- = linie sau conducata el.

in general

- =incrucisarea a 2 conductoare fara leg. el.

= idem cu leg. el.
-

-
derivatie
- borna

-
siguranta fuzibila

-
siguranta bipolara

-
sir de cleme fol. la diferite montaje aparente din ap. el.

-
punere la pamant

-
punere la masa

-
bransament (leg. el. cu reteaua)

-
intrerupator unipolar

-
intrerupator de scara

-
intrerupator cruce

- sonerie el.
-

- buton de sonerie

- priza monofazica

- priza cu contact de protectie

- motor el. de ca

-
circuit (linie conducta cu 2 conductoare cu polaritati sau faze diferite)

-
idem cu 3 conductoare
- P = asezare in tuburi de protectie
- IP = asezare in tuburi izolate usor protejate
- IPE = asezare in tuburi de protectie etanse
- t - asezare pe tencuiala (aparent)
- St = asezare sub tencuiala (ingropat)

-
intrerupator bipolar

-
intrerupator tripolar

-
comutator

-
conducta care vine de sus

-
conducta care merge in jos
- C = asezare in canal de cablu
-
tablou de distributie in general

-
tablou de distributie capsulat

-
intrerupator de sarcina in general

- intrerupator de sarcina in ulei

-
curent continuu

-
curent alternativ

-
curent pulsatoriu sau redresat

-
curent continuu si alternativ
-
a) legatura mecanica
-
b) daca spatiul disponibil este redus

-
legare la masa

-
rezistenta

-
rezistenta nereactiva

-
impedanta
-

- impedanta. Semn tolerat

- rezistor cu rezistenta variabila

- rezistor cu rez. dependenta de U

- rezistor cu contact mobil

- rezistor cu contact cu pozitie de intrerupere

- potentiometru cu contact mobil

- potentiometru cu ajustare predeterminata

-
rezistor cu 2 prize fixe

-
sunt
-
element de incalzire

-
rezistor cu discuri de carbon

-
rezistenta cu variatie continua
-
rezistenta variabila cu contact mobil si variatie continua

-
rezistenta variabila in trepte cu prize

-
reostat

-
rezistenta cu variatie neliniara

-
rez. cu coeficient te temp. negativ (termistor)

- bobine

- inductanta cu miez feromagnetic

- inductanta cu miez feromagnetic si intrefier

-
inductanta cu prize fixe

-
inductanta continuu variabila cu miez feromagnetic
-
a) bobina de reactanta normala

-
b) bobina de reactanta jumelata

-
condensator

-
condensator de trecere

-
condensator polarizat (de ex. cond. electrolitic)

-
cond. variabil

-
cond. cu ajustare predeterminata

-
cond. diferential ajustabil (la acest cond. C1+C2=const.)

- cond. variabil cu 2 armaturi mobile C1=C2

- cond. polarizat variabil in functie de temperatura, atunci cand se fol. deliberat aceasta caracteristica
(ex. cond. ceramic)

- cond. polarizat variabil in functie de U (ex. cond semiconductor)

 Centrale, linii de transport:

-
cutie terminala

 Transformatoare, transductoare:

-
traf. cu 2 infasurari separate

-
traf. 3 fazat cu 2 infasurari separate. Conexiune stea cu punctul neutru accesibil triunghi

-
autotraf. trifazat conexiune in stea

-
transf. de curent

-
tr. de U mono sau bifazat

-
traf. magnetic (bloc)

-
element de traductor magnetic

-
amplificator magnetic

 Masini el. rotative;

generator de cc
 motor de cc

- G sau M de cc cu excitatie serie

-
G de cc cu excitatie separata

-
M de cc cu excitatie in derivatie

-
G de cc cu excitatie mixta

-
generator sincron

-
motor sincron

-
motor sincron cu rotor in scurtcircuit

-
MA cu rotor bobinat

 Aparate de conectare:

-
contact normal deschis

-
contact normal inchis
-
contact cu temporizare la inchidere

- contact cu temporizare la inchidere

-
contact cu temporizare la inchidere si deschidere

-
contact comutator cu pozitie neutra

-
contact comutator fara pozitie neutra

-
contact comutator fara intreruperea circuitului

-
contact cu actiune prelungita

-
contact cu fire de cursa

-
contact trecator

-
contact actionat de releu termic cu revenire automata
-
intr. de inalta U (raportul laturilor 1/1)

-
intr. automat de inalta U (1/1,5)

- intr. automat de JT

- contact cu dispozitiv de protectie

-
a) buton de comanda cu revenire automata cu contact ND

- b) buton de comanda cu revenire automata cu contact

NI

-
buton de comanda fara revenire automata

 Aparate de masurat:

-
varmetru

-
turometru (tahometru)

-
contor de energie activa

-
contor de energie reactiva
 Relee:
-

bobina de releu
 - bobina de releu rapid

-
a) bobina de releu cu temporizare la actionare

- b) bobina de releu cu temporizare la revenire

- bobina releului cu intarziere la atragerea si eliberarea armaturii

- bobina de releu cu element de semnalizare

- bobina de releu polarizat

-
a) bobina de releu maximal de c

-
b) bobina de releu minimal de c

-
a) bobina de releu de U minima

-
b) bobina de releu de U maxima

-
organ de comanda a unui releu
 Aparate si inst. electrotehnice si electromagnetice:

-
pila electrica sau acumulator

-
baterie electrica sau de acumulatoare
-
redresor
-
redresor cu semiconductoare
-
redresor comandat

- grup redresor (redresor + traf.)

