Smart Grid

La nivel conceptual, termenul de SMART GRID, in traducere RETEA INTELIGENTA,

facand referire la reteaua electrica, reprezinta o simbioza intre elementele componente ale
unei retele electrice in intelesul clasic al cuvantului si elementele de tehnologia
informatiilor si comunicatii care vin sa completeze functionalitatea respectivei retele.

Indiferent de incercarea de definire a termenului SMART GRID, de cele mai multe ori ne
intalnim cu cele trei aspecte:
• reteaua propriu zisa
• echipamentele cu inteligenta fie distribuita, fie centralizata reprezentand sistemele
numerice de calcul sau parti ale lor, specifice tehnologiei informatiilor si care efectueaza
un control asupra elementelor de retea in functie de diversi algoritmi implementati prin
programe numerice (firmware sau software)
• infrastructura de comunicatii care mijloceste schimbul de informatii bidirectional intre
elementele componente (conducand insa si la probleme specifice de securitate
cibernetica).

In aceasta acceptiune larga a conceptului de SMART GRID, aplicabilitatea sa este la

fiecare nivel: de la producerea energiei din surse conventionale sau regenerabile
distribuite, la transportul energiei electrice produse, la distributia acesteia si nu in ultimul
rand la nivelul utilizarii acesteia de catre consumator – fie ca este vorba de cel industrial
sau despre cel casnic.

Dintre tehnologiile mai uzuale care sunt corelate cu notiunea de SMART GRID putem
aminti :
• la nivel de furnizare a energiei electrice pot fi enumerate contoarele inteligente sau chiar
sisteme complexe de telegestiune, capabile sa fie programate sa ia decizii in functie de
ora, in functie de consum sau in functie de alte criterii si care suporta o cale de
comunicatie bilaterala.
• la nivel de distributie a energiei electrice, sistemele de automatizare a distributiei care
sunt corelate cu tehnologii specifice sistemelor de tip SCADA de la nivelul statiilor
electrice, bazate pe echipamentele de tip RTU sau alte IED-uri cu inteligenta distribuita
(de exemplu protectiile numerice sau modulele de comanda si protectie ale
reanclansatoarelor) care comanda echipamentele primare montate la nivel de statii,
posturi de transformare sau punctele de alimentare, respectiv reanclansatoare sau
separatoare telecomandate, si care isi realizeaza functiile prin rularea unor aplicatii
software specializate pentru functii de automatizarea distributiei;
• la nivel de transport sau chiar de productie de energie electrica sistemele de masurare
sincrona a fazorilor si sistemele care pot fi dezvoltate pornind de la acestea, care sunt
utilizabile atat pentru urmarirea noilor surse regenerabile dar si pentru monitorizarea
starii sistemului energetic la un nivel cel putin regional sau chiar pentru implementarea
unor protectii si automatizari la nivel de sistem energetic;
• la nivel de producere a energiei electrice, un aspect de mare actualitate este integrarea
surselor distribuite de energie regenerabila – eoliene sau chiar solare, care pot avea un
impact semnificativ asupra sistemului
In ultimul deceniu, specialistii au implementat sisteme care utilizeaza mai multe
tehnologii de tipul celor enumerate anterior, cum ar fi :

- Sisteme de telegestiune (la nivelul consumatorilor industriali);

- Sisteme monitorizare a consumului de energie electrica si a altor forme de energie (atat
la nivelul unor consumatori industriali cat si la nivelul utilitatilor de producere, transport,
distributie sau furnizare a energiei);

(In imagine: sistem de reglaj al unui grup de cogenerare, arhitectura sistemului integrat
de comanda-control-protectii
implementat in statia Ghimbav)

- Sisteme de tip SCADA (atat la nivelul unor consumatori industriali, a unor statii
electrice de transport si distributie si dispecerate locale sau chiar regionale);

(In imagine: sisteme de monitorizare a oscilatiilor de putere, scheme de protectie la nivel

de sistem, ecranul aplicatiei SCADA
dintr-un PA)

