Managementul situației de criză

în context școlar

CIPDU AN II- SEM II

AN 2022-2023
ALINA TODEA
DIANA IVASCIUC
MARIUS CIUPEI
COSMINA STAN
PAULA
Management Situaţiile de criză
„activitatea și arta de a evenimente ce întrerup
conduce” (DEX) desfăşurarea tipică a
vieţii şi a activităţilor,
producând efecte
nedorite
 Cuprinsul prezentării

Sudiu de caz

I. DESCRIERE II. CONCEPTUALIZARE

1. Date anamnestice
2. Situația problematică asociată cu școala III. PLAN DE INTERVENȚIE
3. Explicaţia apariției/dezvoltării PERSONALIZAT
problemelor
4. Dezvoltare și stare de sănătate
5. Operaţionalizarea situaţiei IV. CONCLUZII
problematice/analiza multinivelară
6. Factori individuali care potențează
reziliența/Resurse
7. Riscuri/Bariere care împiedică
dezvoltarea
 Studiu de caz

1. Date anamnestice
- B.A. baiat în vârstă de 11 ani
-singur la părinți și locuieste împreună cu aceștia în Cluj Napoca.
-părinții surdo-muți (comunicarea realizându-se prin limbaj mimico-
gestual)
-mama lui B.A lucreaza pentru o companie de producție
-tatăl a lucrat multa vreme în afara țării iar recent s-a întors în România
definitiv, unde lucrează la o firmă de distribuție. B.A. nu are rude în
Cluj.
-bunicii locuiesc în sudul țării și se vad foarte rar. Singurele persoane cu
care interacționează B.A. în afara școlii sunt persoanele din
comunitatea de surdo-muti din care fac parte părinții lui.
-B.A. a avut o dezvoltare tipică, fără probleme semnificative de sănătate.
2. Situația problematică asociată cu școala
B.A este în clasa a V-a și frecventează o școală privată din
orașul Cluj. Încă din clasa a IV-a învățătoarea a semnalat
îngrijorări cu privire la conduita elevului. Acesta întâmpină
dificultăți de relaționare cu colegii precum și toleranță
scăzută la frustrare. De asemenea de-a lungul timpul s-au
cumulat lacune și întârzieri în achiziții. În clasa a V-a aceste
comportamente s-au escaladat declansând situații de criză
din categoria comportamentelor antisociale, harțuire,
utilizare excesivă de dispozitive digitale, comportamente
din zona cyber-bullying, ostilitate, izolare etc
3. Explicaţia apariției/dezvoltării problemelor

Debut
Problemele de comportament și întârzierile în achiziții ale elevului au fost identificate în clasele
primare, în context școlar precum și la Centrul After-School unde participa elevul in perioada
respectiva.

Factori care contribuie la dezvoltarea problemei

Dezvoltarea problemelor elevului B.A. a fost mentinuta de factori pricum comunicarea defectuoasă cu
părinții surdo-muți, lipsa sprijinului în activitățile instructiv-educative, absența totală a
componentei sociale după orele de curs, și lipsa unui grup de suport.

Evoluție
La nivelul achizițiilor școlare B.A. a făcut mici progrese în perioada în care era sprijinit la teme atât de
învățătoare cât și de asistentul social de la Centrul After School pe care îl frecventa în clasa a IV-a.
Din punct de vedere al conduitei, de-a lungul timpului s-a înregistrat un regres, B.A având abateri
cu impact tot mai serios.
 
4. Dezvoltare și stare de sănătate

Elevul a avut parte de un traseu de dezvoltare tipic în ce privește dezvoltarea fizică

si cognitivă fără probleme de sănătate semnificative. Este ușor supraponderal.
Se exprimă foarte ușor atât în limba română cât și în limba engleză.
5. Operaţionalizarea situaţiei problematice/analiza multinivelară

5.1 Nivel comportamental

B.A. manifestă comportamente opozante față de profesori și întâmpină dificultăți în relaționarea cu colegii. A folosit un limbaj obscen într-o filmare
pe care a postat-o pe o platformă de socializare care a fost ulterior distribuită spre colegi. A accidentat o colegă de clasă, trântind ușa peste mână.
Eleva a avut nevoie de îngrijiri medicale la UPU. B.A. Are un nivel bun de dezvoltare al competentelor de autonomie personala in raport cu grupul
de varsta din care face parte. Se descurcă să călătorească singur cu mijloacele de transport în comun.

