GIRDER - COLUMN KNOTS FOR REINFORCED

CONCRETE

STRUCTURES

Dr.ing.

Constantin

C. Mihai

Dr.ing.

Vasile D. HobjiHi

This volume deals with aspects concerning the general conception and detailing of beam to column joints appearing in almost all reinforced concrete structures, located in seismic or nonseismlc areas. Since in framed structures, the beam to column joint is the main bearing element, the volume containes a special section comprising general conception aspects of framed building, located in seismic areas. The introduction contains generals, specific terminology, requirements and c1asification criteria of beam to column reinforced concrete joints. In what follows the book treats of such problems as conception, detailed design and research on beam to column joints. After having synthesized the main requirements concerning joint behaviour, the joint working mechanisms are comprehensively analysed neaxing use of main worldwide reference material as well as of experimental investigation methods applied in Romania and abroad. Beam to column connections are reviewed for both civil and industrial buildings of Romania, design recommandations for beam to column joints being issued as well. Next, the book makes a synthesis of theoretical and experimental investigations carried out in the worldwide and in Romania. . The last two chapters treat the aseismic design of beam to column reinforced concrete joints according to Romanian provisional recommendations also dimensioning and detail examples for certain joints: tall (beam - column), low (slab - column), with and without prestressing in the horizontal plane. The up to date recommendations are supported by some data subsequently issued in the technical literature. The book is of interest to engineers designers, research workers and training staff, as well as in Civil Engineering.

, Institutul National de Cercetare in Construcjii (INCERC) - filiala Iasi

Profesor la Catedra de Constructii hidrotehnice

Universitatea Tehnica Iasi

Dr .ing .. Nicu

S. Mihalache

Conferentiar la Catedra de Mecanica construcjiilor Universitatea Tehnicli Ia~i

NODURI GRINDA

" STALP

PENTRU STRUCTURl DE BETON ARMAT

\
Editura Tehnlca Bucuresti - 1996

Copyright ©, 1996, Edi~ra Tehnlca Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervare editurii

Dedicdm acest volum dascdlilor nostri.

Autorii

Adresa:Editura Tehnlea Piaja Presei Libere 1 33 Bucuresti, Romania cod 79738

PREFATA
Ultimele trei mari .cutremure de piimam care au avut lac tn lara noastra, la 31.08. J 986 ji 30.05.1990, ne-au furnizat date importanie privind comportarea .cllidirilor avand structurile formate din stalpi, cu sau fara pereti portanti verticali # din plansee, cu grinzi sau de tip dald. ~ Avariile care s-au produs au condus la doua obiective imponante pe care autorii acestei carli # le-au propus sa le analizeze: - asigurarea capacitiqii de rezistenpi si de deformatie a nodurilor grinda _stafp din
4.03.1977, beton armat; Ambele aspecte menjionate mai sus trebuie Iratate Jiniind cont de perioada de exploatarelde viala a cliidirilor, propusa in faza de proieaare si, legat de aceasta, de '

- asigurarea unor limite de avariere a elementelor neportanrelnestruclurafe.

numarui de cutremure, de diferite intensita!i, care pot avea loc pe amptasamentete acestor
clddiri.

Redactorr: ing, ELISABETA MITROI, ing. ADINA NEGOITA Tehnoredaclor: ANDREEA STAICU Tehnoredaclare computerizata: ing. DOINA BOTEZAT Coperta: SIMONA DUMITRESCU Machetare ilustralii: CRISTINA BACIU Bun de tipar: 18.12.1995; C.Z.: 642.07 Coli tipo: 19

ISBN: 973-31-0448-5

Tiparit: Semne' 94

Pentru a se asigura investitii minime, atdt iniiiale cat # cele necesare la eventuate reparatii sau chiar consoliddri, impuse de avarii de diferite grade, este necesar ca proiectantul,in faza inijiala de conceptie a structurii respective, sa tatoneze scheme structurale care sa faca posibile interventiile ulterioare # sa diminueze, cat mai mult posibil, investitia initiald precum # investitiue ulterioare, in conditiile de asigurare a ~ rezervei de siguranja # a confortului cerut de funqiuntte diidirii. Pentru acest lucru, proiectantul trebuie sa piece de la niste scheme structurale care sa implice mecanisme de cedare clare, mecanisme care sa protejeze elementele sau zonele sensibile ale struauriior, Plecdnd de fa aceste mecanisme, care conduc la incarcari de colaps concrete # la un anumit "larq" al aparitiei # detvolsarii articulatiilar plastice, prin considerarea in calcule a rezervei de siguranja necesara, funqie de importanta clddirii $i cu ajutorul metodelor simplijicate de calcul acceptate de codurile in vigoare din perioada respectivd de proieaare, se poate ajunge, prin predimensionare, la mal multe variante structurale, din. care, prin seleqie funqionala, tehnicd ~i economicd, sa se stabileascd soltqia optima. in sfarjit, pentru aceastd soltqie, se face analiza staticd ~i dinamica, se dimensioneara ~i se detaliaza toate elementele structurale. Acest volum, primul In literatura tchnicii romana prin tematica abordaui (conceput si redactat tn 1988), trateaziiun element ncu structural, apdrut in ultimele decenii, elemental nod grinda - Stiilplplaca - stalp. . Pe plan mondial se desfiisoard 0 aaivitate susjinuta de cercetare in diferite scoli, pentru a cunoaste comportarea nouiui element structural, nodui grindii _ stalp, in scopul tnzestrarlt structurilor clasice # a celor noi, cu rezerva de sigurantii necesara la actiuni seismice intense. in volum autorii au incercat sa clarifice problemele acestor noduri, atat privind aspectele generate cat # pe cele de detaliu, selectand datele cele mai importante din literatura tehnicii mondiaia. In prezent s-au rezolvat multe aspecte, dar, se pare cii au mal rdmas inca multe probleme nerezolvate, Dintre aces tea merqionam problema subansambturiior spatiale incarcate biaxial in plan, problema asigurdrii la lunecare a

NOOURI GRINDA·STALP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

armaturit din nod la solicitiiri dinamice de tip seismic, injluen/a deformabilitii/ii spatiale a nodurilor asupra rigidfta/ii structurii, probleme privind nodurile aVQndelementele adiacente prefabricate §i monolite, sau numai prefabricate, influenta torsiunii generale §i locale etc. Autorii au tncercat sii eviden/ieze contribu/iile scolii de §tiin/e romanem, in capitole distincte. Cartea cuprinde 11 capito/e. Primele trei sunt generate, de introducere fn problemele specifice ale nodurilor grindii . stalp. Capitolul 4 trateaza analiza detaliatd a mecanismelor de' lucru, in diferite etapede comportare a nodurilor de beton armat §i beton precomprimat. Capitotul 5 prezintii metode experimentale, iar capitolele 6-9 cuprind sintezele unor realiriiri de proieaare # de cercetare, obtinute pe plan national # mondial. Capftolul 9 are aplicare ;i posibilitiu! de extindere, in special, in probleme de cercetare jundamentalii. Capitolele 10 §i 11, aplicauve, trateaza practica proiectdrii antiseismice a nodurilor precum # exemple de dimensionare # de detaliere. Aplicatiile din capito/ul 11 rezolva noduri grindd - suilp de mare serie, lnalte # joase, din beton armat # beton precomprimat. Analiza mecanismelor de lucru ale nodurilor grinda - stttlp de beton armat s-a fdcut detaliat, in baza unei doeumentliri ample, pentru a se cunoaste [enomenele fizice §i mecaniee ce pot apdrea in diferite faze de lucru ale nodurilor, funqie de nivelul de cunoastem actual. in redaetarea textului aufast pdstrate nota/file §isimbolurile prevauae tn diferitele prescriptii tehnice, in unele capitolefolosindu-se notatii propuse de autori, Exprimarea unor marimi in sisteme vechi, tolerate, pe langa eel actual SI, este justificata de faptul eli lucrarea confine multe rezultate experimentale, prezenuue grafic in forma lor initiala. Rugam citltorii sa ne ajute cu sugestii de fmbunatlilire §i de completare a dir/ii. Toate lucrdrile efectuate in lara au fost coordonate de fostui Instiua Central de Cercetare, Proieaare §i Dlrectivare in Construqii - Bueure§li. Dill partea ICCPDC • Bucure§ti, coordonarea pe lara a temelor de cercetare afast aslgurata de inspectorii ing, Eugen Rl1§canu §i ing, Paul Popescu, cdrora le vom purta deoseoita consideraiie. Nu putem incheia aceastd prefa/a fara a aduce cele mal sincere multumiri speciali§tilor din lara, care, la inttlnirile de lucru ce au avut loc anual ia Iasi ne-au fumizat idei, solutii §i metode de cercetare, dintre cele mal interesame §i mal eficieme. Dintre acestia men{iollam: Emilian Tqaru (ICPMC), Anatolie Mihul, Constantin Leonie, Antonie Trelea (I.P.la~i), loan Pop (I.P.Cluj - Napoca), Dan Dumitrescu, Iorgu Nicula (I. C.Bucure§li), Mihal Pachitac, Raul Popescu (INCERC), Haralambie Deliu, Stefan Mihiiilescu, Liana Balta/canu (I.P.Bucure$ti), Laurerqiu Spoiald, Rodica Rigani, Florin Catana (ISLGC), Mircea Mironescu (I.P.Carpa/f), Adrian Mihalache, Grigore Mariniuc (ICPROM Iasi) si Mustafa Vasile (ISPE). De asemenea, dintre partidpaniii cei mal apropiaJi, tn diferite faze ale cercetarilor, men/ionam pe urmatorti colegl :Mihal Barbaiani, Radu Giurgea, Dan Stanciulescu de la IPer Bucuresti precum §i pe Daniela Amariei, Gheorghe Andrei Ii Lucia Acatrinei, din cadrullCCPDC - Filiala Iasi. Cartea a putut sa cuprindi: aspecte multiple numai datoritii colaborlirii Sfl'anse dintre proieaare, eercetare §i fnva/amant, colaborare care a fost neintrerupta, fncepiind din anul 1976. Cele mal sincere multumiri Editurii Tehnice, care ne-a sprijinit permanent in elaborarea §i desavar§irea car/ii.
Autorii

CUPRINS

'PREFATA

. . . . . . . . . . ~. .'. .. ~. . . . . . . ~. . . . '. .' .. . . . . . . .

...

...

...

...

...

...

...

...

...

.
"' ••

...

...

5
11

1. INTRODUCERE 1.1.
1.2. 1.3. 1.4. 2.

(C. Mihal)

...

...

...

...

...

p'

...

...

...

-~

...

...

...

...

...

...

...

...

...

...

...

...

Generalitajt '.. ; , ". . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . .. 11 12 Terminologie 13 Cerinjele imbinarilor grinda-stiilp de beton armat . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 15 Unele criterii de clasificare a lmbinarilor grinda-stalp de beton armat .

CAPACITATEA DE REZISTEN'fA sr DE DEFORMATIE A STRUCTURILOR CADRE DE BETON ARMAT (C. Mihal) .•.............•..•........ 2.1. 2.2. Generalitati ..................,.......'................. Posibilitaj! de cercetare a structurilor in cadre de beton armat

iN

16

17 16 ..........•.
19

NOTATII - Capitolele 3 §i 4 .............•....................... 3. CERINTE 3.1. 3.2~ 4. DE BAZA PRIVIND COMPORTAREA NODURILOR (C. Mihm) ....

22

Generalitsji .. ' ;. ; '; .;' , .. ' _ : 24 22 Criterii de comportare it modelelor experimentale cu nodun grmda ~ stalp . . . . . iN NODURI (C. Mihai) ........•....•..•.. , . 27 27 . . . 28 28 30 54' 37 ; 58 63 •.. . .. . .. . .. 68 69 75 77 77 78

:MECANISME 4.1. 4.2.

Generalitati

....•.......

;.,

'....••••••••.....•....

4.3.

Mecanisme in noduri interioare ..........•.•.... ,. • . . . . . . . 4.2.1. Eforturile interioare din nod ..............•............ 4.2.2. Noduri cu raspuns elastic ......•.........•..•......... 4.2.3. Noduri interioare 'inelastice ...........•................. 4.2.4. Noduri la cadre pe doua direcjii . 4.2.5. Caracteristici speciale ale nodurilor intenoare .....•.....•..•.. . 4.2.6. Aile variante de detaliere a nodurilor intenoare , Mecanisme in nodurile exterioare ,. . . . . . . . . . . 4.3.1. Solicltarile nodurilor exterioare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4.3.2. Interacjiunea (Of Ielor din nod. . . . . . . . . . . • . . . . • . . . . . . . 4.3.3. Ancorarea barelor grinzii .........•................... 4.3.4. Rezistenta la forfecare a nodurilor ~ ~ 4.3.5. Noduri elastice ,.,. ".. ... .. .. ..•..•... ... 4.3.6. Alji parametri importanti ............•................

. .•

8
NODURI GRINDA.-STALP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT 5. UNELE METODE A NODURILOR EXPERIMENTALE DE CERCETARE STATICA ~I DINAMICA "
• • • • • • • • • • • • • • • • • "

DE TIP GRINDA - STALP (Co Mihal)

0 • • • • 0 • • • • • • • • • •

79 79 81 83

CUPRINS

9
v
if rea nodului la actiunea forjei taietoare orizontal~ (QhN) •. 1;.~.;~a Caracteristicile geometrice de calcul ale nodului structural
0 ••••••••

5.1.
5.2. 5.3. 6.

