanşare.
96
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
a.3 – Modul de aplicare

- funcţie de configuraţia reţelei, radială ori interconectată;
- cu două relee de curent racordate la circuitele secundare ale reductoarelor de curent pe două
faze (cu/fără releu de timp şi releu direcţional), cu releu intermediar;
- protecţia poate fi realizată şi cu relee complexe, având în interior două relee de curent, releu
de timp şi releu intermediar, cu posibilitatea asocierii releului direcţional;
- cu ocazia retehnologizării, protecţia poate fi realizată cu automate programabile.
a.4 – Modul de racordare – protecţia poate fi racordată:
a – pentru măsură:
- la circuitele secundare ale reductoarelor de curent din celula liniei;
- la circuitele secundare ale grupului de măsură bare medie tensiune (pentru releele
direcţionale).
b – pentru acţionare:
- curentul continuu operativ 220 V;
- circuitele de semnalizare;
- circuitele de comandă.
B. MODUL DE SEMNALIZARE ŞI ACŢIONARE A PROTECŢIEI

Protecţia acţionează instantaneu ori temporizat la:
- la semnalizare, telemecanică etc.;
- comandă declanşarea întrerupătorului;
- comandă pornirea RAR, DRRI (dacă este cazul);
- comandă sistemul de înregistrare evenimente.
C. CAUZELE POSIBILE pentru care acţionează protecţia

- scurtcircuite polifazate (bifazat, trifazat);
- suprasarcini, peste valoarea nominală a echipamentului cu atingerea pragului de pornire a
protecţiei.
D. MODUL DE INTERVENTIE A PERSONALULUI OPERATIV DE EXPLOATARE

Personalul operativ de exploatare va acţiona conform următoarei proceduri:
1. Verifică starea de fapt a celulei liniei în cauză. Analizează regimul anormal de funcţionare în
momentul când a lucrat protecţia, regim determinat de reţea ori de hidrogeneratoarele din
centrală. Personalul operativ de exploatare trebuie să cunoască exact schema de racordare a
liniei şi protecţiile electrice aferente celulei.
2. Citeşte şi notează toate semnalizările preventive şi de avarie, modul cum s-a desfăşurat
evenimentul în timpul avariei, chiar şi alte semnalizări dacă e cazul la celelalte celule şi din
releele de protecţie complexe, după care se vor anula.
3. Anunţă DH şi conducerea SH cu privire la incident, semnalizările apărute, cât şi rezultatul
analizei la prima investigare.
4. Acţionează în continuare conform dispoziţiilor DH.
97
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
PROTECŢIA CONTRA PUNERILOR LA PĂMÂNT

ÎN REŢELELE CU NEUTRUL IZOLAT SAU COMPENSAT
- Maximală de curent homopolar (direcţionată/nedirecţionată)

- Maximală de tensiune homopolară
Curenţii de punere la pământ, în general, nu au valori mari comparabile cu curenţii de scurtcircuit

