U.A.U.I.M.

CURS ANALIZA MORFO-TIPOLOGICA

URBANA

ANUL II A
2010 – 2011

Lect.dr.arh. ANGELICA STAN

CURS 8

SISTEMUL VIAR
MOBILITATE
TRAFIC
CIRCULATIE
SISTEMUL VIAR – - MOBILITATE URBANA
COMPONENTELE SISTEMULUI VIAR:

1. SUPORTUL MOBILITATII – CADRUL FIZIC - strada, trotuarul, pista de biciclete,

parcajul
2. UTILIZATORII – vehicule, pietoni
3. ADMINISTRATORII – primaria prin Administratia strazilor/ domeniuluui public
4. TEHNOLOGIA - intrsumentele de analiza/monitorizare/prognoza
5. RELATIILE dintre 1-2-3-4

Analiza sistemului viar – la nivelul PUG si PUZ

ANALIZA CALITATIVA – spatiul strazii, fronturile, relatiile spatiale, functionale, etc

ANALIZA CANTITATIVA – analize de trafic, intensitatea, fluenta, dinamica in raport

cu interesele oamenilor, etc
CRITERII DE ANALIZA A SISTEMULUI VIAR:

-GEOMETRIA TRAMEI STRADALE – cu referire la profilul longitudinal:

trama rectangulara / ramificata/ radial-concentrica/ mixta

- VECHIMEA TRAMEI STRADALE - tronsoane pastrate din per.

mediavala, strapungeri de artere in perioada moderna, etc

- MODUL DE APARITIE – trama proiectata/ spontana

-GABARITELE TRAMEI / IMPORTANTA – categoria I, II, III, IV- prezenta /

absenta transportului in comun

-FORMA INTERSECTIILOR – in T, in X, in L, giratii

-CARACTERUL STRAZII dupa functiunea dominanta-comerciala, de

promenada, de tranzit,etc
MOBILITATE = MISCARE

MISCARE = VIATA ORASUL este

mobilitate
VIATA = ORASUL
Noi cuvinte-cheie ale
mobilitatii:
RITMURI, PULSURI,
Orasul este un sistem care are ca cea mai VITEZA,
puternica trasatura SCHIMBAREA (Colby, FLUX,
1933). EVOLUTIE,
FLEXIBILITATE,
MUTATII,
Mobilitatea este pulsatia unui oras in METAMORFOZE,
permanenta schimbare a organizarii MIGRATII
mediului sau. (Burgess, 1925).
 TRANSPORTUL DE OAMENI SI MARFA

CIRCULATIA SI STATIONAREA

MOBILITATEA PRODUCEREA DE INFRASTRUCTURA

CA FENOMEN (RUTIERA/ FEROVIARA/ AEROPORTUARA)

DEZVOLTARE URBANA CONEXA

POLUARE, ACCIDENTE

•POLITICI
LA NIVEL SOCIAL •STRATEGII
MOBILITATE •MASURI
LA NIVEL INDIVIDUAL
•PLANURI

Ex. Franta - Plans de déplacements urbains (PDU) - 1982 odata cu Legea aerului si
a utilizarii rationale a energiei - Loi sur l'air et l'utilisation rationnelle de l'énergie
(LAURE) din 1996 si cu Legea solidaritatii si renovarii urbane - loi de
la solidarité et au renouvellement urbains (SRU), 2000
"Spre O Nouă Cultură A Mobilitătii Urbane” este titlul si deviza noii Carte
Verzi Europene pentru Transport Urban lansată de Comisia
Europeană în Ianuarie 2007 cu ocazia “Săptamânii Energiei Durabile în Europa” si
adoptată la 25 Septembrie 2007.

- stabileste o agenda europeana pentru

mobilitatea urbana respectand, in acelasi timp,
responsabilitatile autoritatilor locale, regionale si
nationale din acest domeniu.

MOBILITATE URBANA DURABILA STIL DE VIATA care sa

se orienteze catre
minimizarea efectelor
nocive ale mobilitatii
umane asupra mediului
 Studiul socio-economic - schimbari in
modul de deplsare,situatia sectorului
producator de masini, etc

ANALIZA Analiza de trafic - fluxuri, intensitati,

MOBILITATII capacitati

Analiza urbanistica - raspunsul

orasului la nevoia de miscare si
stationare

PREVIZIUNI / PRGNOZE

REGLEMENTARI

Indicatori specifici: Numar de deplasari/ persoane/ zi

Numar de parcaje / kmp
Ex. In Franta - pentru localitati cu mai mult de 100 000 locuitori -
obligativitatea de a avea un PDU

Instituirea unui PERIMETRU DE TRANSPORT URBAN STUDIUL

SCOPURILOR
Moduri de transport curent DEPLASRILOR
Alternative la transportul individual cu masina -
munca
transport in comun, biciclete
studiu
cumaparaturi
afaceri personale
recreere
vizitare
intoarcere la domiciliu
FORMA

MISCARE coeziune
eficienta FUNCTIUNE

SEMNIFICATIE
Perioada industrializarii > functionalismul > SEGREGAREA FUNCTIONALA -
munca si locuirea erau separate ca zone in cadrul orasului
-Antrenarea unui sir de schimbari > noi cerinte de transport, noi echipamente
>extensia orizontala a orasului > poluarea mediului