- Sisteme integrate de comanda-control-protectii (atat la nivelul unor consumatori

industriali, a unor statii electrice de transport si distributie sau in centrale electrice)
- Sisteme de masurare sincrona a fazorilor (la nivelul retelei electrice de transport)
Noile tehnologii, cum ar fi soluțiile de mărire a capacității de transport a liniilor electrice
utilizând stâlpii existenți, cum ar fi utilizarea de cabluri ACCR sau soluțiile revoluționare
de creștere a capacității de transport a liniilor electrice prin utilizarea de cabluri
supraconductoare sunt și ele adesea asociate RETELEI INTELIGENTE.
Scopul mariajului dintre tehnologia TI&C și partea clasică a rețelelor electrice sau
soluțiile inovatoare ale prezentului pentru realizarea rețelelor de transport și distribuție a
energiei electrice este să optimizeze modul în care rețelele sunt exploatate, să reducă și să
eficientizeze consumul și să faciliteze accesul producției de energie electrică din surse
alternative, așa cum rezultă și din definițiile următoare :
Termenul “Smart Grid” reprezintă o viziune pentru o modernizare digitală a rețelelor de
distribuție și transport a EE, atât pentru a optimiza exploatarea actuală cât și pentru a
deschide noi piețe pentru producția de energii alternative – IEEE;
O rețea inteligentă (Smart Grid) livrează energia electrică de la producători la
consumatori utilizând tehnologie digitală, cu scopul de a reduce consumul, costul și
pentru a crește fiabilitatea rețelei
Se poate vorbi de RETEA INTELIGENTĂ la fiecare nivel: de la producerea energiei din
surse convenționale sau regenerabile distribuite, la transportul energiei electrice produse,
la distribuția acesteia și nu în ultimul rând la nivelul utilizării acesteia de către
consumator – fie că este vorba de cel industrial sau despre cel casnic.
În spiritul definițiilor anterioare, putem afirma că specialiștii au implementat în ultimul
deceniu mai multe tipuri de sisteme, care fiecare în parte pot fi asociate conceptului de
SMART GRID :
Sisteme de telegestiune (la nivelul consumatorilor industriali);
Sisteme de monitorizare a consumului de energie electrică și a altor forme de energie
(atât la nivelul unor consumatori industriali cât și la nivelul utilităților de producere,
transport, distribuție sau furnizare a energiei);
Sisteme de tip SCADA (atât la nivelul unor consumatori industriali, a unor stații electrice
de transport și distribuție și dispecerate locale sau chiar regionale);
Sisteme integrate de comandă-control-protecții (atât la nivelul unor consumatori
industriali, a unor stații electrice de transport și distribuție sau în centrale electrice);
Sisteme de măsurare sincronă a fazorilor (la nivelul rețelei electrice de transport).
Motivul este unul cunoscut peste tot în lume – conceptul de SMART GRID s-a născut din
ideea de a utiliza tehnologiile moderne amintite pentru a crea într-un viitor cât mai
apropiat acea rețea electrică inteligentă. SMART GRID creează într-o măsură mai mică
noi tehnologii cât utilizează tehnologiile moderne existente în acea simbioză rețea
electrică convențională – tehnologii de tip IT – infrastructură de comunicații.

SMART GRID LA NIVELUL FURNIZĂRII DE ENERGIE ELECTRICĂ

Fie că este vorba de consumatori industriali sau casnici, la nivel global se încearcă de
multă vreme aplatizarea curbelor de consum astfel încât să se optimizeze procesul de
furnizare a energiei electrice și să se coreleze cât mai bine cu resursele de putere de la un
anumit moment.
Referindu-ne la marii consumatori industriali, aplicațiile de monitorizare a energiei
electrice consumate sau cele de telegestiune sunt implementate de peste un deceniu la
nivelul țării noastre.
La momentul implementării lor, aplicațiile respective nu au fost clasificate ca fiind de tip
SMART GRID, însă acum se regăsesc conceptual sub umbrela amintită – ele pot deveni
părți ale unui sistem de tip SMART GRID mai mare, odată ce un astfel de sistem ar fi
definit pentru a fi implementat.

