Prevenirea consumului de Droguri

“Drogurile, substanţă care

dăunează sănătăţii societăţii”
Proiect General, conceput individual.
Prevenirea consumului de Droguri
Motto : “Unul din cele mai grele lucruri este de a face pe cineva să înţeleagă şi să
conştientizeze...”
Cuprins :
1.Conceptul de Drog
2.Ce înţelegem prin “Prevenirea consumului de Droguri”
2.1. Prevenirea Universală
2.2.Prevenirea selectivă
2.2.1.Prevenirea selectivă în şcoli
2.2.2.Abordări selective în comunitate
2.3.Prevenirea Indicată
3.Toxicomania
4.Grupe de droguri
5.Influienţa drogurilor asupra societăţii
6.Strategie
7.Importanţa prevenirii consumului de droguri.
Scopul proiectului : Informarea societăţii cu privire la Prevenirea consumului de
Droguri şi identificarea posibilelor căi de redresare a situaţiei actuale privind
drogurile, precum şi asigurarea că în urma proiectului cel puţin pe o perioadă
apropiată va fi stopat sau cel puţin atenuat consumul de droguri în societate.
Grupurile ţintă :
- cu vîrste cuprinse între 6-12 ani;
- adolescenţii cu vîrste cuprinse între 12 – 18 ani;
- tinerii cu vârste cuprinse între 18 – 25 ani;
- traficanţii de droguri;
- persoanele adulte ce consumă droguri sau ce pot fi influienţate uşor;
- societatea civilă, în general.
Locul de desfăşurare a proiectului
- societatea în ansamblu
Obiectiv general
Conştientizarea copiilor, adolescenţilor,i tinerilor şi persoanelor adulte asupra
riscurilor la care se pot expune prin folosirea şi traficul drogurilor.
Obiective specifice
- informarea şi educarea copiilor,adolescenţilor şi tinerilor asupra efectelor
nocive ale drogurilor.
- sensibilizarea comunităţii şcolare şi universitare asupra riscurilor consumului
de droguri şi determinarea unei atitudini mai responsabile în ceea ce priveşte
formarea şi educarea în familie, la şcoală şi în comunitate.
- atenţionarea organizaţiilor internaţinale şi regionale asupra importanţei
prevenirii consumului de droguri in societate.
- atenuarea consumului şi traficului de droguri în societăţii, în special în rîndul
tinerilor.
 1.Conceptul de Drog

Drogul în sens farmacologic este o substanţă utilizată sau nu in medicină, a cărei folosire abuzivă poate crea
dependenţă fizică si psihică sau tulburări grave ale activităţii mintale, ale percepţiei si ale comportamementului.
In
sensul dat de către convenţiile internaţionale, prin droguri înţelegem substanţele supuse controlului prin
Conventia Unică asupra Stupefiantelor din 1961 şi substanţele psihotrope ale căror control este prevăzut de
Conventia din 1971. Convenţiile şi protocoalele aplicabile drogurilor au dat substanţelor psihotrope un sens
particular, diferenţiindu-le de stupefiante (acoolul, opiaceele, derivatele cannabisului, sedativele şi hipnoticele,
cocaina, halucinogenele, tutunul, solvenţii volatili, alte substanţe psihoactive şi substanţe din diferite clase,
utilizate în asociere).
Potrivit documentelor internaţionale, prin droguri se înţeleg stupefiantele supuse controlului internaţional,
prin Convenţia Unică privind Stupefiantele, din 1961 şi substanţele psihotrope al căror control internaţional este
prevăzut de Convenţia privind Substanţele Psihotrope, încheiată în anul 1971. Psihotrope sunt considerate toate
substanţele de origine naturală (vegetală, animală ori minerală) sau de sinteză, susceptibile să modifice într-un
mod oarecare activitatea psihicului şi comportamentului uman.Ele acţionează direct asupra sistemului nervos
central, influenţând inegal selectiv sau global, atât funcţiile psihice instinctive cât şi procesele mintale şi
emoţionale. În fabricarea anumitor droguri sunt folosite unele substanţe chimice, denumite precursori. Precursorii
sunt substanţe chimice folosite în fabricarea ilicită a drogurilor, sărurile acestora precum şi amestecurile ce
conţina astfel de substanţe. Un aspect foarte important al conceptelor, în materia traficului şi consumului de
droguri, îl reprezintă argoul. Această atenţie acordată în ultimul timp argoului se justifică pe deplin prin
intensitatea cu care toxicomanii de pretutindeni recurg la criptarea activităţilor prohibite ori blamabile.