Generalitiiti Metoda subansamblurilor spa!iale caracteristice Metoda de cercetare parametrica a nodurilor izolate de beton armat ....
0 •

••••

"

lOA.

.•......

; ..

"

UNELE TIPURI DE 1MBINARI GRIND A • STALP PROIECTATE LA INSTITUTELE 6.1. 6.2. DE SPECIALITATE DIN TARA (c. Mihal) 86 86 117 PE PLAN " EXPERIMENTALE REALIZATE iN .. " " 138 146 146 146 201 REALIZATE iN

Penrru cliidiri de locuit §i social-culturale Penrru cladiri industriaJe

7.

SCURTA SINTEZA MONDIAL (C.MihGl)

A CERCETARILOR

REALIZATE

1004.2. FOrIa taietoare orizontala preluata de beron (Qhb) •.•.••...••.•. 1004.3. Forta taietoare orizontala prefuata de arma~ra (Q~ Verificarea nodului la acjiunea forjel tliietoare verticale (QVN) .• 10.5. 10 5 1. Porta taietoare verticals preluata de beton (Q>ob) .••.••.••••••• 10'5'2 Forja tliietoare verticals preluata de a'rmaturli (Q-? Unele variante privind calculul nodurilor grindli - stalp dill beton armat 10.6. Alclituirea nodurilor grinda _ stalp din beton arrnat 10.7. 10 71 Secjiunea de beton a nodului fizic '
0 •••••••

8.

UNELE CERCETARI 8.1. 8.2.

TARA «; Mihm)

10:7 :2: Arrnatura longitudinala din gr.in~i.in zona nodul~1 10.7.3. Armatura longitudinala din sm/pi In zona no~ulul 10.7.4. Armatura transversala de confinare a nodului 11. EXEMPLE DE DIMENSIONAREA ~I DETAL~A GRINDA-STALP DIN BETON ARMAT (V. Hobjllif)

, '

272 272 274 . 276 276 276 . 277 . 277 . 279 . 279 . 280 . 281 . 282
:

GeneralitaJi Cercetiiri expel'imentale - CapitoleIe 1 . 8 TEORETICE

NODURILOR

"

,.

. 284 . . : 284 286 288 291 292

BIDLIOGRAFIE

9.
UNELE CERCETARI 9.1. EcuaJiile mediului continuu, deformabil 9.1.1. EcuaIiile diferenJiale de echilibru 9.1.2. EcuaJiile de deforrnajls 9.1.3. Ecualiile fizice (Legea lui Hooke 9.1.4. Metoda de rezolvare in tensiuni 9.1.5. Metoda de rezolvare in deplasiiri Studiu] nodurHor grinda-stalp prin metoda 9.2.1. 9.2.2. 9.2.3. Metoda 9.3.1. 9.3.2. 9.3.3. BffiLIOGRAFIE

TARAW

Mihalache)

; . o.

210 210 210 211 213 215 216 217 217 219 227 234 234 238 251 260 261

static generalizata)

,.............. " ; . . . . . . .. ;........

9.2.

(EcuaJiiJe lui Lame) elementelor finite "

"

" "

9.3.

Principii varialionale ill rnecanica solidului dcformabil • . . . . . . . . .. Ecuajla eJementului finit in probleme elastostatice 0............ Elememe finite In prob!eme neliniare ..... ";" , .•...... " •. elementelor de frontiera aplicata in problerne de elasticitate plana .... Semiplan elastic acjionar de forte Metoda deplasiirilor discontinue, varianta ametodeielementelor
< •••••••••• "

. Calculul unui nod interior din beton armat, considerand influenta num ru I cicluri de incarcari repetate . . . . . . . . . . . . . . . '.' . . . . . . : : 294 11.6. Nod interior stalp - dala din beton annat ~ : '.: . 297 11.7. Nod interior stalp - daJa prefabricata din beton arrnat asamblata cu stalpu . prin precomprimare generala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 300

u.s.

11.1. Nod interior solicitat de momente incovoietoar~ §i fO~l~ axiale mari 1L L 1. Varianta de calcul pentr~ un no~ interior solicitat de momente .. ~ incovoietoare §i forte axiale man . 11.2. Nod interior solicitat demornente incovoietoare. §i forte axiale cu valori redus~ 11.3. Nod exterior solicitat de eforturi secjionale man . 11.4. Nod exterior solicitat de eforturi secjionale redu~e .: . : ~ iu'. ~~
0

BffiLIOGRAFIE

- Capitolele 10 ~i 11

304

de fmntiera RezOlvari numerice ale nodurilor diu beton armat

0 • • • •

••

- Capitolu! 9 ,
0

-;
• '" ; • " ••• '"

"

.<
•••••••• "

"

NOTATII - Capitolele 10 ~i 11 10. PREVEDERI iN PROIECTAREA

ANTISEISMICA

A NOI)lJRILOR

GRII\'DA - STALP DIN BETON ARMAT (Y. Hoqjilii) ..................•...................... ..............•............. 10.3. Eforturi seclionale In calculul nodurilor fizice 10.1. GeneralitiiJi

" ..

265 265 266 267

10.2. Eforturi sectionale convenlionale

"

INTRODUCERE

1.1.· Generalltati
Remarcam faptul eli, pana injurul anului 1970, se acorda 0 mica atentie proiectarii nodurilor structurilor din beton armat avand tmbinari grinda - stalp, Multi proiectanti considerau necritice condijiile din nod, acesta avand adesea dimensiuni ceva mai mari decat elementele pe. care le imbina. Treeerea treptata la conceptul de proiectare la starile limita a scos la iveala lipsurile acestei ipoteze. Nodurile sunt adesea limite de minima rezistenja intr-un sistem constructiv. In ultimele doua decenii, au fost efectuate in acest domeniu lucrari valoroase, Cu toate acestea, unele aspecte privind comportarea nodului, precum ~i injelegerea practicii de detaliere existents, mai necesita inca multe imbunJitliJiri. Park si Paulay [120] menjionau urmatoarele condijii esentiale, necesare unui nod, pentru a avea 0 comport are satisfacatoare: . - rezistenta unui nod nu trebuie sa fie mai mica decat rezistenja maxima pe care o po ate dezvolta elementul eel mill slab, convergent in nodul respectiv. Acest lucru este necesar pentru a se evita eventualele reparajii din zonele greu aceesibile ale nodurilor si pentru a preveni situatiile in care disiparea energiei seismice s-ar produce prin mecanismul de nod, deci prin degradarea semnificativa a rezistentei §i a rigiditatii nodurilor supuse actiunii incarcarilor ciclice inelastice; - capacitatea de rezistenta a unui stalp nu trebuie sa fie diminuata de 0 eventuala degradare a rezistenjei nodurilor adiacente. Nodul trebuie sa fie considerat §i ca parte integranta a stalpului; - in timpul unui cutremur moderat este preferabil ca nodul sa se comporte "elastic"; in orice caz, deformatiile lui nu trebuie sa influenteze semnificativ deplasarea de nivel a structurii din care face parte nodul respectiv; - armature prevazuta in nod, necesara pentru a asigura comportarea lui satisfacatoare, nu trebuie sa creeze dificultati de executie, In esenja, nodul nu va guverna, in mod normal, rezistenta structurii, iar comportarea nodului nu va impiedica dezvoltarea rezistentei totale a elementelor imbinate. Introducerea pe scara tot mai mare a prefabricarii §i a unor materiale eficiente in constructii a ridicat 0 serie de probleme, in concepjia ~i realizarea noilor structuri, avand ca obiective principale de rezolvat, gradul de asigurare ~i economicitatea acestora, faja de

12

NODURI GRINDA-STALP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

INTRODUCERE

13

structurile devenite tradijionale ~i realizate rnonolit. Tendinja de simplificare a prefabricatului a subordonat sistemul structural. Este cunoscut di intr-o structura continua din punct de vedere mecanic, pentru orice tip de incarcare, eforturile distribuite de-a lungul barelor prezinta valori importante tocmai in nodurile rejelei de grinzi ~i stalpi, Capacitatea portanta a unei structuri, la orice tip de actiune, creste odata eu numarul legaturilor, Este evident ca de eomportarea imbinarilor elementelor tntr-o structura, partial sau integral prefabricata, depinde in cea mai mare masura gradul de rezistenta preeum §i eeonornicitatea acesteia, lntr-o structura realizata din beton armat, disiparea energiei la 0 acjiune dinamica se produce pe seama deformatiilor plastice, care apar in zonele eu concentrari de eforturi. La structurile monolite zonele in care apar aceste deforrnatii sunt mai intinse decat la structurile alcatuite din clemente prefabricate, la care fisurile se concentreaza in general in zonele de legaturii beton prefabricat - beton monolit. Este evident ca, pentru indircliri dinamlce, lmbinarile sunt absorbitorii / disipatorii principali de energie ai strueturii partial sau integral prefabricate si, pentru acest motiv, cu atat mai mult, trebuie aeordatli atenjie alcatuirii acestora. Pentro realizarea lucrarii de fala autorii au colaborat permanent eu specialisti din institutele de proiectare, de cercetare §i de invatamant superior. Avem deosebita placere de a muljumi, pe aceasta cale, tuturor acelora care ne-au ajutat, in diferite perioade, pentru a realiza programele de cercetare propuse.

1.3. Cerintele tmblnarilor grlnda - stalp de beton

armat

W ....J

«
w

a: w z
~ l.?

1.2. Terminologie
Vom prezenta unele aspecte privind deflnitia nodului grinda - staJp~i a imbinarii grinda - stalp. in literatura straina acesti termeni au devenit suficient de bine conturaji, cu toate ca folosirea lor nu este intotdeauna suficient de potrivita sau chiar corecta, Nodul grindii - stiilp reprezinta elementul de continuitate at stalpilor §i grinzilor, fiind delimitat in spatiu de fejele de capat ale acestora. In literatura straina nodul mai este denumit ~i "zona de panou". Miezul unui nod este prismul de beton delimitat in spatiu de armaturile longitudinale din stalpii sigrinzile concurente in nod. lmbinarea grindii - stalp defineste legatura propriu-zisa Intre capatul de grinda !iii nod §i cuprinde capatul imbinat al grinzii §i elementele de legatura ale acesteia, cu nodul de beton armat propriu-zis, Se observa cl'i, atunci cand ne referim la imbinarea unei anurnite grinzi, aceasta va cuprinde numai capatul de grinda respectiv ~i elementele de legatura cu nodul grinda - stalp; cand ne referim la 0 imbinare grinda - stalp in ansamblu, aceasta va cuprinde toate capetele grinzilor concurente precum si nodul grinda - stalp respectiv. Deci, in limbajul tehnic actual, nodul are 0 delimit are stricta, iar definijia tmbinarii este mai larga, mai generala, ea fiind functie de tipul imbinarii, care este foarte diversificata. In general, imbinarea include nodul, iar nodul nu constituie decat 0 parte a imbinarii. Deci nu este gresit a ne exprima "nodul imbinarii" dar, "imbinarea nodului" nu exists. Observatie: Imbinarile grinda - grinda si imbinarile stalp - stalp nu au nod. Deci, principiu, vom folosi in general definijia prin care imbinarea reprezinta legatura a dona elemente de acelasi tip, iar nodul, legatura a doua elemente de tipuri diferite,

a: « z en

!J
ui

::EO
W

I--Z

I W l-

w
Cl W D...

C2

w u

if)

in

085. : lncCldNyriJe

s-oo Iiic<Jf pfflfru

Q'

~ub!ini~

ImpodclE1/a
din

pro h/em ei

in condi-ltile O'c-!vcde -khn/co - econotnlce Fig.L Cerinte tmblnari.

ferro f'JOOsTrit

14
NODURl GRlNDA-STALP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT INTRODUCERE

astfel:

Aceste cerinje, recunoscute in general pe plan mondial, se mai pot clasifica si - cerinte privind proiectarea; - cerinje privind fabricantul elementelor prefabricate; - cerinje privind executantul structurii,

15

in general exists contradicjii intre proiectanti §i executanji. Aceste contradicjii trebuie rezolvate pe baza cuceririlor §tiinlei §i tehnologiei, Concepjia, calculele §i detaliile de execujie devin 0 realitate, 'numai in masura in care rezolva rational §i economic problemele tehnologice.

1.4. Unele criterii de clasificare stalp de beton arrnat

a imbinariIor

grinda ~

CriteriiIede clasificare depind de tipul elementelorde beton, de sistemul de armare si de legarurli, de modul de asigurare a continuitajh, de modul de transmitere a sarcinilor, precum si de unele aspecte tehnologice.

In fig.2 se propune a schema a criteriilor de clasificare a imbinarilor structurilor in cadre mixte, Aceste criterii au rezultat din solujiile de imbinan practicate in lara noastra in perioada anilor 1978 - 1988. A rezultat un numar suflcient de mare de tipuri de Imbinar], ceea ce a condus Ia necesitatea aslmilarii unor tipuri, care sa rezolve cat mai cuprinzator cerinjele tehnice si economice specifice jiirii noastre.

Fig.2. Criterii de ciasificare.

2
CAPACITATEA DE REZISTENTA ~I DE DEFORMATIE A STRUCTURILOR IN CADRE DE BETON ARMAT

CAPACITATEA DE REZISTENTA .!;II E DEFORMATIE A STRUCTURILOR D

17

2.1.

