Îngrijirea pacientului cu

colecistită acută
 Patogenie
Procesul inflamator începe cu obstrucția ductului cistic sau a ampulei biliare.
Mecanismul exact prin care aceasta este inițiată este încă neclar.
Microorganisme sunt evidentiate în 80% din cazuri în stadiul precoce al
bolii. Escherichia coli este principala bacterie descoperită, alte microorganisme sunt
coci gram-negativi aerobi,enterococi și unii anaerobi. Invazia bacteriană nu este
considerată ca evenimentul inițial, deoarece 20% dintre pacienți nu prezintă bacterii
la examen. Astfel se consideră invazia bacteriană eveniment secundar, nu principal.
Factorii care pot iniția procesul inflamator includ:

 formarea de mediatori ai inflamației: lisolecitina si prostaglandine

 creșterea presiunii intraluminale
 compromiterea aportului de sânge
 iritația chimică a acizilor biliari.
 Cauze si factori de risc
 Adesea factorii predispozanți cresc riscul pacienților
de a dezvolta staza biliară: 

 dietele de înfometare
 nutriția parenterală
 analgezicele narcotice
 lipsa mobilizării după intervenții chirurgicale.
 Hipovolemia și șocul predispun la ischemie.
Ischemia poate să apară și în vasculițele vaselor
mici și medii, complicație a chimioembolizării
hepatice. 
Compresiile extrinseci pot juca un rol în
determinarea stazei biliare. 
 Simptomatologie
 Colecistita acută debutează frecvent prin dureri in hipocondrul drept care cresc
rapid în intensitate, au evoluție în platou și nu cedează la analgezicele obișnuite. Pe
măsură ce vezicula biliară se destinde, durerea iradiază scapular drept. Durerea
iradiată periombilical sau spre hipocondrul stâng arată o participare pancreatică.
Tendința la generalizare însoțită de apărare semnifică evoluția spre perforație.

Colecistita acută se manifestă frecvent și prin febră. O curbă febrilă cu oscilații de tip

septic, insoțită de frison și icter trădează existența unei angiocolite sau instalarea
unei complicații: abces sau necroză parietală. La batrâni febra nu este concordantă
cu gravitatea leziunilor. 

Frisonul are mare importanță mai ales la vârstnici, traducând prezența unor forme
distructive. 
Aproximativ 20% dintre pacienți prezintă icter moderat care poate fi determinat de
edemul hepatic, edemul ductal biliar sau prezența calculilor în căile biliare
principale. 
Greața și vărsăturile sunt prezente la peste jumătate dintre bolnavi. Vărsăturile
frecvente arată migrarea unui calcul în coledoc sau asocierea unei pancreatite. 
Icterul survine doar la un sfert din pacienți, nu este intens și nu semnifică
întotdeauna existența unui calcul în căile biliare principale, putând fi determinat de
odită, pancreatită cefalică de însoțire, calcul inclavat în cistic sau infundibul ce
comprimă coledocul. 
 Diagnosticare
Investigații paraclinice și imaginistice
 Studii de laborator
 Datele de laborator sunt nespecifice pentru colecistita acută, dar sunt utile în
diagnosticul diferențial și aprecierea complicației.
 Acestea cuprind:

