FX-Family - GX Developer - Ro

FX GX Developer /// FX GX Develper /// FX GX Developer /// FX GX Developer /// FXGX Developer
Module Module
Analogice, Numarare Module de
Termoelemente, Rapida, interfata si
Module I/O Reglaj Temp. Pozitionare retea
Analogice Comunicaie High Speed I/O
Module speciale tip Adapter (ADP) Adaptor Port Modul Module de extensie I/O si pentru functii speciale
magistarala ADP programare Display
Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

Cuprins
1. Prezentare generala / cuprins
2. Hardware
2.1 Avantaje ale sistemelor cu PLC
2.1.1 Logica programata cu PLC / logica de control cablata
2.1.2 Limbajul de programare al PLC-urilor
2.1.3 Terminalele de operare HMI
2.2 Ce este un PLC
2.3 Procesarea programelor PLC
2.4 Familia MELSEC FX
2.5 Criterii de configurare

Cuprins
2.6. Structura automatelor programabile
2.6.1 Circuitele de Intrari / Iesiri
2.6.2 Unitati de baza MELSEC FX1S
2.6.3 Unitati de baza MELSEC FX1N
2.6.5 Unitati de baza MELSEC FX2NC
2.6.6 Unitati de baza MELSEC FX3U
2.7 Scheme de cablare
2.7.1 Sursa alimentare
2.7.2 Intrari
2.7.3 Iesiri

Cuprins
2.8 Extinderea numarului de Intrari / Iesiri
2.8.1 Module de extensie tip board
2.8.2 Unitati de extensie compacte
2.8.2 Unitati de extensie modulare
2.9 Module pentru functii speciale
2.9.1 Module analogice
2.9.2 Module si adaptoare numarare rapida
2.9.3 Module de pozitionare
2.9.4 Module de retea ETHERNET
2.9.5 Module de retea Profibus/DP
2.9.6 Module de retea CC-Link

Cuprins
2.9.7 Module de retea DeviceNet
2.9.8 Module de retea CANopen
2.9.9 Module de retea AS-Interface
2.9.10 Adaptoare si module de interfata
2.9.11 Adaptoare de magistrala
2.9.12 Placi setpoint cu semireglabili
2.10 Configrarea sistemelor FX
2.10.1 Conectarea modulelor tip adapter (numai pt. FX3U)
2.10.2 Reguli de baza pentru configurarea de sistem
2.10.3 Matricea de calcul sursa

Cuprins
2.11 Alocarea Intrarilor / Iesirilor
2.11.1 Modalitatea alocarii intrarilor / iesirilor digitale
2.11.2 Adrese module functii speciale
3. GX Developer
3.1 Avantaje ale pachetului GX-Developer
3.2 Instalarea mediului de programare GX-Developer
4. Crearea unui proiect
4.1 Exemple programare PLC (ExProg1)
4.1.1 Numarul de linie
4.1.2 Principiul de operare

Cuprins
4.2 Procedura de incepere a unui program (setari initiale)
4.3 Elemente de editare Ladder Diagram
4.4 Structura de proiect (Project Data List)
4.5 Activarea / dezactivarea structurii de proiect
4.6 Schimbarea atributelor de culoare (Optional)
4.7 Editarea in modul Ladder Diagram (Ex_Prog1)
4.8 Conversia programului in modul lista instructiuni
4.9 Salvarea proiectului
5. Editarea programului in modul Instruction List (lista instructiuni)
5.1 Modul de editare Instruction List (Ex_Prog1)
5.2 Explicatii mod editare Instruction List

Cuprins
6. Functii de cautare
6.1 Cautarea pasului de program
6.2 Cautarea device-urilor
6.3 Cautarea unei instructiuni
6.4 Lista de aparitii in program a unui device
6.5 Lista de device-uri utilizate
7. Copierea proiectelor
7.1 Copierea proiectului Ex_Prog1
8. Modificarea programului in modul de editare Ladder Diagram
8.1 Modificarea proiectului Ex_Prog2
8.2 Inserarea unui nou contact

Cuprins
8.3 Schimbarea tipului sau adresei unui device
8.4 Inserarea unei ramificatii
8.5 Inserarea unei secvente noi de program
9. Functii de stergere
9.1 Consideratii generale
9.2 Stergerea unui contact
9.3 Stergerea unei ramificatii
9.4 Stergerea unei singure linii de program
9.5 Stergerea mai multor linii de program
10. Intocmirea documentatiei
10.1 Exemplu program: Ex_Prog4

Cuprins
10.2 Utilizarea in program a comentariilor
10.3 Comentariile pentru device-uri
10.4 Accesarea comentariilor din structura de proiect
10.5 Formatul comentariilor
10.6 Comentariile de bloc de program
11. Alocarea Intrarilor/Iesirilor
11.1 Verificarea domeniului de Intrari / Iesiri
12. Incarcarea unui proiect in PLC
12.1 Selectarea si setarea canalului de comunicatie
12.1.1 Selectarea canalului de comunicatie
12.2 Stergerea memoriei PLC

Cuprins
12.3 Inscrierea programului in PLC
12.4 Reducerea numarului de pasi transferati in PLC
13. Rularea programului
14. Functii de monitorizare
14.1 Monitorizarea programului Ex_Prog4
14.2 Ecranul de monitorizare Ex_Prog4
14.3 Fereastra de monitorizare device-uri (Entry Data Monitoring)
14.4 Monitorizarea simultana a programului si datelor
14.5 Functia Device Test
15. Verificarea programului
15.1 Verificarea exemplelor de program

Cuprins
16. Transferul programului din PLC - Upload
16.1 Exemplu transfer program din PLC - Upload
17. Modul de editare (SFC) Sequential Function Chart / succesiune de stari
17.1 Elementele unui program SFC
17.2 Reguli de comutare a starilor
17.3 Editarea proiectului
17.4 Transferul proiectului
17.5 Monitorizarea proiectului
18. Contoare
18.1 Exemplu program - Count1
18.2 Exemplu program - Count2

Cuprins
18.2.1 Count2
18.2.2 Modificarea programului Count2
19. Programarea On Line
19.1 Modificarea On Line a programului Count2
20. Instructiunile FROM / TO
20.1 Schimbul de date cu modulele de functii speciale
20.2 Instructiuni pentru accesul la buffer-ul de memorie
20.2.1 Citire Buffer Memorie (FROM)
20.2.2 Scriere Buffer Memorie (TO)
21. Bucle FOR - NEXT
21.1 Procesarea buclelor FOR – NEXT

Cuprins
21.1.1 Exemplu de program
21.2 Bucle FOR-NEXT imbricate
21.3 Operanzi pentru instructiunea FOR
22. Comunicatia Ethernet
22.1 Parametri de configurare ai modulului Ethernet FX3U
22.1.1 Configurarea PLC
22.2 Configurarea PC-ului pentru comunicatia Ethernet
22.3 Configurarea GX Developer pentru accesarea PLC-ului prin
Ethernet
22.4 Setarea terminalului HMI
22.5 Comunicatia prin MX Component

1. Trusa FX3U-Training Rack

2. Hardware
2.1 Avantaje ale sistemelor cu PLC
• Usor de programat si reprogramat in instalatie, in functie de cerintele ce

apar in proces.
• Simplu de intretinut si reparat, utilizand placi sau module ‘plug-in’.
• Capabil sa reziste conditiilor grele de mediu, mecanice si electrice ce se
intilnesc in mediile industriale.
• Mult mai compact decat schemele echivalente cu elemente discrete.
• Mai economic comparativ cu sistemele in logica cablata cu elemente
discrete.

2.1.1 Comaparatii intre logica programata

cu PLC si logica de control cablata

2.1.2 Limbajul de programare al

PLC-urilor
Logica Ladder
Automatele programabile au fost concepute pentru a fi intretinute de
tehnicieni si electricieni. Din acest motiv a fost dezvoltat limbajul de
programare Ladder, limbaj ce se bazeaza pe simboluri de tip relee si
contacte, cu care personalul electric este foarte familiarizat. Primele medii
de programare permiteau numai o dezvoltare simpla a programelor fara sa
ofere posibilitatea crearii documentatiei de program la nivelul necesar
pentru urmarirea programelor complexe. Acest neajuns a fost imbunatatit in
mod semnificativ prin pachetul de programare si configurare GX Developer
(descris in detaliu in acest curs).
Dupa introducerea in 1998 a standardului IEC 61131-3 ce reglementeaza
programarea PLC-urilor, Mitsubishi Electric a dezvoltat si o a doua linie de
software - GX-IEC Developer - ce asigura compatibilitatea cu acest
standard.

2.1.3 Terminalele de operare HMI
Utilizarea terminalelor HMI in

sistemele de control cu PLC a
devenit in zilele noastre un lucru
din ce in ce mai obisnuit pentru
asigurarea interfetei de operare.

2.2 Ce este un PLC

Spre deosebire de sistemele conventionale de control bazate pe
logica cablata, a caror functiuni sunt determinate de conexiunile
fizice intre componente, functiunile automatului programabil sunt
definite prin program. Chiar daca legatura automatului programabil
cu celelalte componente dintr-un sistem se realizeaza tot prin
cabluri, continutul programului poate fi schimbat oricand si poate fi
adaptat la diferite sarcini de control, fara a fi necesara interventia la
nivelul hardware. Automatul programabil citeste semnalele de
intrare, le proceseaza si transmite comenzile catre proces. Modul
de lucru al automatului programabil cuprinde trei secvente:
procesarea intrarilor
(semnalele de intrare sunt citite, procesate si plasate intr-un buffer de memorie denumit imagine a intrarilor)
procesarea programului
(pe baza datelor de intrare programul este procesat instructiune cu instructiune si datele de iesire sunt plasate intr-un buffer de memorie
denumit imagine a iesirilor)
procesarea iesirilor
(datele de iesire sunt transferate din bufferul imagine a iesirilor la iesirile fizice)

2.3 Cum se proceseaza programul PLC
Procesarea intrarilor
Programul PLC este procesat cu valorile
din bufferele de imagine a intrarilor si
iesirilor, si nu cu valorile instantanee ale
intrarilor. Iesirile fizice sunt reactualizate in
secventa de procesare a iesirilor la sfarsit
de program.