Generalita1i

, , _ , Beto~lUlprez~nta anumite avantaje intrinseci faJa de alte materiale de construcjle. Utl~izan mUI!lple, posibilitatea de a fi turnat in forme variate §i posibilitaji largi de a fl fun sat. Se sne de ase~enea di betonul are durabilitate ~i rezistenra la foe mari. Cdnd sunt corect armate, stn:c~unle p~ cadre de beton armat asigura cerinje de cadru rigid, prevenind prod,ucerea, d~plasan~o~ :~~Jel?~ sau a vibratiilor nedorite, Totusi, din cauza greutati! sale relativ man, §l a, du~tlhtal1~nuci, betonul armat are unele dezavantaje, cand este folosit in zone puten,l1c sers~lce. Avand la baza acestecaracteiistici§i avariile observate Ia cutremure moderate §r puternl(:~, s:a for~at p~r~rea ca structurile de beton sunt in general vulnerabile Ia cutremur. Putem lllsa. preciza ca, mdiferent de materialul folosit, strucrurile proiectate corect se vor comporta bine la acjiuni seismice si ca betonuI este materialul care "iarta" sa "tolereaza" " , U m~ putm o. prolect,are de detaliu necorecta sau 0 proasta calitate a executiei. De ace~a. pr~Iectarea §1 executia structurilor de beton armar rezistente la cutremur impun o atentie specials [185]. . In proiectar~a .unei cons~rucl~i rezistente la cutremure putemice, consideraliile e~o~o.mlc: ce~ de obicei ,~a.energ~a seismica mare ee intra in construcjie sa fie absorb ita §1 drSlpat.~ prm def~rn~allI inelastics mari, dar controlabile, ale strueturii. Totusi, aceste deformajii vor fi IrmItate la valori care sa evite producerea de avarii accentuate la elementele s~~ctur~le ~i ~es~ru~turale, sau la diferite obiecte care echipeaza clactir~a, care at putea pun", III pnm~Jdle viejile ornenesn, precum ~i protecjia c1actirilor invecinare. _, ~e~tru a reahza absorbJie mare de energie §i capacitate de disipare, este necesar sa fie ,ehmlnat~ sursele potenjiale de cedare a construcjlel. De aceea, este necesar sa prevenrm .:drobrrea prernarura Si forfecarea betonului, fisurarea brusca ~iruperea simultana a armat~~r.l(la clemente cu procent foarte mic de armare), pierderea brusca a aderenje] si a anco~arn:. ced~re~ premarura a stratului de beton de acoperire, insolita de flambajul local al ar~a~uru pnncrpale, precum ~i posibilitatea aparitiei instabilitajii dinarnice datorita deplasanlor Jaterale marl De asemenea deg d ' idi _.... ' . " ,ra area ngi Ita111 rezistenjel, la sarcini ~l repetate, ,t:ebme suficient mic~orata sau impiedicata, pentru a asigura supravietuirea construcpej. }

control ate prin satisfaeerea masurilor prevazute in normativele prezente, sunt altele care continua sa puna probleme serioase, Printre acestea din urma, cedarea prin forfecarea Iocala ~i pierderea aderentei sunt cele mai nedorite, ele constituind cauza unor avarii locale severe sau chiar cedarea multor construcjii, in timpul recentelor cutremure putemice. In timpul unui cutremur, terenul se misca pe doua directii orizontale ~i una verticala, intr-o combinatie complexa a accelerajiilor, vitezelor, deplasarilor ~i a frecventelor, Portele laterale de inerjie pro due mi~diri de torsiune care maresc eforturile din staIpi in anumite zone ale structurii ~i Ie reduc in alte zone. in proiectarea la acjiuni seismice, de obicei, se neglijeaza componenta verticala a miscarii din cutremur, deoarece cladirile sunt bine proiectate pentru a prelua sarcinile gravitatlonale. Totusi fortele produse de componentele verticale ale miscarii, cup late cu fortele produse de torsiune, pot fi importante pentru strucrurile multietajate. Aceasta cuplare de forte este importanta, in special, pentru structurile de beton annat, deoarece stalpii nu sunt conforrnati pentru a prelua sarcini de intindere. Raspunsul la eutremur a1 unei structuri este sensibil la variatia frecvenjei sale naturale. Aceasta variatie este cauzata in special de modificarea rigiditatii structurii. Clough ~i Johnston, eu ocazia unui simpozion de inginerie seismica organizat in anul 1966 in Japonia, au ararat ea micsorarea rigiditatii produsa de deformatiile inelastice mare~te perioada de vibratie a structurii, ceea ce modifica in continuare.raspunsul structurii. Pentru structuri Cll rigiditate mai midi, este important de a se cunoaste modul de variatie al caracteristicilor dinamice ale structurii, pentru a se putea estima probabilitatea rezonanjei, la frecventele predominante ale cutremurului.

2.2.

Posibilitat! de cercetare a structurilor in cadre de beton armat

Desl unele din sursele potenfiale de cedare casanta, menjionate mai sus, pot fi

majoritatea cazurilor insa, obiectivul principalal lucrarii a fast sa se determine cornportarea . general a a unui anumit sistem constructiv si nu sa se faca un studiu detaliat privind cauzele comportarii generale a cadrelor de betori armat, supuse la excitatii speciale, Treapta logica urmatoare a fost sa se incerce analizarea raspunsului cladirii in ansamblu, sau al sisternului sau structural, cuajutorul studiilor efectuate pe elemente structurale. Acesta a fast procedeul urmat de majoritatea cercetatorilor. Folosind aces! procedeu, trebuia sa se raspunda Ia problema: poate fi stabilit rdspunsul structurii in ansamblu cunoscand comportarea componentelor sale? Discutand aceasta problema, Newmark si Hall, la al VIII-lea Congres al Asociatiei Internationale pentru Poduri ~i Structuri Ingineresti (1968, New York), au facut urmatoarea observatie: "Rezistenta, amortizarea §i modul de cedare a sistemului combinat pot fi interferate, in unele cazuri, cu ajutorul proprietatilor elementelor individuale; cu toate acestea, aceste elemente se interactioneaza unul cu altul in mod complex si in diferite felurl, pentru diferite tipuri ~i direcjii de lncarcare, iar interactiuneaeste 0 problema care trebuie .Iuata in considerare in detaliu, mult mai exact dedit pfina in trecut, daca este necesar s~ realizam rezistenta laterals

Desi ar fi ideal sa se incerce constructia la scara naturals, in condijii reale de incarcare la care ar putea fi supusa in timpul exploatarii sale, astfel de incercari nu sunt posibile din motive economice, Au putut fi.efectuate lucrari experimentale importante pe modele la scara mica ~i medie, ale unor structuri supuse unor sarcini simulate, In

19
NOTATII

18

NODURI GRINDA-STALP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARIvlAT

adecvata 1a incarcar! dinamice" . Presup~nil.nd di 0 considerare adecvata a acestei interacJiuni asigura un raspuns la proble~a de mai sus, este necesar sa mai dispundem la intrebarea: care sunt componentele de ~aza ale el~melltelor structurale, a cii~or comportare ar trebui studiatii? Desigur, aceasta depl~~e ~e sistemul st~ctural folosit. In general. pentru deterrninarea raspunsului unei c1adm avand stru~tura 1~ c~dre. este necesar sa cuno~tem deplasarea fiecarui etaj. Pentru acest lucru, trebuie studiata comportarea subansarnblurilor caracteristice.

NOTAl'II - Capitolele 3
A.

§i

Ae

- suprafa~unei bare individuale. _ suprafata',Scectiunii miezului de beton, masurah'i la exteriorul etrierului sau fretei periferice. - suprafata _ suprafata _ suprafala _ suprafata _ suprafata _ suprafata _ suprafata _ suprafata bruta a sectiunii stalpului. totala efectiva a armaturii de forfecare orizontala din nod. totaH!,efectiva a armaturii de forfecare verticala din nod. armaNdi tntlnse nepretensionate din grinda. armaturii comprimate nepretensionata din grinda . armaturii intinse nepretensionata, pe 0 fala a sectiunii stalpului. arrnaturii comprimate nepretensionata, pe 0 faJ.lia sectiunii stftlpuluL totalli efectiv1i a fretelor §i a etrierilor transversali suplimentari, pe directia

Ag Ajh
Aft. A, A'r

.Ase
A's<

A'h
A"

eonsiderata, la distanta Sh' _ suprafata totala a arrnaturii longitudinale din seetiunea stalpului.

At<

A", be b j b,.

- suprafata unei ramuri de etrier.

Pf, pet.l0.3.2

_ raportul suprafelelor armaturilor verticale din nod, conform ACI 318-83 (vezi p, Pb, ACI318-83). - lli.timea totala a scl.lpului, mrn. - Jalimea efectiva a nodutui, mm, - tat.imea inimii grinzii, rom. _ coeficient de expunere la hazard ~i de limitare a avariilor. - forja de eomprcsiune din ineovoiere in beton _ factor de participare = ~

C
e

C, d

_.forta de eompresiune din armatura eomprimatli. _ distanta de la fibra extrema comprimata pana la centrul de greutate al armaturii intinse. _ diametrul nominal al unei bare de armlitura. _ distanta de la fibra comprimata extrema panli la central mask al armaturii tntinse din stalp. _ torta de compresiune diagonallidin heton. _ forta de eompresiune diagonaH'i., in meeanismul grinda ell zl'lbrele. ._ forja de eompresiune diagonalli in beton generata de bucla de ancoraj a barei grinzii . supusa la 0 1'ort3.de fixate de bareIe intermediare ale slflipului. _ forta de compresiune diagunalli din beton care mentine echi\ibrul etrierilor din nod. _ energia histereticll ce se disipeaza in timpul unui cutremur propus/proiectat, conform eelor ~fe'ilzute p.ri~ codurile ~~ i!1:lirdrL ~ _ energm fi)lsteretJca ce este distpata de structure reala. -rezistenta la eompresiune a betonului, MPa. _ rezistenta \a curgere a armaturii nepretensionate _ rezisten_ta la curgere a armaturii orizontale respectiv verticale, a nodului. _ cfortu! in armlitura grinzii incovoiate. _ dimensiunea secliunii miezului de beton mi'isurata perpendicular pe directia barelor etrierilor.

fix + VJz

a _ inaljimea grinzii. . _ ina1limea generata a stalpului. pe directia de forfecare orizontala consideral .

_ inallimea/lungimea nodului.
r:

pana la exteriorul etrierului periferic.

20
tt,
I, Ig K

NOD URI GRINDA-STALP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT - procentul de armare orizontala a nodului, - momentul de inertie echivalent, - momentul de inerjie al sectiunii brute. - coeflcient de rigid itate. - rigid itatea reala a unui cadru. - lungimea grinzii miisuratli de la axul stalpului pana in punctul de aplicatie al sarcinii. - deschiderea grinzii masurata intre axele stalpilor: - inaltimea stalpului masurata lntre axele grinzilor, - deschiderea libera (lumina) grinzilor masurata intre fetele stalpilor, - inallimea stalpului masurata tntre fejele grinzilor, · lungimea desfl!.~urata de baza a unei bare cu profil periodic comprimate, - Iungimea desfasurata de bad pentru 0 bara cu cioc. · lungirnea desfasurata de baza a barelor cu cioc, egala cu portiunea dreaptli prevazuta lntre punctul de intrare §i punetu! de tangenta al ciocului, plus raza de curbura, plus un diarnetru de bara. - lungimea de ancorare prevazuta intr-o proba de incercat. - lungimea efectiva prevazuta.

NOTATn

21
- unghiul de inclinare al compresiunii diagonale din nod fata de ~orizo;.taHL d lui·de _ coeficient care afecteaza rezistentele tangentiale §i care reflecta con marea no u catre grinzile laterale. - deplasare absoluta. . · deplasarea relativa de nivel adrnisa, , · deplasarea relativa de nivel calculata in structura elastica, !~na~:~:n~~~Ja din ar~litura. ca~e contr~buie la mecanismul de bad diagonala. _ deviatia maxima a capatului de grmda sau stalp. _ depl~sareaJn structura ideala. - dep lasarea in structura reala, - depJasarea la curgere. • deplasarea la curgere a structurii ideale. • deplasarea la curgere a s~ructurii reale. . · coeficient care ia in considerare forma nodului. - alungire specifics Ja curger~. . _ coeficient de reducere a rezistenter. _ coeficient de madre a rezistenjei otelulu i. · factor de ductilitate la deplasare a probei de incercat. · factor de ductilitate la deplasare. .. . _ factor de ductilitate la deplasare al structur~~ ideale. . " factor de ductilitate la deplasare al structuru reale. .., . • coe fici t de amplificare care ia in considerare. deformatiile inelastice, lelen .. _ proportia suprafejei armatur~~ ~upe~ioare a g~m~~1. _ proporjia suprafejei armliturn inferioare a ~rmZJl: · procentul de armare longitudinal total. al stalpului, · procentul armaturii intinse din tncovoiere = A)bwd . III Simbolurile care au fost folosite •. figuri..~I au fos t exp r te in text nu au mai fost tea

K,

t; lz
lin, len llid I,., l<llt

Lh

t; r,

i:

~~:?!

- mornentul lncovoietor in grinda.