monofazat din reţelele cu neutru legat direct la pământ, şi din acest motiv, reţelele cu neutru izolat
sau compensat pot funcţiona timp mai îndelungat cu o punere la pământ.
Indiferent dacă reţeaua poate funcţiona timp mai îndelungat sau nu cu o punere la pământ, în staţiile
respective trebuie să existe o schemă de semnalizare generală a punerilor la pământ. Este important
să fie cunoscută faza pe care s-a produs punerea la pământ, chiar dacă este trecătoare. In acest sens
personalul operativ de exploatare are posibilitatea să verifice faza pe care este punerea la pământ
prin comutatorul voltmetric montat în circuitele secundare ale grupului de măsură bare medie
tensiune. Măsurarea va fi făcută prin comutatorul voltmetric pe fiecare fază faţă de pământ, fază
pusă la pământ nu va indica nimic, iar celelalte două faze faţă de pământ vor indica tensiunea de
linie.
Ulinie= 1,73*Uf.
Acţionarea protecţiei contra punerilor la pământ va demara procesul automat de declanşare a
întrerupătorului liniei şi semnalizările aferente. Personalul operativ de exploatare va trebui să aibă
cunoştinţe tehnice necesare pentru exploatarea instalaţiilor electrice cu implicarea protecţiilor
electrice.
A. Prezentarea protecţiei
B. Modul de semnalizare şi acţionare a protecţiei
C. Cauzele posibile pentru care lucrează protecţia
D. Modul de intervenţie a personalului operativ de exploatare
A. PREZENTAREA PROTECŢIEI
a. Rolul protecţiei - să acţioneze la apariţia punerii la pământ a unei faze pe reţelele de medie
tensiune cu nulul izolat faţă de pământ.
Protecţia maximală de curent homopolar este constituită dintr-o protecţie maximală de curent,
alimentată cu un curent homopolar, obţinut la bornele unui filtru homopolar (circuitele secundare
ale reductoarelor de curent în conexiune holmgren) pe cele trei faze.
98
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
Schema de principiu a protecţiei maximale de curent homopolar temporizată
Figura 24
Protecţia maximală de tensiune homopolară este constituită dintr-o protecţie maximală de

tensiune alimentată cu tensiune homopolară obţinută la triunghiul deschis al grupului de măsură
bare medie tensiune.
Protecţia de minimă tensiune realizată cu trei relee de minimă tensiune racordate pe cele trei faze
(circuitele secundare ale grupului de măsură de pe barele staţiei) faţă de pământ. La apariţia
punerilor la pământ a unei faze tensiunea fazei faţă de pământ este zero şi ca atare releul de minimă
tensiune îşi va închide contactul.
Figura 25
a.2 – Zona de acţionare - Reţeaua de medie tensiune la care este racordată protecţia. Linia cu
defect poate fi determinată fie prin acţionarea selectivă la semnalizare a protecţiilor electrice contra
99
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
punerilor la pământ, fie prin deconectarea manuală, pe rând, pentru puţin timp, a tuturor liniilor din
staţie. In cazul în care nu sunt montate protecţii selective, linia defectă este aceea la a cărei
deconectare se întrerupe (dispare) semnalizarea punerii la pământ.
a.3 – Modul de aplicare
- protecţia maximală de curent homopolar este realizată cu un releu de curent (racordat la
circuitele secundare ale reductoarelor de curent în conexiune holmgren) releu de timp şi
releu intermediar. Dacă protecţia este direcţionată, atunci bobina de curent a releului
direcţional este înseriată cu releul de curent, iar bobina de tensiune a releului direcţional
este legată pe triunghiul deschis al grupului de măsura bare;
- protecţia maximală de tensiune homopolară: releul este racordat la triunghiul deschis al
grupului de măsură bare. - protecţia minimă tensiune realizată cu trei relee de minimă
tensiune pe fiecare fază faţă de pământ. Punerea la pământ a unei faze va determina
tensiune zero faţă de pământ a fazei respective, în consecinţă, releul respectiv se va
dezexcita închizându-şi contactul, indicând şi faza pe care este punere la pământ.
a. 4 – Modul de racordare – protecţia poate fi racordată la:
a – pentru măsură
- circuitele secundare ale reductoarelor de curent din celula liniei
- circuitele secundare ale grupului de măsură bare.
b – pentru acţionare
- curentul continuu operativ 220V
- circuitele de semnalizare
- circuitele de comandă.
B. MODUL DE SEMNALIZARE ŞI ACŢIONARE A PROTECŢIEI

Protecţia acţionează temporizat:
- la semnalizare preventivă
- comandă declanşarea întrerupătorului (dacă este selectivă)
- comandă sistemul de înregistrare evenimente.
C. CAUZELE POSIBILE pentru care acţionează protecţia