Fig. 1. Sistem de reglaj al unui grup de cogenerare

În continuare putem să corelăm funcțiile unui sistem implementat relativ recent cu

cerințele impuse în prezent unor aplicații de tip SMART GRID la nivel de furnizare a
energiei electrice consumatorilor:
Aplicația pentru care s-a implementat sistemul de reglaj al grupului de cogenerare din
figura 1 este o aplicație specifică furnizării de energie la nivelul unui consumator
industrial, care are ca scop pornirea sau oprirea grupului de cogenerare astfel încât
consumatorul să se încadreze în cantitățile de energie orare contractate. Această cantitate
de energie poate fi diferită pentru fiecare oră în funcție de zilele săptămânii
Grupul de cogenerare permite reglajul său în plaja de putere activă cuprinsă între 900 kW
– 1600 kW, folosind modulul său de intrari analogice 4-20 mA pentru prescrierea din
exterior a puterii. Astfel concentratorul PowerLogic ION 7550 RTU va compara în
fiecare secundă puterea activă instantanee însumată (primită de la două aparate de măsură
PowerLogic ION 6200 montate pe liniile de schimb cu furnizorul) cu pragul
corespunzător orei respective și va da comandă printr-o ieșire de 4-20 mA la grupul de
cogenerare, astfel încât cu ajutorul energiei produse în cogenerare, energia consumată pe
acea ora să se încadreze în limitele stabilite prin contract.
Variațiuni ale unui astfel de sistem sunt și sistemele de telegestiune, la care, în scopul
încadrării în puterile contractate, se ia măsura deconectării anumitor categorii de
consumatori.
Astfel de soluții s-au aplicat de mulți ani la nivelul consumatorilor industriali.
Confom unui raport publicat de un grup de lucru în care a fost implicat și institutul NIST
(National Institute of Standards and Technology) [4] din S.U.A. cu privire la cerințele
impuse de crearea unei rețele electrice inteligente la nivelul furnizării energiei electrice
către clientul rezidențial, acestea au multe similitudini cu sistemele de telegestiune de la
nivelul consumatorilor industriali.
Astfel, termeni ca “Demand Side Management” (management pe partea cererii de
energie) sau DSM, par conceptual foarte apropiați de ceea ce reprezintă deja sistemele de
telegestiune implementate de EnergoBit pentru consumatorii industriali.
Într-un sistem bazat pe DSM, furnizorul de energie are contoare inteligente montate la
interfața cu clientul, precum și un echipament de tip gateway, care primește de la
furnizorul de energie informațiile în timp real cu privire la prețul energiei electrice și la
anumite evenimente. În interiorul casei rezidențiale există o rețea de echipamente
electrocasnice (Home Automation Network = HAN) cu inteligență distribuită (“HAN
Devices”) și un echipament concentrator de tip controler de management a energiei
(Energy Management Controller).
Controlerul respectiv ia deciziile optime de control asupra echipamentelor HAN pe baza
unor scenarii – spre exemplu clientul impune un anumit buget lunar pentru energie și
anumite uzanțe de consum. Controlerul va lua singur deciziile optime pentru a se încadra
în limitele impuse de client, cu mențiunea că i se păstrează clientului posibilitatea să
modifice oricând deciziile luate de controler. Încadrarea într-un șablon de consum și
definirea echipamentelor din gospodărie (TV, mașină de spălat etc.) care pot fi oprite la
comanda controlerului, în funcție de importanța lor, par acțiuni ieșite din comun la nivel
de consumator casnic. În realitate, se poate observa o similitudine foarte evidentă cu
sistemele de telegestiune, iar în cazul în care la nivelul rețelei HAN ar mai exista și o
generare distribuită (panouri fotovoltaice, turbine eoliene de puteri mici) devine foarte
clară asemănarea cu sistemul de reglaj al grupului de cogenerare prezentat anterior.
Controlerul care face managementul energiei la nivelul unui consumator casnic poate să
comunice bidirecțional, transmițând periodic furnizorului de energie date cu privire la
șabloanele sale de consum iar furnizorul poate transmite controlerului datele amintite cu
privire la prețul energiei sau diverse evenimente etc.
În concluzie, putem afirma că tehnologii cu ajutorul cărora rețeaua electrică devine mai
inteligentă la nivelul furnizării de energie electrică au fost implementate de EnergoBit de
aproape două decenii. Nu au fost numite tehnologii SMART GRID la momentul
implementării, dar ele sunt perfect încadrabile în definițiile date și sunt operaționale la
nivelul consumatorilor industriali, chiar dacă încă nu au fost aplicate consumatorilor
rezidențiali.