· momentul incovoietor in stalp. - capacitatea ideala de rezistenta la incovoiere a grinzii. · suprarezistenja secjiunii grinzii la fata stillpului. - forta de compresiune normalli. - forja de precomprimare dupa ce au avut loc pierderile de tensiune din armlitura pretensionata care trece prin nod. · sarcina axiala a stillpului, inclusiv din efectele din seism, · cornpresiunea axiala datorita incarcarilor gravitationale, · capaciratea portanta a capatului grinzii avand la bazl! M;. - sarcina minima de compresiune axlala. - compresiunea axiala de calcul pentru sarcinile multiplicate cu coeficienji supraunitari. - distanta pe verticala intre centrele de greutate ale seturilor de etrieri orizontali, - forta de intindere din armatura intinsa. - forja de intindere din armatura pretensionata .. - efort de aderenja, - forta taietoare indusa In grinda la faja cu stalpul. - rezistenja la forfecare orizontala ideala in nod, in mecanismul de rezistenll! la forfecare al betonului. - forja de forfecare rezultata din incarcarile prescrise in cod. - forja de forfecare crizontala care traverseaza stalpu), - rezistenta de forfecare vertlcala ideala din nod in mecanismul de rezistentli la forfecare al betonului, - fa rja de forfecare orizontata totala care tra verseaza nndul, - forja de forfecare orizontala tOlala in nod, pe direcjia x. - forta de forfecare orizonrala totala in nod, pe directia y. - forja taietoare verticals totalli din nod . . forta de forfecare orizontala de calcu!.

p'
Peol

P..

cup rinse in lista cu notajii.

._g tdb ;')i.r[~

nr

forfecare a nodului.

- forja til.ietoare orizontala din nod la aparitia curgerii in armatura grinzii incovoiate . . efort tangential orizontal nominal in nod, MPa. - rezistenja tangentiala orizontala ideala din nod asigurata de arrnatura orizontala de

v'"

- rezlstenta tangential! verticala idealli din nod asigurara de armatura verticala de forfecare a nodului.

3
CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPORTAREA NODURILOR

CER1NTE DE BAZA PRNIND COMPORTAREA

NODURILOR

23

3.1.

Generalitiiti

In general se argumeJiteaza cli in ur . Joe in diferite Iocuri pe glob nu s-au id ~a unor :utremure importante, care au avut tructurl • eVl enpat cazun d '. s ructunlor, provocate de ruperi ale nod 'I e avarn grave, sau prabu§iri ale neadecvate pentru proiectarea grinzilor ' • uri o,r. A~est lucru .se explicli prin norme De cursnd, s-a aratat ca nici un alt ~l, in specIal, pnn conformarea incoreCla a stiilpilor t" d' seism care a avu! 10 • a atea Istrugeri de nod uri grind a _ stal ' . c pan" m prezent nu a provocat Filozofia de proiectare a nodPu~Iaseismul de la EI Asnam (Algeria) din 1980 n or este considerat~ . . proce d ee Ior de proiectare antiseism] a ca 0 extmdere ralionala a La . IC" a structunlor. prOlectarea structurilor antiseisniice al ' fOrjelor laterals, elementele lui compo t s~ ege mecliIlIsmul primar de preluars a incat ele sa poata disipa energia seisX::; ~nsepr~~~::eaza §ideta1iazii corespunzator, astfel • Thturor celorIalte elemente struc~ra1c;~ IJll. e u~n~rdef~rmalii seismice severe. astfel mcat mecanismuI primar de d' . rc:b~le.sa h se asigure rezistenJe suficiente solicitarii . isipare a energrel seismice sii poatii fi rnenJinut in timpui
l< • • l< •

In general, cantitatea de arrnatura necesara pentru preluarea fortelor taietoaretn noduri, este mai mare decat cea prevazuta de obicei in stalp, sub forma de etrieri sau frete. Ciind arrnatura pentru preluarea fortelor tii.ietoare din nod este insuficienta, va aparea . fenomenul de curgere. Deoarece armatura prevazuta.pentru preluarea fortelor taietoare are de preluat eforturi de intindere - indiferent de directia fisurarii diagonale - deformatiile inelastice ale barelor de armatura sunt ireversibile, .Prin urmare, etrierii vor avea un rol important in preluarea forjelor taietoare, numai in cazul in care deformatiile lor de intindere vor fi mai mari dedit acelea dezvoltate in stadiul anterior de solid tare, Aceasta va conduce apoi la pierderi mari de rigiditate la sarcini mici, in special dupa 0 inversare a sensului de solicitare sau deplasare. Va rezulta 0 reducere apreciabila a capacitatii de a disipa energia seismica. Neregularitatea fisurilor din nod, care se maresc progresiv, poate face ca betonul din zona de compresiuni diagonaJe sa cedeze prin zdrobire. Cand in nod se prevede armatura suficienta de forfecare, pentru a se evita curgerea acesteia in timpul producerii repetate a articulatiilor plastice in grinzi, zdrobirea betonului din miezul de beton, datorita compresiunii diagonale, trebuie considerata ca fiind principala cauza potentiala a cedarii. Acest lucru este de asteptat numai daca fortele taietoare care trebuie transmise sunt mari. Acest mod de cedare se poate evita daca se impune 0 limita superioara pentru eforturile tangentiale din nod, in cazul unor deformatii inelastice maxime ale cadrului. Zdrobirea betonului din rniezul nodului conduce la pierderi importante ~i ireversibile de rezistenta, .Lungimile de ancoraj prevazute 'in coduri, functie de grosimile barelor, rezulta, in general, mai mari decat lajimea nodului, La stalpii exteriori ancorarea barelor poate fi rezolvata usor prin prevederea unui cioc standard. Acest lucru nu este posibil in cazul stalpilor interiori. Lungimea de ancorare a barelor de armatura trebuie sa asigure atingerea efortului capabil de intindere §i compresiune, precum ~i lunecarea in limite admisibile, la incarcari de exploatare mari. In coduri nu se tine cont de faptul ca barele de armatura care strabat nodurile interioare sunt "trase" si "impinse" de grinzile adiacente, transmijand in aces! fel forte care corespund unor eforturi unitare situate, in diagrama efort-deformatie, In zona de
consolidate.

. . ~antitativ, diferenja cu care nodul trebuie ~ " plastica dill grinziIe adiacente de . d • s~ .fie mal rezistent decat 0 articulatie •. , pm e III parte de manmea d Ii ,. t ca.d ru~In timpul cutremuruIui. Men ionam e ormajulor ce pot aparea in grmda - stalp pot fi induse forte ori;ontal ca ~a.aC1lUn~afOrjelor orizontale, in nodurile e ?in ~rind~ se dezvoWi in sectiunile grinda ~:~seClal atun~,i cand articulaJiile plastice In mtezullmbinarii, fie datorita fortei taietoare tedforl~ tareroare pot provoca cedarl ambelor fenomene. ' re pnn etenorarea aderentei, fie datorita . Eforturile transmise nodulul de ele . ~l eforturl unitare de lunecare arat pe d' 'fmen~ele adIacente vor provoca forte tiHetoare eforturi condue, in cele mai 'multe caz:;~ 1~ o~zont~a cat ~~pe di.recJie verticala. Acest.e P~ntru a preveni ruperea din forja taieto.:re aca~Urii:l ale. ~lezul~l de beton aI nodului. dlagonale ce unesc coljurile diametraI zata ~e mtmdenle ce apar pe direcJiile ~ necesare armaturi pentru preluarea ::u:e ale .nodulUl : plane potenjiale de cedare _ vor slstem, de armars va favoriza transmite~;O: talet~ar~. dispuse ~rizontal §i vertical. Acesr mecanlsmul de compresiuni diagonale. orteloi taletoare onzontale §i verticals, prin

-r:~~'' fi
v •

Se poate arata usor cii pentru a transmite betonului din miezul nodului forjele din arrnaturi, in stadiul de dezvoltare a articulatiilor plastice in ambele sectiuni grinda - nod, sunt necesare forte de aderenta fc me mari. Aderenta se poate degrada repede; chiar ~i in cazurile unor cerinte moderate de ductilitate, pot avea loc lunecari ale barelor din nod. Acest fenomen a fost evidentiat in multe teste. Distrugerea aderentei la nodurile interioare nu va conduce obligatoriu la pierderi bruste de rezistenta, Lunecarea barelor poate insa afecta mult raspunsul histeretic al cadrelor ductile. 0 reducere cu 15% a aderenjei de-a lungul unei bare poate provoca 0 reducere cu 30 % a capacitajii totale de disipare a energiei lntr-un ansamblu grind a - stalp, lucru dovedit de Filipov, Popov ~i Bertero in [49], Datorita influentei mari a aderentei barelor care tree prin nod asupra comportarii histeretice a nodului - in special la stalpii interiori - codurile trebuie sa cantina prevederi speciale prin care sa se evite deteriorarea prematura a aderenjei in nodurile interioare grinda - stalp, supuse incarcarilor seismice. De asemenea, nici la nodurile exterioarenu se poate accepta deteriorarea aderentei barelor grinzii in vreuna din fazele de solicitare; in caz contrar s-ar ajunge la pierderea total a a capacitajii de rezistenta a grinzii,

24

NODURI GRINDA.STALP PENTRU STRUCruRI

DE BETON ARMAT

CERINTE DE BAZA PRIVIND COMPORTAREA NODURILQR

25

Un alt aspect important care caracterizeaza comportatea structurii este rigldltatea nodului. in general, deformatiile nodurilor sunt neglijate in calculele ce se fac obisnuit la structurile in cadre. Cu toate acestea, nodurile cadrelor din beton annat supuse, in timpul \ . cutremurelor moderate, unor incarciiri de mare intensitate, pot prezenta deformalii mari, datorita fisurilor diagonale din forte tiiietoare §i I sau datorita deteriorarli aderenjei barelor. Din cauza acestor deformajli ale nodurilor apar deplasari suplimentare ale nivelelor cadrelor, putandu-se ajunge la cedari excesi ve si bruste ale elementelor nestructurale ale cladirii. In concluzie, prescripjilre pentru proiectarea nodurilor, trebuie sa ia in considerare aspectele legate de rigiditate subliniate mai sus.

sau . -

1,5Pg] I= 05+-- Is.

e

'

!'A g c

I Ii

(4 ,b)

3.2.

Criterii de eomportare a modelelor experimentale cu noduri grinda - stalp [120]

~~:~ I ~:s;~~UI , gDat~rita aparijiei progresive a fisurilor 1 eliniar de la prima incarcare. D~pa ce subansamblu grinda - stalp poate fi p:onunt~\n'_al roximativ liniar, pentru ciclunle de fisurile s-au deschis; raspunsul :lastlC de~~rec~ ea rigiditatea sa fie definita in rap0:t tncarcare urmatoare. In consecmta, este mal tru a recierea comportarii probelor expencu acest stadiu ulterior de c?mp?rt~r~~s=~u.se :ecanta curbei incarcare - deplasa:_e,t~a:e mentale, se poate face 0 aproxltl~al~e'75° din rezistenta idealli, Pi- Aceasta este arata a 10 01 . I unde este atmsa 10 • . idi t trece pnn punctu fi f. 1 Y pentru a defini ngi Ita ea. figurile 3 ~i 4, unde linia OA poate 1 0 OS1 .,

A ~s~ of~r~:~i~al:~;~~a~~~~t~rft~ ~ inC~C!!!!:~tei~:;~~~~~;:~ unui

1 t e baza suprafetei brute nefisurate a sectiunii de

Pe baza criteriilor de proiectare (vezi capitolul I) §i a cerintelor de comportare a nodurilor grinda - stalp este necesar sa se stabileasca criterii privind testarlle de laborator. Un prim criteriu esre eel al rigiditalii. Codurile, in general, limiteaza deplasarile cadrelor, Acest lucru este exprimat funcjie de deplasarile de nivel calculate ca pentru cadrele elastice eu relatia : (1) in care: Aa este deplasarea de nivel admisibila;v - factor de amplificare consideriind deformajiile inelastice de regula cu valori de la I la 6.5, in functie de cerinjele de ductilitate avute in vedere; .1, - deplasare de nivel rezultata din calculul structurii la sarcini seismice, in ipoteza eli ar Iucra in domeniul elastic; l, - inalJimea nivelului; c _ coeficient pentru limitarea avariilor elementelor nestructurale ~i a riscurilor privind integritatea oamenilor care oeupii cladirea. Acest coeficient are valoarea cuprinsa intre 0,010 §i 0,015 [191]. Din relajia (l) rezulta:

%._ t(

1Pl

fc
~

(2) Deplasarea relatlva de nivel pentru cadre ductile este limitata in tara noastra la t, t, Ie conform P.IOO - 81, -, conform NP.15 - 87, -, conform P.IOO _ 92.