În acest proiect voi face referire mai puţină la alcool, tutun si cofeină, societatea privindu-le ca fiind diferite
de
celelalte droguri. Acest proiect se referă în special la folosirea drogurilor ilegale. Abuzul acestora poate duce la
afectarea fizică si psihică a intoxicatului, iar prin acţiunile sale, afectează si comunitatea.
Organizaţia Mondială a Sănătatii (OMS) defineşte abuzul de droguri ca fiind orice utilizare excesivă, continuă
ori
sporadică, incompatibilă sau in relaţie cu practica medicală, a substanţelor ce sunt definite ca droguri.
 2.Ce înţelegem prin “Prevenirea consumului de Droguri”
2.1. Prevenirea Universală a consumului de droguri vizează întreaga populaţie, în cazul în care toate grupurile sunt abordate în
mod egal pentru a minimiza riscul. Ea include şcoală pe bază de programe şi activităţi, precum şi de familie pe bază de
abordări, cum ar fi conferinţe, seminarii şi altele.
2.2.Prevenirea selectivă, care are ca obiectiv grupurile de populaţie care sunt expuse riscului consumului acestor substanţe, de
exemplu tinerii infractori, cei ce abandonează şcoala, grupuri etnice de risc, tinerii din cartierele problemă, familii sau comunităţi
respective. Strategiile şi planurile naţionale de acţiune privind drogurile menţionează din ce în ce mai des şi mai explicit grupurile
vulnerabile asupra cărora trebuie să se concentreze măsurile de prevenire. Concentrarea asupra acestor grupuri este chiar mai
accentuată în statele: Estonia (copiii străzii, şcoli speciale), Ungaria, Cipru, Malta, Polonia (copii neglijaţi şi tineri din familii
disfuncţionale) şi Slovenia. Deoarece grupurile vulnerabile asupra cărora se concentrează prevenirea selectivă au adesea o
experienţă considerabilă de consum de droguri legale şi ilegale, majoritatea intervenţiilor de prevenire selectivă se limitează la
furnizarea de informaţii personalizate, de consiliere individuală şi de alternative bazate pe creativitate sau pe sport. Totuşi, nu
trebuie uitat faptul că tehnicile folosite în programele extinse de influenţare socială pentru prevenire universală sunt la fel de
eficiente, dacă nu chiar mai eficiente, pentru prevenirea selectivă. Restructurarea normativă (de exemplu a învăţa că majoritatea
egalilor dezaprobă consumul), formarea privind afirmarea sinelui, motivarea şi stabilirea de obiective, precum şi corectarea
miturilor s-au dovedit metode foarte eficiente pentru grupurile vulnerabile de tineri dar sunt rar folosite în prevenţia selectivă în
Uniunea Europeană. Totuşi, tehnicile de intervenţie în locuri de recreare constă cel mai adesea din furnizarea de informaţii
selective.
2.2.1.Prevenirea selectivă în şcoli
Prevenirea selectivă în şcoli se concentrează în special asupra intervenţiilor în situaţii de criză şi asupra identificării rapide a
elevilor cu probleme. Scopul este acela de a găsi soluţii la nivelul şcolii pentru a evita abandonul şcolar sau exmatricularea
elevilor expuşi riscului, deoarece astfel situaţia lor ar fi agravată. În Germania, Irlanda, Luxemburg şi Austria există abordări
bazate pe programe, în timp ce în Polonia şi în Finlanda profesorii participă la cursuri de formare sau utilizează linii directoare
privind identificarea elevilor cu probleme, inclusiv consum de droguri, şi iau măsurile adecvate. Abordările individuale tradiţionale
includ Servicii de psihologie educaţională (în Franţa şi în Cipru), bazate pe (auto)trimiteri. În Irlanda există un serviciu nou de
asistenţă socială intensivă în domeniul educaţiei care colaborează cu şcoala şi cu familiile din zonele defavorizate din punctul de
vedere al educaţiei pentru a se asigura că copiii frecventează şcoala în mod regulat.
2.2.2.Abordări selective în comunitate
Abordările selective în comunitate se concentrează în special asupra tinerilor vulnerabili de pe străzi. În ţările nordice, grupuri de
părinţi patrulează pe străzi în cadrul abordărilor „Nightwalkers”. Austria a investit masiv în ameliorarea echilibrului între
prevenirea consumului de droguri, structurile de educaţie socială şi de asistenţă socială prin intermediul cursurilor, al liniilor
directoare privind acest subiect.