- convertizor static

- siguranta fuzibila

- siguranta fuzibila sub U totdeauna

- sig. cu contact de semnalizare a topirii fuzibilului

-
separator cu siguranta

-
intrerupator separator cu siguranta

-
hupa (avertizor acustic)

-
sirena
-
lampa de semnalizare

-
lampa de semnalizare cu palpaire

-
cleme de sir
Măsurile propuse în vederea realizarii acoperirii complete
a campului de tragere dintre parabalurile 1 si 3 si dintre
parabalurile 13 si 14 sunt următoarele:
-Se inlocuiesc toate placile verticale prefabricate de beton
dintre stalpi ce prezinta degradari datorita tragerilor cu armamentul
de infanterie cu unele noi;
-Camasuiala existenta cu rol de protectie pentru stalpii
parabalurilor 1, 2, 3, 13 si 14 se va sparge si se va realiza o
camasuiala noua cu rol de rezistenta pe toate laturile stalpilor cu
grosimea de 15cm. Astfel rezulta o sectiune a stalpilor de 90x95cm.
-Pentru ancorarea armaturilor din camasuiala, se realizeaza
peste fundatia existenta un cuzinet din beton armat cu inaltimea de
30cm. Cuzinetul de beton armat se va ancora de fundația existentă
cu ancore chimice.
-Se evazează fundațiile izolate ale stalpilor cu un strat de beton
armat cu grosimea de 40cm pe fiecare latură. Evazarea de beton se
ancoreaza de fundația existentă cu ancore chimice.
-Stalpii existenti ai parabalurilor 1, 2, 3, 13 si 14 se vor sparge
la capatul superior pe o distanta de minim 1.00m pentru realizarea
inaltarii stalpilor cu minim 50cm si realizarii nodului de rezemare al
grinzilor principale de acoperis din beton armat prefabricat.
-Pentru stalpii existenti ai parabalurilor 1, 2, 3, 13 si 14, dupa
realizarea tuturor lucrarilor de consolidare, se va realiza o
camasuiala de protectie impotriva tragerilor pe trei laturi cu 15cm pe
latura (camasuiala este orientata catre campul de tragere si este
realizata pana la partea inferioara a placilor, inaltimea +4.00m).
-Pe distanta de 33.50m intre parabalurile 1 si 2, distanta de
21.00m intre parabalurile 2 si 3, si distanta de 30.00m intre
parabalurile 13 si 14 se realizeaza stalpi noi de beton armat
prefabricat cu sectiunea de 100x100cm si camasuiala de protectie
impotriva tragerilor pe trei laturi cu 15cm pe latura. Stalpii vor fi
dispusi cate 4 bucati pe travee ( in axele stalpilor existenti),
realizandu-se: 2 travei noi la aproximativ 11.15m intre parabalurile 1
si 2, o travee noua la aproximativ 10.50m intre parabalurile 2 si 3, 2
travei noi la aproximativ 10.00m intre parabalurile 13 si 14.
-Fundatiile stalpilor noi de beton armat prefabricat, vor fi
izolate de tip pahar din beton armat.
-Se realizeaza in campul de tragere dintre parabalurile 1 si 3 si
dintre parabalurile 13 si 14 un acoperis nou din beton armat
prefabricat alcatuit din:
-grinzi principale intre stalpi pe directie transversala,
grinzi din beton armat prefabricat cu sectiunea de
35x100cm in forma de T.
-grinzi secundare dispuse longitudinal pe grinzile
principale la pas de 2.50m. Grinzile sunt din beton armat
prefabricat cu sectiunea de 25x70cm in forma de T.
-placi orizontale de acoperis dispuse transversal pe
grinzile secundare. Placile sunt din beton armat
prefabricat cu sectiunea in forma de U avand grosimea
de 13cm si latimea de 1.00m. Pe capetele latimii sunt
prevazute nervuri cu sectiunea de 15x30cm.
-Se repară fisurile din elementele de beton armat cu injecții de
mortar pe bază de ciment, specifice elementelor de beton armat;
-Se repară elementele de beton armat prefabricat ce prezinta
degradari prin aplicarea de mortar de reparații pentru beton;
-Se reface protectia antibalistica din cauciuc de pe primele
doua placi ale parabalurilor;
-Se va indeparta vegetatia existenta din campurile de tragere si
se vor face lucrari de nivelare a terenului;
Stabilirea necesitatii unei instalatii de
paratrasnet pentru o constructie

Efectele loviturilor de trasnet asupra securitatii oamenilor, cladirilor si instalatiilor pot fi dintre cele mai
distructive. În fiecare an sute de case și alte proprietăți sunt deteriorate sau distruse de loviturile de
trasnet. Avarierea fizica a constructiei, vatamarea fiintelor vii, deteriorarea sistemelor electrice si
electronice sunt principalele avarii produse de o lovitura de trasnet.

Atunci când se analizează posibilitatea de instalare a unui sistem de protecție la trasnet, este necesar a
evalua acest risc. Necesitatea prevederii unei instalatii de paratrasnet trebuie sa reiasa din evaluarea
riscurilor asociate unei lovituri de trasnet asupra constructiei.

Evaluarea riscurilor ia în considerare tipul de construcție, structura, localizare, topografia, gradul de

ocupare, conținutul și frecvența fulgerelor. Pentru o evaluare riguroasa trebuie definite şi calculate toate
componentele de risc relevante asociate constructiei, instalatiilor si echipamentelor care o deservesc.

Evenimente care pot fi considerate periculoase pentru o cladire sunt:

Caderea trasnetului pe cladire;

Caderea trasnetului langa cladire;
Caderea trasnetului pe o instalatie racordata la o cladire;
Caderea trasnetului langa o instalatie racordata la o cladire.

Componente de risc in cazul loviturilor de trasnet

Vatamarea oamenilor si animalelor datorata tensiunilor de atingere si de pas in zonele de pana la 3 m

in afara structurii;
Avarii fizice produse de scantei periculoase in interiorul structurii, capabile sa initieze un incendiu sau
o explozie;
Defecte produse de supratensiuni si supracurenti asupra instalatiilor, echipamentelor si aparaturii
interioare.

Factori care influenteaza componentele de risc

Caracteristici ale structurii sau ale sistemelor interioare (structura în sine, instalaţiile din structură,
conţinutul structurii, persoanele din interiorul structurii sau care stau într-o zonă de până la 3 m în partea
exterioară a structurii;
Măsurile de protecţie adoptate (echipotentializarea, izolarea, existenta SPD-urilor, protectia impotriva
incendiilor, etc.)
Suprafata echivalenta de expunere

Procedura de evaluarea riscului. Luarea unei decizii privind necesitatea unei protectii

Decizia de a proteja o structura sau o instalatie impotriva trasnetului, precum si alegerea masurilor de
protecţie se va lua numai dupa:

Identificarea caracteristicilor obiectivului de protejat;

Identificarea tipurilor de pierderi şi a riscului asociat;
Evaluarea riscului pentru fiecare tip de pierdere;
Evaluarea necesitatii protectiei, prin compararea riscurilor identificate cu riscul acceptabil;
Evaluarea eficientei tehnice si economice a protectiei, prin compararea costurilor pierderilor totale cu
si fara masuri de protectie.