Punere la pământ a unei faze pe liniile de medie tensiune.
D. MODUL DE INTERVENTIE A PERSONALULUI OPERATIV DE EXPLOATARE

Personalul operativ de exploatare va acţiona conform următoarei proceduri:
1. Verifică starea de fapt a celulei, a liniei în cauză şi a releelor de protecţie. Analizează
regimul anormal de funcţionare în momentul când a lucrat protecţia, regim determinat de
reţea ori din alte cauze. Dacă punerea la pământ persistă, poate fi verificată din comutatorul
voltmetric, pe fiecare fază.
2. Citeşte şi notează toate semnalizările preventive şi, dacă e cazul, cele de avarie, modul cum
s-a desfăşurat evenimentul în timpul incidentului, chiar şi alte semnalizări dacă e cazul la
celelalte celule şi din releele complexe, apoi se vor anula.
3. Anunţă DH şi conducerea SH cu privire la incident, semnalizările apărute, cât şi rezultatul
analizei la prima investigare.
4. Acţionează în continuare conform dispoziţiilor primite de la DH.
INSTALAŢII DE AUTOMATIZARE UTILIZATE ÎN INSTALAŢIILE ENERGETICE

100
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
Prin dispozitive şi scheme de automatizare se înţeleg acele instalaţii a căror aplicare permit
realizarea controlului şi conducerea procesului de producţie fără participarea directă a omului.
Automatizările cu care sunt dotate instalaţiile electrice din sistemul energetic pot fi clasificate după
funcţiile şi destinaţiile pe care le au în două mari categorii: a – o constituie automatizările care au
drept scop realizarea unor indici tehnico-economici cât mai ridicaţi şi menţinerea
unor parametri de funcţionare corespunzători. Ele pot fi cu caracter local cât şi generalizate în
întregul sistem. In această categorie intră:
- diversele dispozitive de pornire automată a unor hidroagregate
- sistemele de reglaj frecvenţă – putere, respectiv funcţionarea DASF
- sistemele de reglaj al tensiunii, respectiv funcţionarea DASU.
b – o constituie automatizările care au rolul de a împiedica sau de a limita în măsură maximă
posibilă avariile şi situaţiile anormale apărute în sistemul energetic. Din definiţia acestei categorii
rezultă ca ele au de fapt aceeaşi destinaţie ca şi dispozitivele de protecţie; pe când însă acestea din
urmă reacţionează numai la avarii cu caracter local. Automatizările au în principal rolul de a sesiza
şi de a acţiona la incidente, cu caracter mai general.
In această categorie intră:
- reanclanşarea automată rapidă RAR
- anclanşarea automată a rezervei AAR
- declanşarea de rezervă la refuz de declanşare întrerupător DRRI
- descărcarea automată a sarcinii la scăderea frecvenţei DASF
- descărcarea automată a sarcinii la scăderea tensiunii DASU
Reanclanşarea Automată Rapidă RAR a liniilor electrice. Reanclanşarea Automată Rapidă este
automatizarea cea mai frecvent utilizată în reţelele de medie şi înaltă tensiune, în strânsă legătură cu
dispozitivele de protecţii prin relee. Soluţiile alese pentru schemele de RAR depind în mare măsură
de structura şi de nivelul de tensiune al reţelei, de modul de tratare a punctului neutru şi de
caracteristicele constructive ale întrerupătorului la care trebuie adoptate. Astfel, în reţelele de medie
tensiune care funcţionează de regulă cu nulul izolat sau compensat faţă de pământ, unde nivelul de
izolaţie este coborât, distanţele dintre faze relativ mici, majoritatea conturnărilor se transformă în
scurtcircuite polifazate.
Tipul de reanclanşare care se dovedeşte eficace este cel trifazat cu posibilitatea funcţionarii în
două cicluri. In reţelele de înaltă tensiune şi foarte înaltă tensiune, care funcţionează de regulă
cu neutrul legat direct la pământ şi sunt echipate cu întrerupătoare având acţionare separată pe
fiecare fază şi în care marea majoritate a defectelor sunt monofazate, în consecinţă se foloseşte
reanclanşarea monofazată, adică RARM.
Dispozitivele de RAR permit realizarea deconectării rapide a defectelor pe întreaga lungime a liniei,
ori 80 % din lungimea liniei, prin protecţia de distanţă, treapta I- a de impedanţă.
Treapta I de impedanţă din protecţia de distanţă poate fi reglată obişnuit 80 % din lungimea liniei.
Treapta I prelungită poate fi reglată la 110 – 120 % din lungimea liniei.
Principalele condiţii de funcţionare a schemei RAR:

- reanclanşarea automată rapidă trebuie să aibă loc, la declanşarea întrerupătorului din
protecţiile proprii şi blocat RAR la deconectarea voită a întrerupătorului propriu din cheie;
- dispozitivul RAR trebuie să permită blocarea reanclanşării întrerupătorului, când
declanşarea este provocată de anumite protecţii (din afara celulei proprii cum ar fi
protecţia diferenţială de bare etc.)
101
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
- schema de reanclanşare RAR trebuie să permită prelungirea treptei rapide a protecţiei de

distanţă şi alegerea regimului de reanclanşare monofazată RARM sau trifazată RART,
ori monofazată şi trifazată RARMT, să se poată face uşor în exploatare, cu ajutorul unor
chei sau eclise
- comanda de anclanşare dată prin dispozitiv trebuie să aibă o durată suficientă pentru a se
asigura anclanşarea întrerupătorului
- în cazul extinderii defectului sau apariţiei unui nou defect în timpul pauzei de RAR trebuie
să se producă declanşarea trifazată definitivă
- dispozitivul trebuie să permită realizarea unei singure reanclanşări şi să revină automat în
starea în care este pregătit de acţionare, după perioada de timp în care nu se mai poate
produce nici o reanclanşare (situaţie aplicată la liniile de înaltă şi foarte înaltă tensiune)
La liniile de medie tensiune dispozitivul RAR este realizat cu acţionare numai trifazată a
întrerupătorului, cu posibilitatea efectuării RAR în două cicluri:
- ciclul 1 – pauza RAR - 2 – 4 sec.;
- ciclul 2 – pauza RAR - 18 – 20 sec.
Pentru funcţionarea RART trebuie să fie stabilite următoarele:
- RART cu lipsa tensiunii pe linie (cazul liniilor radiale în general);
- RART cu controlul sincronismului (cazul liniilor interconectate).
Anclanşarea Automată a Alimentarii de Rezervă, AAR

La alimentarea consumatorilor trebuie să se ţină seama de importanţa acestora, de continuitatea
necesară în alimentare cu energie electrică. De aceea trebuie să existe posibilitatea unei alimentări
de rezervă. Consumatorii pot avea o dublă alimentare (de exemplu, prin două linii electrice sau
două transformatoare aflate în permanenţă în funcţiune), sau o singură alimentare în funcţionare
normala şi una de rezervă care intervine, adică va fi conectată prin AAR, când alimentarea de lucru
(normală) a ieşit din funcţiune.
Principalele condiţii de funcţionare a schemei AAR:
- cheia AAR să fie pusă în funcţiune;
- dispariţia tensiunii pe barele consumatorului;
- declanşarea întrerupătorului alimentării de lucru (alimentarii normale);
- anclanşarea întrerupătorului alimentarii de rezervă are loc cu controlul declanşat al
întrerupătorului alimentării de lucru;
- AAR poate avea loc instantaneu ori temporizat (timpul pauzei AAR aproximativ 1
sec.);
- AAR – ul poate fi reversibil, cu fixarea alimentării de bază;
- anclanşarea întrerupătorului alimentării de rezervă prin AAR cu controlul prezenţei tensiunii
pe alimentarea de rezervă şi a poziţiei deconectată a întrerupătorului de lucru;
- blocarea AAR la declanşarea întrerupătorului alimentării de bază prin protecţii. Acest lucru
este foarte important deoarece, declanşarea întrerupătorului de lucru a avut loc în urma unui
defect la consumatori, fapt ce ar duce la acţionarea protecţiilor şi pe alimentarea de rezervă;
- blocarea AAR la prezenţa tensiunii pe barele consumatorului (conectarea întrerupătorului
alimentării de rezervă să fie condiţionată de lipsa tensiunii pe barele consumatorilor).
Declanşarea de Rezervă la Refuz de acţionare a întrerupătorului DRRI