Ie -".-,

150 200

300

350

Datorita incarcarilor seismice de intensitaji mari, este indicat a se lua in considerare efectele fisurarii betonului asupra rigiditaJii grinzilor si a stalpilor ell compresiune axiala scazuta. De obicei, se poate presupune ca momentul de inerjie echivalent, I. , este: 1) penrru grinzi I~ = 0,5Ig (3) 2) pentru stalp] I, == (0,8 ... 1,0)Ig (4,a)

.. Pb .• 1w' Fig.4. Definirea rigiditatii ~i ducrilitalii la deplasare. Ig. _ F' 3• Ansamblu nod gnnda - stalp idealizat. .' .d1 nctul A la B (figA) duce . -~ liniar aproxlmattv e a pu o extindere a acesnn ra.s.puns atoare rimei curgeri (v.fig.3). ._ la 0 definire adecvata a deplasa:ll 11, core~pu~=aHi p_~ subansamblului jnee:~at :reb~le sa~ in consideraliile de mal sus, sarcina 1. 1 '(b tonarttllitura) stabilite 10 timpul . _, .ce ale matenale or e, . . . rmite de aiM la baza propnetal11e rnecani "11 eorespunzatoare primei curgen, pe .A t definire a deplasiirll c' -AJAe (v fig.4). testului, ~e;t:ficarea factorului de ductilitate de d~p!~~ar~~~~nui subar:samblu, stabilita asemeneaT~ " d seama de faptul di rezistenta reorenca 1 ea 1 lin 10% mai mare decat man . _ ifice este ell ce pu . b a proprietati1or de rezisrenta "sp:c a1 s ecifice de cod §i de asemenea, pe _ az d calcul corespunzl'itoare jncarcarn later .e p al limitata la valoarea cI v ee . rezistenta e . _d . 1 a cadrulm este uzu diji -d and ca_ deplasarea relativa e mve ._ • fig 3 trebuie sa satisfaea con 1 lao consi er bi 1testat supus deformajiilor ca III ., ",0,0033, subansam u , (5)
W

,13

~
I

~O+-~1'~2~3~~-~S~-_ J)U"cltlt"foiea lo deplClsore

jll!. -

/
L1 L1 'j

• .'

.tl.y:O; 0,00361,. . . . aloril 0 01 ~i respectrv 6, 5 cennttele impuse devin Cand in ecuatia (1) C §l v a~ v or: e , .. mult mat. severe, as tfel ca trebuie satlsficuta relaila. .1y:O;O,0017 l•.

-I

26

NODURI GRINDA-STALP

PENTRU STRUCTuru

DE BETON ARMAT

Un al do ilea criteriu de comportare pentru modelele experimentale cu noduri grinda - stalp este criteriul privind disiparea energiei. comportarea unui element structural antiseismie se masoara in raport cu ductdltaJlle la deplasare ale elementului sau sectiunil, Este totusi important sa se asocieze ductilitatea cu capacitatea de disipare a energiei, Un rol important al zonelor plastifiate ale structurilor ductile, in timpul unor mi~cari seismice puternice, este acela de a disipa energia, contribuind astfella amortizarea histeretica. Astfel, se reduce capacitatea de raspuns a strucrurii, iar deplasarile inelastice cum ar fi.deplasaril~ relative de nivel, pot fi mentinute in limite acceptabiIe, chiar in timpul unor man perrurbatii care pot fi asteptare intr-o regiune seismica. De aceea trebuie sa existe un criteriu de disipare a energiei pentru teste. In timp ce factorul de ductilitate la deplasare, /La, poate. fi mare, degradarea excesiva a rigiditalii si/sau a rezistenjei pot provoca ~educerea macceptabila a a capacitaji! de disipare a energiei. Figura 5 intenjioneazii sa ilustreze fenomenele discutate mai sus.

\ .?: ~bicei,

4
MECANISME IN NODURI
A

.-

Curba (1) prezinra raspunsul biliniar idealizat al unui

--IJep/Q'sO'reO'

Fig.5. Comparare a relapei sarcina - deplasare pentro un ansamblu dintr-un cadru,

element perfect elastoplastic, pentru un sfert de ciclu histerezis, In cazul betonului armat acest lucru nu este realizabil. Curba (2) prezinta un riispuns excelent a unor clemente de metal, sau at unor elernente de beton annat foarte bine conformate. '

4.1. Generalitatt
Nodurile pot fi c1asificate, in general, fun~jie de c~n~gurajia l~r geom~tri~ §~~e comportarea structurii. Raspunsul lor trebuie considerat atat In do~emul elastic .cat si In domeniul inelastic. Datorita diferenjei fundamentale in ceea ce pnveste mecanismul de asigurare a ancorajului barelor de armatura, nodurile interioare se studiaza separat fata de nodurile exterioare. FUnd necesara respect area criteriilor de proiectare, este preferabil ~ca proi.ectan~l sa asigure mentinerea nodurilor in domeniul elastic, pentru toata durata de raspuns inelastic al structurii, . Acest lucru poate fi realizat relativ usor, In timp ce miezul nodului ramine elastic, mecanismul de preluare a fortei taietoare ~i capacitatea de aderenta din nod sunt puternic influent ate de comportarea grinzilor si a stalpilor adiacenti, .. In general, se prevede ca articulatiile plastice cauzate de fortele selsm!ce sa apara si sa se dezvolte la extremitatile grinzilor, in imediata vecinatate a nodului.. In astfel ~e cazuri, in special dupa cateva incursiuni in domeniul inelastic: nu pot fi evitate anunu:e deformajii inelastice, care apar in anumite zone ale noduI~L ~ce~sta se ?atore~te In principalpatrunderii deforrnajiilor de curgere de-a lungul.~ma~nlor l~ n.od, In pa~tIcul~ cand barele atiug domeniul de consol_idare al deformatiilor, in regiunile cu articulajii plastice adiacente. Aceste noduri sunt denumite inelastic:. .. '" Cand in vecinatatea nodului - in zonele de capat ale grinzilor ~l stalpilor - nu se produc deformajii inelastice, iar in Dod este prevazuta annatu:a.su.fi~ienta, nodul respectiv va ramane in domeniul elastic dupa un numar mare de deplasan ciclice altemante, chiar ~l in cazul unor valori mari ale incarcarilor. Aceste noduri, denumite elastice, au comportare diferita ~i superioara faJa de noduriIe adiacente artic~laJiilor pla_stice.. ~ De aceea, proiectarea acestor doua tipun de nodun trebuie sa fie intrucatva
v v

manja caEre care trebuie sa tinda tOJiproiectanjii.

Aceasta reprezlnta perfor-

In cazul in care apar prematur fenomene de cedare din forte raietoare, din pierdere a aderentei sau a stabilitaji], se obtlne raspunsul ilustrat in curba (3). Un element care in cadrul unui ciclu prezinta un raspuns de tipul celui din curba (3), in ciclul urmator se va comp?rta. ~robabil ca in curba (4), caz in care, pentru 0 deplasare data, cantitatea de energie disipata se reduce in mare masura,

o proba a carei comportare la acjiunea incarcarilor seismice ciclice este de forma curbei (3) sau (4), probabil ca nu va putea satisface condljia de limitare a deplasanlor de nivel la cutremurele .viitoare, din cauza degradan] substanjiale a rigiditatii. . o comparape utila a performantelor subansamblurilor testate in diferite laboratoare se poate face numai in cazul in care metodologiiIe de Incercare sunt identice sau eel pujin ~oa~tef~em~at.oare. Paulay sl Park in [124] propun 0 tehnica de incercare specifica ~nc~rc~r~lo~clcl!ce alternante statice, Aceasta tehnica a fost necesar sa fie adaptata pentru
mcarcan dinamice,

diferita.

.. II Subcapitolele 4.2 ~i 4.3 prezinta 0 sinteza extinsa a rezultatelor privind m?de.e. e de calcul propuse pana in anul 1986, in Noua Zeelanda, S.U.A., U.R.S.S., Japoma ~ll~ cadrul Comisiei Europene de Beton. Referinja bibliografica [124] a stat la baza acestei sinteze,

28

NODURI GRINDA.-STALP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

4.2. Mecanismein noduriInterioare

4.2.1. Eforturile interioare din nod
Orice structura, indiferent de gradul ei de complexitate, trebuie redusa la un model matematic relativ simplu. Acestmodel trebuie apoi folosit pentru a determina in sens ingineresc comportarea structurii reale, Gradul de precizie al acestei determinari va depinde mult de calitatea modelarii, Este deosebit de important sa se estimeze limitele modelarii matematice, prin rationament sau prin metode experimentale, riguros stabilite. In cazul unui model inadecvat, proiectanjii vor fi lipsiti de posibilitateade a folosi rationamentul in injelegerea comportarii nodului §i de posibilitatea de a introduce imbunlWiliri, in cazul in care procedeele conventionale standard nu of era eca mai bun a solutie. Dupa necesitate, in formularea modelelor matematice pentru noduri, trebuie facute compromisuri intre simplitate ~i exactitate. In acest caz, observajiile din cercetarile experimentale pot furniza inspiratii deosebit de utile. Testul de laborator urmareste in primul rand demonstrarea justetei §i limitele modelului matematic utilizat; astfel indit proiectantul sa-l poata folosi cu incredere in diferite situatii. Acest capitol se va ocupa de stabilirea modelelor cu ajutorul carora se vor putea aproxima, atilt comportarea de ansamblu a nodului, cat ~iefectele diferijilor parametri asupra comportarii. Aceste modele au fost descrise in diferite publicajii de specialitate [120; 125].

1-~

f~2~~~~~~fn~~~
Fig.6. Un ansamblu grinda - stalp interior.

30

NODURl GRINDA-STALP

PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

MECANISME

iN

NODURI

31

Starea de eforturi, in jurul ~i in interiorul unui nod, se poate studia analizand nodul caracteristic al unui cadru plan (fig.6). Datorita fortelor laterale seismice, solicitarile induse in nod de cele doua grinzi provoaca rotiri ale nodului. Momentele mcovoietoare, fortele taietoare ~i axiale introduse intr-un nod interior sunt prezentate in fig.7 .a. Aceste solicitari exterioare eondue la eforturi interioare de echilibru in jurul nodului. in fig.7.b sunt prezentate rezultantele acestor eforturi, in care rezultantele eforturilor de intindere sunt notate cu T, jar rezultantele eforturilor din beton si armature sunt notate cu C" respectiv C" pentru cazul in care articulatiile plastice se dezvolta in grinzi langa nod (cazul "nodurilor inelastice"). Pentru cazul nodurilor elastice, rezultantele eforturilor din jurul nodului sunt prezentate in fig.7 .c.

Pentru forta tliietoare din nod, \j.. se scrie 0 expresie de: echilibru asemanatoare. Aranjarea pe mai multe randuri a armaturii poate complica aceasta expresie. Tinand seama de distantele dintre rezultantele eforturilor unitare ~i de VjV dimensiunile nodului, relatia de calcul:

T3

AT;'

t.T;'
C8~

4.2.2. Noduri eu raspuns elastic

Cand tncarcarile exterioare sunt suficient de mari, sunt posibile fisurari puterniee ale grinzilor ~i uneori ale stalpilor, Rezultantele eforturilor prezentate in fig.7.c sunt calculate in ipoteza sectiunilor fisurate ale betonului. Initial, pentru simplificare, vom eonsidera ea nu exista forte axiale in elementele adiacente nodului, De asemenea, vom considera ea eforturile unitare maxi me de tntindere din armaturi, isl ~i Is2 , sunt egale, sau mai mici decat limita de curgere, f;. In general, eforturile unitare de compresiune din barele grinzilor §i stalpilor, situate in zonele comprimate ale betonului, vor fi mult mai mici dedit efortul unitar de curgere,

t;

_~.l--L __

-4

~ -e :> r:J
;;
1 -l"

va da, ell suficienta exactitate, TZ pentru majoritatea situatiilor, forta taietoare verticala din nod. Este necesara stabilirea ecanisme prin care miezul Fig.9. Rezultantele eforturilor interioare din jurul noduhri in echilibru, tara forte axiale in stalpi, unor m nodului sa poata prelua corect forjele taietoare orizontale ~i verticale. Cfuld eforturile unitare de lunecare rezulta mid, miezul de beton al nodului poate prelua eforturile unitare principale de [ntindere, nodul ramanand nefisurat. In consecinta, forta taietoare poate fi preluata tara a fi necesara prevederea unor armaturi transversale . Din ecuatia (6, b), marimea fortei taietoare orizontale din nod rezulta eli depinde, in principal, de marimea eforturilor de tntindere TI ~i T2, induse in nod de grinzile adiacente. Deci, pentru 0 valoaredata a eforturilor unitare de intindere, de exemplu Isl =:: l" =: 1: forta taietoare din nod va fi mult influentata de armatura longitudinata prevazuta in grinzi, . . Eforturile unitare de lunecare din nod, care genereaza fisurarea diagonala, vor depinde _ in primul rand - in cadrul acestui exemplu, de suprafata efectiva care poate prelua fortele taietoare din nod. . Se va ajunge la concluzia eli iniezul nodului va putea prelua forjele taietoare, lara a fisura diagonal, numai in cazurile unor grinzi foarte slab armate sau, in cazurile in care llilimile stalpilor sunt neobisnuit de mari. In continuare se vor discuta cazurile frecvente, cand miezul nodului fisureaza putemic pe diagonala. Peniru contribll/ia betonlllui fa preluarea fortei tiiietoare dill nod, in modelul matematic, se admite ca cele doua forte taietoare care aqioneaza in nod se preiau in mare masura, printr-un prism/bard diagonaHi (san "biela" dlagonala) de beton, asa cum rezulta din fig.7.c. Forta orizontala din zona de beton eomprimat a grinzii Cel' forta orizontala din armaturile comprimate C,l• 0 parte din forta de intindere T2 si, tmpreuna ell forta taietoare din stalp V = V (vezi fig.7.c - colt dreapta j08) - pot fi preluate direct de prismul/bara
4 eol ~ y'
.L}

speciale.