La evaluarea riscului de trasnet se va tine seama de urmatorii factori:

 Mediul inconjurător al construcţiei;
Tipul constructiei;
Conţinutul constructiei;
Gradul de ocupare al constructiei;
Consecintele trasnetului.

Calcule de proiectare a instalatiei de protectie la trasnet

Calculele necesare evaluarii riscurilor la care poate fi supusa o cladire sunt in general destul de
complicate si de cele mai multe ori acestea se obtin cu ajutorul unor softuri dedicate. O astfel de
procedura este detaliata in normativul I7/2011.

Exista totusi o procedura mai simpla, explicata in vechiul normativ I20, dar care nu ia in calcul atat de
multe elemente ca cea explicata intr-un mod atat de complicat in I7/2011. Nu pot spune ca nu este cea
mai completa procedura, dar este foarte greu de folosit prin multitudinea de calcule ale componentelor
de risc asociate fara ajutorul unui software dedicat.

Procedura de stabilire a necesităţii unei instalatii de paratrasnet se bazează de fapt, pe determinarea şi

compararea valorilor obţinute pentru frecventa loviturilor de trăsnet directe pe construcţie (Nd ) şi
frecventa anuala acceptata de lovituri de trasnet (riscul acceptat notat cu Nc).

Determinarea densitatii anuale a loviturilor de tranet (Ng) pentru zona in care este amplasata
constructia

Numarul mediu anual de evenimente periculoase datorita trasnetelor la care poate fi supus un obiectiv
de protejat, depinde de numarul furtunilor din regiunea în care cladirea este amplasata.

Densitatea loviturilor de trasnet la sol (Ng) este exprimata in număr de lovituri de trasnet pe km2/an si
se poate determina utilizând harta keraunica.

Ng = 0,04·Nk1,25 (nr. impact/km2an) în care Nk este un indice din harta keraunica.

In vechiul normativ I20, abrogat la data intrarii in vigoare a normativului I7/2011, sunt date
valorile Ng in funcţie de indicele keraunic cu mentiunea ca datele statistice care au stat la baza
calculelor acestor indici sunt foarte vechi.

Indicele keraunic Nk 15 20 25 30 35 40 45 50 60
Ng 1,18 1,69 2,24 2,81 3,41 4,02 4,66 5,32 6,68

Dacă nu sunt disponibile date ale Ng, pentru zonele temperate, frecventa loviturilor de trasnet pentru o
regiune se poate estima astfel: Ng = 0,1×Td , unde Td este numărul zilelor cu furtuni pe an (care pot fi
obţinute tot din hartile keraunice.

Determinarea frecventei loviturilor directe de trasnet - Nd

Frecvenţa loviturilor directe de trăsnet (Nd) pe o construcţie se determină cu relaţia:

Nd = Ng x Ae x C1 x 10-6 [lovituri/an]

în care:
Ng este densitatea anuală a loviturilor de trăsnet din regiunea în care este amplasată construcţia (nr.
impact./km2an)
Ae este suprafaţa echivalentă de expunere a construcţiei (m2)
C1 este un coeficient ce ţine seama de mediul înconjurător

Coeficientul C1 numit si factorul de amplasare, ţine seama de topografia locului în care se află obiectivul
de protejat şi de obiectele amplasate în interiorul suprafetei echivalente de expunere.

Determinarea ariei suprafeţei echivalente de expunere - Ae

Suprafaţa echivalentă de expunere Ae este aria definită de intersecţia

dintre suprafaţa solului şi o linie dreaptă avnd lungimea egala cu 3H, de pantă 1/3 care trece prin părţile
cele mai înalte ale structurii (atingându-le în acele puncte) şi care se roteşte în jurul acestora.

Relatia de calcul a suprafetei de expunere a constructiei este urmatoarea:

Ae = L x l + 6H(L + l) + 9πH² - pentru constructii dreptunghiulare de lungime L, latime l si inaltime H

Suprafaţa echivalentă de expunere Ae pentru o structură izolată este reprezentata grafic in figura de mai
jos:

Factorul de amplasare – C1

Factorul de ampasare se poate obtine din tabelul dat de normativ si prezentat mai jos:

Amplasarea construcţiei C1
Construcţie amplasată într-o zonă cu alte construcţii sau cu 0,25
arbori
Construcţie înconjurată de construcţii cu înălţimi mai mici 0,5
Construcţie izolată, fără alte construcţii pe o rază de cel puţin 3H 1
Construcţie izolată pe vârful unei coline sau promontoriu 2

Determinarea riscului acceptat (Nc)

Valorile riscului acceptat (Nc) depinde de următorii factori specifici:

Tipul construcţiei – C2
Conţinutul construcţiei – C3
 Gradul de ocupare a construcţiei – C4
Consecinţele unei lovituri de trasnet– C5

Relatia de calcul a riscului acceptat este urmatoarea: Nc = 5,5*10-3/C, unde C = C2 x C3 x C4 x C5

Valorile coeficientului C2 în funcţie de natura construcţiei

Coeficientul C2
Acoperiş
Metal Beton Combustibil
Structură
Metal 0,5 1 2
Beton 1 1 2,5
Combustibilă 2 2,5 3

Valorile coeficientului C3 în funcţie de conţinutul construcţiei

Coeficientul C3
Fără valori şi incombustibile 0,5
Valori obişnuite şi normal combustibile 1
Valori importante sau combustibile 2
Valori inestimabile, de patrimoniu sau uşor combustibile,
3
explozive

Valorile coeficientului C4 în funcţie de gradul de ocupare al construcţiei

Coeficientul C4
Neocupate 0,5
Normal ocupate 1
Evacuare dificilă sau risc de panică 3

Valorile coeficientului C5 în funcţie de consecinţele trăsnetului

Coeficientul C5
Nu necesită continuarea lucrului şi nu are efecte dăunătoare asupra mediului
1
înconjurător
Necesită continuitatea lucrului şi nu are efecte dăunătoare asupra mediului
5
înconjurător
Efecte dăunătoare asupra mediului 10

Dacă Ng ≤ Nc atunci nu este necesara o instalatie de paratrasnet sau se instaleaza la cererea expresa a
beneficiarului.