MOBILITATEA DURABILA >>

INTEGRAREA
politicilor de transport cu cele de
mediu si cu cele de urbanism

Fluxuri de iesire (out)

orasul

Charles Colby (1933)-

Fluxuri de intrare (in)
Centrifugal and
Centripetal Forces in
Urban Geography
MULTI - MODALITATE
NOI CONCEPTE ALE MOBILITATII:

Manuel Castells ( teoretician in ciber-cultura )

"Globalization, Flows, and Identity: The New Challenges of Design“,
The Rise of the Network Society, 2000, End of Millennium, 2000,
The Internet Galaxy: Reflections on the Internet, Business, and Socie
ty (Clarendon Lectures in Management Studies)
, 2003

TELE - MOBILITATEA + MUTATIILE SPATIALE in era informatica

Compresia SPATIU- TIMP

Trecerea de la SPATIUL FIZIC la SPATIUL FLUX

Trecerea de la orasul inteles ca LOC la orasul inteles ca PROCES
REGLEMENTARI URBANISTICE PRIVIND MODUL DE TRANSPORT SI STATIONARE
in Bucuresti

In BUCURESTI - Studiul Jaica (Japan International Cooperation Agency) - 2000

>> EVALUAREA SI STABILIREA PRIORITATILOR IN POLITICILE URBANE DE

DEZVOLTARE A TRANSPORTULUI
>> dimensionarea sistemului rutier >> alegerea solutiei tehnice pentru amenajarea zonei
- noi conexiuni intre artere carosabile >> cresterea conectivitatii
- noi puncte inter - modale (care cuprind mai multe tipuri de transport-
rutier, metrou, tramvai, tren- Ex. Razoare, Gara de Nord)
- noi locatii pentru parkinguri supra/sub- terane de mare capacitate

Nu exista o strategie pentru transport alternativ - biciclete, pietoni

HG nr.525 din 27 iunie 1996pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism

Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.
Legea 50/ 2000

HC nr.066 din 2006

pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism Legea nr. 350/2001 privind
amenajarea teritoriului şi urbanismul. - NU EXISTA DIMENSIONARI SI LOCATII
PENTRU PISTELE DE BICICLETE in Bucuresti!!
REGULAMENTUL LOCAL DE URBANISM
Aferent PUG – Bucuresti

Articolul 5
-CIRCULATII SI ACCESE

Articlolul 6
-PARCAJE

Reglementari ale circulatiilor, acceselor si

parcajelor pentru fiecare subzona in parte a
PUG – CB, L, M, A, T, G, etc
TRAFIC URBAN

ANALIZE CANTITATIVE
Categoria I- profil min.38
Categoria II - profil min.24
Categoria III - profil min.12
Categoria IV

Rmin.6,0m

Max.50m

Miin.5,5-6,0m
PARCAREA

Ca functie – relatii cu alte functiuni urbane

Ca spatiu – ce spatiu genereaza, cum se
relationeaza cu alte sp.
Ca echipare – siguranta, confort, pret, etc
Ca imagine – ce imagine ofera, cum se
poate ameliora
LOCUINTE INDIVIDUALE
Minim. 1 loc parcare / S desfasurata < 100mp
Minim 2 locuri parcare / S desfasurata > 100mp

LOCUINTE COLECTIVE cu acces si lot comun

Minim. 1 loc parcare / apartament cu suprafata desfasurata < 100mp
minim. 2 locuri parcare / apartament cu suprafata desfasurata > 100 mp

LOCUINTE COLECTIVE – blocuri

Minim 1 loc parcare / apartament

INVATAMANT, BANCI, BIROURI, HOTELURI

Minim 1 loc parcare / 60 mp Suprafata utila + 20 % pentru vizitatori, salariati,
aprovizionare

COMERT, ALIMENTATIE PUBLICA, SPORT, AGREMENT

Minim 1 loc parcare / 20 Suprafata desfasurata+ 20 % pentru vizitatori,
salariati, aprovizionare

garaje max.75%
la sol min. 25 % - atunci cand conditiile permit
SPORT, AGREMENT
Minim 1 loc parcare / 20 Suprafata desfasurata+ 10 % pentru vizitatori, salariati,
aprovizionare

garaje max.75%
la sol min. 25 % - atunci cand conditiile permit
ACCESELE SE VOR REALIZA NUMAI PE STRAZI DE CATEGORIA A III-A

INDUSTRIE, DEPOZITARE, SHOW-ROOM, SANATATE

Minim 1 loc parcare / 100 Suprafata desfasurata + 30 % pentru vizitatori,
salariati, aprovizionare
garaje max.60%
la sol min. 40 % - atunci cand conditiile permit
ACCESELE SE VOR REALIZA NUMAI PE STRAZI DE CATEGORIA A III-A

SPALATORII AUTO, STATII CARBURANT, VULCANIZARI

Minim 1 loc parcare / 30 Suprafata desfasurata + 20 % pentru vizitatori, salariati,
aprovizionare
Galway, Ireland
Space Group - Oslo Central Station, 'Light-rail station' Beatrixkwartier, The
Norway Hague
Routepluim, 2008
Austria, Innsbruck -Zaha Hadid
Station Hungerburg