~~--~~----~~
~
fiTs flTe +CC2. - V,3

Js2

o.
Fig.S. Poligoanele solicitarilor exterioare solicltari (c).

b.

C.

(a) ~i (I;) ~i raspunsul miezului nodului la aceste

in fig.8.a,b,c ~i 9 sunt prezentate poHgoanele fortelor de pe conturul nodului in "echilibru", cu ajutorul carora se pot evalua fortele taietoare din nod, orizontala ~h' respectiv verticala \)., precum si fortele de compresiune din diagonala tip "biela" comprimata, D. Luand in consideratie acesti vectori, forta tiiietoare orizontala din miezul nodului se stabileste dupa cum urmeaza: (6,a) Deoarece in cazul considerat C"l+Csl =T1 si, Cc2+C,2=T2 6,a se reduce la: si, V)= V4= Veol' ecuatia

32

NOD URI GRINDA-STALP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

MECANISME iN NODURI

33

diagonala ("biela" diagonala ) de beton, . Aceste forte orizontale se vor compune cu fortele verticale similare induse in nod de stalpul inferior, rezultand forta de compresiune diagonal a in beton, D, (v.fig.7.c). Poligonul fortelor din fig.9 prezinta detaliat marimile acestor forte. Portele din armaturi se transmit betonului din miezul nodului prin aderenja, FOl1a transmisa nodului de barele de la partea inferioara grinzii ~i preluatii direct de prismul diagonal de beton - aproximativ pe distanta pauii Ia axa neutra a sectiunii stalpului inferior reprezentat in fig.9 prin segmentul ATe - cuprinde forta de compresiune Cal si 0 mica parte din forta de tntindere T2• Prin acest mecariism simplu care consta in fort a diagonala de compresiune in beton, Dc. se poate prelua 0 parte importanta din fort a tiHetoare totala din nod, rara a fi necesare armaturi speciale de lunecare. Aportul acestui mecanism la preluarea fortei taietoare va fi deci:

beton a eforturilor Cu toate eorespunzatoare, . aproximativ egala

diagonale de intindere. acestea, in cazul in care miezul nodului este actionat de fortele laterale prismul diagonal de compresiune se mentine activ, cu 0 Inclinatie cu a. Aceasta este ilustrat in fig.l0.

r-------------------Ds~··~..-,

~--~----~--~~----~~~*---~

(8,a) Vcv unde unghiul a are in acest caz

0

Dcsina.

(8.b)
pe care il arctg -).

valoare apropiata fala de valoarea unghiului

face planul potential diagonal de cedare (fig.7) care traverseaza nodul (a

hb he

Unghiul ex va fi mai mare cand in stalpul superior va acjiona 0 fol1a axiala de compresiune, Se poate considera ca fortele VCh ~i Vev reprezinta contribujia betonului din mieznl nodului la preluarea fortei taietoare, pentru ca mecanismu] prism/bars diagonals (sau "biela" diagonals) poate ramane activ, neaparand forte de intindere de preluat. Nodurile grinda " stalp vor beneficia de rezistente superioare la actiunea fortei taietoare, ori de care ori acest mecanism poate fi mentinut activ in timpul actiunii fortelor ciclice altemante seismice. Daca este necesar, diverse forte componente din fig.9 pot fi evaluate in domeniul elastic de comportare a sectiunilor din beton armat. Considerand VI = Vb rezulta:

,.

Fjg.l0. Mecanismul grinda cu zabrele in rniezul nodului.

(9.a)
(9,b)

Contributia armaturii la preluarea fortei tiiietoare din nod. Rolul principal al armaturii la lunecare, prevazuta in nod, este acela de a asigura preluarea fortei taietoare
rezuItate din diferenta dintre forta raietoare totala in nod si cea preluata de beton. Aceste forte notate in fig.9 cu T, §i T:", sunt induse in nod de barele tensionate din grinzi ~i stalpi, Forjele T, ~i T:" trebuie transmise betonului din miczul nodului prin aderenta, Din fig.7.c este evident ca fortele de aderenta rezultate, aplicate in cea mai mare parte in zonele nehasurate ale miezului nodului, vor genera in acesta eforturi diagonale de intindere. Dadi betonul din miezul nodului s-a fisurat, nu va mai fi posibila transrniterea prin .

Sa adrnitem ca in cazul acestui model, forjele taietoare 11T, ~i 111'." sunt induse la marginile miezului nodului prin forte de lunecare distribuite uniform, adica prin forte de aderenja, Se poate spune ca acest mecanism, denumit mecanismul grindii cu ziibrele, din fig. 10, este format din numeroase prism~ diagonale. Fiecare prism (zona laterala din fig. 10) poate transmite compresiuni cu conditia ca, pe liinga fortele taietoare de pe contur, sa poata fi preluata ~i 0 alta fona, transversals nodului, Acest Iucru poate fi realizat fie prin fOl1a de compresiune exterioara nodului, fie prin forte interne de intindere tn armamrile transversale nodului. Cele doua prisme hasurate si armatura reprezentata prin linii continue. (fig. 10) ilustreaza mecanismul intern de transmitere a fluxului de forte de Iunecare, aplicate pe conturul rniezului nodului. Prin prevederea in nod a unei armaturi corespunzatoare de lunecare, fortele ce trebuie preluate, V,h ~i V,. (fig.9), conduc la 0 fOllll diagonala de cornpresiune D" care se adauga la forja diagonala de cornpresiune din beton, Dc' in general, este insuficientanumai armatura orizonrala prevazuta pentru forte taietoare. Forjele de compresiune verticale ~i orizontale care trebuie aplicate miezului de beton pentru a menjine compresiunea diagonala D, pot fi generate de: - armatura intinsa orizontala ~i verticala, aneorata efectiv in nod sau in exteriorul

34

NODURI GRINDA-STALP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

MECANISME

iN NODURI

35

miezului nodului. In general, aeeasta va fi formats din armatura prevazuta pentru forfeeare in nod - etrieri orizontali eu mai multe ramuri - ~i barele intermediare periferice vertieale din stiilp (fig.? ,a). Etrierii orizontali din interiorul si din jurul rniezului nodului pot satisface de asernenea cerinjele de confinare a betonului in zona respectiva a stalpului, asiguriind de asemenea legaturile laterale pentru barele verticale din stiilp supuse la compresiune; . - fortele de eompresiune exterioare miezului nodului, cum ar fi fortele gravitajionale si seismice ~i care vor genera sarcina axiala din stiilp, precum si fortele de preeomprimare orizontale la jumatatea inallimii grinzii. Rezistenta Laforfecare in nod. Rezistenja tOtaia la forfecare a unui nod grinda stiilp elastic se objine prin simpla suprapunere a rezistentei celor doua mecanisme prezentate anterior astfe!:
(lO,a) (lO,b) (v.fig.9). La aprecierea sarcinii din forfecare a acestor doua mecanisme ar trebui sli se considere compatibilitatea cu deformatiile, deci eu rigiditatea modelelor. Datorita complicajiilor inevitabile ale procesului de proieetare, aceste relatii de compatibilitate vor fi neglijate. La nodurile obisnuite, eforturile din diagonalele comprimate de beton, in cele doua mecanisme, sunt relativ mid. In aceasta situatie, deformatia dinforfecare a miezului nodului elastic, datorita compresiunii betonului, va fi, de asemenea, relativ midi. Deformajiile din intindere, impreuna cu rezistenta armaturii de forfecare din nod vor fi mutt mai mari. In consecinja, rigiditatea la forfecare a mecanismului de grinda cu zabrele este mult mai midi decat a diagonalei de beton, eu condijia ca procentul de armare al armaturii de forfecare din nod sa nu fie marit artificial. Considerentele de mai sus permit unele simplificari pe care le prezentam in continuare. - Ciind la partea inferioara tli la cea superioara a grinzii se foloseste acelasi procent de armare pentru incovoiere (fig.7,a), astfel inciit As, = A'2 ~i atunci ciindhl = h2 :5,h. extinderea ecuatiei 6,b conduce la: (11) In ecuajia de rnai sus se considera ca 112 din forta de forfecare din stalp, Veol' se asociaza cu fortele de compresiune C'l ~i Cel (fig. 7 ,e), iar cealaltajumatate preia fortele de aderenta din forta de intindere T2• In aceste ipoteze:
(12)

In cazul Vch < Y.h §i, deoarece Vcol reprezinta 15... 20% din fortele totale interioare din grinzi, in general. se poate estima eli: (14) (15)

$i astfel:

_ Consideratii asemanatoare vor duce la expresii identice prlvind co?tributia diagonalei comprimate, (fig.9), Ia preluarea forfeclirii vertica1e i~ no~. Ce~etan :e~ente au aratat totusi, ella sdilpii armati obisnuit, eu bare dispuse aproxlmat~v ~mform In J.urul sectiunii stMpului, contributia diagonaIei comprimate, la preluarea fortei dhetoare verticale

o,

din nod este in oarecare masura mai mare. , Acceptarea acestui fenomen poate conduce la Ul1l1itoarele estimari:

Vt1' =06·~·V. 'A

~i astfel:

A'
:sc

JP

(16) (17)

- Ciind procentele armaturilor superioare ~i inferioare ale grinzilor care tree prin nod sunt inegale, fortele orizontale introduse pe 0 fala a nodului vor fi diferite de acelea de pe fata opusa. De exemp!u, daca se considers in fig.? ca A.a""A. <Asl =A" situatie curenta in practica, ~i ea asa ca mai inainte, hI =hl <i; rezultli pe baza acelorasi consideratii: Vfo-(T, - 0.5 V,.,) +(T, - 0 .5V w)

unde A' ~iA' reprezinta suprafetele armaturilor comprimate ~iintinse din incovoiere ale c suupului (fig.7:a). Pentru armaturi simetrice obisnuite a~e stalpului A.',jA.cv =' 1. Contribtqia sarcinii axiale din stalpi la capacitatea de .rezfste~la la fO.1fecare a nodului. Efectul compresiunii axiale din statpi asupra mecamsmulul de w rezlste~la Ia forfecare a unui nod elastic se poate stabili usor eu modelul de diagonaIa eomp~lmata (fig.11). Rezultantele eforturilor orizontale sunt aceleasi cu cele ~in fig:7,c: L~ aphcarea forjei de compresiune axiala r; rezu~tantele eforturilor d~ compresiune din stalpi vor cre~!cr ~i deci inclinarea diagonalei compnmate care trece p~m nod va creste .de la ~ la a . Echilibrul fortelor interioare rezultante este prezentat m fig. II. Se ~ons:dera ca ap"ort~l armaturii prevazute pentru incovoierea grinzilor la diagonals eompn,?ata D; consta. dID fortelede aderenta ATc *, transferate pe lungimea e* a volumului eforturilor .de comp~e~une din stalp, Deoareee zona comprimata a sectiunii creste odata e~ compre~lUn~a axl~a,. se poate presupune cli un procent mai mare din fortele de a~er~nla ale ar~atunlor ~nnzilor trebuie transferat diagonalel comprimate Astfel, co?tnb.utla ?etonulUl ~a c~paclta.tea ~e rezistenta .de preluare a forfecarii din nod, atiit pe duecpe orizontala :at ~l pe directie verticala, va creste. in acest caz, va rezuIta un procent mat redus de ~aturli de forfecare . deciit in cazul in care stiilpulnu e acponat de foqa axiala de compresnme. Pentru nodurile elastice inrerioare obisnuite, aportul miezului de beton la preluarea fortelor de forfeeare din nod se aproximeaza, prin modificarea ecuatiilor (14) ~i (16), cu

o;

urmatoarele relajii:

.V

=-

= (~: T, - 0,5 V00') + (T, - 0 .5V,.,) = V + V.

ri

A. 0,5+1,25-- V " J1a '( p A• A/.'c II

(18)

(13)

36
NODURI GRINDA-STALP FENTRU STRUCTURl DE BETONARMAT MECANISME

iN NODURl
l

37
Ast ( . Vcv=- 0,6+-- V. . A sc Ag If Jl' c

r, )

(19)

Nodurile elastice grindli - stalp, armate corespunzator cu principii Ie de mai sus, s-au comportat mai mult decat satisfacator, Pentru sarcini axiale mari, se considera cli alte criterii, cum ar fi acela al confinarii zonelor de capat ale stalpilor, vor dicta procentuI necesar de armaturli orizontalii din nod.

4.2.3. Noduri interioare inelastice

Indircarea nodurilor inelastice. Prin definitie, nodurile inelastice au grinzile care concura in nod cu articulajii plastice adiacente miezului, articulatii care nu pot fi evitate decat in cazul in care se iau masuri speciale. In cazul nodurilor inelastice se fine cant de suprarezistenja la incovoiere a sectiunii critice a unei articulajii plastice, prin multiplicarea rezistenjei la curgere cu factorul supraunitar X, factor care permite sporirea rezistentei medii de curgere, prin considerarea unor deformajli de consolidare a otelului la aparijia ductilitajii crltice (NZS.3101-1982; [125}. Park R.: "Constitutive relations of steel effects on hysteretic behaviour of structural concrete members and the strength considerations in seismic design "P. W. E.R.R. C. B. C .• vol.II, University of California, Berkeley, july 1977). In fig.7 ,b sunt prezentate rezultantele eforturilor interioare intr-un nod interior al unui cadru plan, datorira incarciirii inelastice a grinzilor adiacente. Prin compunere, forta taietoare din nod rezulta: (20)

a)

l
Vcol

Forjele orizontale de precomprimare amplasate in zona de mijloc a inallimii sunt t, ~i T'p' In cazul grinzilor neprecomprimate; sau atunci cand Tp= T> relajia (20) se simplifica astfel: notate
eu

(21)

daNJcm2• in mod normal, fortele taietoare din stalpul superior sicel inferior, pe fetele cu miezuI nodului, Veal ~i V'col, vor fi diferite. Deoareee aceste forte taieroare au valori mid fatii de l-jh' considerarea unei forte taietoare medii pe fetele superioara ~i inferioara ale miezului implica 0 eroare acceptabila, Valoarea acestei forte raietoare medii din cei doi stalpi se deduce astfel:

= 1.25 ... 1.40, pentru

Valoarea lui X este functie de calitatea otelului folosit. Iii Noua Zeelandli, X= ojeluri avand rezistenta de eurgere garantataintre 2750 ~i 3800

b)
Fig.H. FOJ'JeJeactive la
U

n no

d. . Intenor elastic cu forta axiala de comp

resume In stMp.