Programul este procesat de sus in jos, de la pasul 0 la ultimul pas al
programului, in ordinea in care instructiunile sunt programate.
Rezultatele procesarii unei anumite secvente de program sunt memorate
si utilizate pe durata ciclului curent de scanare.
Procesare program
Stocare rezultat
Iesire
Utilizare rezultat stocat


Procesarea iesirilor
Rezultatele operatiilor logice relevante pentru iesiri sunt stocate in bufferul
imagine a iesirilor. Informatia din bufferul de imagine a iesirilor ramane
nemodificata pana la urmatoarea scriere. La sfarsit de program valorile sunt
transmise catre iesirile fizice, dupa care ciclul este reluat.
Diferente intre modul de procesare al unui PLC si sistemele de control

realizate in logica cablata.
In cazul logicii cablate efectul este simultan cauzei (“procesare“ paralela).
Fiecare modificare a starii semnalului de intrare determina o modificare
instantanee in starea semnalului de la iesire. In cazul unui PLC efectul apare
la urmatorul ciclu de procesare de dupa cauza (dupa modificarea intrarii).
In zilele noastre acest dezavantaj este minimizat prin cresterea vitezei de
procesare a unitatii centrale si implicit prin reducerea duratei de procesare a
programului. Durata unui ciclu de scanare program depinde in principal de
numarul si tipul instructiunilor executate.
2.4 Familia MELSEC FX

MELSEC inseamna MITSUBISHI ELECTRIC SEQUENCER. Automatele
programabile din seria MELSEC FX ofera solutii economice si flexibile pentru
aplicatii de complexitate mica si medie in domeniul 10 – 256 puncte de intrari /
iesiri (384 in cazul FX3U), pentru aplicatii atat in industrie cit si sisteme
building management.
Unitatile centrale FX1N, FX2N si FX3U sunt extensibile cu module de extensie

digitale compacte si modulare, cu module de functii speciale, cu module de
interfata si retea, facandu-le potrivite in aceeasi masura si pentru aplicatii
complexe, ce necesita functii speciale. Toate aceste serii fac parte din familia
mai larga FX si asigura un nivel ridicat de compatibilitate.
Specificatii FX1S FX1N FX2N FX2NC FX3U
Nr. max. I/O integrate 30 60 128 96 128
Posibilitati de extindere
34 132 256 256 384
(Nr. Maxim I/O)
Memorie program (pasi) 2000 8000 16000 16000 64000
Timp de executie instructiune
0.55 – 0.7 0.55 – 0.7 0.08 0.08 0.065
logica (μs)
Nr. instructiuni
(standard / step lader / 27 / 2 / 95 27 / 2 / 99 27 / 2/ 107 27 / 2/ 107 27 / 2 / 209
Functii speciale)
Nr. maxim module functii 8 dreapta
- 2 8 4
speciale 10 stanga

2.5 Alegerea configuratiei optime

Cateva considerente ce trebuie avute in
vedere la configurarea unui sistem:
Sursa de alimentare
surse disponibile: 24 Vcc sau 100 – 240 Vca
Intrari / Iesiri
– Nr. semnale (limitatori, butoane, senzori,
etc.)
– Inventarierea intrarile dupa tipul semnalelor
(sink, source, contact) si dupa functia
indeplinita (intrari normale, high speed,
intrerupere hardware externa, etc.
– Inventariere iesiri dupa marimea sarcinii,
tensiune de comanda, normale sau high
speed, etc.
Module functii speciale
– Numar maxim de module suportate de
sistem
– Necesitatea sursei de alimentare externa
2.6 Structura automatelor

programabile
Toate automatele din seria FX se bazeaza pe acelasi concept.
2.6.1 Circuitele de intrare/iesire

Intrarile sunt izolate galvanic fata de celelalte circuite ale automatului prin
optocuploare. Iesirile sunt disponibile pe releu sau tranzistor. Iesirile pe
tranzistor sunt de asemenea izolate galvanic fata de restul circuitelor PLC prin
optocuploare. Intrarile sunt in 24 Vcc si pot fi selectate global in logica sink sau
source. Ca sursa pentru intrari se poate utiliza sursa oferita de unitatea de baza
PLC. Sarcina maxima pentru iesirile pe releu este de 2A sarcina rezistiva la
250Vca si 0.5A sarcina rezistiva pentru 24 Vcc.

2.6.2 Unitati de baza MELSEC FX1S



2.6.5 Unitati de baza MELSEC FX2NC

2.6.6 Unitati de baza MELSEC FX3U

2.7 Conexiuni
2.7.1 Sursa de alimentare
Specificatii sursa alimentare
Impamantare
Unitatea de baza ca si celelalte module prevazute cu terminal de
impamantare trebuie legate la pamant.
Rezistenta de impamantare trebuie sa fie sub 100 Ω.
Punctul de impamantare trebuie sa fie cat mai aproape de aparat iar cablul
de impamantare cat mai scurt posibil.
Se recomanda asigurarea impamantarii independete pentru fiecare
componenta din configuratie.
2.7.2 Conectarea intrarilor

Conectarea semnalelor de tip sink si source
Unitatile de baza din seria FX pot fi utilizate atat in logica sink cat si in logica
source. Selectarea se face global, in functie de potentialul la care se
conecteaza terminalul de selectie "S/S".
modul de conectare pentru logica sink
modul de conectare pentru logica source

2.7.2 Conectarea intrarilor

Exemplu conectare senzori cu iesiri de tip tranzistor npn sau pnp
Unitati de baza cu alimentare in ca

2.7.3 Conectarea iesirilor

Conectarea iesirilor pe releu si tranzistor in logica sink / source
Iesire pe releu
Iesire pe tranzistor (source)
Iesire pe tranzistor (sink)

2.8 Extinderea numarului de intrari /

iesiri
Modalitatile de extindere a numarului de intrari / iesiri disponibile pe unitatile
de baza din seria MELSEC FX sunt urmatoarele:
2.8.1 Unitati de extensie tip board
: se poate utiliza cu unitati de baza din aceasta serie.

: nu se poate utiliza cu aceaste serii.

2.8.2 Unitati de extensie compacte

Unitatile de extensie compacte au propria
sursa. Sursa de 24 Vcc integrata poate fi
utilizata pentru alimentarea device-urilor
externe. Aceste unitati sunt disponibile in
variante cu alimentare la 220 Vca sau 24Vcc,
cu iesiri pe releu sau iesiri pe tranzistor, logica
sink sau logica source.
: Unitatea de extensie poate fi utilizata cu unitati de baza din aceasta serie

: Unitatea de extensie nu poate fi utilizata cu unitati de baza din aceasta
serie
2.8.3 Unitati de extensie modulare
Unitatile de extensie modulare nu sunt

echipate cu sursa interna si au gabarit
compact. Unitatile de extensie modulare
FX2N sunt disponibile cu 8 sau 16 intrari /
iesiri. Modulele de iesiri sunt disponibile in
variantele pe releu sau tranzistor, logica
sink sau logica source.


Module tip board
Modulele de tip board se monteaza direct pe unitatile de baza FX1S si
FX1N si nu ocupa spatiu suplimentar.
In cazul modulului de intrari analogice de tip board FX1N-

2AD-BD, intrarile analogice sunt citite de sistemul de
operare al automatului si scrise direct in registrii speciali
D8112 si D8113, fara a fi necesara scrierea unei secvente
de program in acest sens. Similar, valoarea de iesire
pentru modulul cu o iesire analogica FX1N-1DA-BD se
scire de catre program in registrul special D8114,
conversia si transmiterea catre iesire fiind facuta de catre
sistemul de operare.


Module Speciale de tip Adapter
Modulele speciale de tip adapter pot fi conectate numai in partea
stanga a unitatilor de baza din seria FX3U. Se pot conecta pana la
maximum 10 astfel de module.
Modulele speciale de tip adapter nu ocupa puncte de intrari /

iesiri suplimentare in spatiul de adresare al unitatii de baza.
Acestea comunica cu unitatea de baza prin acces direct la
memorie, prin relee si registri speciali. Din aceast motiv nu
sunt implementate instructiuni speciale pentru comunicarea
cu aceste module.


Module standard pentru functii speciale (cu conectare in partea
dreapta)
In configuratiile MELSEC FX se pot utiliza pana la opt module pentru
functii speciale cu conectare in partea dreapta.
Gama de module speciale include, pe langa module

analogice, module pentru termoelemente, module de
reglaj temperatura, module de comunicatie, module de
pozitionare, module de numarare rapida. Fiecare modul
pentru functii speciale ocupa opt puncte de intrare/iesire
in spatiul de adresabilitate al unitatii de baza. Transferul
de date intre unitatea de baza si modulele de functii
speciale se realizeaza prin intermediul bufferelor de
memorie ale acestor module, cu instructiunile FROM si
TO.


Fara module suplimentare unitatile de baza din familia MELSEC FX pot
procesa numai semnale de intrari / iesiri digitale. In cazul in care aplicatia
necesita si procesarea de semnale de intrari / iesiri analogice, in
configuratie trebuie incluse si module analogice.

* Modulul special FX2N-8AD poate masura tensiune, curent si temperatura.


* Modulul special FX2N-8AD poate masura tensiune, curent si temperatura.

Extensie tip board, extensie tip adapter sau modul functii speciale ce poate fi utilizat cu unitatea de
baza sau unitati de extensie compacte din aceasta serie.
Extensie tip board, extensie tip adapter sau modul functii speciale ce nu poate fi utilizat cu unitatea
de baza sau unitati de extensie compacte din aceasta serie.

2.9.2 Module si adaptoare pentru

numarare rapida
FX2N-1HC
In plus fata de canalele de numarare rapida ce se pot implementa direct
pe unitatile de baza FX, modulul FX2N-1HC ofera utilizatorului posibilitate
implementarii unor canale de numarare rapida suplimentare. Posibilitatile
de numarare includ contorizarea a una sau dou faze, cu frecvente de
pana la 50 kHz, pe 16 sau 32 bit.
Doua iesiri digitale pe tranzistor pentru functii de

comparare, configurabile separat. In acest fel se
pot implementa intr-un mod economic taskuri
simple de pozitionare. In plus, FX2N-1HC poate fi
utilizat ca si counter circular.


numarare rapida
FX3U-4HSX-ADP si FX3U-2HSY-ADP
Aceste adaptoare permit implementarea fara accesorii suplimentare a
aplicatiilor de pozitionare.
FX3U-4HSX-ADP ofera patru intrari

de numarare rapida pana la 200 kHz,
in timp ce FX3U-2HSY-ADP ofera
doua canale de iesire in frecventa
pana la 200 kHz.


numarare rapida
Caracteristici de baza si compatibilitati de utilizare
se poate utiliza cu unitati de baza din aceasta serie

nu se poate utiliza cu unitati de baza din aceasta serie.