2.3.Prevenirea Indicată are ca scop identificarea persoanelor cu probleme de comportament sau psihologice care pot fi
predictiv pentru dezvoltarea consumului de droguri mai târziu în viaţă. Astfel de persoane sunt cei cu probleme de sănătate
mintală tulburări psihice, precum şi semne timpurii ale consumului de droguri.
 3.Toxicomania
Consumul regulat de droguri şi intoxicaţia cronică voluntară cu acestea, determină farmacodependenţa (toxicomanie).

Pentru a caracteriza toxicomania, prezint mai jos cîteva referiri la reacţiile faţă de substanţele toxice :
a)reacţiile adverse sunt efecte nocive, nedorite, care apar după administrarea de substanţe in doze normale in scop terapeutic (tot
aici sunt incluse şi reacţiile alergice).
b)intoleranţa constă in aceea că simptomele apar după prima administrare a medicamentului reacţiile toxice sunt acele tulburări
care sunt datorate efectelor directe ale administrării unui toxic.
c)reacţiile de rezistenţă se caracterizează prin scăderea efectelor după administrări repetate. Dintre acestea cele mai importante
sunt : toleranta – caracterizată prin obţinerea de efecte tot mai mici după administrări repetate de toxic (oprirea administrării
toxicului duce la sindromul de abstinenţă); dependenta – constă într-o stare de intoxicaţie cronică caracterizată de necesitatea
constrîngatoare de folosire a toxicului. Există patru trasături ce conturează dependenţa : dependenţă psihică, toleranţa,
dependenţa fizică, necesitatea de a continua folosirea toxicului pentru a evita tulburările grave uneori ca urmare a întreruperii
administrării (sindromul de abstinenţă).
d)psihotoxicitatea. Majoritatea covîrşitoare a toxicelor ce determină dependenţa sunt psihotrope, respectiv au o acţiune asupra
sistemului nervos central (în faza iniţială o senzatie foarte placută).Drogarea este definită ca o stare de intoxicatie periodică sau
cronică, dăunatoare individului si societaţii, generată de consumarea repetată a unui drog natural sau sintetic şi care se
caracterizează prin : o dorinţă invincibilă sau o necesitate obligatorie de drogare şi de procurare a drogului prin orice mijloace, o
tendinta de a mări dozele şi o dependenţă de ordin psihic şi uneori fizic faţă de efectele drogului cu apariţia sindromului de
abstinenţă la suprimarea drogului. Sindromul de abstinenţă se manifestă după oprirea administrării drogului la cateva ore şi este o
expresie a dependenţei fizice, prin simptome şi semne care pot fi chiar periculoase pentru viaţa pacientului. Multe dintre ele sunt
inverse faţă de reacţia la drogul respectiv şi este mai grav pentru toxicele cu efect intens si de scurtă durată cum este heroina.
Sindromul de abstinenţă poate duce la moarte.
4.Grupe de droguri
A.Euforicele – după cum le spune si numele, produc o stare de euforie, beatitudine. Ele sunt reprezentate în primul rînd de
opium, derivaţii lui şi de cocaina (morfina, heroina ).
B. Toxice care provoacă starea de beţie (etanolul, benzenul împreună cu alţi solvenţi).
C. Pshihodislepticele, numite şi halucinogene, acestea produc viziuni despre a căror realitate consumatorul este convins . Două
exemple de halucinogene sunt mescalina, o substanţă din plate, şi LSD ( acid hisergic dietilamid), un drog sintetic.
D. Droguri cu acţiuni multiple. Printre aceste substanţe se numără canabisul ( sedativ şi halucinogen ), nicotina ( sedativ şi
stimulent), ecstasy ( stimulent şi halucinogen).
Mai există şi alte tipuri de droguri, şi alte clasificări însă oricare nu ar fi acel drog, din care clasă el nu ar face parte, el rămîne a fi
dăunător pentru sănătate, mediu şi societate.
 5.Influienţa drogurilor asupra societăţii
 Cu toţii conştientizăm că societatea în care trăim nu este şi nici nu va fi
perfectă. Tendinţa noastră este de a o face la 99% apropiată de perfect.