Dacă Ng > Nc, atunci este necesara o instalatie de paratrasnet a cărei eficacitate (E) se determină cu
relaţia:

E ≥ 1 – Nc/Ng
Cu ajutorul valorii E se determină din tabel de mai jos nivelul de protecţie.

Determinarea nivelului de protecţie al unei instalatii de paratrasnet în funcţie de eficacitatea E

calculată

Nivel de protecţie Distanţa de amorsare

E I (kA)
corespunzător (raza sferei fictive) R (m)
0,95 < E ≤ 0,98 Întărit (I) 2,8 20
0,90 < E ≤ 0,95 Întărit (II) 5,2 30
0,80 < E ≤ 0,90 Normal (III) 9,5 45
0 < E ≤ 0,80 Normal (IV) 14,7 60

Cazuri în care existenta unei instalatii de protectie la trasnet este obligatorie

O construcţie sau o parte a unei construcţii care intră complet în volumul de protecţie creat de o instalatie
de paratrasnet a unei alte construcţii (cu excepţia situaţiei în care dispozitivul de captare este constituit
dintr-o singură tijă simplă), nu este necesar să fie echipată cu paratrasnet. Este insa obligatoriu sa se
prevada instalarea protectiilor interioare prin montarea SPD-urilor (a descarcatoarelor).

Protectia impotriva loviturilor de trasnet este obligatorie in general la următoarele categorii de construcţii
sau instalaţii in functie de numarul de locuri, numarul persoanelor din interior, a suprafetei, sau regimului
de inaltime:

Teatre, cinematografe, săli de concert şi de sport acoperite;

Hoteluri, cămine, cazărmi, spitale, sanatorii;
Universităţi, şcoli, grădiniţe de copii şi creşe,
Construcţii care constituie sau adăpostesc valori de importanţă naţională, cum sunt muzeele,
expoziţiile permanente, monumentele istorice sau de arhitectură, arhivele pentru documente de valoare,
etc.;
Construcţii înalte şi foarte înalte (coşuri de fum, castele de apă, silozuri, turnuri);
Construcţii stabilite ca prezentând importanţă pentru diverse domenii ale economiei naţionale;
Construcţii şi instalaţii tehnologice exterioare încadrate în categoria risc mare de incendiu;
Construcţii pentru adăpostirea animalelor;
Instalaţii mobile de ridicat şi transportat, existente în aer liber (macarale)

Articole asemanatoare:

1. Masuri de protectie fundamentale impotriva loviturilor de trasnet

2. Inspectia si intretinerea sistemelor de protectie la trasnet
3. Masuri de siguranta a persoanelor in timpul furtunilor
4. Instalatii de paratrasnet
5. Protectia la supratensiune
6. Protectia instalatiilor fotovoltaice

Referinte:

1. I7/2011 - Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor
2. http://www-public.tnb.com/eel/docs/furse/BS_EN_IEC_62305_standard_series.pdf
3. https://www.dehn-international.com
Masuri de protectie fundamentale impotriva
supratensiunilor provocate de loviturile de
trasnet

Protectia impotriva supratensiunilor de origini

atmosferice trebuie sa tina cont de o evaluare a riscului in conformitate cu SR EN 62305-2, dar si de o
serie de factori tehnici cat şi economici specifici locatiei. Principalele masuri de protectie se refera la:

Legarea la pamant - instalatia de legare la pamant are rolul de a conduce si dispersa curentul de trasnet
in pamant
Echipotentializarea - legatura de echipotentializare minimizeaza diferentele de potential si poate
reduce campul magnetic
Montarea descarcatoarelor (SPD-urilor) limiteaza efectele supratensiunilor si supracurentilor indusi
de o lovitura de trasnet

Realizarea prizei de pamant si a paratrasnetului sunt printre cele mai cunoscute si utilizate masuri de
protectie impotriva efectelor descarcarilor atmosferice.

Echipotentializarea, dar mai ales utilizarea descarcatoarelor (a SPD-urilor), sunt masuri cel putin la fel
de importante, dar care in foarte multe cazuri de imobile protejate de instalatii de paratrasnet, nu exista.

Efectele supratensiunilor

In timpul furtunilor se elibereaza o cantitate mare de energie, care poate ajunge in reteaua electrica de
alimentare, avand ca rezultat distrugerea aparaturii si echipamentelor electrice.

Dependenta de aparatura electrica si electronica este in continua crestere. Supratensiunile provocate de

descarcaruile atmosferice din timpul furtunilor reprezinta o amenintare directa asupra tuturor acestor
aparate.

Defectarea acestor aparate implica costuri foarte mari de inlocuire, dar si costuri indirecte date de
perioadele de nefunctionalitate. Ma refer doar la cateva exemple: pierderea datelor din calculatoarele
personale, nefunctionalitatea centralelor termice, a sistemelor antiefractie si de detectare a incendiilor, a
sistemelor de actionare a portilor, a usilor de garaj, etc.
Ce sunt descarcatoarele si ce rol au acestea in sistemul de protectie

Supratensiunile provocate de loviturile de tranet au ca o caracteristica distincta o crestere foarte mare a

tensiunii intr-un interval foaret mic de ordinul microsecundelor. Pentru protectia impotriva acestui tip
de supratensiune se folosesc descarcatoare, numite si SPD, aparate care se conecteaza in paralel cu
intreruptorul general din tabloul electric.

Cand este sesizata o supratensiune, acesta directioneaza spre pamant sarcina electrica ce a produs
supratensiunea, iar cand tensiunea revine in limitele normale, descarcatorul iese din functiune.

Forma de unda a curentilor de trasnet este de tipul 10/350μs pentru loviturile directe si 8/20μs pentru
supratensiunile induse in urma loviturilor in apropierea imobilului.

