U.A.U.I.M.

CURS MORFOLOGIE SI TEHNICA URBANA

PARTEA A I-A

ANUL II A
2009 – 2010

Lect.dr.arh. ANGELICA STAN

CURS 3
ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE
 STRUCTURA PRIMARA A HABITATULUI

ORIENTARE “UNDE” SPATIAL

HABITATUL
IDENTIFICARE “CUM” CALITATIV
Christian Norberg - Schulz

IDENTIFICAREA INTERIORIZARE A LUCRURILOR

“UMANIZARE” A LOCURILOR

CRESTEREA
DESCHIDERE CATRE MEDIU
(CULTIVAREA)

-GENIUS LOCI- element fundamental in

ORIENTAREA sistemul de orientare al omului in lume, tinand
de nevoia de securitate/siguranta a omului
(“gestiunea” reperelor de orientare)

“O buna imagine a mediului/ cadrului de viata da

celui ce o poseda o profunda securitate emotiva”
(K. Lynch: “The Image of the City”)
 - Caracter aprioric (initial)
-Experienta spontana (tinand de cotidian)
- Spirit (genius loci)
LOCUL este inteles ca: - Entitate structuranta si structurata (spatiu)
- Expresie a individualizarii prin actiune si
comportament uman (teritorializare)

•teritoriu

•spatiu

•loc
 LOCUL

AXIS MUNDI

CAMPUL DE PERCEPTIE

Locul ca centru – concentrare/ polarizare

Axis mundi - linie de tensiune, axa

Campul de perceptie - regiune/zona/teritoriu

 Modalitati de organizare primara a spatiului urban

teritoriu trama loc

KEVIN LYNCH

Regiuni-zone
Puncte focale Tresee – itinerarii
domenii
centre parcursuri
 ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE
IN SPATIUL URBAN

Infra-ordonatoare Supra-ordonatoare

Punctul Centrul

Linia Axa

Suprafata Insula

Casa Ansamblul
 ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

Punctul

locatie relatie retea

In morfologia orasului – punctul este si casa, dar si piata, dar si un loc

oarecare intrat in memoria colectiva.
La nivel teritorial - punctul este localitatea.
Noerdingen PUNCTUL IN PLAN URBAN SI TERITORIAL
indica un factor de
CENTRALITATE / EX-CENTRALITATE

- exprima in mod primar raportarea

omului la spatiu
 “Omul /colectivitatea va percepe
lucrurile ca fiind indreptate dinspre si
inspre sine”
Centricitatea = componenta puternica a
viziunii si motivatiei personale.
Rudolf ARNHEIM, “Forta centrului vizual”, 1995

CENTRALITATEA exprima raportul dintre eu si lume

•Drepturi asupra
resurselor
•Drepturi de acces si
folosinta
•Valori culturale
recunoscute/promovate
•Resurse patrimoniale
protejate
 CENTRUL

In MORFOLOGIA URBANA = A grupa / a

CENTRUL = element polarizator, de identificare si focaliza/ a
orientare orienta in jurul
unui nucleu
Teoria locurilor
ORASUL – centru polarizator in cadrul centrale
teritoriului (atractie de valori, forta de munca, (Christaller)

etc)

PIATA – centru de intalnire, orientare,

reprezentare in cadrul orasului

CASA – centru al existentei personale

ELEMENT CONSTITUTIV AL SPATIULUI EXISTENTIAL

EXPRIMA CEEA CE ESTE CUNOSCUT, INTELES, ASIMILAT

Greci situau buricul universului – Omphalos - la Delphi

Romanii considerau Capitoliul ca si Kaput mundi
Islamul – Mecca – centrul lumii
Legat de CREATIA LUMII
 CENTRUL
Centru urban - “inima orasului”, concentrare de valori sau “creierul” orasului
- zona de comanda si control
Problematica centrului orasului

Centru de interes
Centru functional
Centru comercial
Centru de afaceri
Centru istoric
Centru administrativ
Limita - delimitarea zonei
Centru de cartier centrale
Centru civic Dezvoltarea policentrica
Centru de agrement Extinderea “in pata de ulei” a
centrelor
Centru cultural Reprezentativitatea zonei
centrale
Specializarea centrelor
Mixitatea functionala a centrelor
CENTRUL- zona centrala
CENTRUL ISTORIC
 ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE

Linia

In morfologia orasului – linia este strada, pietonalul,

dar si limitele, alinierea cladirilor, linia fronturilor,
dar si directii ale perspectivelor (axe de perceptie).