Automatizarea DRRI este folosită pe scară largă în staţiile de medie şi înaltă tensiune, în schemele
de racord al generatoarelor cu staţiile de conexiuni etc.. Acţionarea protecţiilor la hidrogeneratoare
şi refuzul declanşării întrerupătorului de borne, în timp de 05 – 1 sec. va fi transmisă declanşarea
102
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
întrerupătorului pe partea de înaltă a transformatorului TH. Astfel legătura sistemului cu locul de

defect este întrerupt prin al doilea întrerupător. Acţionarea protecţiilor la transformatoare, liniile
electrice etc., şi refuzul declanşării întrerupătorului propriu dinspre sursă, în timp de 05 – 1 sec. va
fi transmisă (din protecţiile proprii) demararea DRRI şi declanşarea următoarelor întrerupătoare:
- întrerupătorul cuplei Transversale şi a consumatorilor de pe bară cu întrerupătorul defect;
- întrerupătorii de pe bară cu întrerupătorul defect (dacă există o singură bară în staţie);
- oprirea hidroagregatului dacă acesta face parte din schemă.
Condiţiile de anclanşare a întrerupătorului – pentru întrerupătoarele montate la borne

hidrogenerator ori pe partea de înaltă a transformatorului TH, conform punctului – a, b, de aceea şi
defecţiunile pot fi:
- lipsa curentului continuu operativ 220 V pentru comanda întrerupătorului;
- separatorii din circuitul electric primar să fie închişi (bloccontactele separatoarelor să fie
comutate corespunzător poziţiei reale a cuţitelor din circuitul electric primar);
- rotorul hidroagregatului să fie în rotaţie, peste 90 % din turaţia nominală;
- pornirea hidroagregatului să fie comandată din buton ori cheia de pornire al hidroagregatului,
releele de pornire 21 d 1…n, să fie acţionate;
- lipsă una din cele două tensiuni de sincronizare, borne generator ori sistem (adică nu este
pregătită schema circuitului electric primar pentru sincronizare ori siguranţele din circuitele
secundare de tensiune nu sunt conectate);
- releul de control sincronism RCS nu este reglat corespunzător să lucreze în limitele de lucru
stabilite pe sincronizatorul automat;
- cheia de alegerea regimului de sincronizare (pe automat ori pe manual);
- cheia de comandă manuală pentru închiderea întrerupătorului.
Defecţiuni în circuitele de comandă ale întrerupătoarelor de înaltă tensiune, legate direct de