Alegerea descarcatoarelor

Alegerea SPD se face pe baza următoarelor caracteristici:

Tipul retelei de distributie (TNC, TNCS, TT, sau IT)

Tensiunea de alimentare a instalatiei electrice
Nivelul de protecţie

Tipuri de descarcatoare

Descarcatoarele se impart in trei mari categorii, in functie de nivelul de protectie:

Decarcatoarele de tip 1 absorb o cantitate mare de energie si sunt folosite in general cand imobilul este
protejat de o instalatie de protectie la trasnet si se monteaza in tabloul electric general, la intrare pe
coloana electrica de alimentare. Cu acordul furnizorului de energie electrica local, este permisa montarea
acestuia si in BMPT, inainte de contorul de energie electrica.

Descarcatoare de tip 2 – absoarbe supratensiuni reziduale si se monteaza la nivelul fiecarui tablou

electric de distributie, in paralel cu intreruptorul general. Descarcatoarele trebuiesc conectate inaintea
dispozitivelor de protectie la curent diferential rezidual – DDR, deoarece acestea pot interpreta
supracurentul provocat de o lovitura de trasnet ca un curent de defect diferential si va intrerupe
alimentarea cu energie electrica.

Descarcatoarele de tip 3 – asigura o filtrare fina a supratensiunii, necesara echipamentelor cele mai
sensibile si sunt utilizate pentru protectia aparatelor conectate direct la prizele circuitelor finale.

Daca cladirea este echipata cu paratrasnet (conform IEC 62305), este absolut necesar montarea unui
SPD tip 1. In cazul unei instalatii rezidentiale, cand nu avem tablou electric general sau mai multe
tablouri electrice secundare, putem folosi un SPD combinat 1si 2.

Curentul maxim de descarcare

In functie de analiza de risc vom putea determina valoarea prezumata a curentului de descarcare.
Descarcarea maxima a curentului de trasnet, poate fi astfel estimata in functie de nivelul de expunere al
locatiei cladirii, conform tabelului de mai jos:

Nivelul de expunere a unei cladiri cu regim de inaltime mediu

 Mic Mediu Mare
Localizare intr-o zona Localizare intr-o regiune
urbana cu locuinte Localizare intr-o câmpie muntoasa, in apropierea
grupate lacurilor sau a padurilor
20 KA 40 KA 65 KA

Reguli de conectare a descarcatoarelor

Regula 1

Una dintre cele mai importante reguli privind conectarea SPD in circuit se refera la lungimea
conductoarelor de conectare. Avand in vedere faptul ca lungirea legaturii determina reducerea eficienţei
sistemului de protectie, conectarea SPD in circuitul protejat se face astfel incat sa rezulte conductoare
cat mai scurte.

Conductoarele de legatura la pamant ale descarcatoarelor trebuie sa aibe o sectiune de cel putin 4 mm 2
Cu.

In cazul in care sunt utilizate SPD pentru protectia supratensiunilor provocate de loviturile de trasnet,
conform categoriei IV de incercare, conductoarele de legare la pamant, trebuie sa aiba o sectiune de
minimum 16 mm2 Cu.

In cazul SPD de tip 2, standardele recomanda ca sectiune minima a conductoarelor sa fie de 4 mm 2, iar
pentru SPD de tip 1 conductoarele sa aiba o sectiune de 16 mm2
In schema de mai jos putem vedea cum putem realiza o conectare corecta a SPD, reapectand cerinta
privind lungimea conductoarelor care nu trebuie sa depaseasca 50 cm.

Regula 2

Alta regula foarte importanta se refera la separarea fizica a conductoarelor coloanei de alimentare de
conductoarele de alimentare a circuitelor protejate, sau mai exact separarea fizica a plecarilor (circuitelor
de alimentare ale consumatorilor).

Regula 3

Conductoarele de alimentare (faza, neutru si PE) trebuiesc pozate cat mai aproape unul de celalat pentru
a reduce suprafata buclei

Regula 4

Conductoarele de alimentare ale SPD ar trebui să fie pozate la distanţă de conductoarele de ieşire ale
circuitelor, pentru a evita cuplarea inductiva

Regula 5

Toate cablurile trebuie să fie protejate de părţile metalice ale tabloului (in cazul tablourilor metalice)
pentru a micsora suprafaţa de buclei pentru protectia perturbarilor electromagnetice

Tensiuni de ţinere la impuls prescrise pentru echipamente [kV]

Tensiunea de alimentare – 400V

Categoria de tinere la impuls:

Categoria IV – 6 kV
Categoria III – 4 kV
Categoria II – 2,5 kV
Categoria I – 1,5 kV

Tensiunea de tinere se referă la rezistenta de izolaţie între faza si conductorul de protectie PE.

Coordonarea cu dispozitive de protectie în amonte

Daca SPD-ul este instalat in aval de un disjunctor diferential (DDR), acesta din urma ar trebui sa fie de
tip selectiv cu o imunitate la curenti de impuls de cel puţin 3 kA (8/20 μs curent val).

Riscurile de evitat la sfarsitul vietii unui descarcator

Principalele cauze care duc la deteriorarea unui SPD sunt:

Imbatranirea naturala
Deteriorarea din cauza unor scurtcircuite ale retelei de distributie, cand avem o intrerupere a nulului
sau un scurtcircuit intre fazele retelei sau intre acestea si neutru
Cand capacitatea maxima de descarcare a fost depasita
Deteriorarea treptata a varistorului

In cazul crearii unei impendante de scurtcircuit ca urmare a unuia dintre aceste defecte, SPD-urile
trebuiesc protejate prin sigurante fuzibile sau disjunctoare electromagnetice.

Articole pe aceeasi tema:

1. Efectul supratensiunilor asupra echipamentelor si aparaturii electrice

2. Protectia la supratensiune

3. Instalatii de paratrasnet

4. Inspectia instalatiilor de paratrasnet

Inspectia si intretinerea sistemelor de protectie

la trasnet
 Sursa: www.exowel.co.za

Pentru sistemul de protectie la trasnet sa functioneze in cazul unei lovituri de trasnet, este esential ca
sistemul sa fie mentinut în stare buna, conform proiectului. Este foarte important ca toate sisteme de
protectie impotriva trasnetelor (paratrasnetele) sa fie inspectate dupa finalizarea instalarii lor si apoi
periodic conform standardelor de siguranta.