Unul din obstacolele pe care le întîlnim în tendinţa noastră e Drogurile. E
suficient ca odată să încerci unul din toxinele date şi devii dependent de
ele, devii o celulă bolnavă a societăţii, iar în realitate o celulă bolnavă şi cu
încă una, încă una evoluează în ceva grav. Omul se schimbă mult pe seama
drogurilor, devine nervos, murdar, inactiv, bolnav, ignorat de prieteni,
apropiaţi şi societate. Acest om nu va mai fi niciodată cum a fost cînva, deja
a devenit un sclav al drogurilor, un om pierdut. Cred că cu toţii cînd vedem
pe cineva care se droghează ni se face rău şi ni se schimbă momentan
părerea despre acest om, poate cuiva i se face milă de respectiv, însă ea
dispare odată ce încercă să-l ajute. Ajutorul unui narcoman poate fi acordat
doar în două moduri, respectiv urmînd cel puţin una dintre premisele: sa
vrea acest lucru el singur sau aplic înd forţa. În ansamblul societăţii
problema se reflectă asupra tuturor sferelor de activitate, dintre care :
cultura, economia, starea socială, confesiunile (religiile), ecologia, asistenţa
socială, ştiinţa şi altele. Drogurile sunt în detrimentul comunităţii, ele distrug
sănătatea, se pierd viitorii specialişti, se pierde cultura, prin traficul ilegal al
drogurilor slăbeşte economia, starea ecologiei se deteriorează, oamenii
devin mai vulnerabili şi în faţa altor boli, respectiv scade calitatea asistenţei
sociale, ştiinţa “se atrofiază” fiindcă sunt mai puţine persoane înteresate de
ea, etc. Deasemeni, un lucru foarte important este că se distruge Spiritul
Comunităţii,poate că cineva ar zice că dicotecile cu droguri îl reface, însă eu
nu sunt deacord, oamenii devin mai individuali, în sens rău, deoarece, în
viaţă pentru a face ceva, a deveni cineva e nevoie de conlucrare, iar dacă
toţi v-om manifesta nepăsare, atunci, nu numai că v -om stagna progresul,
ci şi îl v-om preface în regres. Un alt factor de influienţă este afectul
schimbărilor de caracter ale celui ce consumă droguri asupra celor din jurul
său. Agresivitatea sa nu numai că provoacă daune morale celor din jur
(înjosirea acestora, înjurări, diferite motivaţii neplăcute) ci şi daune fizice,
materiale, economice. În condiţiile reale, aceste comportări sunt inevitabile.
Comunitatea nu are nevoie de persoane intoxicate, ele reprezintă un
pericol pentru copii, tineri, adulţi şi bătrîni. Aşadar, înţelegem cu toţii că
acest viciu al socităţii este extrem de dăunător şi trebuie cît mai curînd de
eliminat, căci chiar acum, în momentul acesta, cineva se droghează, un
drogat loveşte un copil sau un bătrîn iar altul fură bani de la cineva ... .
 6.Strategie
Consideraţie proprie : Pentru ca un om să nu fie expus periculului drogurilor, ori pentru a opri consumul acestora, el trebuie mai întîi
de toate să înţeleagă ce influienţă pot avea drogurile asupra sănătăţii sale, asupra poziţiei sociale proprii şi a celor din jur faţă
de el , ce opinie îşi va forma acest om faţă de sine însăşi şi să conştientizeze că toxinele nu sunt o cale....
Structura
1)Formarea unui grup de tineri ca ca furnizor de iniţiative pentru obiectiv.
2)Enumerarea seriei de acţiuni generale, cu rol de ghid în lucru.
3) Realizarea contactelor cu autorităţile atît locale cît şi centrale în vederea cooperării.
4)Desfăşurarea subpunctelor seriei generale de acţiuni, evidenţiîndu-se manifestările ulterioare pe plan local.
5)Proiectul urmăreste acordarea de asistenţă pentru infiinţarea şi dezvoltarea unui sistem de reacţie rapidă a structurilor specializate
şi de dezvoltare a unor echipe operative comune şi pregatirea personalului care va intra in componenţa echipelor operative .
6)Încadrarea în cadrul grupului de iniţiativă, precum şi în cadrul grupului de coordonare a persoanelor ce au trecut de prin consumul
de droguri şi ar dori să ajute la derularea atît a campaniei de prevenire a consumului de droguri, cît şi la campania de ajutare a celor
ce la momentul de faţă suferă de acest viciu, la fel şi a persoanelor ce au experienţă în derularea de astfel de proiecte.