38

NODURI GRINDA-STALP PENTRU STRVCTURI DE BETON ARMAT

MECANISME

iN NOD URI

39

Forta taieroare verticala din nod ljv se stabileste cu ajutorul relatiei (7), astfel: Vch
Veal

Interacjiunea fortelor interioare (fig.7,a ~i7,c). Pentru a aprecia diferenja de comportare a noduriIor interioare inelastice de cele elastice, se vor descrie unele feno-mene importante, specifice, care trebuie considerate la estimarea contributiei betonului din miezul nodului la preluarea fortei taietoare a nodului. a. Diminuarea eforturilor de compresiune din tncovoiere in betonul din grinzi. In timpul primei incursiuni a structurii indomeniul inelastic (fig.7 ,a), transmiterea indlrdrrii de la grinzi la nod va fi apropiata de transmiterea de la nodul elastic. 0 parte importanta a fortei taietoare orizontaJe din nod va fi introdusa in miezul nodului prin fortele de compresiune din incovoiere Ce §i C': In aceasta etapa, forjele de compresiune din armaturile grinzii, C, §i C', (fig:-7,b), vor fi relativ mici, ele neajungand la curgere, In aceasta faza, in zonele cu eforturi principale de tntindere ale grinzilor apar primele fisuri. Dupa schimbarea semnului momentului articulatiilor plastice - in a doua incursiune in domeniuI inelastic, armatura Asl' care a atins rezistenta de curgere la intindere in prima incursiune, va trebui sa intre in curgere la compresiune, inainte ca fisurile inijiale din beton sa poata fi inchise. Rezulta ca fortele de compresiune din beton nu vor aparea, Cand A,2< ASl (fig.7,a), armaturile superioare comprimate nu pot ajunge la curgere cand barele inferioare sunt supuse la intindere pana Ia X/y. In aceasta situatie, forja de compresiune din incovoiere, in sectiunea respect iva a grinzii, va fi transmisa in lmregime miezului nodului, prin fortele de compresiune din armaturi. Cand in timpul incarcarilor ciclice altemante urmatoare, armaturlle inferioare avand suprafaja A'2 sunt comprimate, acestea vor avea deforrnatii mari 1a compresiune, inainte ca fisurile din zonele intinse din lllcovoire, formate anterior, sa poata fi inchise. Numai dupa inchiderea acestor fisuri se poate dezvolta forta de compresiune din beton Cc pentru a echilibra intreaga fOl1a de intindere T, gene rata de armaturile superioare din grinda, Astfel, la tncarcarea ciclica alternanta inelastica a articulatiilor plastice din grinzile adiacente, 0 mare parte - daca nu toate - din fortele interioare din grinzi vor acjiona prin armiiturile superioara ~i inferioara ale grinzilor incovoietoare. Ca unnare, fortele de compresiune din incovoiere din beton (Cc ~i C'c, fig.7,b) se vor reduce considerabil sau chiar pot deveniegale ell zero. Contributia acestora la prismul diagonal din nod Dc, va fi de asemenea diminuata sau va fi egala cu zero. In acest stadiu de incarcare seismica, poligonul fortelor esteprezentat in fig.12. Se pot compara figura 9 eu figura 12 pentru aprecierea relativa a marimilor Dc, D'e, Veh si V.h' Portele orizontale de aderenta introduse de armatura infericara, in mecanismul prism diagonal ~i in mecanismul tip grinda cu zabrele sunt prezentate in fig.12 prin t:.Te ~i respectiv t:.TS" Este necesar sa mentionam reducerea importanta a fortelor C, ~i LlTc (fig. 12}, in comparatie cu fortele corespunzatoare din nodul elastic (fig.9). La stalpii eu fOl1a axiala de compresiune mica sau nula, 0 mare parte din forta taietoare din stalpi, Veol' va fi transmisa nodului, prin zona comprimata din incovoiere a sectiunii stalpului, Datorita valorilor apropiate ale forjelor Veol' C; si LlTe, prezentate in fig.7 §i fig. 12, componenta orizontala VCh a diagonalei D 'c va fi midi. In acest caz rezulta:

T"

6T

III

Fig.12.

. . • d rticulatii plastice in Echilibrul fO!lelor interioare introduse Intr-un no d mrenor avan a capetele de grinzi.

Cc

+ t:.Tc - V,co1 = D'c

COSa =

Vc~ .

(23)

In eonsecinta, mecanismul de grinzi eu zabrele (fig. 10) ~a t~eb~i sa pr~ia 0 p~rte id bil mai mare din forta taietoare orizontala, ljh' RedlstnbUlrea rezistentei la conSI era 1 • , _. ~• . 1 ti grinda cu forfecare orizontala din meeanismul prism/bara dlagonala ia mecam~nlU. rp . zabrele se va face treptat, pana va fi atins nivelul din fig.12. Masura~or~le efec~uate, :: tncarcari ciclice alternante inelastice progresive, confirmat. ce~e me~ll~hate m~ ~us. ate cazul subapreeierii rezistentei necesare in mecanismul de gnnzi ell zabrele, no u po

ceda la intindere pe diagonals. ~ 13 b. Deteriorarea adereniei de-a lungul armiiturilor din. grit~da. In fig. .. sunt fortele care actioneazii asupra arrnaturii de la partea inferioara a g~1Dzu. are c prezen t at e l' f '1 iale idealizate traverseaza stalpul pe iniiltimea secliunii stalpulm, he' precum §1 e o~u~ eva:': ., ' respectiv eforturile de aderenta in lungul bard, in diverse faze ale rncarcaru seismice.
v A} ..'

40

NODURI GRINDA-STALP

PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

MECANISME

iN NODURI

41

_cc
-c
s

c/ckm' me» IcYsft"ce

c-

in ci> clari ine/cYsfice ulfen'oare

Flg.13. Eforturile normale ~ide aderenta de-a lungul unei bare de annaturli din grindli care trece prin nod;

Eforturile in bare Intr-un nod elastic (fig. 7, c) vor varia intre Is la intindere ~i f'. la compresiune (fig. 13). 0 variatie Iiniara a eforturilor care traverseaza miezul nodului va conduce la dezvoltarea unor eforturi uniforme de aderenta, ua• Fortele de intindere mari nu vor putea fi transferate prin aderenta la acoperirea de beton a armaturli stalpului. Deci,

ancorarea efectiva a barei, la intindere, va incepe la marginea miezului nodului (fig. 13,a). in prima incursiune in domeniul inelastic, distribujia eforturilor din armatura ~i de aderenta .in miezul nodului este asemanatoare cu aceea prezentata in fig.I3,a, cu 0 eventual a crestere a lui j, pan a la valoarea Xf.;. Dupa cum s-a ararat, la ciclurile de incarcare urmatoare, forja de compresiune din incovoiere din beton, Ce, se va reduce simtitor s-au va disparea, iar eforturile din barn, in special la inrindere, se pot afla in zona de consolidare. Gradientul de eforturi din armatura marit ~ilungimea efectiva de ancorare redusa (fig. 13,b) vor conduce la 0 crestere insemnata a eforturilor de aderenta, la valoarea ub• Se mentioneaza di Iungimea de ancorare disponibila l, de-a lungul careia trebuie transferata betonului din jurul barei 0 fOIla de aderenja A T5,f,Ab, este deseori rnult mai mica decat lungimea de ancorare mentionata in .norrne, Specificam ca in coduri se da lungimea de ancorare pentru 0 bara intinsa supusa la forta de intindere T=/y Ab, deci pentru T<{.!J.T. La incarcarl ciclice ulterioare, eforturile din intindere care depa~esc efortul de curgere al barelor patrund treptat in miezul nodului. Acest lucru se datoreste faptului ca transferul prin aderenja intre beton §i bara se diminueaza, acolo unde deformatiile inelastice din miez devin mari. In consecinja, lungimea de ancorare se va micsora, iar eforturile de aderenta vor creste (fig. 13,c), pana se atinge un nivel critic aI transferului fortei de aderenta. Este posibil ca bare Ie sa Iunece in miezul nodului, provocand 0 reducere mare a rigiditatii si pierderea capacitajii de disipare a energiei in sistem. Datorita pierderii treptate a transferului prin aderenja in apropierea fejelor stalpului, pierdere provocata de trecerea progresiva a curgerii de la articulatiile plastice din capetele de grinzi adiacente, fortele de aderenta din armatura grinzilor se concentreaza in special in zona centrala a rniezului nodului (fig.13,c). Datorita acestui fenomen, vectoruI diagonal ararat In fig. 7,c devine treptat ineficient in transferul fortelor taietoare orizontaIe din nod. In consecinja, in acosta faza de incarcare, mecanismul de grinzi cu zabrele pentru transferul fortelor de aderenta prezinta un grad mai mare de Incredere (v.fig.lO). c. Pierderea aderentei. In cazul in care eforturilede aderenja (fig.13,c) nu mai pot fi preluate, datorita unei penetratii excesive a curgerii de-a lunguI armaturilor grinzii, va incepe Iunecarea acestora in nodal grinda-stalp, Acest fenomen va fi urmat de 0 redistribujie severs a fortelor interioare in sectiunile de capat ale grinzilor adiacente. Forjele din grinda modificate sunt prezentate in fig.14. Sa consideram barele de Ia partea inferioara a nodului. Portele de compresiune din armatura prevazuta in zonele comprimate din incovoiere (ex. C, din fig.7 ,b) se vor transfonna in forte de tntindere (ex. T'} din fig. 14,a). Astfel, barele din grinds (fig. 14,b) vor fi supuse la intindere pe intreaga inaljime a sectiunii nodului, he. Eforturile de aderenta diminuate din miezul nodului sunt prezentate calitativ in fig.14,d. FOIla de intindere interioara totala dezvoltata in timpul deformatiilor inelastice mari . in articulatiile grinzilor adiacente, de exemplu in partea dreapta a nodului din fig.14,a va l creste parra la :E T" TJ + Tj . Atat armatura superioara cat §i armatura inferioara a grinzilor vor fi solicitate simultan la lntindere pe intreaga inaljime a sectiunii nodului, Urmare a acestui fapt, se va dezvolta 0 forta egala de compresiune in betan CeI, care va necesita 0 inailime mult mai mare a zonei comprimate, c!. FOI1ele orizontale din grinzi vor acjiona ell un brat de parghie interior redus. Desigur cli ductilitatea de curbura ~i rezistenja Ia incovoiere a acestei secjiuni de grinda nu vor fi stapanite de deformajiile ~i rezistenta betonului, Contributia vitalli a armaturii comprimate din incovoiere, pentru dezvoltarea unei ductilitati de curbura adecvate, cerute de normele de proiectare, dispare in totalitate. Astfel,

42

NODURI GRINDA-STALP

PENTRU STRUCruRI

DE BETON ARMAT

MECANISME

iN NODURI

43

.c~ .

prismului diagonal comprimat, D; (fig.14,a). Din acest motiv, distrtbutia fisurilor din nodurile in care a aparut 0 eedare prematura a aderenjei in timpul unui cutremur, poate sa nu conduca la distrugeri. Semnlflcatla eforturilor de forfecare din nod §i dimensiunile nodului. Pentru a aprecia severitatea relativa a fortelor taietoare din nod, este indicata exprimarea tncarcarii functie de eforturile unitare tangentiale. Deoarece diferitele mecanisme de transfer ale fortelor taietoare care se dezvolta dupa aparijia fisurilor diagonale in miezul de beton al nodului conduc la un transfer de sarcina treptat de la un meeanism la celalalt, odata cu cresterea inciirearH ciclice inelastice in timpul unui eutremur, nu se poate acorda eforturilor din forte taietoare 0 interpretare fizieli specifica. Valorile adecvate ale acestora vor fi considerate drept indiciu util in aprecierea severitajii tncarcarilor, Deducerea marimii asteptate a fortelor taietoare a fost prezentata tn capitolele anterioare. Aria secjiunii transversale la care sunt transferate aceste forte nu se poate defini intr-o forma unica. In multe cazuri, eforturile tangenjiale orizontale din nod pot fi considerate cit apar pe aria bruta de beton a stalpului, Unii proiectanti prefera sa se bazeze pe aria miezului nodului din interiorul etrierilor perimetrali, Bxactitatea ariei efective a nodului, presupuse pe baza intuijiel ingineresti §i folosita la calculul eforturilor tangentiale, ou are importanja in procesulde proiectare, ell condijia ca ipotezele de calcul sa fie rationale, iar eforturile din fortele taietoere sa fie stabilite eu acurateje. "Ox;mcYiiv
SECT/UIYI 26,SG PLANE:

rin;r.i

Fig.14. Redistrlbujia fortelor interioare din grind! rezultatii. din degradarea

rezistente! de aderenta din nod.

