CĂILE DE ADMINISTRARE A

MEDICAMENTELOR ÎN TIMPUL
RESUSCITĂRII
CARDIOPULMONARE

RC (UK)
 Obiective

• Înţelegerea necesităţii obţinerii

unui acces intravenos
• Revizuirea echipamentului
folosit
• Locurile preferate pentru accesul
venos
• Înţelegerea complicaţiilor care pot
surveni
RC (UK)
Căi de administrare a
medicamentelor
Calea intravenoasă
Drogurile pot fi administrate atât în sistemul venos
periferic cât şi pe cateter central. Chiar dacă peack-
urile plasmatice sunt obţinute mai rapid în cazul
administrării pe cateter central, pentru a monta
cateterul ar trebui întreruptă RCP ceea ce nu este
corect.
Drogurile administrate în sistemul venos periferic
ar trebui urmate de administrarea a cel puţin 20 ml de
fluid şi de ridicarea extremităţilor.
 Avantajele accesului venos

• Administrarea medicamentelor

• Administrarea fluidelor

• Recoltarea probelor de sânge

• Introducerea cateterelor de pacing

RC (UK)
Accesul venos
periferic

• Extremitatea superioară
–Partea dorsală a palmei

–Antebraţ, fosă antecubitală

• Gât
RC (UK)
 Complicaţii ale accesului venos
periferic
Imediate
 Tardivevenei
Eşecul canulării • Tromboflebită
 Formarea hematomului • Celulită
 Extravazarea medicamentelor,
 a fluidelor
 Pericol de afectare a structurilor
învecinate
 Embolie gazoasă
 Fragmentarea/ruperea canulei sau a
acului

RC (UK)
 Accesul venos central

• Vena jugulară internă

• Vena subclaviculară

RC (UK)
Vena jugulară
internă dreaptă

Artera carotidă Cartilajul

comună dreaptă tiroidian

Vena subclaviculară Vena subclaviculară

dreaptă stângă

RC (UK)
 Complicaţii ale canulării
venelor centrale
• Puncţie arterială
• Hematom
• Hemotorax
• Pneumotorax
• Embolie gazoasă
• Pericol de afectare a structurilor
învecinate
• Aritmii
RC (UK)
Căi de administrare alternativă
 Administrarea traheală a
medicamentelor
• Imposibilitatea canulării venoase
• Necesitatea tubului traheal in situ
• Ajustarea dozei şi a volumului
• Dispersia în arborele bronşic

RC (UK)
 Administrarea traheală a
medicamentelor
 Medicamente care Medicamente care nu
pot fi administrate
endotraheal:
pot fi administrate
endotraheal:
 Epinefrina
• Amiodaronă
 Lidocaina
• Bicarbonat de sodiu
 Atropina
• Calciu
 Naloxona

RC (UK)
Calea intraosoasa
Calea intraosoasă este folosită mai ales la
copii dar poate fi folosită şi la adulţi. Drogurile
administrate intraosos ating o concentraţie
plasmatică eficientă într-un timp comparabil cu
administrarea pe cateter venos central.
Calea intraosoasa
Medicamentele si fluidele in SCR
1. Adrenalina (f 1mg/ml)
 1 mg la 3-5 minute i.v.

2. Amiodarona (f 150 mg)

 Indicatii : FV refractara la 3 socuri
 Doza: 300 mg i.v. (diluat in glucoza 5% pana la 20 ml) → ±
repetare 150 mg → perfuzie 900 mg/24h
Reactii adverse: bradicardie, hipotensiune
3. Lidocaina
Indicatii: FV
TV refractare (linia a 2-a dupa Amiodarona)
Doza: 1-1,5 mg/kg ±50 mg (maxim 3 mg/kg prima ora)
Medicamentele si fluidele in SCR
4. Magneziu sulfat (f 50% , 20%)
Indicatii: FV refractara cu hipoMg
Tahiaritmii ventriculare + hipoMg
Toxicitate digitalica
Doza: 2 g i.v. in 1-2 min ± repetare la 10-15 min

5. Bicarbonat de Na(sol 8,4%-1mEq/ml)

Indicatii:
• SCR cu hiperpotasemie
• Intoxicatie cu antidepresive
• ± pH ≤ 7,1
Doza: 50 ml sol. 8,4% p.e.v.

6. Calciu (sol 10%)

Indicatii : DEM cu – hiperpotasemie/ hipocalcemie
- supradozare blocanti de Ca
Doza : 10 ml i.v. +/-repetat
Medicamentele si fluidele in SCR
 Hipovolemia este o cauză potențial reversibilă de SCR.
Administrați fluide rapid, dacă hipovolemia este suspectată.
 În stadiile inițiale ale resuscitării nu sunt clare avantajele
folosirii coloizilor, așa că folosiți soluții cristaloide izotone ,
soluție Hartman sau clorură de sodiu 0,9% (evitați glucoză,
care este redistribuită rapid în afara spațiului intravascular și
provoacă hiperglicemie și poate înrăutăți recuperarea
neurologică după stopul cardiac.
 Dacă fluidele ar trebui administrate de rutină în SCR, este o
problemă controversată( nu sunt publicate studii
umane ,care să evalueze în mod specific avantajele folosirii de
rutină a fluidelor, comparativ cu lipsa fluidelor
 în timpul stopului cardiac normovolemic)
Întrebări?

RC (UK)
Rezumat
• Dacă aveţi la îndemână o canulă venoasă
periferică funcţională, folosiţi-o de la început
• Venele centrale reprezintă cea mai bună
alegere, dacă situaţia permite, dar fiţi atenţi la
complicaţii
• Calea endotraheală poate fi folosită cu
ajustarea corespunzătoare a dozelor
• Calea intraosoasă este folosită mai ales la
copii
RC (UK)