7)Colectarea de informaţii despre consumul de droguri în localităţi : poze, filme, înregistrări şi alte informaţii.
8) Realizarea unui proiect de statistică privind colectarea datelor despre: ponderea celor ce consumă Droguri, opinia publică faţă de
ei, ponderea locurilor unde s-ar putea petrece respectivul, cauzele ce îi influienţează pe tineri să facă acest pas, mărturisiri ale celor
ce au trecut deja prin aşa ceva, identificarea potenţialelor surse de informare despre existenţa drogurilor pentru tineri în
comunităţile lor, identificarea potenţialelor surse de bani ce sunt folosite de tineri pentru obţinerea de droguri.
9)Analiza în trecut, individual, pe fiecare arie geografică aparte a informaţiilor despre, atît consumul de droguri, cît şi despre foştii
traficanţi de droguri (rutele de aducere în ţară a toxinelor, grupurile ţintă ale acestora, scopul pentru care ei se ocupau cu traficul,
preţurile ce erau aplicate pentru aceste produse, structura reţelelor de traficanţi, spaţiile unde se depozitau respectivele, etc),
desigur, pentru a afla asemenea informaţii e necesar accesul la arhiva forţelor de ordine locale.
10)Realizarea contactelor cu cei ce au trecut deja prin acest consum, şi convingerea lor, cu insistenţă de a coopera.
11)Sincronizarea atît a informaţiilor colectate cît şi a acţiunilor cu forţele internaţionale AntiDrog, deasemeni şi adunarea de
informaţii despre modurile de tragere la răspundere în faţa legii, a traficanţilor şi cam ce pedepse primesc aceştea (la fel şi
sincronizarea pe plan regional).
12)Pornirea unei campanii de informare în masă în localităţi prin diferite evenimente, difuzări la televiziune, radiou, internet, mesaje
pe telefonia mobilă, anunţuri în ziare, anunţuri publice, etc.
13)În cadrul acestor campanii de informare, este de o foarte mare importanţă de a presta informaţiile reale, mă refer aici la lipsa de
orecare cenzură (arătarea pozelor, filmelor, difuzarea informaţiilor cît de neplăcute nu ar fi ele), informarea oamenilor despre
modurile de tragere la răspundere şi pedepsele corespunzătoare pentru traficanţii de droguri, formarea unui dialog comun cu cei ce
au practicat consumul de droguri (o condiţie absolut necesară aici este ca respectivii să nu fie prezentaţi în cadrul localităţilor unde
locuiesc sau au locuit) şi interogarea acestora despre cum au ajuns să consume droguri, cum se simţeau in timpul perioadei de
consum, cum au putut să depăşeasca acest obstacol, precum şi alte întrebări de la cetăţenii locali, prezenţi la şedinţele respective.
Deasemeni, în cadrul respectivelor şedinţe trebuie de accentuat o serie de informaţii, dintre care: că au fost identificate grupări şi
persoane din cadrul diferitor regiuni, care se ocupă în prezent de traficul de droguri şi că respectivii curînd vor fi traşi la
răspundere; despre posibile înăspriri ale legislaţiilor locale şi regionale în acest domeniu şi că există posibilităţi de înlesnire a
pedepselor penale dacă respectivii se predau singuri autorităţilor de ordine şi dacă prestează informaţii utile ; că se demarează o
acţiune de colectare a informaţiilor, contra plată, confidenţializată, despre traficanţii de droguri; că e posibil ca în viitorul apropiat
să fie concepute legi locale şi internaţionale dure ce vor fi aplicate celor ce consumă droguri şi celor ce ademenesc pe alţii să facă
acest lucru, informaţii că curînd s-ar putea facilita cu mult condiţiile de promovare şi import a acestor produse şi alte informaţii cum
ar fi că drogurile dăunează foarte grav sănătăţii şi că preţurile de colectare pentru respectivele preparate s-ar putea mări la
companiile farmaceutice.
Bineînţeles că printre acţiunile nominalizate anterior sunt şi necenzurate, pentru că lumea are dreptul şi nevoia de a cunoaşte
realitatea, şi unele informaţii ce pot să nu corespundă realităţii, dar pe care le consider eu ca strict necesare şi puernic influiente
asupra modului de gindire a oamenilor, respectiv, prin mesajele, comunicările interumane de mai apoi sau chiar prin prezenţa in
cadrul campaniilor de informare traficanţii, deocamdată necunoscuţi, vor înceta lucrul lor cel puţin pe o perioadă apropiată.