FX2N-1PG-E, FX2N-10PG
Modulele de pozitionare FX2N-1PG-E si FX2N-10PG sunt solutii economice
pentru aplicatii de control al unei axe. Se poate utiliza cu actionari servo sau
motoare pas cu pas. Modul de comanda este digitala, cu trenuri de impulsuri.
Ambele module se pot utiliza cu unitatile de baza FX2N

si FX3U. Parametrii si datele de pozitionare se transmit
direct prin programul de automat programabil, fara a
mai fi necesare aceesorii sau medii separate de
configurare. Frecventa maxima si tipul iesirii este de
100 kHz, open colector pentru FX2N-1PG-E, respectiv
1MHz, iesire diferentiala in cazul FX2N-10PG. Ambele
module permit functii pentru comanda manuala sau
automata a deplasarii.


FX3U-20SSC-H
Modulul SSCNET III FX3U-20SSC-H se poate utiliza numai cu unitati de
baza FX3U si permite solutii economice pentru aplicatii de mare viteza si
precizie. Tehnologia plug-and-play SSCNET pe cablu optic reduce
timpul necesar pentru setare, asigurand in acelasi timp posibilitatea de
montare la distanta mai mare a actionarilor servo.
Parametrii servo si informatiile de pozitie necesare

pentru FX3U-20SSC-H se seteaza usor prin
intermediul conexiunii cu unitatea de baza FX3U din
mediul de configurare FX Configurator-FP ce ruleaza
pe PC sub Windows.



2.9.4 Module de retea Ethernet

FX2NC-ENET-ADP
Modulul de comunicatie de tip adapter FX2NC-ENET-ADP este un
modul Ethernet, 10BASE-T, ce se poate utiliza cu unitati de baza
FX1S, FX1N, FX2NC, FX2N*
FX2NC-ENET-ADP permite transferul, monitorizarea

si testarea secventelor de program prin retea Ethernet
de la un PC (din mediile GX Developer sau MX
Component; este necesar ca pe PC sa fie instalat un
driver standard de tip virtual COM port).
* Note: Pentru montarea la unitati de baza FX1S, FX1N este necesar

adaptorul FX1N-CNV-BD. Pentru montarea la unitati de baza FX2N este
necesar adaptorul FX2N-CNV-BD.

2.9.4 Module de retea Ethernet

FX3U-ENET
Modulul de comunicatie FX3U-ENET face posibila conectarea directa a
sistemelor la retele Ethernet.
FX3U-ENET permite atat un transfer rapid de date cu

sistemele de monitorizare si control cat si transferul
programului si celelate functii asociate, precum
functiile de monitorizare, test etc. Modulul suporta de
asemenea conexiunea Pear to Peer si MC Protocol.
Acesta este usor de parametrizat folosind software-ul
de configurare FX Configurator-EN.

Reteaua Profibus/DPpermite comunicatia intre modulul master si modulele

slave descentralizate cu o rata de transfer de pana la 12 Mbps. Caracterul
standard al retelei face posibila conectarea simpla si rapida a automatelor
MELSEC ca master cu senzori sau elemente de executie chiar si de la
producatori diferiti.
De asemenea un automat MELSEC, functionand ca slave intr-o retea
Profibus/DP, poate executa taskuri de control descentralizate si in acelasi
timp, schimbul de date cu modulul master Profibus/DP.
Reteaua Profibus/DP utilizeaza tehnologie RS485 si cablu ecranat cu doua
fire, ceea ce asigura costuri reduse de cablare.

FX0N-32NT-DP
FX0N-32NT-DP permite integrarea unui

automat din seria MELSEC FX ca slave in
retele Profibus/DP.

FX3U-64DP-M
Prin FX3U-64DP-M un automat MELSEC FX3U

poate juca rolul de master clasa 1 intr-o retea
Profibus/DP si face posibila implenterea sistemelor
de control descentralizate. Modulul master
Profibus/DP FX3U este usor de configurat cu
mediul software GX Configurator-DP.


FX2N-32DP-IF
Statia remote I/O FX2N-32DP-IF include, in format compact, interfata de
comunicatie Profibus/DP si permite configuratii de pana la 256 puncte I/O si
8 module de functii speciale, dupa reguli de configurare similare unitatilor
de baza FX2N.
Statia remote I/O FX2N-32DP-IF nu include

functia de unitate de baza (nu poate executa
taskuri locale de control) ci numai functia de
legatura cu reteaua a modulelor I/O digitale si a
modulelor speciale atasate. Cu un automat
FX3U echipat cu un modul FX3U-64DP-M ca
modul master si statii remote I/O FX2N-32DP-IF
pot fi realizate sisteme Profibus/DP foarte
economice, utilizand numai componente din
seria FX.




Modulul Master CC-Link FX2N-16CCL-M
Modulul master CC-Link FX2N-16CCL-M permite conectarea unui

automat FX ca statie master intr-un sistem distribuit CC-Link.
Setarea tuturor modulelor din retea se

realizeaza direct, prin modulul master.
Permite conectarea a pana la 15 module
distribuite si statii inteligente remote (7 module
I/O si 8 module inteligente). Maxim doua
module master pot fi conectate intr-un sistem
cu unitiati de baza FX1N sau FX2N.
Lungimea maxima a retelei, fara repetoare,
este de 1200 m.


Modulul de comunicatie CC-Link FX2N-32CCL
Modulul FX2N-32CCL permite conectarea prin retea CC-Link cu un
sistem PLC superior ca master. Prin acest tip de retea automatele
programabile FX pot comunica cu toate celelalte automatele MELSEC,
cu celelalte echipamente Mitsubishi precum convertizoare de frecventa,
actionari servo, HMI, roboti precum si cu echipamente de la terti.
In acest fel, structura distribuita CC-Link poate fi

extinsa cu module standard de intrari / iesiri din
seria FX pana la limita de 256 I/O.


nu se poate utiliza cu unitati de baza din aceasta serie

2.9.7 Modulul de retea DeviceNet

DeviceNet este o solutie economica pentru integrarea in retea a
echipamentelor terminale. Pana la 64 de device-uri, inclusiv masterul, pot fi
integrate intr-o retea. Suportul de comunicatie utilizat este cablu torsadat si
ecranat cu doua perechi de fire.
Modulul slave DeviceNet FX2N-64DNET se poate

utiliza pentru integrarea sistemelor FX2N si FX3U in
retele DeviceNet.
FX2N-64DNET poate comunica atat cu masterul –
comunicatie master/slave - cat si cu alt nod al retelei in
sistemul client/server.
Comunicatia intre unitatea de baza si memoria interna
a modulului FX2N-64DNET se face prin instructiuni
FROM / TO.

2.9.8 Module de retea ASi

Reteaua Actuator Sensor interface (AS interface sau ASi) este o retea
standard, pentru nivelul cel mai de jos al procesului. Reteaua ASi este
versatila, foarte flexibila, in mod particular foarte usor de instalat si este
adecvata pentru interfata cu senzori, elemente de executie si module
pentru I/O digitale.
Modulul FX2N-32ASI-M se poate utiliza ca modul

master ASi in configuratii FX1N, FX2N sau FX3U.
FX2N-32ASI-M poate controla pana la 31 de unitati
slave cu pana la 4 intrari si 4 iesiri pe unitate. Include
un afisaj cu doi digiti LED pentru monitorizarea si
diagnosticarea retelei.


Pentru comunicatia seriala este disponibila o gama larga de module si
adaptoare de interfata. Mai jos sunt prezentate numai cateva astfel de
module, in tabelul din pagina urmatoare fiind prezentata intreaga gama.
Modulul de interfata RS232C de tip board FX2N-232-BD
Modul de
comunicatie tip
adapter
Vedere din spate;
conexiune PLC
FX3U-232ADP
(interfata RS232C)


Modulul de interfata FX2N-232IF (cu
conectare in partea dreapta)
Modulul de interfata FX2N-232IF se poate utiliza cu

unitati de baza FX2N, FX2NC si FX3U. Ofera o
interfata RS232C, ce se poate utiliza pentru
comunicarea cu PC-uri, imprimante seriale,
modemuri, cititoare de coduri de bare, etc.
Comunicatia este administrata prin programul de
PLC. Atat datele transmise, cat si cele receptionate
sunt stocate in bufferele proprii ale modulului.


2.9.11 Accesorii pentru module de

comunicatie
Adaptoare de conexiune
Adaptoarele de conexiune (denumite FX-CNV-BD) se monteaza direct
pe unitatea de baza. Acestea sunt necesare pentru conectarea
modulelor de comunicatie de tip FX-ADP (FX0N-232-ADP, FX2NC-485-
ADP, etc.) in partea dreapta a unitatilor de baza.

2.9.11 Adaptoare de magistarala

FX2N-CNV-IF
Adaptorul de magistrala FX2N-CNV-IF permite

integrarea modulelor I/O si a modulelor speciale din
vechea serie FX in sisteme cu unitati de baza FX2N.
se poate utiliza cu
Compatibilitate unitati de baza din
aceasta serie
nu se poate utiliza cu
unitati de baza din
aceasta serie

2.9.12 Adaptoare analogice setpoint
Aceste adaptoare analogice setpoint permit utilizatorului setarea a 8 valori

de tip analogic. Valorile cuprinse intre 0 si 255 corespunzatoare pozitiilor
potentiometrelor sunt cititite in controller si se pot utiliza in program ca
valori prescrise pentru timere, contoare sau registri de date.
Fiecare potentiometru se poate citi si echivalent cu un comutator rotativ cu
11 pozitii (pozitiile de la 0 la 10).
Valorile setate prin potentiometre se citesc prin programul de automat cu
instructiunea dedicata VRRD, daca potentiometrele se utilizeaza in modul
analogic si cu instructiunea VRSC, daca potentiometrele se utilizeaza ca si
comutatoare rotative.
Adaptoarele analogice setpoint se instaleaza direct pe unitatea de baza, nu
ocupa spatiu suplimentar si nu necesita sursa de alimentare separata.