SMART GRID LA NIVELUL DISTRIBUTIEI DE ENERGIE ELECTRICĂ

De regulă, noțiunea de SMART GRID la nivelul distribuției de energie electrică este

asociată cu tehnologii de automatizare a distribuției. Pentru corelarea tehnologiilor
specifice automatizării distribuției cu diversele scenarii de automatizare a distribuției,
același NIST propune, într-un raport publicat pe site-ul lor, o împărțire a funcțiilor de
automatizare a distribuției în funcții primare și funcții secundare [5].
Funcțiile primare sunt în general asociate echipamentelor instalate în stații, PT, PA sau pe
fideri, care pot servi, prin intermediul infrastructurii de comunicație, date primare
funcțiilor secundare.
Funcțiile secundare sunt cele care implementează la nivel de detaliu scenariile de
automatizare a distribuției, utilizând ca date de pornire cele primite de la funcțiile
primare.
În categoria funcțiilor primare intră următoarele:
Monitorizarea și controlul echipamentelor de distribuție din stații (sistemele SCADA care
monitorizează echipamentele din stație, protecțiile etc.);
Automatizarea locală (necorelată la nivelul unei întregi rețele) a echipamentelor de
automatizare a distribuției de pe fideri (automatizări care permit comutarea locală de pe o
cale pe alta, izolarea ramurilor cu defect etc.);
Monitorizarea și controlul echipamentelor de automatizare a distribuției de pe fideri
(exemplu: comunicația SCADA cu echipamentele automate montate pe fideri);
Managementul resurselor de energie distribuite (protecțiile inteconexiunilor cu sursele de
energie distribuite, monitorizarea și controlul acestora);
Aplicații software de analiză centralizate pentru automatizarea distribuției (calculul
regimului permanent în timp real, modele pentru operarea sistemului cu generare
semnificativă din surse distribuite etc.).
Practic, multe din funcțiile primare amintite sunt deja implementate în sistemele realizate
de specialiștii noștri în ultimii ani.
Astfel, un exemplu de aplicație de automatizare locală cu izolarea unei ramuri cu defect a
unei rețele de distribuție, bazată pe logica timp-tensiune, a fost implementată prima dată
în țara noastră în apropiere de Huedin de către specialițtii EnergoBit Tavrida, utilizând
secționatoare montate pe axa principală și pe o derivație, în combinație cu un
reanclanșator montat în amonte
Dacă ne referim la monitorizarea și controlul echipamentelor de distribuție de la nivelul
stațiilor, au fost implementate cu succes sisteme de tip SCADA, care au integrat
protecțiile numerice de la diverși producători într-un număr important de stații aparținând
rețelei de distribuție.
La momentul respectiv, aplicația de la stația Ghimbav a demonstrat că se pot integra cu
succes echipamente de construcții și funcționalități diferite, cu condiția ca ele să poată
comunica prin protocoale standardizate și utilizând un know-how ingineresc al echipei de
integratori.
A fost amintită aplicația de la stația Ghimbav, pentru că pe același model s-au realizat
mai multe sisteme similare la nivelul rețelei electrice de distribuție din România.
Funcțiile asigurate de sistemele de acest tip sunt exact cele considerate ca funcții primare,
conform raportului realizat de NIST și reprezintă o veritabilă sursă de date pentru
diversele scenarii de automatizare a distribuției și indirect pentru crearea unei rețele mai
inteligente la nivelul distribuției de energie electrică. Tehnologiile moderne implicate
sunt cele cunoscute: echipamente numerice de protecție-comandă-control la nivel de
celule, infrastructură de comunicații prin rețele metalice sau de fibră optică, echipamente
de tip RTU și gateway de protocoale, alte echipamentele electronice inteligente pentru
diverse funcții de măsură sau automatizare.
Similar sistemelor menționate la nivelul stațiilor electrice de transformare, dar la o scală
ceva mai mică, s-au construit sisteme SCADA pentru monitorizarea și controlul
elementelor de distribuție de la nivelul unor puncte de alimentare.Nu în ultimul rând, sute
de posturi de transformare montate în diverse părți ale rețelei electrice de distribuție au
fost prevăzute cu capabilități sporite pentru funcțiile de tip SCADA. Spre exemplu,
specialiștii EnergoBit au integrat într-un sistem de tip automatizare a distribuției la
nivelul municipiului Zalău un număr de 38 de posturi de transformare, utilizând în
premieră în România o rețea wireless construită în acest scop.
De asemenea, în zeci de posturi de transformare existente au fost montate echipamente
numerice de protecție pe sute de celule, care au fost integrate în sisteme de automatizare a
distribuției la nivelul unor întregi filiale de distribuție.
Putem afirma că deja s-au făcut primii pași pentru construirea unor rețele inteligente la
nivelul distribuției de energie electrică, prin intermediul implementării tuturor aplicațiilor
amintite.
În sprijinul celor afirmate sunt și aplicațiile software instalate de specialiștii noștri,
utilizând infrastructuri redundante de comunicație și de procesare, la nivelul unor
dispecerate regionale și care comunică prin diverse medii de comunicație și utilizând
protocoale standardizate (de regulă IEC 870-5-101 și IEC 870-5-104) cu sistemele
SCADA localizate la nivel de stații, PA, PT sau chiar reclosere. Acestea, grație unor
funcții specifice de automatizare a distribuției, permit implementarea unor sisteme de
automatizare a distribuției la nivelul unei părți a rețelelor electrice de distribuție
(exemplu: sistemul DMS de la Cluj).
Prin urmare o parte din tehnologiile necesare pentru crearea rețelei inteligente la nivelul
distribuției de energie electrică sunt deja perfect funcționale.
Ceea ce încă lipsește este un sistem peste toate sistemele sau aplicațiile implementate,
care să se concentreze pe ideea de a construi un SMART GRID la nivelul tuturor rețelelor
de distribuție din România.

