Professional Documents
Culture Documents
Istoricul Microbiologiei - I
Istoricul Microbiologiei - I
• Aplicaţii:
-medicina umană şi veterinară;
- industrie;
- agricultură.
IMPORTANŢA ŞI SCOPURILE
Biotehnologia:
- constă în utilizarea tehnicilor microbiologice şi biochimice pentru
obţinerea unor produse necesare omului:
- antibiotice (streptomicina, eritromicina, tetracicline, etc.);
- alimente (în special produse lactate);
- mediatori sau hormoni (insulină, steroizi, factorul de
necroză tumorală, interferoni, interleukina 2, factorul VIII,
streptokinază);
- vaccinuri;
- aminoacizi;
- vitamine;
- acizi;
- etanol;
- acetonă, etc.
CLASIFICAREA BACTERIILOR
• Dimensiuni:
- variabile cu:
- genul/specia;
- condiţiile de mediu;
- vârsta culturii.
- în medie au lungime 3-6 m şi grosime 0,5-1 m;
- excepţii: foarte mici (Francisella tularensis – 0,5/0,2 m) sau
foarte mari (Caryophanon latum – 6-30 m/3 m).
• Forma:
Coci – bacterii cu formă rotundă:
- sferice (ex: stafilococii);
- ovalare (ex: streptococii);
- reniforme (ex: meningococi, gonococi);
- lanceolate (ex: pneumococi).
CLASIFICAREA BACTERIILOR
Bacili – bacterii cu formă de bastonaşe:
- cu extremităţi ascuţite (ex: fusobacterii);
- cu extremităţi măciucate (ex: bacilul difteric);
- cu extremităţi rotunjite (ex: Enterobacteriaceae);
- cu extremităţi retezate (ex: bacilul antraxului).
Cocobacili – bacterii intermediare între coci şi bacili (ex: hemofilii);
Vibrioni – bacterii cilindrice, scurte, incurbate, ca o virgulă (ex:
vibrionul holeric);
Bacterii spiralate – bacterii spiralate, flexibile (ex: spirochete) sau
rigide (ex: spirili);
Actinomicete –filamente lungi, ramificate ce se fragmentează
ulterior rezultând bacili de dimensiuni variate (ex:
actinomicete).
CLASIFICAREA BACTERIILOR
• Prezenţa capsulei: prezenţa capsulei reprezintă un caracter de
virulenţă; există bacterii incapsulate sau neincapsulate.
• Prezenţa sporilor: există bacterii sporulate sau nesporulate;
genuri sporulate: Clostridium, Bacillus.
• Modul de grupare: este determinat de modalitatea în care se
realizează diviziunea:
- după planuri succesive de diviziune paralele (grupări in diplo –
ex: meningococii, gonococii, pneumococii, în lanţuri – ex:
streptococii, în formă de L, V, N, M, palisade sau litere
chinezeşti – ex: bacilul difteric);
- după 2-3 planuri perpendiculare succesive (tetrade – ex:
micrococii sau structuri cubice – ex: Sarcina lutea);
- după planuri orientate diferit (grupuri neregulate de celule –
ex: stafilococii).
• Tinctorialitate: coloraţia Gram – bacterii Gram + sau Gram –
• Localizare: extracelulare şi intracelulare.
DIMENSIUNILE MICROORGANISMELOR
CLASIFICAREA BACTERIILOR
Forme de bacterii
CLASIFICAREA BACTERIILOR
Modalităţi de grupare
LOCALIZAREA BACTERIILOR
TAXONOMIE MICROBIANĂ
• Taxonomia (limba greacă: taxis = ordine, aranjare): ştiinţa care
se ocupă cu clasificarea organismelor.
• Iniţial s-a încercat pentru bacterii clasificarea “în chei” (cheia
= un grup de indivizi cu caractere comune evidente) – a
condus la erori.
• Clasificarea pe baze filogenetice – la bază taxonul =
unitatea taxonomică (grup de indivizi asemănători cu strămoş
comun).
• Principalele unităţi taxonomice utilizate în bacteriologie sunt
(în ordine descrescătoare): regnul; clasa; ordinul; familia;
genul; specia.
Recent, datorită progreselor geneticii moleculare (hibridări de
acizi nucleici, tehnici cu anticorpi monoclonali, analiza
secvenţelor ARN ribozomal) au putut fi luate în discuţie şi
criterii genetice ceea ce a condus la schimbarea încadrării
taxonomice a multora.
TAXONOMIE MICROBIANĂ