5.2 Nivel emoțional

Elevul nu dispune de mecanisme de reglare emoțională eficiente, ceea ce se răsfrânge în eşec şcolar, relaţii periclitate, autocontrol slab și uneori stări
de furie. Apelează uneri la practicarea șantajului emoțional (transmite consilierului scolar că are anumite nevoi materiale, deși părinții asigura un
trai decent copilului). Este capabil de autoreflectie si face autodezvăluiri cu privire la trairile vis a vis de situația în care se regăsește. Transmite
sentimente de neajutorare.

5.3 Nivel social

Elevul este retras, iar uneori se raportează într-un mod neadecvat față de colegi. B.A. a acceptat la un moment dat o colaborare cu departamentul de
mentorat din cadrul Asociației Preventis, dar ulterior a anulat tot demersul, în ciuda faptului ca deja avea repartizat un mentor. Este evitant si
manifesta atitudini/comportamente care il conduc spre izolarea socială.

5.4 Nivel academic

Performanța academică a elevului este scăzută, având note care l-ar putea aduce în situația de corigență. De asemenea, are nota scăzuta la purtare.

5.5 Nivel cognitiv

Din punct de vedere cognitiv ar avea abilitățile necesare pentru a face față cu succes cerințelor educaționale. Totuși, are un nivel scăzut de
prerechizite în raport cu grupul de vârstă din care face parte. S-au identificat si erori de gândire raportat la context (control inhibitor, focalizare
atenţională, interpretări stimuli sociali, biasări, blocaje gândire, erori gândire).
6. Factori individuali care potențează reziliența/Resurse

Deși contextul în care s-a remarcat a fost unul indezirabil, B.A. a dat
dovadă de un nivel inalt de inteligenta lingivistica si oratorie, elemente
ce pot contribui la dezvoltarea rezilienței raportat la contextul in care se
regaseste. Prin modul in care comunica, B.A. transmite nuante de umor
care pot fi un indicator al rezilientei precum si al inteligentei.
Realizeaza desene reusite din punct de vedere tehnic, chiar daca
continutul este unul neadecvat.
7. Riscuri/Bariere care împiedică dezvoltarea
(personală, socială, şcolară)
Cea mai mare parte a timpului B.A. o petrece singur, părinții
fiind plecați la muncă. Singurele persoane cu care comunica
in afara scolii sunt cele din comunitatea de surzi, din care
fac parte părinții. Deși dirigintele este implicat activ în viața
școlară a elevului, nu există alti adulți cu dezvoltare tipică cu
care sa poată comunica în mod eficient. Datorită acestor
factori, elevul B.A. a dezvoltat o adicție de tehnologie. Nu
are motivatia de a face schimbari si nici nu are parte de un
grup de suport. De cele mai multe ori, gandeste in termeni
de victima si isi justifica astfel modul in care actioneaza
 II. Conceptualizarea la nivelul situației de criză
De ce este aceasta o situatie de criza?
Situația în care se regăsește B.A. este o situație
de criză deoarece afecteaza atat starea de
bine a acestuia cat și a celor din jur, iar prin
resurse proprii ar fi foarte dificil sa se
remedieze situatia. Comportamentele pe
care le manifesta B.A. au impact asupra
parintilor, asupra colegilor si asupra
profesorilor care predau la clasa. B.A. riscă
să râmână corigent, ceea ce ar putea
conduce spre abandon scolar. Relațiile cu
colegii sunt afectate prin faptul ca A.B.
interactionează neadecvat cu acestia si
actioneaza in moduri care s-ar putea incadra
in comportamente de tip bullying.
O alta fateta a situatiei de criza o reprezinta
faptul ca B.A. a sabotat cateva initiative de a
fi sprijinit, si mediaza comunicarea cu
parintii surdo-muti intr-o maniera care
impiedica progresul/ameliorarea.
Ce ar trebui să se modifice pt ca problema
să se amelioreze?
Restructurarea cognitivă in ce priveste
concepția lui B.A despre viață ar putea fi
un factor important in traseul acestuia
spre schimbare/ameliorare. Daca in
prezent se considera o victima, prin
restructurarea cognitiilor s-ar putea privi
prin prisma resurselor de care dispune si
care ar putea fi fructificate. Talentul la
desen si abilitatile lingvistice ar putea fi
folosite in directia ameliorarii situatiei de
criza in care se afla B.A.
De asemenea, construirea unui context social
suportiv, unde B.A. sa isi doreasca sa
participe activ ar putea satisface nevoia de
socializare, apartenenta si de interactiune
intr-un mod functional, ceea ce ar putea
conduce spre ameliorarea problemei.
 III. Plan de intervenție personalizat

