Anul 1848 în

Europa – primăvara
popoarelor
Obiective operaționale:

 O1 să determine cauzele şi consecinţele comune şi

specifice a revoluţiilor burghezo –democratice din
Europa ,lecturînd conţinutul textului şi izvoarele
istorice;
 O2 să enumere forţele motrice ale revoluţiei
identificînd motivele participării;
 O3-să identifice asemănările şi deosebirile revoluţiilor
din Europa completînd tabelul”Revoluţia 1848-
1849:asemănări/deosebiri”;
O4 să aprecieze semnificaţia revoluţiilor
burghezo-democrtice din1848 formulînd o concluzie de
2-3 enunţuri.
Harta revoluţiei de la 1848-1849
 Stat de drept -teritoriul şi populaţia unei ţări.
În care suntexercitate autoritatea organelor
alese şi activitatea oamenilor în baza legilor
adoptate de comun acord.
 Revoluţie burghezo-democratică –
ansamblul transformărilor calitative orientate
spre democratizarea societăţii, în care forţa
motrice este burghzia.
 Reactualizarea cunoştinţelor.
1) pentru care libertăţi democratice au luptat oamenii din epoca modernă;
2) ce reuniune internaţională a stabilit sistemul relaţiilor internaţionale după epoca napolioniană?
Către anul 1848 statele europene se confruntau cu mai multe probleme:
- ce probleme majore erau la ordinea zilei pentru popoarele Europei?
-care din aceste problemie erau comune pentru toate popoarele europene?

CONTEXTUL REVOLUŢIILOR
Cauze
 generale
Lupta împotriva dominaţiilor
străine ale Marilor Puteri
Apar noi ideologii şi curente politice:
naţionalismul
 Câştigarea de drepturi şi
libertăţi democratice
liberalismul  Înlăturarea unor regimuri
socialismul marxist absolutiste
 Forțe participante:

BURGH
MUNCI EZIA NOBILIME
A
TORII LIBERALĂ

LIBERI
PROFESIONIŞTI STUDE
: avocaţi, medici,
jurişti, profesori NŢII
CLERU ŢĂRĂNI
L MEA
 Cauze
Naţionale Economice şi sociale :
 Autonomie mai largă  desfiinţarea privilegiilor
 Eliberarea de sub feudale
stăpânire străină  Desfiinţarea servituţii
 Realizarea unităţii personale
naţionale  Înlăturarea legilor ce
Politice îngrădesc economia
 Regimuri democratice  Împroprietărirea ţăranilor
 Condiţii de muncă mai
 Drepturi şi libertăţi
bune pentru muncitori
cetăţeneşti
 Constituţii liberale
 FRANŢA

CAUZELE:
• Monopolul politic
al bancherilor
• Împiedicarea
burgheziei,
muncitorilor şi
ţăranilor de a
ajunge la putere
• Şomajul
 Februarie 1848- izbucneşte revoluţia la Paris

 Regele Ludovic Philip abdică, iar Primul

Ministru – François Guizot – demisionează PREVEDERILE
 25 februarie 1848 – este proclamată CONSTITUŢIEI
Republica a II-a

 Se constituie Guvernul provizoriu: Lamartine

– republican burghez, Louis Blanc – socialist,
Albert – muncitor DESFIINŢAR
PUTEREA PUTEREA LIBERTATE EA
LEGISLATIV EXECUTIVĂ A PRESEI, CLUBURILOR
 Guvernul provizoriu a instituit – votul Ă– - PERSOANEI,
MUNCITORE
universal pentru bărbaţi, libertatea presei şi a ŞTI ŞI
ADUNAREA PREŞEDINT CONŞTIINŢ ATELIERELO
întrunirilor, organizarea Atelierelor Naţionale NAŢIONALĂ E EI R
NAŢIONALE
 În martie 1848 a fost aleasă Adunarea
Constituantă, carea a elaborat o nouă
Constituţie

 2 dec. 1848- Ludovic Bonaparte- preşedinte

 2 dec. 1852- împărat- al doilea imperiu

francez
 REVOLUŢIA DIN
STATELE GERMANE

CAUZELE REVOLUŢIEI:
 existenţa regimurilor absolutiste,
 criza economică,
 mizeria proletariatului,
 obligaţiile feudale