2.9.12 Adaptoare analogice setpoint

nu se poate utiliza cu unitati de baza din aceasta serie

2.10 Configurarea sistemelor

Un sistem FX minimal consta in unitatea de baza propriu-zisa; aceasta
include sursa, unitatea centrala si un numar de I/O, in functie de model.
Sistemul se poate extinde prin adaugarea de module de extensie I/O digitale
sau module pentru functii speciale. Optiunile disponibile sunt prezentate in
sectiunile 2.8 si 2.9.
Unitati de baza
Unitatile de baza sunt disponibile cu un numar diferit de I/O de la 10 la 128
de puncte. Configuratia maxima posibila in seria FX ajunge la 384 puncte in
cazul FX3U.
Unitati de extensie de tip board
Unitatile de extensie de tip board se instaleaza direct pe unitatile de baza,
nu ocupa spatiu suplimentar si nu ocupa puncte I/O in spatiul de adresare al
CPU-ului. Sunt disponibile pentru un numar redus de I/O (2 la 4) si pot fi
utilizate impreuna cu unitati de baza FX1S si FX1N. In acelasi format sunt
disponibile si module de interfata RS232 sau RS485.


Module de extensie I/O
Pentru extinederea numarului de intari / iesiri a unitatilor de baza FX1N,
FX2N si FX3U sunt disponibile unitati de extensie modulare (care nu sunt
echipate cu sursa de alimentare proprie) si unitati de extensie compacte
(care inglobeaza si o sursa de alimentare). Pentru unitatile de extensie
modulare, alimentate din unitatea de baza, trebuie calculat consumul din
sursa de 5Vcc de pe magistarala, intrucat acesta suporta un numar limitat
de module de extensie.
Module de Functii Speciale / Adaptoare Speciale
O gama larga de module de extensie pentru functii speciale este disponibila
pentru automatele FX1N, FX2N si FX3U. Acestea acopera functii de
comunicatie in retea, control analogic, procesare de semnale de
temperatura, iesiri in frecventa, etc. (pentru mai multe detalii va rugam sa
vedeti sectiunea 2.9)

Posibilitati de extensie

2.10.1 Module tip adapter (ADP) FX3U
Pana la 10 module de tip adapter pot fi instalate in partea stanga a

unitatilor de baza FX3U. Utilizarea modulelor de tip adapter trebuie sa
respecte urmatoarele reguli:
Module de intrari / iesiri de tip adapter High-speed

La o unitate de baza FX3U pot fi conectate maxim doua module high-
speed de intrari FX3U-4HSX-ADP si maxim doua module high-seed de
iesiri FX3U-2HSY-ADP.
In cazul in care in partea stanga a unitatii de baza mai urmeaza sa se
monteze si alte tipuri de module, modulele I/O high-speed trebuie
conectate cu prioritate (primele). Un modul special high-speed I/O nu
trebuie montat in partea stanga a unui modul de comunicatie sau a unui
modul analogic.

Utilizarea combinata a modulelor analogice si de comunicatie tip ADP

Modulele analogice si de comunicatie de tip adapter pot fi conectate la
magistarala ADP numai prin intermediul unui adaptor de magistrala sau al
unei interfete de tip board.

Utilizarea combinata a modulelor de comunicatie ADP si de tip board

Cand in locul unui adaptor de magistrala FX3U-CNV-BD este utilizat un
modul de interfata tip board FX3U-232-BD, FX3U-422-BD, FX3U-485-BD,
sau FX3U-USB-BD, se mai poate utiliza numai un singur modul ADP
FX3U-232ADP sau FX3U-485ADP.

Utilizarea combinata a modulelor ADP I/O high-speed, a modulelor

analogice si de comunicatie de tip ADP
Cand toate aceste tipuri de module sunt utilizate impreuna, conectati
modulele high-speed imediat in partea stanga a unitatii de baza. Aceste
module nu pot fi conecate in partea stanga a modulelor analogice sau de
comunicatie.

2.10.2 Reguli de baza pentru

configurarea sistemelor
Urmatoarele aspecte trebuie avute in vedere cand se configureaza un
sistem cu unitati de extensie pentru I/O digitale si module cu functii
speciale:
• Capaciatea sursei de 5 Vcc de pe magistrala
• Capaciatea sursei de 24 Vcc
• Numarul total de puncte I/O trebuie sa fie mai mic decat numarul
maxim suportat de unitatea de baza utilizata.
Figura din pagina urmatoare prezinta module de repartizare a
consumurilor in cazul unei configuratii FX3U.


* Modulele de extensie si modulele pentru functii speciale se

alimenteaza din unitatea de baza, din unitatea de extensie compacta
(cu sursa proprie) sau din modulul sursa cel mai apropiat, din stanga
acestora.


Calculul consumurilor
Alimentarea modulelor de extensie este asigurata din sursa interna a unitatii de baza,
din sursa interna a unitatilor de extensie compacte, sau dintr-un modul sursa,
disponibil numai in cazul sistemelor FX3U.
Exista trei tipuri de surse interne:
- 5Vcc
- 24Vcc (pentru utilizarea interna)
- 24Vcc pentru utilizari externe (numai pentru unitatile de baza cu
alimentare in ca).
Tabelul de mai jos prezinta capacitatile acestor surse, functie de tipul unitatii de baza:

2.10.3 Matricea de calcul a surselor

In matricea de calcul de mai jos, valoarea din celula aflata la intersectia
dintre numarul de intrari adaugate in sistem (axa orizontala) cu numarul
de iesiri adaugate in sistem (axa verticala) indica rezerva de curent a
configuratiei.
Matricea de calcul pentru FX3U-16MR/ES, FX3U-16MT/ES, FX3U-

16MT/ESS, FX3U-32MR/ES, FX3U-32MT/ES or FX3U-32MT/ESS:

Matricea de calcul pentru FX3U-48MR/ES, FX3U-48MT/ES,

FX3U-48MT/ESS, FX3U-64MR/ES, FX3U-64MT/ES, FX3U-64MT/ESS,
FX3U-80MR/ES, FX3U-80MT/ES, FX3U-80MT/ESS, FX3U-128MR/ES,
FX3U-128MT/ES sau FX3U-128MT/ESS:

Unitati de baza cu alimentare in cc

Deoarece unitatile de baza cu alimentare in cc nu sunt echipate cu iesire sursa
24Vcc pentru utilizari externe, acestea prezinta restrictii suplimentare de
extensibilitate.
Matricea prezentata mai jos indica limitele de extensibilitate atunci cand valoarea
tensinii sursei de alimentare se incadreaza intre 16.8 V si 19.2 V.
Limite de extensibilitate pentru FX3U-16MR/DS, FX3U-16MT/DS, FX3U-16MT/DSS,
FX3U-32MR/DS, FX3U-32MT/DS sau FX3U-32MT/DSS:

Limite de extensibilitate pentru FX3U-48MR/DS, FX3U-48MT/DS, FX3U-

48MT/DSS, FX3U-64MR/DS, FX3U-64MT/DS, FX3U-64MT/DSS, FX3U-
80MR/DS, FX3U-80MT/DS sau FX3U-80MT/DSS:

2.11 Alocarea intrarilor / iesirilor
Alocarea intrarilor / iesirilor in configuratiile MELSEC FX este fixa si nu

poate fi modificata.
La punerea sub tensiune, unitatea de baza aloca automat adresele
intrarilor / iesirilor (X/Y) pentru unitatile de extensie modulare si
compacte conectate in sistem.
In acest fel nu este necesara precizarea adreselor intrarilor / iesirilor
printr-o procedura de parametrizare. Pentru modulele de functii speciale
nu se aloca adrese de intrari / iesiri.

2.11.1 Conceptul de alocare a I/O

Numerotarea intrarilor /
iesirilor (X/Y) se face in
sistemul octal
Se utilizeaza numai
cifrele de la 0 la 7. Dupa
7 urmeaza 10 si nu 8.
Tabelul alaturat prezinta
corespondenta intre
sistemul zecimal si cel
octal de numerotare:

2.11.1 Conceptul de alocare a I/O

Numerotarea intrarilor / iesirilor de pe modulele si unitatile compacte
de extensie
Alocarea intrarilor / iesirilor de pe modulele adaugate in sistem se face in
continuarea celor alocate pentru modulele anterioare, in ordine crescatoare
de la stanga (unitatea de baza) la dreapta.
Pentru fiecare modul punctele I/O se aloca incepand cu multiplu intreg de 8
(digitul mai putin semnificativ trebuie sa inceapa cu 0). De exemplu, cand
ultima iesire alocata pe modulul anterior este Y43, iesirile de pe urmatorul
modul se aloca incepand cu Y50.

2.11.2 Adresele modulelor de functii

speciale
Cum la o unitate de baza se pot adauga mai multe module de functii
speciale este necesar ca fiecare modul sa aibe un identificator unic in asa
fel incat sa poata fi adresat pentru transferul de date. In cazul seriei FX
fiecarui modul de functii speciale ii este alocata in mod automat o adresa
cuprinsa intre 0 si 7, consecutiv de la stanga la dreapta, in functie de pozitia
pe care o ocupa fizic fata de unitatea de baza.
Modul functii Modul functii Modul functii

speciale 0 speciale 1 speciale 2

3. GX Developer
Exemplele din aceste curs sunt create in mediul de programare si
monitorizare GX Developer.
GX-Developer este un pachet de software ce ruleaza sub Windows si
permite utilizatorilor editarea programelor pentru automatele programabile
Mitsubishi.
A fost dezvoltat de Mitsubishi Electric si este derivat din mediul mai vechi,
destul de popular, “MEDOC” ce rula sub DOS.

3.1 Avantajele GX Developer
GX Developer este un software Windows si acest lucru ii confera trasaturi

avansate ce includ:
• Toate functiile pot fi accesate rapid utilizand butoane, din structura de
meniuri sau prin combinatii de taste.
• Simbolurile Ladder Diagram se acceseaza rapid, atat din bara de icon-
uri cat si folosind combinatii de taste.
• Modificarile pot fi facute rapid, atat in modul off-line cat si On-line.
Modificarile se pot inscrie automat, chiar daca PLC-ul este in modul Run.
• Utilizarea fara restrictii a clipboardului Windows permite editarea rapida
si eficienta a programului.