Ipoteza generală: Integrarea socială elevului B.A.,

va contribui semnificativ la ameliorarea problemelor
cu care se confruntă in prezent.

În vederea realizării integrarii sociale a elevului se va

elabora o interventie cu obiective pe urmatoarele
paliere: cognitv, comportamental, academic si
social.
 Intervenție la nivel cognitiv

Obiectiv 1- Restructurare cognitivă

Responsabil Implementarea Intervenției pentru O1 Rezultate așteptate

Consilier -identificarea tiparelor de gandire Elevul B.A. va dobandi

școlar dezadaptative mecanisme de gandire
Diriginte care vor facilita
Mentor -renunțarea la gândirea în termeni de dezvoltarea a noi
victima comportamente
dezirabile/adaptative.
-accesarea tiparelor de gandire
adaptative in contexte provocatoare.
 Modelul ABC cognitv (Ellis& Beck)

A B C

Stimul/ Credințe/Gânduri iraționale Consecințe emoționale

Ev. Activator “Nu voi reuși nimic”
“Sunt sărac”
“E normal sa am probleme
de comportament”
Părinți surdo-muți
/comportamentale
Autodepreciere
Izolare
Sentimente de neajutorare
Toleranță scăzută la frustrare
Angajarea în comportamente
dezadaptative
 Tehnici cognitive

Acționarea la nivelul cognițiilor va genera răspunsuri adaptative .

T. Logice
 Este acesta cel mai rău lucru cu putință? (a avea părinți
surdo-muți)
T. Empirice
Care sunt dovezile care susțin acest lucru? (că ești ”sărac”
sau că “nu vei reuși nimic”)
T. Pragmatice
Care sunt consecințele practice ale acestui mod de
gândire? (cred că nu voi reuși nimic, probabil nici nu voi încerca nimic)
 Intervenție la nivel cognitiv

Obiectiv 2- Identificarea punctelor forte

Responsabil Implementarea Intervenției pentru O2 Rezultate așteptate

Consilier -validarea resurselor (talentul de a Elevul B.A. isi va

școlar desena, abilități lingvistice etc)
Diriginte - operationalizarea resurselor
Mentor identificate
-transformarea resurselor identificate
in mecanisme de coping adaptativ
constientiza punctele
forte si se va folosi de
acestea pentru a se
remarca intr-un mod
pozitv la scoala si in
contextele in care va
activa
 Blazonul personal

Cadranul I: Calităţi personale

Cadranul II: Lucruri pe care le-am

făcut și mi-au ieșit bine

Cadranul III: Ceea ce îmi place să fac

Cadranul IV: Cum cred eu că mă vad

cei din jur

În mijloc- simbol care mă reprezintă

Banda de jos- Adjectiv asociat cu

numele (ex. Mihai cel vorbăreț)
 Intervenție la nivel cognitiv

Obiectiv 3- Dezvoltarea rezilienței

Responsabil Implementarea Intervenției pentru O3 Rezultate așteptate

Consilier -identificarea mecanismelor de a Elevul B.A. isi va insusi

școlar gestiona situatiile tensionante acele cognitii care
Părinți -selectarea metodelor adaptative de a faciliteaza un mod de
Diriginte face fata la stres confruntare a
Mentor -integrarea modelului in context de adversitatilor prin
viata real rezilienta
 Tehnica SATGIAPO