• Martie 1848- izbucneşte revoluţia în Confederaţia statelor germane

• Regele Frederic Wilhelm al IV-lea acceptă formarea unui nou Guvern
şi Adunării Naţionale Constituante, formată din burghezia liberală.
• Regele se foloseşte de CONFLICTUL DINTRE BURGHEZIA
PARLAMENTARĂ ŞI CLUBURILE MUNCITOREŞTI şi demite
Guvernul, înlocuindul cu unul condus de Contele de Brandenburg.
• La 5 decembrie 1848 Regele adoptă o nouă Constituţie, care nu a
anulat victoriile revoluţionare – libertăţile cetăţeneşti, dar a şi
consolidat puterea monarhului în faţa parlamentului.
• 18 mai 1848- Parlamentul
de la Frankfurt– primul
Parlament ales prin vot
universal, avea ca scop
unificarea patriei
• În martie 1849 este votată o
nouă Constituţie şi îl alege
pe Frederic Împărat, însă
acesta refuză spunând că
“coroana vine din noroi”.
 STATELE ITALIENE
CAUZELE: eliberarea de sub conducerea străină, instaurarea unor
regimuri constituţionale
• Prima revoltă se declanşează la Palermo (ianuarie 1848). În urma
acesteia monarhii burboni din piemont, Neapol, Toscaana au
acceptat adoptarea unei Constituţii liberale.
• În urma revoluţiei de la Viena, armalele austriece sunt alungate
din Milano, iar Veneţia este proclamată Republică. Armata regelui
Carol Albert ocupă Lombardia.
• Între liderii italieni apar o serie de neînţelegeri: Papa de la Roma
se teme de război, Giuseppe Mazzini dorea o Republică, iar
Regele monarhie.
• În perioada februarie – iulie 1849 armatele italiene suferă mai
multe pierderi în faţa Austriei, susţinută de Franţa, în consecinţă
revoluţia este înfrântă.
 IMPERIUL
HABSBURGIC
CAUZE: absolutismul, obligaţiile feudale, birocraţia Curţii de la Viena,
germanizarea, împiedicarea afirmării naţionale
• Martie 1848- izbunesc revoluţii la Praga, Pesta, Viena, Milano; aprilie
– revolta de la Cracovia
• Cancelarul Metternich este demis; sunt promise reforme democratice,
constituţie liberală
• În Ungaria, Dieta de la Pozsony votează o serie de legi ce prevedeau
libertăţile democratice, desfiinţarea iobagiei şi împroprietărirea
ţăranilor, crearea Ungariei Mari
• În luna Mai 1848 Dieta din Transilvania votează unirea Transilvaniei
cu Ungaria, astfel revoluţia ungară intră în contradicţie cu cea română.
• Sub presiune Împăratul Ferdinand I cedează tronul lui Franz Joseph.
Acesta cere ajutor de la Nicolai I.
• Sprijinit de ţarul Nicolae I, revoluţiile sunt înfrânte.
Revoluţia ungară

• Cauze social-politice
• Personalitate:Lajos Kossuts
• Martie 1848 s-a început revoluţia.
• Măsurile: Dieta ungară : a votat abolirea
iobîgiei; libertăţi politice, reconstituirea statală
a Ungariei Mari, care prevedea anexarea
Croaţiei şi Transilvaniei, care va genera un
război între aceste naţiuni.
• Rev. ungară înfrîngere sub loviturile
intervenţiei ruso-austriece
 Reflecție
- pentru ce au luptat popoarele din Europa în anii 1848-1849?
- ce cerinţe ale revoluţionarilor erau orientate spre democratizarea societăţii?
- puteau oare fi soluţionate cererile revoluţionarilor pe cale paşnică, prin
compromis şi tratative? Argumentaţi-vă răspunsul, aducînd exemple în baza unui
stat unde s-au desfăşurat evenimentele revoluţionare?
- ce schimbări urmau să aibă loc în statele date după revoluţie?

Statele europene Deosebiri Asemănări

Rev. franceză

Rev .din Germania şi

Italia

Rev. din Italia

Rev. Imper. Habs.