3.1 Avantajele GX Developer
• Sunt oferite facilitati de monitorizare ce includ grupuri compacte de date,

liste predefinite de date, monitorizarea directa a bufferelor de memorie a
modulelor de functii speciale. Elemente diferite ale programului ladder pot
fi monitorizate de asemenea simultan.
• Functii avansate de diagnosticare si cautare a erorilor.
• Posibilitati dezvoltate de documentatie program si help contextual
• Facilitati pentru dezvoltarea structurata a programelor, pentru o urmarire
si depanare mai usoara a programelor complexe.

3.2 Configurarea mediului de

programare
Procedura: Se lanseaza GX Developer de pe desktop sau din Programs >
MELSOFT Applications.
Ecranul initial arata ca in imaginea de mai jos.

3.2 Configurarea mediului de

programare
Din meniul principal se
selecteaza View si apoi
Toolbar. Deselectati optiunile
care nu sunt marcate X,
selecati OK si ecranul va arata
ca in figura alaturata.

4. Crearea unui proiect

4.1 Examplu program PLC (Ex _Prog1)
Acest program permite comutarea ON/OFF a unei iesiri, de exemplu

Y0, cu o frecventa controlata, de exemplu 1 secunda ON, 1 secunda
OFF. Iesirea Y1 va avea o stare inversa iesirii Y0. Cand Y0 este OFF
Y1 este ON si vice versa.
Programul PLC Ladder Diagram

4.1.1 Numarul de linie

In descrierile care urmeaza se vor face referiri la numerele de linie. Un
numar de linie este numarul pasului de program al primului element al
liniei respective.
Din acest motiv nu vor creste in mod consecutiv cu o pozitie de la linia
curenta la cea urmatoare si va depinde de numarul de pasi de program
utilizati de elementele liniei curente. Numarul de pasi de program utilizati
de fiecare element al liniei variaza in functie de automatul utilizat.

4.2 Inceperea unui proiect

Din meniul Project se selecteaza New Project:
In fereastra New Project se fac

selectiile ca in imaginea alaturata:

4.3 Simbolurile Ladder Diagram
• Contact normal deschis • Bobina
• Contact normal inchis • Functie
• Contact normal deschis

Editarea programului in modul
- conexiune paralela
Ladder Diagram se poate face fie:
• Contact normal inchis
• utilizand mouse-ul pentru
- conexiune paralela
selectarea elementului
• Linie (conexiune) necesar.
verticala • utilizand tasata functionala
corespunzatoare
• Linie (conexiune)
elementului mecsar.
orizontala

4.4 Structura de proiect

(Project Data List)
Structura de proiect este afisata in partea stanga a ferestrei de editare a
proiectului, ca in imaginea de mai jos. Este utilizata pentru navigarea
usoara intre diversele elemente ale proiectului. Formatul listei nu este
identic pentru toate unitatile PLC, acest format depinzand de modelul de
PLC pentru care este creat proiectul.

4.5 Afisarea / ascunderea ferestrei

Project Data List
Din meniul principal se selecteaza View
si se puncteaza Project data list pentru
selectare sau deselectare. Se poate
utiliza si combinatia de taste asociata
Alt+0.
Noua forma de afisare este

prezentata alaturat.

4.6 Editarea in modul Ladder Diagram

- Introducerea primului contact, contact normal deschis X0
- Folosind mousul sau tasta “F5” se selecteaza contactul

normal deschis
- Se introduce de la tasatatura X0.
Introducerea celui de al doilea contact, contact normal inchis T1.

Utilizand tasataura, se introduce:
- T1
- Select OK

4.6 Editarea in modul Ladder Diagram

Output, Timer T0:
- Tasta functionala "F7"
- T0
- Spatiu
- K10
Similar se editeaza si
restul secventei din
imaginea alaturata.

4.7 Conversia in formatul lista de

instructiuni
Selectati functia Convert. Alternative click pe oricare din butoanele

alaturate sau si mai simplu apasati tasta F4.

4.8 Salvarea Proiectului
• Pentru salvarea proiectului pe hard disk se

poate proceda astfel:
• Din meniul principal se selecteaza Project si
apoi Save.
• Se apasa click pe butonul din tool bar.

5. Modul de editare Instruction List

(lista instructiuni)
5.1 Programul Ex_Prog1 in format Instruction List
Pentru vizualizarea programului Ex_Prog1 in modul Instruction List,
din meniul principal se fac urmatoarele selectii:
- View
- Instruction List

5.1 Modul de editare Instruction List

(Ex_Prog1)
Formatul de editare
Ladder Diagram-
Ex_Prog1
Formatul de editare
Instruction List -
Ex_Prog1

5.2 Explicatii referitoare la

programarea in Instruction List
Inceperea unei linii de program (retea, rang de program)

Cand primul contact al unei linii de program este un contact normal
deschis, in modul de editare Instruction List instructiunea echivalenta
este:
- LD (Load).
Cand primul contact al unei linii de program este un contact normal
inchis, in modul de editare Instruction List instructiunea echivalenta
este:
- LDI (Load Inverse)

5.2 Explicatii referitoare la

programarea in Instruction List
Contacte in Serie
Cand sunt necesare mai multe contacte in serie pentru a obtine o conditie
de iesire, fiecare dintre acestea trebuie utilizate in variantele corecte,
mormal deschis sau normal inchis.
de ex. X0 ON, T1 OFF
Ca bobina T0 sa fie alimentata, intrarea X0 trebuie sa fie activa si contactul
T1 sa nu fie actionat. Aceasta secventa se transcrie in setul de instructiuni
astfel:
LD X0
ANI T0
Dupa contactul de inceput de linie, pentru orice alte contacte conectate in
serie se folosesc urmatoarele instructiuni:
AND pentru contacte normal deschise
ANI pentru contacte normal inchise
6. Functia de cautare
6.1 Cautarea unui pas de program
Se revine in modul Lader Diagram din meniul View Ex_Prog1 va

arata ca mai jos

selecteaza Find/Replace.
Apoi se selecteaza
Find step no.

6.2 Cautarea unui device

Din meniul Find/Replace, se selecteaza Find device. Se deschide
fereastra de cautare din figura de mai jos:
Se introduce T0.
Se selecteaza Find Next.
In fereastra de editare Ladder Diagram
cursorul este pozitionat pe bobina T0 din
prima linie.
Prin selectarea din nou a butonului Find Next, cursorul este pozitionat pe
urmatoarea pozitie unde este intalnit T0 (contactul normal deschis din linia 5).
Similar, selectand inca o data Find Next cursorul se repozitioneaza pe
urmatoare aparitie a T0, in linia 10. Se repeta operatiunea Find Next pana cand
toate elementele T0 sunt gasite. In acest moment se afiseaza o alta fereastra in
care se semnalizeaza ca operatiunea de cautare este completa. Se selecteaza
OK si apoi se inchide fereastra Find device.

6.3 Cautarea unei instructiuni

Din meniul principal se fac urmatoarele selectii.
- Find/Replace.
- Find instruction.
Utilizand bara de selectie din partea stanga se selecteaza simbolul de
contact normal inchis si in casuta din partea dreapta se introduce de la
tasatura T1.
Click buton Find Next

6.4 Lista de aparitii in program ale

unui device (Cross Reference List)
Din meniul principal se selecteaza
Find/Replace si apoi Cross
reference list.
Este afisata fereastra alaturata:

6.4 Lista de aparitii in program ale

unui device (Cross Reference List)
In fereastra Find device introduceti T0
Se selecteaza butonul Execute si

toate aparitiile lui T0 in programul
Ex_Prog1 vor fi afisate prin pasul de
program si forma de aparitie, contact
sau bobina.

6.5 Lista device-urilor utilizate

selecteaza Find/Replace
si apoi List of used
devices.
Fereastra care apare

arata ca in imaginea
alaturata.

6.5 Lista device-urilor utilizate in

program
Se poate observa ca pentru

X0 pe coloana de contact
este marcat un asterisc '*‘.
Acest lucru indica faptul ca
X0 este utilizat sub forma de
contact in proiectul
Ex_Prog1.
Daca se introduce in
fereastra Find device T0 si
se comanda Execute se
poate observa ca timerele T0
si T1 sunt marcate ca utilizate
de proiectul Ex_Prog1

7. Copierea proiectelor
Din meniul principal se selecteaza Project

Se modifica Project name in

Ex_Prog2

8. Modificarea programului in modul de

editare Ladder Diagrams
In acest moment Ex_Prog2 este identic cu Ex_Prog1.


8.2 Inserarea unui nou Contact

Comutarea intre modul “Insert” si “OverWrite” se face prin apasarea tastei
<Insert> de la tastatura. Selectia curenta este afisata in una din casutele
din bara de stare de jos. Utilizand tastele sageti sau mouse-ul se
pozitioneaza cursorul pe contactul normal inchis al T1.
Pentru contact normal inchis se selecteaza sau se apasa F6 de la
tasatura.
Se introduce contactul X1 si se apasa <Enter>
Linia 0 va include acum si contactul normal inchis al X1.

8.3 Schimbarea unui Device

Se apasa tasata "Insert" pentru revenirea in modul “Overwrite”. Indicatia din
bara de stare va redeveni si cursorul va deveni din nou albastru.
Mutam cursorul pe contactul normal inchis al timer-ului T0 de pe linia 11.

Prin dublu click cu mousul sau apasand tasta “Enter” este afisata
fereastra din imaginea de mai jos

8.3 Schimbarea unui Device

Folosind selectorul de simboluri din stanga se selecteaza contactul
normal deschis.
Se inlocuie T0 cu M8013 si se apasa OK. Se apasa F4 sau butoanele

pentru compilarea modificarii facute. Programul va arata ca in
imaginea de mai jos:


Se apasa butonul “Draw vertical line” sau direct de la tasataura
<Shift>+F9
Se muta cursorul cu o linie mai jos si se selecteaza butonul “Output

coil”. Se introduce C0 K10


Apoi se apasa F4 sau butonul pentru compilarea programului.
Secventa editata va arata:
Cu cursorul pozitionat la inceputul liniei 16 se selecteaza contactul

normal deschis al intrarii X2. Pentru introducerea instructiunii PLS M0 se
selecteaza butonul din tool bar si se introduce de la tastatura PLS
M0. Display-ul va arata:


Se selecteaza OK sau se apasa tasta <Enter>. Se apasa F4 sau
pentru compilarea programului.
Se repeta procedura de mai sus pentru urmatoarea linie cu instructiune

RESET pentru C0 (RST C0). Programul va arata in modul urmator:

8.5 Inserarea unui nou bloc (secventa)

de program
Urmatoarele doua linii (din chenarul rosu) vor fi inserate dupa linia 11.