• Leucocitoză între 8.000-14.000 GA/mmc în formele necomplicate

• Creșterea leucocitozei peste 20. 000 GA/mmc semnifică dezvoltarea unei
complicații
• Lipaza, amilaza, calcemia, amilazuria permite recunoașterea unei pancreatite
asociate
• Creșterea bilirubinemiei peste 5mg% și a FA arată un obstacol coledocian
• Testele hepatice funcționale sunt normale, cu excepția amilazelor puțin crescute
• Testele de inflamație sunt pozitive
• Hemocultura poate fi pozitivă și indica un proces angiocolitic.
 Studii imagistice
 Radiografia abdominală pe gol arată umbra mărită a veziculei
destinse, prezența calculilor radioopaci, aerobilie - fistula bilio-
digestivă, gaze în peretele vezicular - colecistita acută
emfizematoasă. De asemenea ajută la excluderea unui ulcer
peforat cu pneumoperitoneu evocator.
 Echografia hepato-bilio-pancreatică efectuată în urgență este
foarte utilă și fiabilă, evidențiind litiaza, apreciază dimensiunile
veziculei biliare, modificările parietale (perete îngroșat, lizereu
hipodens sau dublu contur), prezența abceselor juxtaveziculare,
dilatarea căilor biliare și identificarea leziunilor asociate.
 Tomografia axială computerizată oferă același tip de date și de
aceeași fidelitate. Ca alternativă de explorare se poate face o proba
de excreție a radionuclidului care arată o veziculă destinsă.
 Diagnosticul diferențial se face între formele clinice ale
colecistitei acute și cu alte afecțiuni cu tablou clinic asemanător.
 Tratament
 Aspectul clinic general și local al colecistitei acute este suficient de
alarmant pentru a motiva internarea în spital. Momentul chirurgical se
alege în funcție de forma anatomoclinică a fiecărui caz.
 Tratamentul medical
 Tratament chirurgical
 Colecistita acută este cea mai frecventă complicaţie a litiazei
biliare(95%).Tratamentul indică teste chirurgicale şi se efectuează în 3
situaţii:
 1)Operaţia de urgenţă;
 2)Operaţia precoce;
 3)Operaţia întârziată;
 1)Operaţia de urgenţă
 -se adresează pacienţilor care prezintă la externare o
complicaţie(perforaţie,colecisto- pancreatică) sau la care boală
progresează rapid spre stare toxică.
 Evoluție și complicații
 Sub terapie antibiotică rar se produce o ameliorare clinică, de cele
mai multe ori se instalează o fază staționară de colecistită acutaă
racită.
 Evoluția nefavorabilă se referă la pacienții care fac complicații.
Peritonitele biliare care pot fi generalizate sau localizate, cel mai
frecvent se înregistrează o peritonită localizată cu apariția la câteva
zile a unui plastron ce dedublează peretele, ca un blindaj, sensibil
uniform la palpare și mat la percuție.

 Colecistita acută, sub terapie medicamentoasă, poate evolua spre

reabsorbție lentă, incompletă sau spre abcedare, când starea generală
se înrăutățește, durerea crește, febra este de tip septic, crește
leucocitoza și apare ramolirea locală a plastronului.
 O altă complicație este angiocolita, care poate avea forme grave ca
cea icterouremigenă.
 Rolul asistentului medical în îngrijirea
pacientului cu colecistită acută
Asistenta medicala : este persoana care poate acorda îngrijiri calificate,cu devotament,
posedând cunoştinţe tehnice necesare şi având un simţ al responsabilităţii foarte dezvoltat
 Rolul delegat :

 Asistenta administrează medicametele la indicaţia medicului. Va pregăti medicamentele

pentru calmarea durerii şi instrumentarul steril necesar.
 Asistenta medicală va administra:
 Antalgice: Algocalmin 4 fiole/zi sau ½ fiolă Fortal. Dacă colica nu cedează a administra
Mialgin 100-150 mg la 6-8 ore;
 Antispastice: Scobutil compus 3-4 fiole/zi, sulfat atropină 0,5 mg s.c. 2-3ori/zi, Papaverină
4 fiole/zi, Nitroglicerină sublingual sau injectabil 1-2 mg(2-4tablete) la 15-20 minute;
 Antiemetice: Emetiral supozitoare,Torecan şi Plegomazin injectabil;
 Antibiotice: pentru combaterea infecţiei: Ampicilină injectabilă 2 g la 4 ore.
 Rolul propriu :
 Asistenta medicală va recolta sânge pentru examenele urgente:numărătoarea
leucocitelor,bilirubinemia,TGO,TGP,ionogramă sanguină, rezerva alcalină, amilazemie,
glicemie şi urină pentru urobilinogen şi pigmenţi biliari.