1.4.

Răspundere și responsabilitate
 Nemo censetur ignorare legem !
( Nimeni nu poate invoca necunoaşterea legii !)
Tipuri de norme Tipuri de răspundere

Norme etice / morale Răspundere etică / morală

Norme disciplinare Răspundere disciplinară /

administrativă

Norme contractuale Răspundere contractuală

Norme juridice / civile şi / sau penale Răspundere juridică civilă şi / sau

penală
Teorii asupra responsabilităţii juridice
medicale:

1. Teoria imunităţii medicale

2. Teoria rigoristă

3. Teoria responsabilităţii personalului

medical bazată pe greşeală
 Teoria imunităţii medicale

• Această teorie consideră că personalul

medical este imun ori de câte ori respectă
prescripțiile manualelor medicale
• Imunitatea ar fi astfel justificată ca o
necesitate a progresului medical
• Diploma medicului sau a asistentei medicale
prezumă competențele personalului medical
deoarece aceste competențe nu pot fi
compatibile cu ideea de a face rău
• Diploma nu poate însă constitui un certificat
în alb un brevet pentru imunitate
• Personalul medical nu poate avea o poziție
privilegiată în societate
 Teoria rigoristă

• Această teorie prezumă că ori de câte ori

personalul medical nu obține un rezultat, el
este vinovat de acest fapt
• Răspunderea personalului medical este cu atât
mai mare luând în considerare faptul că
obiectul său de activitate este sănătatea și
viața omului
• Această responsabilitate excesivă afectează
relația dintre pacient și personalul medical.
• Din cauza temerii exagerate personalul
medical s-ar abține de a face tot ceea ce
este necesar în interesul bolnavului
• Justiția trebuie să fie un catalizator al
dezvoltării medicinei și nu un obstacol în
calea sa.
• Putem numi acest aspect iatrogenie
juridică
• Teoria rigoristă a impus obligativitatea
asigurărilor sociale pentru personalul
medical.
 Teoria responsabilităţii personalului medical bazată pe greşeală

• Greșeala este definită ca o încălcare a îndatoririlor

profesionale, stabilită prin comparație cu modul
de acțiune al altui membru al personalului
medical, plasat în aceleași condiții de lucru
• Criteriul de referință al greșelii devine conduita
unui om avizat și prudent, al acțiunii conforme
normelor profesionale în raport de cazul concret
și nu abstract, al interesului și inițiativei umane
pentru bolnav
Responsabilitatea bazată pe greșeală obligă
la întrunirea celor 4 D:

1) existenţa unei DATORII

2) încălcarea acestei DATORII
3) DEMONSTRAREA unei relaţii cauzale între
acţiunea personalului medical şi
prejudiciul creat
4) DEMONSTRAREA acestui prejudiciu