Recomandarile si cerintele stabilite de normativele si standardele in vigoare, pentru mentinerea

sistemului de protectie impotriva trasnetelor trebuie sa fie cunoscut de proprietar la finalizarea instalarii.

Verificarea periodica a sistemelor existente

Intervalul dintre inspectiile sistemelor de protectie la trasnet tine in primul rand cont de urmatorii
factori:

Clasificarea structurii sau aria protejata

Nivelul de protecție oferit de sistem
Mediu (atmosfera coroziva)
Materialele din care sunt realizate componentele sistemului
Tipul de suprafață la care sunt atașate componentele de protecție la trasnet
Rapoartari anterioare privind instalatia de protectie la trasnet

In plus fata de inspectiile periodice regulate, un sistem de protectie la trasnet trebuie să fie inspectat ori
de câte ori se fac modificări sau reparații la structura protejata, precum și ca urmare a loviturilor de
fulger cunoscute în sistem.

Se recomanda ca sistemele de protectie impotriva trasnetelor trebuie verificate vizual cel puțin anual.

In unele zone in care au loc schimbări climatice severe, este recomandabil ca inspectia vizuala sa se
faca o data la sase luni.
O inspectie completa a oricarui tip de paratrasnet ar trebui sa se faca la fiecare 3 - 5 ani. Astfel, se
recomanda ca sistemele critice sa fie verificate la 1 - 3 ani, în funcție de gradul de ocupare si/sau a
mediului în care se afla structura protejata.

In zonele care se confrunta cu schimbările sezoniere extreme de temperatura și precipitatii, este

recomandabil ca masuratorile rezistentei de dispersie a prizei de pamant, sa fie realizate în lunile calde
si uscate, precum și in lunile reci si umede.

O astfel de testare este importanta în evaluarea eficientei sistemului de protectie impotriva trasnetelor
în timpul diferitelor anotimpuri pe tot parcursul anului.

Inspectia vizuala

Inspecții vizuale sunt facute pentru a stabili următoarele aspecte:

Sistemul este în stare buna

Nu există conexiuni slabe care ar putea duce la imbinari cu rezistenta de contact crescuta
Nici o componenta a sistemului nu a fost slăbită de coroziune sau vibratii
Toate conductoarele de coborare si legaturile la pamant sunt intacte
Toate conductoarele și componentele sistemului sunt fixate pe suprafetele de montaj și sunt protejate
împotriva deplasării accidentale mecanice
Nu s-au adăugiri sau modificări ale structurii protejate care ar avea nevoie de protecție suplimentară
Nu există nici o indicație vizuală privind deteriorarea dispozitivelor de protectie la supratensiune -
SPD (descarcatoarelor)
Sistemul este conform în toate privințele cu standardul in vigoare

Testarea sistemelor de protectie la trasnet

Verificarea completa si controlul unui sistem de protectie la trasnet include inspectia vizuala, dar si o
serie de teste (incercari/masuratori):

Teste pentru a verifica continuitatea componentelor ascunse ale sistemului, construite în timpul
instalării inițiale și care nu sunt acum disponibile pentru inspecție vizuală.
Testele de rezistență ale sistemului de împământare (masurarea rezistentei de dispersie a prizei de
pamant). Rezultatele testelor ar trebui să fie comparate cu rezultatele anterioare sau initiale, dar si cu
valorile acceptate de standarde
Teste de continuitate pentru legaturile de echipotentializare a serviciilor (apa, gaze, etc.) din
interiorul sau exteriorul structurii protejate.

În cazul în care se constata ca valorile rezultate, difera în mod substantial de valorile anterioare
obtinute prin aceasi procedura de testare, este obligatoriu sa facem investigatii suplimentare pentru a
stabili motivul pentru care au rezultat aceste diferente.

Rapoartele de inspectie

Rapoartele de inspecție si buletinele de incercare trebuie sa fie puse la dispoziția beneficiarului

(propietarului instalatiei) de catre firma care realizeaza inspectia si verificarea periodica a sistemului
de protecție la trasnet. Singurele firme autorizate sa faca acest tip de verificare si incercare a sistemelor
de protectie la trasnet sunt firmele atestate de Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul
Energiei - ANRE si care detin un Atestat A1 - pentru incercari de echipamente si instalatii electrice de
joasa tensiune.

Aceste rapoarte si buletine de incercare trebuie sa contina informatii suficiente pentru a documenta
toate domeniile de importanta referitoare la metodele de instalare, tipul și starea componentelor de
sistem, metode de testare, precum si inregistrarea corespunzătoare a testelor cu datele obținute.

Pastrarea si arhivarea inregistrarilor

Propietarul instalatiei trebuie sa pastreze si sa arhiveze inregistrarile referitoare la verificarile si

testarile periodice ale sistemului de protectie la trasnet, referitoare la:

Starea generala a conductoarelor de captare, a conductoarelor de coborare, dar si a celorlate

componente ale sistemului
Masurile existente, sau care se impun referitoare la protectia impotriva coroziunii
Starea sistemelor de fixare a conductoarelor și a componentelor sistemului
Rezultatele masuratorilor si testelor refritoare la priza de pamant, continuitatea galvanica a instalatiei
de captare, etc.
Orice abateri de la proiectul instalatiei sau a cerintelor impuse de standard

Intretinerea sistemelor de protectie la trasnet

Intretinerea unui sistem de protectie la trasnet este extrem de importanta. Caracteristicile fizice si
electrice ale unui sistem de protectie la trasnet, trebuiesc mentinute în conformitate cu cerintele de
proiectare.

Chiar daca proiectantul sistemului de protectie la trasnet a luat masuri de precautie speciale pentru a
asigura protecția impotriva coroziunii a componentelor sistemului in functie de expunerea acestora,
multe componente ale sistemului au tendinta naturala de a pierde eficiența de-a lungul anilor, din cauza
factorilor de coroziune, a deteriorarilor legate de mediu, dar și daune provocate de loviturile de fulger.

