Hormonii și rolul lor în

organism
 Dragoș Ionela
 Cociobanu Denisa
 Marcu Clara
 Rusu Elena
 Caraza Andreea
 Platon Larisa
 ENOCRINOLOGIA
Endocrinologia(grecescul endon-
înăuntru,krino-a elimina și logos-știința) este
știința ce studiază structura și funcția sistemului
endocrin,precum și biosinteza,acțiuniile și
metabolismul hormonilor,secreția acestor
hormoni în normă și în dereglările funcției
glandelor endocrine,afecțiuni ce apar în caz de
dereglări.
 Endocrinologia

 Este una dintre cele mai intensiv

dezvoltate ramuri ale medicinii clinice și
teoretice
 Fiecare al 5 premiu Nobel în medicină a
fost acordat pentru studii în domeniul
Endocrinologiei (T.Coher 1909 F.Banting,D.Mark-Leod
;
1923;Otto Levi 1939; B.Husei 1947;T.Rehțâștein,E.Kendall,F.Hench
1950;Vinsent De Vinio 1955;R.Yalou 1977;E.Saizerlend
1971;S.Bergstrum,B.Samuielson,D.Wein 1982)
 Sistemul endocrin

 Componentele sistemului enocrin:

 A. Glandele endocrine și sitemul enocrin difuz
 B. Hormonii
 C. Căile de transport
 D. Receptorii hormonali
 Glandele enocrin sunt structuri funcționale înalt
specializate în complexul proces de sinteză
hormonală.
 Hormonii
 Cuvântul hormon provine din limba greacă(hormano-a excita,a stimula,a
activa)
 Hormonii sunt mesagerii informației sistemului endocrin și sunt secretați în
cantități extrem de mici de glande endocrine sau de alte țesuturi unde își
exercită efectele biologice.
 Acțiunea hormonilor este mediată de receptori, structuri macromoleculare
membranare,citoplasmatice sau genomice, cu care interacționează specific și
traduc informația adusă de hormon în evenimente post-receptor prin care
celula țintă se conformează mesajului.
 Hormonii activeaza un sistem celular enzimatic care în afara acțiunii
hormonului este în repaus,sau induc o sinteză enzimatică.
 Acțiunea lor se poate exercita la distanță de locul secreției (acțiune
enocrină),ajungând la celulele țintă pe cale circulatorie sau ,dimpotrivă ,pot
acționa:
 în vecinătatea locului în care au fost sintetizați (acțiune paracrină),
 pe celula juxtapozată (vecină) celulei care i-a produs (acțiune juxtacrină),-
chiar pe celula care i-a produs (acțiune autocrină).
 Hormonii: clasificare

Structural se disting 4 grupe principale:

Hormonii peptidici: sunt un grup heterogen ,peptide mici
(hipotalamic) până la macroproteine-STH191 aminoacizi
Hormoni derivați din aminoacizi: substanțe monoaminice-
adrenalina,noradrenalina,dopamina,hormonii tiroidieni.
Hormoni steroizi: sintetizați plecând de la colesterol-steroizii
suprarenali și gonadali.
Eicosanoizii: sunt compuși derivați din acizi grași
polinesaturați(acidul arahidonic) cuprinzând
prostaglandinele,tromboxanii,leucotrinele. Acești produși sunt
sintetizați de majoritatea celulelor, sunt stocați și apoi eliberați,
acționând paracrin sau autocrin.
 Clasificare

Fizico-chimic,hormonii sunt caracterizați drept:

Hidrosolubili-hormonii peptidici și monoaminici-
interacționează cu receptorul membranar al celulei țintă.
Liposolubili-hormonii tiroidieni și steroizi-penetrează
membrana celulei țintă și acționează asupra unor receptori
citoplasmatici sau nucelari.
 Sistemul enocrin controleaza
 Cresterea și dezvoltarea pre-și postnatală,
 Mentinerea homeostaziei mediului intern,
 Metabolismele
intermediare(proteic,glucidic,lipidic,hidro-electrolitic)
 Reprducere,
 Comportamentul sexual,
 Adaptarea organismului în condiții neobișnuite ca natură
și intensitate (stres),
 Funcționalitatea imună,
 Transformarea malignă și promovarea creșterii unor
tumori etc.
 Sistemul endocrin

Sistemul nervos și cel endocrin

 Asigură transimiterea informatiilor între celule și

țesuturi,asigurându-se reglarea tuturor functiilor
organismului și funcționarea acestuia ca un tot unitar.
 Sistemul endocrin

Este reprezentat de 8 glande:

1. Hipofiza-glanda pituitară
2. Epifiza-glanda pineală
3. Glanda tiroidă
4. Glandele paratiroida -aproximativ 4
5. Timusul
6. Pancreasul endocrin
7. Suprarenalele
8. Gonadele: masculine- testicule, feminine - ovare
Sistemul neuronilor parvocelulari –
hormoni hipofizotropi
A. Liberine:
1: Tireoliberina- TRH – stimulează celulele adenohipofizei
secretoare de hormon tireotrop TSH și nespecific celulele
lactotrope ce secreta prolactină și PRL,
2. Gonadoliberina- Gn- RH- stimulează celulele adenohipofizei
secretoare de hormoni foliculostimulant FSH și
luteinizant LH,
3. Corticoliberina- CRH- stimulează celulele adenohipofizei
secretoare de corticotropină ACTH,
4. Somatoliberina- GRH- stiumuleazî celulele adenohipofizei
secretoare de hormon somatotrop STH,
5. Melanoliberina- MRH- stimulează celulele adenohipofizei
secretoare de hormon melanotrop MSH.
Sistemul neuronilor parvocelulari-
hormonii hipofizotropi
B. Statine:
1. Somatostatina – inhibă eliberarea de STH și
TSH
2. Dopamina (prolactostatina, PIF)- inhibă
eliberarea PRL,TSH (și stimulează eliberarea
gonadotropinelor)
3. Melanostatina - inhibă eliberarea
melanotropinei.
Hipofiza-hormonii adenohipofizari

 STH - hormon somatotrop

 PRL - prolactina
 ACTH - hormon adrenocorticotrop
 TSH - hormon tireotrop
 FSH - foliculostimulant (hormon gonadotrop)
 LH - luteinizant (la barbati-HSCI)- hormon gonadotrop.
 STH-GH polipeptidă cu 191
aminoacizi

 Are un ritm circadian de secreție cu maxim în timpul

somnului de noapte.Exercită acțiuni directe și medate de
Somatomedina C-peptidă hepatică asemanatoare
proinsulinei,denumită IGF-1(insulin like grwth factor1).
 Prin intermediul IGF-1,STH stimulează anabolismul
proteic,proliferarea celulară,creșterea cartilajului și
osului,țesuturilor moi,viscerelor.
 Stimulează creșterea părului,creșterea secreției glandelor
sudoripare.
 PRL-Prolactina

 Stimulează creșterea glandelor mamare

 Induce și menține secreția lactată pe glanda mamară
 Hiperprolactinemia inhibă secreția de gonadoliberine și
scade gonadotropii hipofizari.
 Blochează acțiunile FSHși LH la nivel gonadic și este
cauza frecventă a infertilității
 Reglarea secreției este asigurată de dopamina-stimulator
și blocată de L-Dopa și agonistii dopaminergici.
ACTH-hormonul adrenocorticotrop

 Are un ritm circadian de secreție cu maxim matinal (6-

9)și minim la miezul nopții
 Are efect morfogenetic(hipertrofie,hiperplazie și de
hipersecreție0în special asupra zonei fasciculate și
reticulate ale corticosuprarenalelor care secretă
glucocorticoizi și sexoizi
 Stimulează sinteza melaninei în melanocite
 TSH-hormonul tireotrop

- Controleză morfogeneza tiroidei și toate etapele

biosintezei hormonilor tiroidieni
- În hipersecreții - produce edem mixedematos
FSH - hormonul foliculo stimulant
Ovar -acționează la nivelul celulelor granuloase foliculare
și stimulează creșterea și maturizarea foliculară,secreția
estrogenilor
Testicul -acționează la nivelul celulelor Sertoli,controleză
spermatogeneza.
 LH-hormon luteinizant

Ovar - stimuleză împreună cu FSH

ovulația,formarea corpului galben și
secreția de progesteron
Testicul - acționeză la nivelul celulelor
Leydig și producere de androgeni.
 Hormonii hipotalamici

ADH- hormonul antidiuretic(nucleul supraoptic)

-Favorizează reabsorția facultativă a apei în partea distală a
nefronului
-Intervine în producerea senzației de sete,diminuează secrețiile
digestive,secreția sudoripară,intervine în procesele de învățare și
memorie
- În doze farmacologice produce vasoconstricția arteriolară cu
creșterea TA,coronarospasm
- Reglare-osmolaritatea plasmatică,volumul sângelui circulant
 OXT-oxitocina(nucelul
paraventricular)

 Efect stimulator asupra musculaturii uterine

 Stimulează ejecția laptelui prin contracția
canalelor galactifere
 Are efect antidiuretic slab
 Este implicată în fiziologia actului sexual
atât la femei cât și la barbați.