mecanismul de comandă, cât şi modul de închidere a contactelor principale din camerele de
stingere:
- bloccontactele auxiliare ale întrerupătorului nu comută suficient şi astfel nu creează
integritatea circuitului de comandă la anclanşare ori la declanşare;
- bobinele de anclanşare – declanşare, sunt defecte întrerupte, defect ce este sesizat de
următorul semnal preventiv circuit de comandă întrerupt;
- dereglarea miezului bobinelor de anclanşare – declanşare, faţă de dispozitivul mecanic de
acţionare a întrerupătorului (micşorarea ori îndepărtarea spaţiului dintre cele două);
- broşarea incorectă a întrerupătorului în celulă (întrerupătoarele aflate pe cărucior);
- introducerea necorespunzătoare a fişelor de legătură a circuitelor de comutaţie secundară cca.
220 V şi al circuitelor secundare al reductorilor de curent aflaţi pe cărucior (pentru protecţia
diferenţială longitudinală);
- scăderea presiunii în butelia de azot;
- scăderea nivelului de ulei pentru acţionare;
- pompa de ulei din MOP este defecta, ori motorul de armare etc.;
- traductoarele (limitatorii nivel ulei din MOP defecte etc.;
- timpii de acţionare la anclanşare – declanşare al întrerupătorului sunt depăşiţi;
- pierderea vidului din camerele de stingere ale întrerupătorului;
- pierderea gazului hexafluorură SF6 din camerele de stingere.
103
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
Pierderea vidului ori a gazului SF6 din camerele de stingere, poate favoriza, crea condiţia să
demareze şi să acţioneze protecţia homopolară de tensiune hidrogenerator pe timpul realizării
condiţiilor de sincronizare. Acest lucru poate avea loc în următoarele împrejurări.
Pierderea vidului ori a gazului hexafluorură SF6 din camerele de stingere favorizează pătrunderea
aerului în camerele de stingere, şi astfel scade mult rezistenţa de izolaţie dintre cele două contacte.
Pe timpul pregătirii hidrogeneratorului pentru sincronizare, cele două contacte sunt supuse
tensiunilor de la sistem şi generator cu frecvenţe diferite. Deci în acest timp cei doi vectori ai
tensiunilor (generator şi sistem) prin rotire, rezultanta lor variază ca modul între 0 V şi 2 Un
(numită tensiune de bătăi, vezi mişcarea de rotaţie a sincronoscopului). Deci, în noile condiţii,
spaţiul dintre cele două contacte este supus la această tensiune, fiind posibilă străpungerea spaţiului
şi apariţia tensiunii de secvenţă homopolară la bornele hidrogeneratorului şi pornirea protecţiei
homopolare de tensiune hidrogenerator.
104
MOVEMENT
FORMENERG – S.A.
ROMANIAN
MC
FOR
Tel.: +40 21.306.99.00, Fax: +40 21.306.99.01 / 306.99.21
QUALITY
ISO 37001 – 002AM
Cunoasterea instalatiilor si echipamentelor: rol, parti componente si functionare
Aparatele electrice utilizate in instalatii pentru echiparea circuitelor electrice indeplinesc

diferite functii, ca spre exemplu, de:
- protectie, respectiv de eliminare / limitare a scurtcircuitelor (de exemplu intreruptoare,
sigurante fuzibile, bobine limitatoare) sau a supratensiunilor (eclatoare, descarcatoare);
- supraveghere impotriva depasirii unor valori admisibile ale tensiunii, curentului,
temperaturii etc. (spre exemplu, transformatoare de masurare sau senzori de curent /
tensiune); aceste aparate pot provoca o semnalizare (alarma) sau o intrerupere de circuit
(relee, declansatoare);
- comutatie: comanda voluntara (manuala sau automata) de inchidere, respectiv, deschidere a
unui circuit in conditii normale de exploatare (de exemplu, intreruptoare, separatoare de
sarcina, contactoare);
- izolare (separare) a unei parti de instalatie, pentru a se putea lucra fara risc de electrocutare,
in conditiile mentinerii restului instalatiei sub tensiune (de exemplu, separatoare obisnuite sau
de sarcina, intreruptoare
debrosabile)
105

Suport Curs EP109

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Suport Curs EP109

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

MOVEMENT

Echipamente primare si celule de medie tensiune

Figura 30 – Poziţia separatorului într-un sistem de bare

2.1. Separatoare de medie tensiune

Construcţia separatoarelor trebuie să satisfacă condiţiile conform normelor de:

Figura 31 – Separator de medie tensiune

2.2. Separatoare de înaltă tensiune (110-220 kV)

În staţiile de conexiuni şi transformare montate în aer liber, separatoarele sunt supuse