Proceduri de intretinere a sistemelor de protectie la trasnet

Proprietarii cladirilor protejate de sistemede protectie la trasnet, ar trebui sa stabileasca programe de

intreținere periodica. Procedurile de intretinere a instalatiei de paratrasnet trebuie sa devina o parte a
programului global de intreținere a structurii protejate.

Un program de intreținere trebuie sa contina o lista a elementelor de verificat si/sau de testat, pentru a
stabili o procedura clara de întretinere, care poatet fi urmata apoi în mod regulat.

Frecvența de procedurilor de întreținere depinde de următoarele:

Degradarea sistemului provocata de mediul inconjurator

Frecventa loviturilor de trasnet inregistrate in sistemul de protectie
Nivel de protecție necesar
Expunerea la daune

Un bun program de intretinere ar trebui sa contina prevederi referitoare la:

 Inspecția tuturor conductoarele și componentele sistemului
Strangerea tuturor clemelor si a altor elemente de imbinare sau conectare
Masurarea rezistentei sistemului de protecție la trasnet
Măsurarea rezistentei de disperie a prizei de pamant
Inspectia si testarea dispozitivelor de protectie la supratensiune (a SPD-urilor) pentru a determina
eficacitatea acestora
Verificarea pieselor de separatie
Masurarea si testarea, pentru a determina eficacitatea sistemului de protectie impotriva trasnetelor,
dupa fiecare modificare sau extindere a structurii protejate

Inregistrarile obtinute in urma procedurilor de intretinere, dar si actiunile corective care au fost sau vor
fi luate, trebuiesc pastrate.

Astfel de înregistrari ofera un mijloc de evaluare obiectiva si fundamentata a componentelor sistemului

de protectie la trasnet si mai apoi pot servii drept baza pentru revizuirea procedurilor de intretinere.

nstalații de Paratrasnet
INSTALATIA DE PARATRASNET constituie principala măsură de protecție la loviturile directe de
trasnet in cazul furtunilor.
O ameninţare pentru instalaţiile electrice o constituie și apariţia supratensiunilor cauzate de descărcările
electrice chiar daca cestea au loc mult mai departe de imobilul dvs..

Dacă o lovitura de trasnet loveşte o instalaţie de paratrasnet, atunci o bună parte din energia trasnetului
este deviată spre pământ, dar şi spre instalaţia electrică proprie, iar prin sistemele de legare la pământ şi
la alte instalaţii.

Chiar dacă avem o instalatie de paratrasnet, o lovitura de trasnet în apropriere poate produce pagube.
Acest lucru se poate combate prin reducerea supratensiunilor induse, până la un anumit nivel care să nu
mai reprezinte un pericol pentru consumatorii finali, prin instalarea de descarcatoare de supratensiune
pe zone de protecţie.

Așadar când vorbim de protecția la loviturile de trasnet, trebuie să avem în vedere un sistem de protecţie
împotriva loviturilor de trasnet, în care includem:

sistemul de protecţie exterioară (dispozitivul de captare, de coborâre, instalaţia de legare la

pământ)
sistemul de protecţie interioară - montarea descarcatoarelor la supratensiune (SPD)

Paratrasnet cu dispozitiv de amorsare - PDA

Acest sistem de protecţie împotriva loviturilor de trasnet, este net superior sistemului clasic, asigurând
o zonă de protecţie superioară prin faptul că se creează artificial o ionozare în vârful captatorului,
reacţionând astfel la o lovitură iminentă de trasnet.

La utilizarea paratrasnetelor cu PDA, se va acorda atenţie alegerii corecte a nivelului de protecţie,

paratrasnetului, locului de montaj, dar şi sistemului de coborâre şi realizării corecte a prizei de pământ.
O astfel de instalaţie de protectie impotriva trasnetului este compusă din:

un dispozitiv PDA montat pe un catarg

conductoare de coborâre
priza de împământare pentru dispersia curentului de trasnet

Avantaje

este un sistem mult mai simplu şi eficient decât cel clasic

nu afectează aspectul arhitectural al clădirilor

Captatorul

se montează la cel puţin 2 m deasupra celui mai înalt punct al zonei pe care o protejează
montarea acestuia se realizeauă în general pe un catarg
dacă catargul este ancorat, atunci aceste ancorări se leagă în punctele de jos, la conductoarele de
coborâre conform I 20

Conductoarele de coborare

Sstemul PDA este legat la pământ prin cel puţin o coborâre.

Sunt necesare două coborâri, daca:

lungimea orizontală a a conductorului de coborâre este mai mare decât lungimea verticală a
aceluiaş conductor
înălţimea construcţiei este mai mare de 28 m

Traseul de coborâre trebuie să urmeze următoarele reguli:

urmează calea cea mai scurtă până la priza de pământ

traseul de coborâre trebuie proiectat în aşa fel încât să nu aibe cotituri bruşte iar razele de curbură
să fie de minim 20 cm
să evite întoarcerile şi urcările
montarea conductoarelor de coborâre se va face la o distanţă de minim 0.5 m de marginile uşilor şi
ferestrelor
conductorul de coborâre va avea trei fixări pe metru.

Conductoarele de coborare pot fi din cupru stanat, inox sau aluminiu, având dimensiunile recomandate
în normativ. Execuţia acestora se recomandă să se facă dintr-o singură bucată, fără îmbinări.

În cazul în care este necesară îmbinarea, numărul acestor îmbinări trebuie redus la minim şi să fie
realizate prin sudare sau prin bride speciale.
Conductoarele de coborare se recomandă a fi montate în exteriorul clădirilor, la o distanţă de 10 cm de
pereţii din material combustibil. La 2 m înălţime deasupra solului, conductorul de coborâre se va
întrerupe, legătura electrică fiind realizată cu o piesă de separaţie.

Cu ajutorul piesei de separaţie se poate separa conductorul de coborâre de priza de pamant cu

ocazia măsurătorilor rezistenţei prizei de împământare. Pentru protecţia conductorului de coborâre se
poate monta o teacă de protecţie.