Inteligența emoțională în educația copiilor

Daniel Goleman
 Intervenție la nivel social

Obiectiv 1- Construirea motivației

Responsabil Implementarea Intervenției pentru O1 Rezultate așteptate

Consilier -identificarea experiențelor, Elevul B.A. va avea

școlar așteptărilor/temerilor elevului cu suficientă motivație
Părinți privire la interacțiunea socială pentru a-și asuma riscul
Diriginte -creearea unui cadru favorabil de a interacționa social
Mentor experiențelor sociale de succes
-calibrarea expectanțelor cu privire la
interacțiunea socială
 Intervenție la nivel social

Obiectiv 2- Sprijinirea elevului în construirea unei rețele de suport

Responsabil Implementarea Intervenției pentru O2 Rezultate așteptate

Consilier -instrumentarea elevului cu abilități Elevul B.A. se va implica

școlar sociale (obiectiv regăsit si in O. la nivel activ în programul de
Părinți cognitiv) mentorat
Diriginte -reluarea legaturii cu reprezentanții Elevul va initia
Mentor programului de mentorat interctiunea cu colegii
- stabilirea de comun acord a unor de clasa
acțiuni concrete care vor facilita
integrarea elevului in colectivul clasei
(proiecte comune, initierea
interactiunii etc)
 Intervenție la nivel social

Obiectiv 3- Monitorizarea construirii relațiilor sociale

Responsabil Implementarea Intervenției pentru O3 Rezultate așteptate

Consilier -Se vor organiza intalniri periodice cu Elevul va menține

școlar echipa implicata in cazul B.A.
Părinți -Se vor analiza oportunitațile și
Diriginte provocările intampinate
Mentor -Se vor modifica/adapta strategiile
astfel incat sa raspunda nevoilor
dinamice ale elevului
relațiile construite
Elevul va contribui la
atingerea obiectivelor
stabilite
 Tehnici și teorii relevante pentru intervenția la nivel social

Tehnica Contractului

-convenție scrisă
- stabilirea comportamentelor așteptate
- stabilirea regulilor
- stabilirea repercursiunilor
- asumarea termenilor de către toți actorii implicați
Teoria socială a învățării a lui Albert Bandura= comportamentul social nu este
înnăscut ci învățat
Sunt imitate
-comportamente ale modelului care au fost recompensate
- modelele cu un status superior, decât cele cu un status inferior;
- comportamentele modelelor considerate competente
-interacţiunea afectuoasă dintre model şi observator facilitează imitaţia;
-modele pe care observatorul le crede asemănătoare în anumite privinţe cu el însuşi
- există tendinţa ca modelele masculine să fie mai frecvent imitate decât cele feminine.
-Utilizarea întăririlor sociale de către profesor în mediul şcolar, măreşte şansele ca un
comportament dezirabil să devină stabil şi în mediul extraşcolar
 Intervenție la nivel comportamental

Obiectiv 1-Identificarea regulilor de comportament

Responsabil Implementarea Intervenției pentru O1 Rezultate așteptate

Diriginte Se vor stabili de comun acord comportamentele dezirabile Elevul va loializa cu sistemul de
evaluare a comportamentelor si si-l
Parinti -Se vor stabili de comun acord consecintele nerespectarii regulilor
va insusi, prin faptul ca este parte la
ce tin de comportamente dezirabile
Consilier școlar realizarea/construirea acestuia
-Se vor recompensa comportamentele dezirabile si se va
implemnta planul de actiune pentru comportamentele indezirabile
 Intervenție la nivel comportamental
Obiectiv 2-Realizarea autoevaluării
Responsabil Implementarea Intervenției pentru O2 Rezultate așteptate

Elevul B.A. va monitoriza in scris, saptamanal Constientizarea

Elevul B.A. comportamentele dezirabile precum si cele care impactului
nu sunt acceptate propriilor
comportamente
 Intervenție la nivel comportamental
Obiectiv 3- Înlocuirea comportamentelor neadaptate cu cele adaptative
Responsabil Implementarea Intervenției pentru O3 Rezultate așteptate

Elevul B.A. Extragerea din lista de monitorizare a Va scadea semnificativ

numarul abaterilor
comportamentelor neadecvate si
comportamentale
propunere alternativelor de raspuns in
fata situatiilor declansatoare.