8.5 Inserarea unui nou bloc de

program (secventa de program)
Cu cursorul pozitionat la inceputul linie 16, selectati Insert Line
din meniul Edit:
Se introduc elementele de program din figura din pagina anterioara si

se apasa F4 sau butoanele pentru compilarea programului.
Se repeta aceeasi procedura si pentru inserarea celei de a doua linii.

Modificarile introduse vor arata ca in pagina anterioara.

9. Functia de stergere
9.1 Consideratii generale
Cand se modifica un program Ladder Diagram, poate deveni necesara nu numai
adaugarea de secvente de program, ci si stergerea unei parti / unor parti de program.
Proiectul Ex_Prog3 va fi utilizat pentru exemplificarea posibilitatilor de stergere in
program:
• a unui contact
• a unei parti de linie.
• a unei linii intregi
• mai multe linii dintr-o singura operatiune de stergere
Dupa toate modificarile ce se vor face programul Ex_Prog3 va arata ca in figura de mai
jos:

9.2 Stergerea unui contact

Se pozitioneaza cursorul pe contactul normal inchis X1.
Pentru stergerea contactului X1, se selecteaza cu tasta F9 linia

orizontala:
Se apasa F4 sau butoanele pentru compilarea modificarii

facute. Programul va arata:


Vom sterge ramificatia din linia 5. Se pozitioneaza cursorul pe ramificatia
de pe linia 5 ca in imaginea de mai jos.
Din meniul Edit se selecteaza Delete Line sau se utilizeaza combinatia

rapida de taste "Shift+Delete“.


Se apasa tasat F4 sau butoanele pentru compilarea modificarilor

9.4 Stergerea unei linii

Se pozitioneaza cursorul la inceputul liniei 5 in partea stanga a zonei de
editare (in partea stanga a barei de potential). Se selecteaza meniul Edit si
apoi Delete line sau prin apasarea simultana a tastelor "Shift+Delete“. Linia
va fi stearsa in intregime si programul va arata ca in imaginea de mai jos:
Dupa compilare observati schimbarea numarului de linie:
Obs: Numarul liniei s-a schimbat dupa compilare!

9.5 Stergerea mai multor linii
Se apasa click cu
mouse-ul la inceputul
liniei 5, in partea stanga
a zonei de editare. Cu
butonul stanga apasat se
selecteaza secventa de
program pana la functia
RST C0 in linia 22. Se
elibereaza butonul
mouse-ului. Programul
va arata ca in imaginea
alaturata.

10. Crearea documentatiei de program

10.1 Un nou exemplu de program: Ex_Prog4
Din meniul Project, se selecteaza New

Project sau mai simplu apasati tasatele
<Ctrl>+N. Se va deschide fereastra “New
Project” alaturata.

10.1 Noul exemplu de program:

Ex_Prog4
Introduceti secventa de program Ladder Diagram conform procedurilor
descrise in sectiunile precedente ale acestui curs.

10.2 Utilizarea comentariilor
Puncte generale
Urmatoarea sectiune prezinta cateva facilitati oferite de GX Developer in
ceea ce priveste introducerea comentariile in program. Inainte de a
proceda la descrierea acestor facilitati, este necesara clarificarea catorva
aspecte privind optiunile de includere a comentariilor de block (Statements)
si de bobina (Notes) in programul sursa si posibilitatile de incarcare a
acestora in memoria program impreuna cu codul.
Diferente
Urmatoarele setari sunt diferite, functie de seria de PLC selectata.

Comentarii de bloc / Comentarii de bobina (Statements/Notes)

Pentru selectia Separate comentariile de bloc (statements) si
comentariile de bobina (Notes) se salveaza numai in structura de
proiect. Daca se transfera proiectul din PLC aceste comentarii vor fi
afisate (refacute) numai daca exista pe PC-ul cu care se lucreaza
proiectul sursa ce contine aceste informatii.

Comentariile
Pot fi inscrise in PLC impreuna cu
programul cod daca in meniul de
optiuni de transfer se selecteaza si
optiunea “COMMENT”:


Pentru a fi posibil transferul comentariilor in memoria interna a PLC-ului trebuie
alocata o zona de memorie prin parametrizare (PLC Parameter editor):
Butoanele referitoare la
comentarii:
Sunt disponibile trei butoane pentru
selectarea optiunile privind
comentariile:
Aceste butoane se pot utiliza numai

in starea ‘Write’ a programului si au
actiune cu retinere: click pentru
activare, click din nou pentru
dezactivare.

10.3 Comentarii pentru device-uri

Cu programul Ex_Prog4 in fereastra de editare
se selecteaza butonul Comments:
Introduceti comentariul "START" in text box si apasati Enter sau click OK.
Mutati cursorul pe X1 si apasati <Enter> sau dublu click din mouse.
Repetati procedura pentru Y0 si introduceti comentariile ca in figura de mai
jos.

10.4 Accesarea comentariilor din

structura de proiect
Vizualizarea si editarea
comentariilor se poate
face si in format tabelar
prin accesarea din
navigatorul de proiect a
directorului Device
comment > COMMENT


GX Developer va limita formatul de afisare la 4 x 8 sau 3 x 5 caractere, in
functie de setarea din meniul View >>> Comment format


Reamintim ca structura de proiect poate fi comutata on/off cu butonul
sau prin activarea / dezactivarea selectorului Project Data List din meniul
View.

Completati comentariile
programului ladder ca in
figura alaturata.

10.6 Comentariile de block

(Statements )
Cu programul Ex_Prog4 in fereastra de editare se selecteaza butonul

Statement:

10.6 Comentariile de bloc

(Statements)
Completati programul ladder

ca in figura alaturata.

11. Domeniul intrarilor / iesirilor

11.1 Verificare domeniului de intrari / iesiri
Din structura de proiect, se acceseaza prin dublu click meniul

Parameter >>> PLC Parameter

11. Domeniul intrarilor / iesirilor
Domeniile posibile de alocare sunt prezentate in coloanele din partea

dreapta. Functie de configuratia utilizata limitele “Start” si “End” se pot
modifica. Dupa setare folositi butonul Check pentru verificarea de catre
sistem a corectitudinii domeniilor setate.

12. Incarcarea unui proiect in PLC

12.1 Setarea canalului de comunicatie
Din meniul Online, selectati Transfer Setup:

Va apare fereastra din imaginea de mai jos:

Dublu click pe butonul galben PC side I/F- Serial. >>> va apare

urmatoarea fereastra de dialog:
Selectati RS-232C si portul COM pe care aveti

conectat cablul de transfer si click OK

Click pe butonul
Connection Test
pentru a verifica daca
este OK comunicatia
PC-PLC.

12.1.1 Setarea rutei de comunicatie

Pentru a obtine o imagine
a rutelor de conexiune
posibile selectati butonul
System image

12.2 Stergerea memoriei PLC

Procedura:
Selectati Clear PLC Memory din meniul Online Menu:
Cand apare fereastra de mai jos, comandati

Execution:

Din meniul principal, selectati

Online >>> Write to PLC.

Se va deschide fereastra de
transfer alaturata
Pentru ca atat programul
cat si parametrii proiectului
Ex_Prog4 sa fie transferati
in PLC, selectati butonul
Param+Prog

13. Executarea unui program
Lansarea in executie (rularea) proiectului Ex_Prog4 – programul Ladder

Diagram din GX Developer, se face in modul urmator:
Comutatorul RUN/STOP de pe unitatea de baza se comuta pe pozitia RUN.
Intrarea X0 se comuta ON si apoi OFF. Y0 va ramane in stare ON.
Se comuta intrarea X2 in mod repetat si se observa ca dupa 10 operatii
iesirea Y1 va incepe sa comute intermitent cu frecventa de 1Hz.
Dezactivati momentan intrarea X3 si observati ca Y1 va comuta in stare
OFF. (Observati ca pentru functia de RESET este utilizat contact normal
inchis si ca pentru validarea contorizarii intrarea X3 trebuie sa fie in stare
ON)
Activati momentan X1 si observati ca Y0 va comuta OFF.

14. Functia de monitorizare

14.1 Monitorizarea programului Ex_Prog4

selecteaza Online >>> Monitor

14.2 Monitorizarea programului

Ex_Prog4
In modul Monitor
programul Ladder
Diagram Ex_Prog4, va
arata ca in imaginea
alaturata.
Repetati operatiile
descrise in capitolul
anterior. Valoarea
curenta a contorului se
poate vedea sub
valoarea prescrisa.
Toate contactele si
bobinele in stare ON
sunt monitorizate in
albastru:

14.3 Monitorizarea device-urilor
Din meniul principal selectati

Online >>> Monitor


Va apare urmatoarea fereastra
Selectati Register devices pentru a se deschide

fereastra alaturata Register device


Folosind butonul Register introduceti in lista device-urile de mai jos. Dupa
introducerea tuturor device-urilor apasati butonul Cancel.
- C0
- X0
- X1
- X2
- X3
- Y0
- Y1
- M8013

Selectati butonul Start Monitor si in fereastra vor fi monitorizate valorilor

curente ale device-urilor definite in lista.

14.4 Monitorizarea simultana a

programului si a device-urilor
Din meniul principal, selectati Window >>> Tile horizontally:

14.4 Monitorizarea simultana a

programului si a device-urilor
Programul in format Ladder Diagram va fi afisat impreuna cu fereasta
de monitorizare a device-uri.

15. Verificarea programului

15.1 Verificarea Exemplelor de Program
Din meniul Project, selectati New

Project.
Introduceti programul urmator:

Transferati in PLC programul

conform procedurilor descrise
anterior
Modificati programul de pe PC ca
in imaginea alaturata

Din meniul Online, selectati Va apare urmatoarea fereastra

Verify with PLC

16. Transferul programului din PLC -

Upload
Exista doua scenarii posibile cand este necesar sa transferam programul

din PLC in GX-Developer:
• Cand fisierele sursa GX-Developer nu sunt disponibile se poate face

transferul din PLC si salvarea in forma bruta a programului. Ulterior se
poat adauga comentarii pe baza schemelor electrice.
• In unele situatii este necesar sa stim ce program este incarcat in PLC,
deoarece, in urma unor modificari succesive asupra programului original,
s-a pierdut informatia referitoare la varianta curenta a programului.

