UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

Programul de formare psihopedagogică în vederea

certificării competenţelor pentru profesia
didactică

nivelul II

DIDACTICA DOMENIULUI ȘI DEZVOLTĂRI

ÎN DIDACTICA SPECIALIZĂRII
 Predarea

Predarea Predarea
tradiţională modernă

-accent pe transmitere; -stimularea,motivarea

-elevul-rol pasiv elevului;
-memorare -elevul-rol activ
-descoperire
 PREDAREA

transmitere de cunoștințe și mediere a

cunoașterii;
management al instruirii;
oferta de experiențe de învățare;
în înterdependență cu învățarea și
evaluarea
Stilul de predare

– reprezintă comportamentul, atitudinea,

modul de relaţionare ale profesorului în
timpul predării cu un caracter relativ
constant. El reprezintă modul propriu de
a preda al unui profesor.
 Stiluri de predare (1)
Criterii de clasificare Stiluri de predare

După ponderea metodelor de predare - expozitiv;

- interogativ;
- conversativ.
După poziţia partenerilor educaţionali - centrat pe profesor;
- centrat pe elev;
- interactiv.
După gradul de abstractizare al - abstract;
cunoştinţelor - concret.
După capacitatea de comunicare - comunicativ;
- rezervat, reticent;
- necomunicativ.
După particularităţile comportamentului - apropiat;
afectiv - distant;
- impulsiv.
 Stiluri de predare (2)
Criterii de clasificare Stiluri de predare

După mobilitatea comportamentului didactic - adaptabil;

- rigid, inflexibil.

După modalitatea de raportare la nou - deschis spre inovaţie;

- închis, rutinar.

După modalitatea de conducere - autoritar;

- democratic;
- laissez-faire.

După structura personalităţii didactice - informativ;

- formativ-educativ.

După deontologia profesională - responsabil;

- detaşat;
- neglijent.
Specificul învățării umane
Conceptul de învăţare

 Învăţarea = un proces care determină o

schimbare de durată a comportamentului celui
care învaţă, a modului de a gândi, simţi şi
acţiona a acestuia. (I. Nicola, 2003)

 La sfârşitul unei activităţi de învăţare, subiectul

cunoscător va dispune de cunoştinţe, priceperi,
deprinderi, capacităţi, competenţe, interese,
atitudini, convingeri etc., pe care nu le avea
înainte de învăţare sau le avea la un nivel de
performanţă mai scăzut.
Conceptul de învăţare
 Învăţarea umană este un fenomen complex ce
vizează dezvoltarea personalităţii în ansamblu, iar
învăţarea şcolară este o formă particulară a învăţării
umane, ce se desfăşoară într-un cadru
instituţionalizat (şcoala) sub îndrumarea
specialiştilor – cadrelor didactice.
 Cele mai multe lucrări de specialitate prezintă
învăţarea din trei perspective:

a) ca proces
b) în funcţie de diverşi factori
c) ca produs
a) învăţarea ca proces
Învăţarea ca proces. Locul
memoriei în procesul învățării
Perceperea/receptarea materialului
Înţelegerea/Comprehensiunea
Însuşirea/Asimilarea de cunoştinţe
Fixarea şi consolidarea în memorie
Aplicarea
Actualizarea cunoştinţelor
Transferul cunoştinţelor
b) învăţarea – în funcţie de
diverşi factori
b) învăţarea – în funcţie de diverşi factori

 Reuşitasau nereuşita învăţării se datorează influenţei

combinate a factorilor interni şi a celor externi.

 În rândul condiţiilor interne pot fi enumeraţi unii factori

biologici – vârstă, sex, dezvoltare fizică, stare de
sănătate etc. şi factori psihologici – nivel al dezvoltării
intelectuale, stadiul dezvoltării structurii cognitive şi
operatorii - inteligenţă, gândire, memorie, imaginaţie
etc; motivaţia învăţării, voinţă, trăsături de
personalitate, nivel de cultură generală etc.
 b) învăţarea – în funcţie de diverşi factori

 Dintre condiţiile externe - precizăm aspecte ce ţin

de organizarea şcolară, de natură didactică, cum ar fi:

 sistem de cerinţe şcolare (obiective), conţinuturi,

calitatea instruirii (metode, procedee, strategii
didactice); caracteristici ale clasei de elevi (ambianţa
psiho-socială); personalitatea profesorilor, relaţiile
profesor-elev, mediul fizic şi timpul şcolar
 Alte influenţe - mediul familial
- mediul local (urban-rural)
c) învăţarea ca produs
Pentru a vorbi de învăţare, trebuie îndeplinite trei
condiţii:
 să existe o schimbare în comportament;
 schimbarea să fie rezultat al experienţei;
 schimbarea să fie durabilă.

Contează ce învăţăm, dar contează si cum învăţăm.

Învăţarea nu trebuie să ducă la simple acumulări de
informaţii, ci la formarea și dezvoltarea unor capacităţi
(meta)cognitive și acționale, atitudini, motivații.
Învăţarea şcolară - caracteristici
şi particularităţi specifice (1)
Învăţarea şcolară - caracteristici
şi particularităţi specifice (2)
Învățarea, în actualitate
Competența de învățare
 În sinteză,
Învățarea

= schimbare, ca urmare a interiorizării experienţei externe

= proces individual, care presupune structurări şi

restructurări cognitive, atitudinale, acţionale

Etape

 receptare  înțelegere  însuşire, asimilare/creare de

legături  stocare in memorie, fixare 
actualizare/reproducere conştientă  aplicare, transfer