Apelarea la strategii eficiente de

gestionare a situațiilor de criză
 Tehnici și teorii relevante pentru intervenția la nivel comportamental ABC-
Comportamental

 Modelul ABC cognitiv - initiat de Ellis (1962)

 Pornind de la mai multe principii, in abordarile cognitiv-comportamentale s-a dezvoltat un model
terapeutic riguros si elegant - modelul ABC cognitiv, din care a fost apoi derivat modelul ABC
comportamental.

 A (activating events) = evenimentul activator poate fi de tip "situatie externa" (avenimente din
viata) sau de tip "situatie interna/subiectiva" (emotii, aspecte psihofiziologice/biologice,
comportamente). A - ul antreneaza intreaga personalitgate a individului.
 B (beliefs) = conditiile persoanei (elementul de prelucrare informationala). Acestea se interpun
intre evenimentul activator si consecintele afectiv-emotionale/subiective, comportamentale si/sau
psihofiziologice/biologice. Cognitiile persoanei nu sunt doar declansate de evenimentul activator,
ci ele mediaza modul de percepere si reprezentare a acestuia in mintea noastra.
 C (consequences) = consecintele procesarii cognitive a evenimetului activator, si anume:
raspunsuri afectiv-emotionale/subiective, comportamentale si psihofiziologice/biologice.
 În funcţie de interpretarea pe care o acordăm unui eveniment, ne putem simţi veseli sau trişti,
mulţumiţi sau dezamagiţi...

Totul depinde de modul în care gândim cu privire la acest eveniment .

 Pornind de la modelul ABC propus de A. Ellis (1992), se propune o activitate de
identificare a gândurilor iraţionale: descrierea pe scurt a evenimentului, gândurile care i-au apărut
Nicoletei atunci când s-a confruntat cu A, emoţiile negative care au însoţit A (anxietate,
culpabilitate, depresie) şi comportamentele negative care conduc la eşec, în raport cu A.

 A------------------B-----------------C
 Antecedente Gânduri iraţionale Consecinţe

 Obiectiv: identificarea şi modificarea gândurilor iraţionale care generează patologie şi suferinţă.

 Materiale: Povestea „Gândurile Nicoletei”
 Procedura: A se prezenta povestirea, explicându-se faptul că se face referire la o fetiţă care
gândeşte iraţional şi la modul în care se simte ea, la ceea ce crede ea despre sine.
 Gândurile Nicoletei”
 Se spune că Nicoleta, din dorinţa de a ajunge la timp la şcoală, s-a grăbit şi din greşală a atins
vaza cu flori de pe masă. Când s-a întors a văzut că vaza s-a spart. Era vaza pe care o primise
cadou de la părinţi, drept recompensă pentru rezultatele foarte bune pe care le-a obţinut la şcoală.
Este cel mai rău lucru care mi se putea întâmpla, gândi ea. De ce mi s-a întâmplat tocmai mie? N-o
să mai primesc niciodată cadou de la părinţii mei...O să le povestească tuturor ce-am făcut şi
probabil n-o să mai am nici o şansă să mai primesc cadouri vreodată. Nu suport acest lucru.
 Discuţii
 Întrebări referitoare la conţinut:
 Ce i s-a întâmplat Nicoletei?
 Ce-a gândit Nicoleta în acel moment?
 Ce fel de gânduri a avut Nicoleta?
 Această situaţie este total lipsită de speranţă?
 Întrebări de personalizare:
 Ce simt când am asemenea gânduri?
 Aş spune că gândul meu este întocmai potrivit în astfel de momente?
 Aceste gânduri m-au făcut să mă simt mai bine sau mai rău, ţinând cont de faptul că mă simţeam deja
un pic vinovat?
 Este important ca elevul să înţeleagă că au gânduri diferite în situaţii diferite.
Educatoarea recomandă câteva modalităţi de a păstra controlul asupra stării de a gândi
iraţional:
 1. Să fim foarte atenţi la ceea ce gândim în astfel de momentele .
2. Să încercăm să depăşim acele momente, gândind pozitiv.
 3. Să avem în minte că nu suntem singuri cărora li se întâmplă asemenea lucruri.