16.1 Exemplu transfer program din

PLC - Upload
• Din meniul Project deschideti un proiect nou cu numele Ex_Prog5
Selectati
Online >>>
Read from
PLC

16.1 Exemplu transfer program din

PLC - Upload
1. Selectati butonul
Param+Prog asa cum
este indicat in imaginea
alaturata
2. Selectati Execute
3. Save Ex_Prog5

17. Modul de editare SFC (Sequential

Function Chart ) / Succesiune de Stari
• SFC este un mod de editare grafic ce permite o reprezentare sub forma de
diagrama a secventelor de prgram —> flowchart (succesiune de stari)
• Modul de editare SFC permis de GX Developer asigura compatibiliatea cu
standardul IEC 1131.3 care are la baza standardul francez Grafcet (IEC
848)
• Permite programarea structurata si o diagnoza rapida
• Elementele de baza sunt blocuri de program numite stari si tranzitii
• O stare reprezinta o secventa de program care se executa pana cand se
indeplineste conditia de tranzitie la o alta stare.
• Modul de editare SFC permite o editare mai usoara a taskurilor complexe prin
divizarea acestora in parti mai mici si mai usor de urmarit
• Fiecare element (stare sau actiune) poate fi editat in modul LD sau IL
• GX Developer-SFC permite comutarea intre modul IL si LD
17.1 Elemente SFC
SFC este un limbaj structurat ce permite o reprezentare mai clara a

poceselor complexe. Uzual un proces poate fi divizat in stari si tranzitii.

17.1.1 Stari
O stare reprezinta atat o secventa de una sau mai multe actiuni;exista si
stari in care nu se executa nici o actiune. De exemplu o actiune poate
consta in setarea unui device de tip boolean sau startul programului PLC.
Fiecare secventa de program poate fi editata in orice limbaj, chiar si in
limbajul SFC.

17.1.2 Tranzitiile
Trecerea dintr-o stare in alta este determinata de indeplinirea unei conditii
denumita conditie de tranzitie. In momentul in care o conditie de tranzitie
este indeplinita se activeaza urmatoarea stare.
Conditiile de tranzitie se pot edita in oricare din modurile IL sau LD, mai
putin tot in modul SFC.

17.1.3 Starea initiala
Fiecare program SFC incepe cu o stare initiala.
Starea initiala este tratata ca si celelalte stari obisnuite si prin programare i

se pot aloca diverse actiuni.

17.2 Reguli de comutare a starilor
17.2.1 Divergenta in stari paralele
• O ramificatie paralela este permisa numai dupa tranzitie.

• Inainte de o divergenta in stari paralele nu poate exista decat o singura
conditie de tranzitie.
In momentul in care conditia de tranzitie dinaintea divergentei se
indeplineste, ambele stari sunt procesate intr-un mod independent.

17.2.2 Convergenta starilor paralele
Dupa procesarea ambelor stari Step 1 si Step 2 si indeplinirea conditiei de

tranzitie va fi executat urmatorul pas.
Convergenta starilor paralele trebuie urmata de o tranzitie.

17.2.3 Divergenta selectiva
• Divergenta selectiva este posibila numai inaintea tranzitiilor. Procesarea

uneia sau alteia dintre stari este functie de indeplinirea conditiilor de tranzitie.
• Daca mai multe conditii se indeplinesc simultan, prioritatea de executare
este determinata de pozitia ocupata de stare in diagrama; se va rula starea
cea mai din stanga.

17.2.4 Convergenta selectiva
Cand conditia de tranzitie devine TRUE, secventa urmatoare, comuna

pentru starile anterioare, se executa.

17.2.5 Salturi peste stari
Cand in exemplul de mai sus conditia de salt (Transition 2) devine TRUE,

starea 2 si 3 nu se mai proceseaza, controlul programului transferand-se
catre starea 4.

17.2.6 Stari de Iesire si de Intrare

Starile de iesire si de intrare se folosesc pentru salturi in program.
Starea de iesire si starea de intrare corespunzatoare trebuie sa aiba
acelasi nume.

17.3 Examplu programare in SFC

Spalatorie auto
1. O lampa indica starea de
disponibilitate a spalatoriei.
2. Dupa apasarea butonului
de start cadrul cu periile se
deplaseaza inainte si inapoi.
Se pulverizeaza apa pe
masina pentru inmuierea
murdariei. Periile sunt
mentinute in stare Off.
3. Cadrul se deplaseaza inainte si inapoi cu periile in miscare de rotatie.

4. Pentru uscarea masinii cadrul se va deplasa din nou inainte si inapoi dar de
aceasta data aer comprimat este suflat inspre masina. Periile sunt din nou oprite.
5. Terminarea programului de spalare este semnalizata prin aprinderea
intermitenta a lampii.
17.4 Creerea unui Block SFC

Selectati Project -> New project din meniul principal GX Developer.
Selectati tipul automatului programabil utilizat, tipul SFC pentru program si
intoduceti numele proiectului.

17.4 Crearea unui Block SFC

Selectati OK. Va apare urmatoarea fereastra.
Introduceti comentariile indicate in

imaginea alaturata pentru intrari si
pentru iesiri.

17.4.1 Ecranul de editare al diagramei

SFC
1. Zona de afisare a
numelui programului,
numarul de stari utilizate,
numarul de bloc afisat si
altele
2. Bara de meniuri
3. Toolbar cu iconuri
4. Structura de proiect
5. Zona de ediatre a diagramei SFC

6. Zona de editare a actiunilor si tranzitiilor
7. Tipul CPU-ului
8. Modul de editare (overwrite / insert)
17.4.2 Informatii de bloc
Pentru setarea informatiilor de bloc Selectati Block Information din meniul

Edit sau click pe iconul din bara de obiecte SFC.

17.4.3 Editarea unui proiect SFC

Dublu click pe randul cu numarul 0.
Introducerea unui Block


Editarea programului pentru o stare (Step)
Selectati starea 0 si apoi plasati cursorul in fereastra de editare.
Introduceti instructiunile necesare, ca in orice program Lader Diagram.

Dupa ce starea a fost editata, programul este afisat in gri si trebuie compilat.

Conditia de tranzitie
Selectati tranzitia si in fereastra de editare introduceti conditiile care
determina tranzitia la starea urmatoare.


Dupa introducerea tuturor starilor si tranzitiilor, proiectul va arata ca in
imaginea de mai jos.

17.4.4 Transferul proiectului
Inainte de a transfera proiectul in PLC toate blocurile trebuie compilate.

Utilizati butonul din stanga Convert/compile all programs si apoi, pentru
a transfera programul in unitatea de baza selectati butonul Write to PLC.

17.4.5 Monitorizarea programului

Starea blocului SFC poate fi monitorizata prin comutarea in Monitor
mode. Starea activa este monitorizata cu font albastru. Conditia tranzitiei
selectate este monitorizata in fereastra de editare.

18. Contoare
Contoarele sunt elemente foarte importante in sistemele de control. Acestea pot fi
utilizate de exemplu pentru:
- Sa ne asiguram ca o anumita secventa de program este repetata de un numar
cunoscut de ori.
- Sa contorizam numarul de articole incarcate intr-un pachet.
- Sa contorizam numarul de articole ce au trecut pe o banda transportoare, intr-un
interval de timp dat.
- Sa pozitionam o componenta inainte de prelucrare.
Modul de utilizare al unui contor
• Contoarele ocupa 3 pasi de program in memoria program a automatelor din seria FX.
• Actionarea bobinei determina pe frontul crescator al conditiei incrementarea valorii
contorului.
• Cand valoarea curenta este egala cu valoarea prescrisa, contactele contorului comuta
– contactele normal deschise se inchid iar cele normal inchise se deschid.
• Pentru repornirea contorului este necesara o instructiune separata de RESET [RST]
care initializeaza valoarea curenta a contorului si readuce contactele in starea initiala.
Urmatorul exemplu de program ilustreaza posibiliatile de utilizare a contoarelor.

18.1 Exemplu de program – Count1

Ladder Diagram – Count1

18.2 Program Example – Count2
18.2.1 Count2
Ladder Diagram

18.2.2 Modificarea programului Count2
Modificati programul Count1 pentru a realiza urmatoarea secventa.

• La atingerea unei valori de contorizare de 10 iesirea Y0 va fi activata si va
ramane in aceasta stare pentru 5 secunde.
- Dupa cele 5 secunde trebuie sa se intample urmatoarele:
- Iesirea Y0 va fi comutata OFF.
- Contorul C0 se va reseta automat.
• Secventa se va repeta: contorul C0 va contoriza din nou pana la 10,
iesirea Y0 va fi din nou activata pentru 5 secunde.

19. Programarea On Line

19.1 Modificarea programului Count1
Mutati cursorul pe linia 5

pe iesirea C0 K10 ca in
imaginea alaturata

Dublu click cu butonul

stanga al mouse-ului
pentru deschiderea
ferestrei de editare a
instructiunii de iesire


Modificati valoarea prescrisa a contorului ca in imaginea de mai jos:
Selectati OK si linia 5 va fi afisata in culoarea gri.

1. Din meniul Convert, selectati Convert (Online change).

2. Selectati Yes pentru validarea modificarilor din program si incarcarea
acestora in PLC.

20. Instructiunile FROM / TO

20.1 Schimbul de date cu Modulele de Functii Speciale
Bufferul de memorie al modulelor de

functii speciale consta dintr-un numar
de registri pe 16 biti.
Numarul maxim de registri adresabili individual,

din bufferul de memorie al modulelor de functii
speciale este de 32,767.

20.2 Instructiuni pentru accesarea

bufferelor de memorie
Urmatoarele informatii sunt necesare cand se utilizeaza instructiunile FROM
/ TO.
- Modulul de functii speciale adresat pentru citire / scriere
- Adresa de inceput din bufferul de memorie al modulului accesata pentru
operatiunea de citire / scriere
- Numarul de registri care se doreste a fi cititi / scrisi
- Locatia din unitatea de baza unde datele din modul trebuie stocate,
respectiv locatia de unde datele care urmeaza a fi scrise in modul
Adresele modulelor de
functii speciale


Fiecare registru din bufferul de memorie se poate accesa individual pe
simplu cuvant, prin precizarea adresei in format zecimal in spatiul de
adresare 0 – 32,767. Cand este necesar sa accesam date pe 32 de biti
trebuie sa avem in vedere ca registrul cu adresa mai mica contine cuvantul
mai putin semnificativ, iar cuvantul cu adresa urmatoare partea mai
semnificativa a datei.
Acest lucru inseamna ca adresa precizata ca adresa de start in instructiunile

pe dublu cuvant trebuie sa corespunda intotdeauna registrului ce contine
partea mai putin semnificativa a datei.