Priza de pamant

Priza de pamant aferentă unei instalatii de paratrasnet va avea o rezistenţă cel mult egală cu 1Ω.
Construcția prizei de pamant va necesita o atenție deosebită şi va fi constituită din 3 - 5 ţăruşi de 2 m
dispuşi în triunghi, legaţi prin platbandă și îngropați la cel puţin 0,5 m adâncime.

Este obligatorie realizarea legăturilor echipotenţiale atât a obiectelor metalice exterioare cât şi a celor
interioare din clădirea protejată. Secţiunea minimă a conductorului de legătură este de 16 mm2
Informații generale

Descriere: OPR 45 ABB

Lățime : 105 mm

Înălțime: 85 mm

Lungime: 390 mm

Greutate net: 2400 g

Clasa de supratensiune: II

Produs principal Tip: ESEAT

Material: otel inoxidabil

Produsul detine avize si agremente tehnice in constructii

Protejează sistemele electrice împotriva supratensiunii tranzitorie (fulger).

În timpul unei furtuni, câmpul electric înconjurător se poate ridica la valori între 10-20
kV/m. De îndată ce domeniul depăşeşte un prag reprezentând risc minim de un fulger, OPR
fulger terminal este activat.

Caracteristica unică a elementului de captare QPR este ca înaintea formării naturale a

fulgerului, generează o descărcare electrică în direcția acestuia, captându-l și dirijându-l către
pământ.

Este deosebit de eficient în protecția clădirilor industriale, administrative, monumente

istorice, stadioane etc.

Se montează la cel puțin 2 metri deasupra celui mai înalt punct de pe clădire.

Nivel protectie/raza de protecție

Inaltime
I(Raza = 20m) II(Raza = 45m) III(Raza = 60m)
montaj
OPR 45 OPR 45 OPR 45
h(m) Raza de protectie RP (m)
2 25 28 32
3 37 42 48
4 50 56 64
5 63 70 80
6 63 71 81
8 63 71 82
10 64 72 82
15 64 73 84
INSTALATIA DE PARATRASNET constituie principala măsură de protecție la loviturile
directe de trasnet in cazul furtunilor.
O ameninţare pentru instalaţiile electrice o constituie și apariţia supratensiunilor
cauzate de descărcările electrice chiar daca cestea au loc mult mai departe de imobilul
dvs..

Dacă o lovitura de trasnet loveşte o instalaţie de paratrasnet, atunci o bună parte din
energia trasnetului este deviată spre pământ, dar şi spre instalaţia electrică proprie, iar
prin sistemele de legare la pământ şi la alte instalaţii.

Chiar dacă avem o instalatie de paratrasnet, o lovitura de trasnet în apropriere poate

produce pagube. Acest lucru se poate combate prin reducerea supratensiunilor induse,
până la un anumit nivel care să nu mai reprezinte un pericol pentru consumatorii finali,
prin instalarea de descarcatoare de supratensiune pe zone de protecţie.

Așadar când vorbim de protecția la loviturile de trasnet, trebuie să avem în vedere un

sistem de protecţie împotriva loviturilor de trasnet, în care includem:

sistemul de protecţie exterioară (dispozitivul de captare, de coborâre, instalaţia de

legare la pământ)
sistemul de protecţie interioară - montarea descarcatoarelor la supratensiune
(SPD)
Paratrasnet cu dispozitiv de amorsare - PDA

Acest sistem de protectie la lovituri trasnet, este net superior sistemului clasic,
asigurând o zonă de protecţie superioară prin faptul că se creează artificial o ionozare
în vârful captatorului, reacţionând astfel la o lovitură iminentă de trasnet.

La utilizarea paratrasnetelor cu PDA, se va acorda atenţie alegerii corecte a nivelului de

protecţie, paratrasnetului, locului de montaj, dar şi sistemului de coborâre şi realizării
corecte a prizei de pământ.

O astfel de instalaţie de protectie impotriva trasnetului este compusă din:

un dispozitiv PDA montat pe un catarg

conductoare de coborâre
priza de împământare pentru dispersia curentului de trasnet
Avantaje

este un sistem mult mai simplu şi eficient decât cel clasic

nu afectează aspectul arhitectural al clădirilor
Captatorul

se montează la cel puţin 2 m deasupra celui mai înalt punct al zonei pe care o
protejează
montarea acestuia se realizeauă în general pe un catarg
 dacă catargul este ancorat, atunci aceste ancorări se leagă în punctele de jos, la
conductoarele de coborâre conform I 20
Conductoarele de coborare

Sstemul PDA este legat la pământ prin cel puţin o coborâre.

Sunt necesare două coborâri, daca:

lungimea orizontală a a conductorului de coborâre este mai mare decât lungimea

verticală a aceluiaş conductor
înălţimea construcţiei este mai mare de 28 m
Traseul de coborâre trebuie să urmeze următoarele reguli:

urmează calea cea mai scurtă până la priza de pământ

traseul de coborâre trebuie proiectat în aşa fel încât să nu aibe cotituri bruşte iar
razele de curbură să fie de minim 20 cm
să evite întoarcerile şi urcările
montarea conductoarelor de coborâre se va face la o distanţă de minim 0.5 m de
marginile uşilor şi ferestrelor
conductorul de coborâre va avea trei fixări pe metru.
Conductoarele de coborare pot fi din cupru stanat, inox sau aluminiu, având
dimensiunile recomandate în normativ. Execuţia acestora se recomandă să se facă
dintr-o singură bucată, fără îmbinări.

În cazul în care este necesară îmbinarea, numărul acestor îmbinări trebuie redus la
minim şi să fie realizate prin sudare sau prin bride speciale.

Conductoarele de coborare se recomandă a fi montate în exteriorul clădirilor, la o

distanţă de 10 cm de pereţii din material combustibil. La 2 m înălţime deasupra solului,
conductorul de coborâre se va întrerupe, legătura electrică fiind realizată cu o piesă de
separaţie.

Cu ajutorul piesei de separaţie se poate separa conductorul de coborâre de priza de

pamant cu ocazia măsurătorilor rezistenţei prizei de împământare. Pentru protecţia
conductorului de coborâre se poate monta o teacă de protecţie.

http://search-
ext.abb.com/library/Download.aspx?DocumentID=2CTC435056D1701&LanguageCode=
en&DocumentPartId=&Action=Launch