SMART GRID LA NIVELUL TRANSPORTULUI DE ENERGIE ELECTRICĂ

Noțiunea de smart grid la nivelul transportului de energie electrică este asociată adesea cu
tehnologii referitoare la sistemele de măsurare sincronizată a fazorilor. Având ca punct de
pornire sistemele respective, se pot apoi dezvolta sisteme și mai complexe, cum ar fi
sistemele de protecție la nivel de SEN, sistemele de monitorizare și control la nivel
regional, etc.
Sistemele de măsurare sincronă a fazorilor (în sens mai larg, apelând din nou la termenul
în limba engleză, “Wide Area Time Domain GPS Synchronized Sampling Systems”) și
capacitatea de transport a liniilor determinată de așa numitele valori nominale dinamice
(Dynamic Line Rating – DLR) sunt recunoscute de specialiști ca fiind clase de tehnologii
cheie pentru o “conștientizare a stării la nivel de sistem” (WASA = Wide Area
Situational Awareness) și pentru conceptul de “SMART GRID” la nivelul rețelei
electrice de transport .
Coloana vertebrală a unor astfel de sisteme este infrastructura de comunicații la nivel
regional, care permite transferul datelor din diversele puncte ale sistemului energetic,
unde pot fi montate echipamente de măsurare a fazorilor (PMU = Phasor Measurement
Units), într-un punct central pentru a fi prelucrate.
În ultimii ani, în premieră pentru Europa de Est, a fost implementat cu succes în România
un sistem de măsurare sincronă a fazorilor, care colectează datele din nodurile
importante ale SEN și le transmite unor aplicații de vizualizare, care deocamdată
realizează monitorizarea stării sistemului.
Funcționarea sistemui de măsurare sincronă a fazorilor se bazează pe faptul că mărimile
sunt măsurate de echipamentele PMU SEL-451 într-o fereastră de timp de ordinul
microsecundelor, astfel încât erorile în diferențele unghiulare sunt de regulă sub 1 grad,
spre deosebire de sistemele SCADA care au erori de ordinul zecilor de grade. Acest lucru
e posibil prin utilizarea unor receivere GPS speciale, SEL-2407, care sincronizează
echipamentele PMU și care preiau de la sateliți informația de timp, cu erori de ordinul a
cel mult zecilor de nanosecunde.
Sistemul implementat la Transelectrica este ușor extensibil la un sistem de protecție la
nivel de SEN, prin adăugarea la nivelul punctului central a unui procesor vectorial de
fazori (SVP = Synchrophasor Vector Processor) SEL-3378, care ar putea fi conectat fizic
în același switch cu concentratorul de date existent SEL-3306.
În esență, un astfel de echipament colectează informațiile despre măsurările sincrone de
fazori din teren, de la echipamentele PMU (similar cu un concentrator de date), iar după
aliniera în timp a datelor permite și definirea unor funcții de prelucrare asupra datelor
colectate, utilizând așa numitul său motor logic. Funcțiile predefinite de prelucrare a
datelor includ analiza modală, calculatorul de diferențe unghiulare, evaluatorul stării și
topologiei sistemului, modulul de calcul al puterilor, modulul de emisie a comenzilor
construite pentru echipamentele PMU, etc. Suplimentar, printr-o programabilitate bazată
pe standardul IEC 61131-3, se pot defini funcții specifice de către utilizatori.
Prin adăugarea unui procesor vectorial de fazori tip SEL-3378, sistemul de măsurare
sincronă a fazorilor, implementat la nivelul rețelei electrice de transport, poate fi