Numarul de date pentru transfer
Numarul maxim de date ce se pot transfera dintr-o singura operatiune

depinde de modelul de PLC si de modul de aplicare al instructiunii pe
simplu sau dublu cuvant.

20.2.1 Citirea bufferelor de memorie

(Instructiunea FROM)
1. Adresa modulului de functii speciale (0 la 7)

2. Adresa de inceput din buffer (FX1N:0-31, FX2N,FX2NC si FX3U: 0-
32,766). Se poate utiliza o constanta sau valoarea dintr-un registru.
3. Destinatia din unitatea de baza unde vor fi plasate datele
4. Numarul datelor ce se vor transfera

20.2.1 Citirea bufferelor de memorie

(Instructiunea FROM)
Exemplu: citirea din modulul special cu adresa 2 a datelor din bufferul de
memorie incepand cu adresa 8, in format pe 32 biti. Instructiunea citeste 4
date pe dublu cuvant si le plaseaza in memoria unitatii de baza in registrii
D8 – D15.
Exemplul urmator prezinta modul de utilizare pe front a instructiunii,

FROMP. In acest exemplu continutul a patru registri din buffer sunt
transferati in registrii din unitatea de baza D10 – D13. Instructiunea se
executa numai cand conditia de intrare trece din starea "0" in starea "1“.

20.2.2 Scrierea in bufferul de memorie

(Instructiunea TO)
1. Adresa modulului de functii speciale (0 la 7)

2. Adresa de inceput din buffer (FX1N:0-31, FX2N,FX2NC si FX3U: 0-
32,766). Se poate utiliza o constanta sau valoarea dintr-un registru.
3. Sursa de date din unitatea de baza, date ce se scriu in bufferul de
memorie al modulului de functii speciale.
4. Numarul datelor ce se vor transfera.

21. Bucle FOR – NEXT
Buclele FOR-NEXT au mai multe utilizari, dintre care cele mai des intalnite
sunt in procesarile multiple de algoritmi sau procesarile multiple pe adrese
diferite de date.
Buclele FOR-NEXT pot fi de asemenea utilizate in proceduri de cautare de
date, in tabele sau blocuri de date din memoria automatului programabil.
Uneori utilizarea buclelor reduce codul ce trebuie programat si face
programul mai usor de inteles.

21.1 Procesarea buclelor FOR – NEXT
Secventa cuprinsa in bucla FOR - NEXT se proceseaza de un numar n de

ori, precizat prin instructiune FOR, dupa care programul continua cu
secventa imediat urmatoare instructiunii NEXT:
In cazul in care nu este necesara procesarea permanenta a buclei FOR-

NEXT, ca metoda de invalidare a acesteia se poate utiliza saltul conditionat -
Conditional Jump (CJ). Aceasta metoda va preveni procesarea buclei daca
acest lucru nu este necesar si va conduce la reducerea timpului de scanare.

21.2 Bucle FOR – NEXT imbricate

Instructiunile FOR-NEXT permit 5 nivele de imbricare. Aceasta inseamna
ca se pot programa maxim 5 bucle FOR-NEXT secvential, una in interiorul
celeilalte.
In imaginea de mai sus sunt prezentate doua programe ce au 3 si

respectiv 2 nivele de imbricare. In cazul buclelor imbricate, numarul de
repetari al buclei de pe nivelul inferior se multiplica de un numar de ori
egal cu numarul de repetari ale buclei/buclelor de pe nivelele superiare.

21.3 Operanzi pentru instructiunea FOR

In exemplul de mai jos sunt prezentate cateva device-uri ce se pot utiliza ca
operanzi pentru instructiunea FOR. Structura de mai jos este pe 3 nivele de
imbricare si prin urmare numarul de repetari al buclei B va fi K4*D0Z, iar
numarul de repetari ale buclei A va fi K4*D0Z*K1X0.

21.1.1 Exemplu program

Secventa de program de mai jos exemplifica utilizarea instructiunilor
‘FOR-NEXT', 'Conditional Jump', 'Comparison' si utilizarea registrilor
Index.

21.1.1 Exemplu program

22. Comunicatia Ethernet

22.1 Parametrii de configurarea ai modulului Ethernet FX3U


Din mediul de programare se acceseaza cu dublu click sectiune Network
Parameter
Selectati MELSECNET/Ethernet asa cum este indicat mai jos


In fereastra Network, click pe sageata orientata in jos pentru afisarea
selectiilor disponibile.
Ethernet este ultima optiune din lista. Selectati-o asa cum este indicat mai jos:


Plasati-va in casutele din jumatatea de sus a tabelului si introduceti valorile
necesare. Tabelul de mai jos contine setarile FX3U pentru exemplul
descris anterior.
<— see Note below
<— see Note below


Apoi selectati Operational settings pentru a deschide fereastra de dialog din
imaginea de mai jos. Setarile existente deja sunt setarile implicite ale
mediului.
Fereastra de dialog de mai jos indica prin sagetile albastre setarile necesare
pentru exemplul descris anterior.


Apoi selectati Open settings pentru a activa urmatoarea fereastra de
dialog.
Fereastra de setari de mai jos prezinta setarile necesare pentru
comunicatia cu SCADA si cu terminalul HMI. Aceste setari se pot face fie
prin alegerea optiunii dorite dintr-o lista, fie prin tastarea numelui acesteia.


Dupa efectuarea tuturor setarilor, selectati End pentru revenirea la fereastra
principala, cea de setare a parametrilor de retea.
Selectati din nou End

pentru verificarea
automata si inchiderea
ferestrei principale de
setare a parametrilor de
rete. Aceste setari vor fi
transferate in PLC
impreuna cu ceilalti
parametri la urmatoarea
operatiune de download
parametri.

22.2 Configurarea PC-ului pentru

comunicatia Ethernet
Deschideti Network properties >>>
TCP/IP properties din sistemul de
operare Windows, si setati adresa de
IP si subnet mask pentru adaptorul
de retea Ethernet ce se utilizeaza.
Este posibil ca dupa schimbartea
adresei IP, PC-ul sa necesite un
restart.

22.3 Configurarea GX Developer pentru

accesarea PLC-ului prin Ethernet
Conexiunea implicita pentru PC
(Side I/F) este conexiunea
seriala, iar pentru PLC (PLC side
I/F) portul PLC CPU. Selectati
pentru PC Side I/F >>> Ethernet
board si raspundeti Yes la
atentionarea facuta de sistem de
pierdere a setarilor curente.
Setarile implicite pentru PC Side

I/F sunt: Network No. = 1, Station
No = 1 si Protocol = TCP. Daca
acestea sunt diferite, dublu click
pe Ethernet board si introduceti
aceste setari in campurile
corespunzatoare.


Apoi dublu click pe Ethernet module

din sectiunea PLC side I/F. Se va
deschide o fereastra de dialog ce va
permite realizarea setarilor necesare
pentru comunicarea PLC-ului prin
reteaua Ethernet. Introdceti setarile
precizate la sectiunea 22.1.1 (partile 6
si 7).


Apoi un singur click pe
Other station (Single
network), ca in
imaginea alaturata.

Setarile proietului de terminal HMI, realizat cu

mediul E-Designer, trebuie sa fie urmatoarele.



Lansati Communication
Setting Utility si selectati
Wizard

In primul rand trebuie sa definiti

Logical station number

Apoi se configureaza
Communication Settings
dinspre PC (PC side I/F)

Selectati protocolul UDP si

portul implicit, Port No 5001.

Setati parametri de
comunicatie pentru PLC ca in
exemplul descris anterior.

Selectati corect tipul CPU

Pentru a finaliza configurarea

definiti un nume pentru
conexiune si selectati butonul
Finish.

In acest moment
configurarea conexiunii
este terminata. Din
meniul Connection test
se poate verifica
conexiunea.

Selectati Logical station

number pentru care se
doreste efectuarea testului.
Contorul Diagnosis count
indica numarul de
conexiuni realizate cu
succes. Campul Result
indica rezultatele testului.
In cazul aparatiei de erori
este indicat numarul de
erori.

FX-Family - GX Developer - Ro

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

FX-Family - GX Developer - Ro

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

FX GX Developer /// FX GX Develper /// FX GX Developer /// FX GX Developer /// FXGX Developer

Analogice Comunicaie High Speed I/O

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

1. Trusa FX3U-Training Rack

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

2.1 Avantaje ale sistemelor cu PLC

• Usor de programat si reprogramat in instalatie, in functie de cerintele ce

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

2.1.1 Comaparatii intre logica programata

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

2.1.2 Limbajul de programare al

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

2.1.3 Terminalele de operare HMI

Utilizarea terminalelor HMI in

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

2.2 Ce este un PLC

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

2.3 Cum se proceseaza programul PLC

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

2.3 Cum se proceseaza programul PLC

Utilizare rezultat stocat

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

2.3 Cum se proceseaza programul PLC

Diferente intre modul de procesare al unui PLC si sistemele de control

2.4 Familia MELSEC FX

Unitatile centrale FX1N, FX2N si FX3U sunt extensibile cu module de extensie

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

2.5 Alegerea configuratiei optime

2.6 Structura automatelor

2.6.1 Circuitele de intrare/iesire

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

2.6.2 Unitati de baza MELSEC FX1S

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

2.6.3 Unitati de baza MELSEC FX1N

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

2.6.4 Unitati de baza MELSEC FX2N

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

2.6.5 Unitati de baza MELSEC FX2NC

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

2.6.6 Unitati de baza MELSEC FX3U

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

2.7.2 Conectarea intrarilor

modul de conectare pentru logica sink

modul de conectare pentru logica source

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

2.7.2 Conectarea intrarilor

Mitsubishi Electric – FX Family GX Developer 06/2007

2.7.3 Conectarea iesirilor

Iesire pe tranzistor (source)

Iesire pe tranzistor (sink)