14) Urmărirea acţiunilor forţelor de ordine, pentru a evidenţia şi accentua ulterioarele cazuri de capturare a infractorilor traficanţi
de droguri (în conformiate cu cele expuse anterior şi conlucrare între punctele strategice, în evidenţierea respectivelor cazuri atît
pe plan local cît şi internaţional, va fi nevoie de urmărit două principii: 1) accent mai mare asupra fatului însuşi de prindere a
infractorilor şi mai puţină intrare în delalii ce ar afecta desfăşurarea strategiei, mă refer aici la legile ce vor fi aplicate, ce pedeapsă
vor primi aceştia, etc; 2)includerea obligatorie în cadrul preselor locale a a ştirilor actuale de prindere a infractorilor şi în alte ţări,
astfel încît informaţiile despre acest subiect să fie mereu mai ample, ca lumea să înţeleagă că campania de informare anterioară
nu a fost una inutilă ci una mai apropiată de a fi un preaviz atît pentru consumatorii de droguri, cît şi pentru traficanţii de droguri.
15) Dacă este posibil ar fi foarte bine să fie cîteva învercări de concepere a unor legi (proiecte de legi) în concordanţă cu unele
detalii din punctul 11. Nu este o nevoie importantă realizarea şi aplicarea respectivelor legi, însă este necesară evidenţierea
existenţei propunerilor de astfel de norme legislative şi pe plan local, şi pe plan internaţional, cu toate că respectivele pot fi chiar
respinse ulterior.
16) Pornirea unei campanii de adunare prin internet a propunerilor de la oricine pentru ameliorarea situaţiei drogurilor şi analiza
acestora de către persoane specializate, respectiv aplicarea în cadrul strategiei a unora. La fel e nevoie de instituit un număr de
telefon internaţional, sau mai multe confidenţiale şi gratuite pentru persoanele căror le este frică să declare unele lucruri despre
sine şi droguri în presă sau la organele de ordine (poliţie), poate chiar din cauza lipsei mijloacelor tehnologice ori acces internet.
17) Ar fi
de dorit alăturarea proiectelor existente în diferite zone la proiectul general. 18)
Ar fi deasemeni un lucru binevenit îndreptarea consecinţei că companiile farmaceutice v-or scumpi mult medicamentele pe bază
de substanţe stupefiante, lucru care ar fi foarte rău pentru oamenii ce suferă de anumite boli, în tratarea cărora sunt implicate
respectivele preparate.
19) Diminuarea expunerilor în presă a subiectul dat, pentru a nu provoca nepăsarea din partea lumii ca urmare a obosirii
recepţionării mesajelor date.
20) Periodic reaccentuarea atît în presă, cît ar fi de dorit prin acţiuni concrete în diferite localităţi prin capturarea unor infractori reali
sau simularea capturării unor traficanţi cu aviz de antrenament al organelor de ordine specializate, sau chiar în cazul nevoii,
simularea capturării unor traficanţi fără aviz de antrenament al organelor de ordine în presă. Aceste acţiuni trebuie desfăşurate
obligatoriu, dar cu fregvenţă în scădere, astfel încît opinia publică să conştientizeze pericolul drogurilor.
21) În cadrul proiectului trebuie de asigurat cît mai multe întîlniri între organele de forţă dintre diferite regiuni, ţări conceperea şi
relizarea de acţiuni comune, pentru ca după diminuarea atît a resurselor proiectului, respectiv a existenţei sale să rămînă acel spirit
de lucru în comun între respectivele, proiectat prin acţiuni reale în viitor. 22)
O ştire binevenită în presă ar fi faptul dacă în spitalurile pentru cei ce suferă de narcomanie s-ar înbunătăţi condiţiile şi definirea
consumului de droguri ca fiind o maladie, şi acest lucru ar servi drept premisă pentru cei ce doresc să se trateze de dependenţa de
droguri, perntru a merge la doctor.
23) În final, ar fi bine dacă în presă, pe o pagină din ziarurile cele mai disponibile, să fie scris un articol despre cît de important este
de a înţelege şi a conştientiza în societate .
7.Importanţa prevenirii consumului de droguri.