transformat într-un sistem care să permită inclusiv implementarea unor scheme de
protecție la nivel de SEN, datorită faptului că ar permite colectarea și procesarea datelor
în condițiile cerințelor specifice unor funcții de protecție la nivel de rețea de transport și
ar permite executarea de comenzi de către PMU-uri pe baza mesajelor primite de la
procesor.
Astfel,se prezintă principial o arhitectură care permite implementarea unor scheme de
protecție la nivel de sistem energetic: echipamentele de protecție-comandă-control cu
funcții PMU din diverse puncte ale sistemului energetic permit comanda elementelor de
execuție din acele noduri precum și preluarea măsurărilor sincrone de fazori. Prin
intermediul infrastructurii de comunicație datele sunt aduse în procesorul vectorial de
fazori, care realizează prelucrările necesare asupra lor și ia deciziile necesare. Deciziile
sunt apoi transmise înapoi către PMU-uri, care sunt responsabile cu execuția comenzilor
asupra elementelor primare.
Sistemul de măsurare sincronă a fazorilor implementat deja la nivelul rețelei noastre de
transport oferă toate premisele care să-i permită să implementeze cu modificări cât mai
reduse astfel de scheme de protecție la nivel de sistem energetic.
Implementarea propriu zisă a unei astfel de aplicații se bazează pe funcțiile de analiză
modală predefinite în procesorul vectorial de fazori. Prin analiza modală se determină nu
doar frecvența oscilațiilor de putere ci și rata lor de amortizare. Când rata de amortizare
devine negativă și crește peste un anumit prag adică oscilația crește în amplitudine și
pendulația devine instabilă.Aplicația de monitorizare a stării sistemului implementată la
nivel de SEN de către EnergoBit, care poate fi cu ușurință transformată în diverse alte
aplicații de protecție la nivel de sistem, reprezintă deja o parte importantă a conceptului
de SMART GRID la nivelul rețelei electrice de transport.
Extinderea unei astfel de aplicații corelat cu o armonizare a ce se dorește la nivelul rețelei
electrice de transport pentru a construi o rețea mai inteligentă, având o viziune unitară în
acest sens, reprezintă pasul următor pentru obținerea dezideratului ca funcționarea
întregul nostru sistem energetic să se poată baza pe un SMART GRID.

Optimizarea Proceselor din Retea

Implementarea unei solutii Smart Grid depinde de nevoile individuale ale companiilor
energetice si include elementele care permit atingerea obiectivelor de business
mentionate in modul cel mai eficient. Lista completa a domeniilor de interes care pot fi
sustinute printr-o serie de solutii este prezentata mai jos. Analiza necesitatilor,
planificarea si implementarea proiectelor sunt realizate cu sprijinul GE Energy care are
experienta in zeci de proiecte Smart Grid in intreaga lume.
Implementarea cu succes a Smart Grid depinde nu numai de functionalitatea aplicatiei ci
si de o buna analiza a situatiei curente si formularea corecta a rezultatelor asteptate.
Factorii cheie de succes in punerea in aplicare este o buna pregatire a proiectului - de la
obiectivele de business, la abordarea functionala si tehnica si la selectarea tehnologiei
adecvate. Globema si GE Energy ajuta clientii in pregatirea si parcurgerea acestui proces
prin consilierea in ceea ce priveste selectarea domeniilor si activitatilor care aduc cele
mai mari beneficii in urma implementarii.