•Axa (urbana)

Origine directie interes

Linia – in reprezentarea
planurilor de urbanism

= vector de dezvoltare
= directie de interes/
conexiune
= relatie intre doua entitati
= directie de interventie
 ELEMENTE MORFOLOGICE PRIMARE
Suprafata - planul
In morfologia orasului – suprafata
primara este parcela (in intravilan),
tarlaua, lotul (in extravilan)
- materializeaza proprietatea

Fragmentare
Divizare
Subdivizare
Parcelare
Reparcelare
 Limita posterioara

Limite laterale
Limite laterale

Aliniament
Aliniamentul parcelei = LIMITA CARE
SEPARA DOMENIUL PUBLIC DE
DOMENIUL PRIVAT (al persoanelor fizice sau
Parcela juridice sau al autoritatilor locale/ statale)
= LIMITA PROPRIETATII
ALINIEREA
PRINCIPALA A
CLADIRILOR =
LIMITA MAXIMA DE
IMPLANTARE A
CLADIRILOR CATRE
STRADA

ALINIEREA
SECUNDARA A
CLADIRILOR =
LIMITA MAXIMA DE
IMPLANTARE A
CLADIRILOR CATRE
VECINI ( LATERALI SI
POSTERIORI)
ALINIEREA
CLADIRLOR
FATA DE
STRADA >>>>
CARACTERUL
UNEI STRAZI

Caracterul
vernacular al
alinierilor-
in cadrul
tesuturilor
istorice
Analiza tipurilor de parcele prezente intr-un tesut urban =
TIPOLOGIA PARCELARULUI
... Criterii de tipologizare:
•forma parcelei,
•deschiderea la strada,
•raport L/l
PARCELA
ca entitate cadastrala
Legea cadastrului si a publicitatii
imobiliare,

nr. 7/1996, republicata in 2006

* Prin parcela se intelege

suprafata de teren cu
aceeasi categorie de
folosinta.
•NUMARUL POSTAL

•NUMARUL CADASTRAL > Cartea

Funciara a imobilului (prin intabulare)

•CATEGORIA DE FOLOSINTA (curti

constructii, agricol-arabil, agricol-
vie,livada, pasune, etc)
 Insula urbana (“ILOT”)
De la insulae – in urbanismul roman cladirile
ocupau in intregime un fragment de tesut urban,
delimitat de strazi.

INSULA = Element planimetric supra- ordonator:

ansamblu coerent de parcele delimitat de strazi
= Fragment de tesut urban

Mutatii morfo-tipologie ale unei insule urbane

- De la punct la suprafata
- De la fragmentare progresiva la comasare
Parcelari interbelice – zona Dorobanti
Parcelari interbelice – zona Aviatorilor
 Casa
•elementul morfologic primar
volumul Gruparea
Anasamblul •elemente supra- ordonatoare
Zona
Cartierul
Inaltimea
Proportia - raportul laturilor
“Greutatea” - raportul plin/gol
Forma
Pozitia
Vizibilitatea din contextul imediat/ indepartat
Supra - dialogul cu elemente tipologic similare
 TRASEE (PARCURSURI)

AXA
•Complement al centrului
•Miscare intre centre - ca locuri
cunoscute
•Trasee de orientare (opusa
ratacirii)
•Axe de compozitie
•Axe simbolice, ritualice,
initiatice
Elementele de caracterizare:

Ritm
Puncte de inflexiune
Secvente, subsecvente
Start & terminus
Perspective secventiale
 TRASEE (PARCURSURI)
TRAME/ GRIDURI

Elemente infra- ordonatoare

Tramele urbane sunt purtatoare ale
expresivitatii formei urbane - la nivelul orasului
RETEAUA - linie *CONEXIUNI + puncte* CENTRE
REGIUNI / CARTIERE / ZONE
Centre + Trasee – structurarea regiunilor
Arhetipul CASTRULUI
•Limitele regiunilor/ cartierelor roman
•Omogenitatea structurala Orasul roman ca imago
•Particularitatile mundi
•Autonomia si cooperarea
Zona Element planimetric cu rol de reglementare
Diviziunea terenului in
zone, subzone si unitati
teritoriale de referinta
(UTR)

Exemplu:
C – Zona centrală

CP - SUBZONA CENTRALĂ SITUATĂ ÎN LIMITELE ZONEI

DE PROTECŢIE A VALORILOR ISTORICE ŞI
ARHITECTURAL URBANISTICE
Utr CP1, CP2, CP3, CP4

CA - ZONA CENTRALĂ SITUATĂ ÎN AFARA LIMITELOR

ZONEI PROTEJATE
Utr CA1, CA2

CB - ZONE SITUATE ÎN AFARA PERIMETRULUI CENTRAL

CARE GRUPEAZĂ FUNCŢIUNI COMPLEXE DE
IMPORTANŢĂ SUPRAMUNICIPALĂ ŞI
MUNICIPALĂ .
Utr CB1, CB2, CB3, CB4, CB5, CB6