Figura 32 – Contacte pentru separatoare de tip exterior

Figura 33 – Soluţii constructive posibile la separatoare de tip exterior

2.3. Separatorul de sarcină

Acesta se defineşte ca un aparat de conectare capabil să întrerupă sarcina nominală a

- conectarea şi deconectarea bateriilor de condensatoare până la puteri de circa

Deoarece în general separatorul de sarcină are capacitatea de deconectare mai mică

Figura 34 – Funcţionarea separatorului

2.4. Defecţiuni posibile la separatoare

2.4.1. Defecţiuni separatoare 6,10,20 kV:

2.4.2. Defecţiuni separatoare 110-220 kV:

3.1. Rolul transformatorului electric

În centralele electrice tensiunea produsă în generatoarele electrice este de 6-24 kV.

3.2. Transformatorul electric monofazat

Figura 35 – Transformator monofazat

3.2.1. Funcţionarea în gol

Să presupunem ambele circuite ale transformatorului înfăşurate în acelaşi sens, având

înfăşurări, face să apară în cele N1 spire ale primarului o tensiune electromotoare de

3.2.2. Funcţionarea în sarcină

Prin funcţionarea în sarcină a transformatorului se înţelege aplicarea tensiunii U 1

3.3. Transformatorul trifazat

Figura 36 - Transformator trifazat

3.3.1. Conexiunile transformatoarelor trifazate

Cunoscând bornele înfăşurărilor se pot conecta corect înfăşurările transformatorului

3.3.2. Accesoriile transformatoarelor

 Comutatorul de reglaj al tensiunii

Tensiunea secundară trebuie menţinută în anumite limite, când tensiunea primară

transformator, care produce brusc o degajare mare de gaze. Contactul inferior

 Protecţia uleiului în transformator

 Defecte şi regimuri anormale de funcţionare

Se identifică cauza supraîncălzirii şi, în funcţie de aceasta, se iau măsuri

 Zgomot (bâzâit) anormal în transformator

 Străpungerea izolaţiilor înfăşurărilor şi întreruperi în înfăşurări

 Funcţionarea protecţiei de gaze

PROTECŢIA REŢELELOR DE MEDIE TENSIUNE

PROTECŢIA MAXIMALĂ DE CURENT

- Maximală de curent cu tăiere de curent (direcţionată/nedirecţionată)

Acţionarea protecţiei Maximale de curent, va demara procesul automat de declanşare a

a.2 – Zona de acţionare

a.3 – Modul de aplicare

B. MODUL DE SEMNALIZARE ŞI ACŢIONARE A PROTECŢIEI

C. CAUZELE POSIBILE pentru care acţionează protecţia

D. MODUL DE INTERVENTIE A PERSONALULUI OPERATIV DE EXPLOATARE

PROTECŢIA CONTRA PUNERILOR LA PĂMÂNT

- Maximală de curent homopolar (direcţionată/nedirecţionată)

Curenţii de punere la pământ, în general, nu au valori mari comparabile cu curenţii de scurtcircuit

Schema de principiu a protecţiei maximale de curent homopolar temporizată

Protecţia maximală de tensiune homopolară este constituită dintr-o protecţie maximală de

B. MODUL DE SEMNALIZARE ŞI ACŢIONARE A PROTECŢIEI

C. CAUZELE POSIBILE pentru care acţionează protecţia

D. MODUL DE INTERVENTIE A PERSONALULUI OPERATIV DE EXPLOATARE

INSTALAŢII DE AUTOMATIZARE UTILIZATE ÎN INSTALAŢIILE ENERGETICE

Principalele condiţii de funcţionare a schemei RAR:

- schema de reanclanşare RAR trebuie să permită prelungirea treptei rapide a protecţiei de

Anclanşarea Automată a Alimentarii de Rezervă, AAR

Declanşarea de Rezervă la Refuz de acţionare a întrerupătorului DRRI