Produse si solutii

Globema ofera o serie de solutii specifice de suport pentru implementarea Smart Grids,
integrarea surselor regenerabile de energie si operatiunile associate din teren:
PowerOn Fusion - solutie avansata de management al retelei, complet integrata, care
automatizeaza complet si in timp real managementul, monitorizarea si controlul retelelor
electrice de distributie. Consta in trei elemente principale:
NMS - Network Management System, un modul de inventar de retea (ca diagrama
schematica a unei retele), utilizata pentru solutii SCADA. Este posibil incarcarea datelor
vectoriale de retea din sisteme GIS, inclusiv GE Smallworld, cu ajutorul tool-urilor de
migrare date
SCADA – un modul bazat pe datele din NMS pentru monitorizarea / controlul traficului
retelei de electricitate si de gestionare a datelor de telemetrie;
OMS - un modul pentru managementul evenimentelor din reteaua electrica bazat pe
alarmele si semnalele provenite din SCADA.
ELGrid - sistem expert bazat pe baza de date standard Oracle si care sprijina
dezvoltarea, planificarea si gestionarea retelei electrice, inclusiv generarea distribuita,
depozite de energie si receptoare controlabile. Caracteristici principale:
Suport pentru intretinerea si optimizarea exploatarii retelei electrice
Optimizarea configurarii retelei pentru a minimiza pierderile tehnice
Calcule si simulari bazate pe topologia retelei, citirile contoarelor inteligente, datele de
facturare, conditiile meteorologice si de productie si prognoza cererii
iSKOL - monitorizare on-line a retelelor de inalta tensiune pentru a preveni intreruperile
si a optimiza incarcarea retelei, cu obiectivul strategic de a imbunatati securitatea
energetica si a preveni penele de curent. Produs dezvoltat in colaborare cu un consortiu
de companii.
4RES - suport pentru Surse Regenerabile de Energie (SRE); Un proiect de cercetare si
dezvoltare Globema sustinut prin fonduri ale Uniunii Europene,sprijin pentru planificarea
productiei de energie, noi investitii si lucrari de intretinere, de vanzare de energie si
depozitare pentru o utilizare ulterioara,utilizarea statiilor meteo locale si a previziunilo
meteo globale
Field Force Automation (FFA) - un sistem care simplifica fluxul de ordine de serviciu
intr-o companie, inclusiv crearea de cereri de servicii, programarea si dispecerizarea
personalului de teren, urmarirea respectarii acordurilor privind livrarea serviciilor (SLA),
gestionarea inventarului si a pieselor de schimb si furnizarea de capabilitati mobile
avansate.

CONCLUZII:
Ultimii ani au fost cei in care, prin intermediul punerii in functiune a tuturor sistemelor
amintite sau a altor sisteme similare utilizand tehnologiile moderne din energetica, s-au
pus bazele unei retele electrice inteligente SMART GRID.
Tehnologiile moderne din energetica exista deja si sunt perfect functionale – intr-un viitor
foarte apropiat vom avea cel putin partial un SMART GRID operational care sa le poata
utiliza in scopul pentru care reteaua inteligenta va fi creata: sa faca sistemul energetic mai
sigur, mai economic si mai fiabil.
Credem ca ne este permis sa afirmam ca o companie inteligenta ca EnergoBit – SMART
COMPANY, a creat cu ajutorul unor oameni inteligenti si dedicati muncii lor - SMART
PEOPLE - premisele dezvoltarii unei retele mai inteligente in Romania – SMART GRID.
Bibliografie:

www.cnr-cme.ro

http://vlab.pub.ro

www.agora.ro

www.ecomagazin.ro

https://www.flashnet.ro

www.marketwatch.ro