Foarte multe deja s-au spus, nu numai de mine, ci şi de alţii prin lucrările lor, esenţa este una, dar neacceptabilă la înţelegere
de societate, respectiv ignorabilă.... Ar fi inutil, cred ca să repet ceea ce au spus mulţi alţii înaintea mea, nu ar fi de dorit ca
exprimarea mea să sune ca o lecţie a unui profesor de limbă străină care nici nu a fost cel puţin odată în ţara, în care se vorbeşte
respectiva limbă. Acest lucru, de a transmite informaţii fără bază, ar fi ignorat şi uitat foarte curînd de societate şi nu ar atrage nici
atenţia celor ce consumă droguri, în gîndul lor ar fi: “…ce poate să spună ăsta, el nu ştie, el nu simte ... asa cum simt eu, nu doresc
să îi ascult morala...”. Consider că un mod cuvenit peantru a desemna importanţa prevenirii consumului de droguri este caea să fie
exprimată în comunitate de cei care au practicat consumul de droguri şi pînă la moment s-au tratat deja. Acest lucru poate fi adresat
oamenilor prin diferite articole în ziare, emisiuni tv sau radio în direct, precum şi în cadrul unor şedinţe în instituţiile de învăţămint şi
cultură. În cadrul acestor conferinţe ar fi bine să participe şi oamenii ce au suferit pe seama daunelor drogurilor reflectate pe
planurile material-economic, spiritual, cultural, etc, respectiv a poliţiştilor specializaţi antidrog, personalul din asistenţa socială
specializată respectiv, diferite persoane ce au avut de suferit pe seama agresivităţii drogaţilor. Ar fi de dorit să se evite ca în cadrul
dezbaterilor pe acest subiect, respectiv în cadrul conferinţelor, dintre copii, elevi, studenţi să fie preponderent ascultaţi cei ce sunt
cei mai activi şi într-un sens stau mereu cu mîna ridicată, deoarece astfel se induce sentimentul de ignorare, de disperare, al cărui
rezultat va fi dorinţa ca cît mai repede să se termine sedinţa, iar dacă preponderenta colectivitate va fi cu acelaşi gînd, aşa şi se va
întîmpla : lipsa de iniţiativă va dispera şi pe ceilalţi, şi pe conducătorii şedinţelor, care vor căuta eşire din situaţie, vor căuta acum săi
bage în seamă pe cei ignoraţi la început, dar va fi deja tîrziu, şedinţele curînd v-or lua sfîrşit, căci pe lîngă toate, fiecare mai are şi
alte lucruri de făcut, iar la următoarea şedinţă nu v-or participa decît o pătrime din cei prezenţi prima dată.
În opinia mea, importanţa prevenirii consumului de droguri este foarte amplă şi priveşte toate categoriile de vîrstă şi sociale.
Manifestînd ignoranţă faţă de respectiva temă, ignorăm pe compatrioţii noştri, pe fraţii şi surorile noastre, pe oamenii bolnavi de
această ispită, pe urmaşii noştri (vizînd consecinţele consumului drogurilor asupra sarcinilor), pe bunicii, părinţii şi copii noştri ce
sunt o pradă uşoară pentru narcomani, dar cel mai puternic, ignorăm pe noi înşine : ignorăm faptul că putem deveni un viciu al
societăţii, că putem suporta consecinţe morale, spirituale, materiale, violente chiar asupra celor dragi, nu numai din partea unui
străin ce a devenit toxicoman, dar şi din partea noastră, care tot putem cădea în ispită, ignorăm bolile, durerea viitorilor copii ai noştri
ce v-or suferi din cauza nepăsării noastre, ignorăm pe Dumnezeu şi pe poruncele acestuia. Aşa cum omul îşi dă seama cîte a
pierdut doar după ce le pierde pe toate, şi noi am putea să ne dăm seama că suntem narcomani, doar după ce v-om rămîne singuri
pe această lume, dar nu mai bine ar fi nici să nu pornim pe acest drum...dar nu mai bine ar fi nici să nu încercăm...dar nu mai bine
ar fi să evităm pericolul şi să-l înlăturăm din calea celor dragi, odată şi pentru mult timp. Recomand celor ce suferă de consumul de
droguri, de ispita acestora, să se mai gîndească odată, să ridice capul la cer şi să vadă lumina noului început şi să nu uite că “soarta
noastră e în mîinele noastre” mereu....
“...Viitorul va fi aşa cum ni-l v-
om face noi înşine…”