eel mat" rrnc dinfre , bi ~ be 1 sao bi= bw + ashe-

eel mett" mil: dintre bi'" bw

$dU

bi

be + as he

a
Fig.IS. lpoteza pentru aria efectiva a nodului.

pierderea aderentei de-a lungul barelor grinzilor nu va conduce numai la 0 reducere severa a rigiditaIii ~i deci a energiei disipate in cadru, dar poate sa provoace ~i 0 cedare din incovoiere a capatului de grinda, datorita zdrobirii betonului in zonele articulatiilorplasticeDaca nodul a fost prevazut eu armatura suficienta pentru a prelua fortele de forfecare dezvoltate inainte de pierderea aderenjei, este probabil ea nodul va putea absorbi fortele de forfecare taietoare orizontale marite din nod, rezultat aI redistribuirii forjelor interioare din grinda prezentate in fig.14,a.Aceasta are loc datorita faptului eli la instal area . fortelor de eompresiune mari in beton, Cd ~i Ce2, apare posibilitatea dezvoltarii/mariril

in fig.15 sunt prezentate doua cazuri tipice la care s-a stabilit aria orizontala efectiva a nodului, UiJimea efectiva a nodului, bj, este conslderata, in general, ea fiind Hilimea celui mai ingust element, plus jurnatatea distanjei delimitata de liniile punctate din fig.15. Cazul grinds ingusta care se imbina eu stalp de lajime mare, este prezentat in fig.15,a, iar cazul in care lliJimea grinzii cste mai mare decit lalimea stalpului, este prezentat in fig.15,b. Lungimea miezului nodului, hj> se cosidera egala cu Hijimea totala a stalpului, he' masurata paralel en grinda sau grinzile care se tmbina cu stalpul. Se considers

44

NODURI GRlNDA·STA.LP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

MECANISME iN NODURI

45
mare de

di armatura, atat cea orizontala cat ~i cea verticala,' amplasata in cadrul zonei din nodul stabilit arbitrar, bj, hj' este efectiva ~i contribuie la rezistenja nodului. Deci, efortul tangenjial orizontal din nod poate fi exprimat cu reIalia: (24) La acjiuni seismice, momentele incovoietoare din grmzi sunt echilibrate de momentele incovoletoare de semn opus ale stalpilor de deasuprasi de sub nod §i nu intre ele, ca in cazul grinziIor continue incarcate gravitational. Transmiterea efectiva a forjelor in interiorul nodului este posibila nurnai in cazul in care diferenta de liiJimi a elementelor mai slabe si a elementelor mai puternice, nu este mult prea mare. Acest lucru inseamna eli la structurile multietajate, concepute in sisternul "grinda slaba - stalp puternic" , lalimea grinzilor, rezultata din conditiile de a permite armarea din incovoiere a grinzii, nu trebuie sa fie mai mare decat HiJimea stalpului. Este preferabil sii fie mai midi, astfel incat toate barele din grinda sa poata fi ancorate in miezul nodului. Pe baza de rationament ingineresc, in Noua Zeelanda s-au facut unele recomandari privind Hifimile limita ale grinzilor, in funcjie de dimensiunile sectiunii stalpului, asa cum se arata in fig.16.
SECT/UN/ PLANE

Desigur, suprafetele de beton sau armaturile din sectiunea stalpului, la odistanja

fetele verticale ale grinzilor, nu vor participa eficient la preluarea momentelor transmise
de grinzi, Deci, lalimea (inaltimea sectiunii) efectiva a stalpului, considerata eli preia momentele din grinzile adiacente ale unui planseu, nu trebuie sa fie mai mare ca b J (fig. IS,a). Sarcina maxima a nodurilor de beton armat poate fi considerata a fi dictata de doua criterii. a. Procentul de armare la forte taietoare fn ~od. Portele taietoare marl in nodurile interioare vor conduce la cantltaji foarte mari de armatura de forfecare, chiar si in cazurile in care nodurile raman in domeniul elastic de comportare la acjiuni seismice. Plasarea a numeroase ramuri de etrieri orizontali poate crea diflcultati de turnare a betonului care sa nu poata fi rezolvate. b, Eforturile de compresiune diagonale. A~a cum se arata in fig.7, 10 ~i 11, intreaga sarcina axialit de compresiune din stalpi ~i fortele taietoare din nod sunt transmise in miezul de beton prin intermediul armaturii de forfecare din nod, prin compresiune pe diagonala in betonul miezului. Cand forja taietoare este mare ~i ciind apar fisuri importante dupa ambele diagonale ale nodului, rezistenta campului de cornpresiuni diagonale (fig. 10) mai degraba va asigura rezistenja nodului si, in mai mica masura, rezistenta armaturii nodului, Pentru a evira zdrobirea nodului pe diagonala, este necesara limitarea valorii fortei taietoare orizontale in nod. La evaluarea acestei valori Iimita trebuie avute in vedere urmatoarele trei aspecte: 1. Teoria privind campul de compresiuni cu unghi variabil, a, exprimat in grade; Collins ~i Mitchell in "Journal of the Prestressed Concrete Institute", vol.25, No.5, 1980, pentru evitarea cedarii din compresiune diagonala la forfecare, prezinta reIalia:

10 +

35v ./. < 90-(¥ <SO - ----'--- J 1:(0,42-50e,,) 1:(0,42-65e,,)

35v.,,/,

(25)

Fig.16. Propuneri pentru liitimea maxima a grinzilor.

Se apreciaza ea forjele de aderenja, care trebuie transmise in miezul nodului de la armaturile grinzilor care sunt plasare in afara fejelor sralpului, conduc la eforturi tangenjiale orizontale in betonul slab confinat. Pe langii limitarile menjionate In fig.Iri, s-a mai sugerat ideea ca eel pujin 75 % din armatura de incovoiere a grinzilor sa treaca prin stalp, in interiorul miezuluinodului, adica intre barele verticale, legate ~i amplasate pe circumferinja stalpului, De asemenea, trebuie asigurata interacjiunea efectiva dintre grinzi ~i stalp], in condijii de solicitare seismica, in cazul In care stalpul este mult mai Iat dedit grinda.

in care s, ~i ell reprezinta deformatiile specifice -la intindere, ale arrnaturii verticale respectiv orizontale, pentru forfecare. Obisnuit, cand stalpul lucreaza in elastic, e, < By ~i partea dreapta a expresiei va fi determinata, Cand hc""'hll si nu exista forla axiala de compresiune in stalp, a=4S0 ~l se objine v'v::;;;O,33f'c (vezi fig.Z,« ~i 10). De menjionat mai este faptul eli in (25), eforturile de forfecare s-au caleulat consideriind Ialimea efectiva, d., a stalpului, in loc de llilimea totala hc=h .. Practic, considerand d/hc""'O.85 se objine v,.,,::;;;O,28f'c' La majoritatea cadrelor multietajate, unde forta taietoare din nod atinge limita critica, se considera ca hjhb < 1. De asemenea, in nodurile interioare exists totdeauna incarcare de compresinne axiala in stalpi, , Din motivele expuse, unghiul a va fi in general mal mare de 450 (fig.ll). Cand nu este prevazuta suficienta arrnatura pentru preluarea eforturilor de ~orfecare, poat~ apiir~a 0 curgere prematura a etrierilor orizontali, ins~lita de 0 IDlqor~e a rezistenjei la compresiune dupa diagonala a miezului de beton. In numeroase coduri, efortul de forfecare se exprima funcjie de V1:in MPa, stiind ~li 1 MPa = 1 MN/~2), deoar:ce aceasta valoa:_e ( exprirna rezistenja la intindere a betonului. Pentru a usura proiectarea, m Noua Zeelanda, efortul tangential orizontal din nod determinat cu relatia (24) se limiteaza la:
~h

;5';

1,5j;

(26)

46

NODURI GRINDA-5TALP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

MECANISME iN NODURI

47

D.R.L.Cook in "The design and detailling of beam - column joints" (Univ. Cantterbury, 1984) mentioneaza ca fenomenul de .cedare din compresiunea diagonala iil noduri nu apare la eforturi tangentiale mai mici ca 0,2/"c. Cand armaturaverticaHi pentru forfecare in nod este insuficienta (de exemplu in cazurile in care sunt omise barele intermediare din stalpi care tree prin nod), forfecarea maxima care cauzeaza eedarea prin compresiune diagonala poate fi exprimata de partea stauga a relatiei (25). 2. Atita timp cat armature orizontala din nod sau din jurul nodului ramane in domeniul elastic, este posibila 0 confinare mai buna a betonului din miezul nodului, in comparajie cu a grinzilor. Aceasta va spori rezistenja la compresiune diagonal a a miezului de beton. 3. Aparijia fisurilor diagonale pe doua directii va afecta probabil negativ rezistenta la compresiune a betonului, in special in cazul in care se permite ca fisurile sa se deschida mult, din cauza curgerii premature a armaturii in nod. In asemenea cazuri poate sa aparli zdrobirea sau macinarea betonului pe interfetele fisurilor. Acest fenomen a stat la baza relatiei (26), care limiteazli eforturile tangenjiale in nod. Aceasta relatie de limitate stll. rareori la baza proiectsril nodurilor, deoarece amplasarea armaturii de forfecare orizontala in nod ar fi dificilli sau chiar imposibila, in afara cazului in care fortele axiale din stalpi sunt mari. Cand in grinzi avem un procent scazut de armatura din incovoiere, sau cand stalpii sunt mult mai mari decat grinzile, eforturile rangenjlale in nod pot rezulta foarte mici. In consecinta, vor aparea foarte pujine (sau chiar deloc) fisuri diagonale in miezul nodului, chiar ~i atunci cand se dezvolta articulatii plastice In grinzi. Pentru aceste cazuri, mecanismele prezentate vor fi desigur neadecvate; folosirea lor va oferi 0 apreciere acoperitoare a rezistenjei la forte taietoare. Rezlstenta de forfecare a nodulul, rezultaHi din mecanismul de rezistenta la forfecare a betonului. Redistributia in articulatiile plastice ale grinzilor a rezultantelor interioare din beton la armlitura cornprimata, precum ~i redistributia fortelor de aderenta in lungul barelor din grinzi Care tree printr-un nod interior, au fost examinate in subcapitolele precedente. S-a aratat ea, dupa cateva cicluri de tncarcare alternante inelastice, componenta orizontala a fortei de compresiune, Dc, care trebuie transmisa prin bara diagonalli in nod (fig.7,c),se micsoreazs. in consecinta, §i contnbujia la rezistenta la forfecare a nodului, Veil' in cazul nodurilor elastice, va fi de asemeni redusa. Luarea in considerare a contributiei betonului la rezistenta la forfecare a nodului, avand in vedere diferite efecte, se poate face astfel: a. Cand nu exista sarcina axiala in stalp sau cand este mica, intreaga fona de forfeeare orizontala din nod se va considera elise transnrite prin meeanismul de grinda eu zabrele. Deci, in acest caz: (27) acest lucru cerand ea armature de forfecare orizontala din nod sli preia intreaga forta de forfecare Vjh. Sarcina axiala minima' din stalpi rezulta din diferenta dintre forta gravitationala §i forta seismica. Se recomanda sa se considere V,h==Dpentru P, <0,11', Ag. b. Ciind stalpul unui cadru pe 0 directie/plan este supus la eforturi de compresiune medii care depasesc 0, Il'e' 0 parte din fortele de aderenla orizontale de-a lungul armaturilor grinzilor se vor compune cu fort a verticala de compresiune din stalpi, pentru a forma elementul de rezistenta comprimat din nod. Deci, 0 parte din forfecarea orizontala din nod se va transfera pe aceasta cale. In estimarea acestei contributii la rezistenja la forfecare, se

poate folosi stalpilor:

forma pujin modificata a relatiilor utilizate pentru proieetarea grinzilor si

v '" 1+-- v
C

Jc

I'

3Pe]
fA
g

(28)

In aceasta expresie, efortul tangential de bazli este: (29) unde: Pw=A.lb",d este procentul armaturii Intinse din tncovolere a grinzilor, Caud sunt considerate eforturile orizontale de forfecare, P,. se refera la stalp: pentru procentul minim total de arrnare a stalpului pl=A,,/bchc va depasi 0,8 ... 1,0%, valoarea minima a lui Pw va fi de ordinul 0,5 ... 0,6% ~i astfel, din ecuatia (29) rezulta:

Pentru proiectarea nodurilor se poate lua in consideratie media eelor doua limite

prezentate mai sus pentru

Vb'

adidi

~'bl{f:==0,17, cand sarcina

axialli de compresiune din

stalp este semnificativa. c. Precomprimarea orizontala a nodului pe directie transversala asigura 0 impiedicare a. forjelor marginate verticale in cazul mecanismului de grinda cu zabrele (fig. 10). Astfel, precomprimarea poate prelua funcjia armaturii orizontale pentru forta taietoare din nod. Cu toate acestea, arrnatura pretensionata, amplasata in apropierea fibrei extreme a sectiunii grinzii, se poate presupune eli prezinta deformajii remanente §i eli pierde pretensionarea, dupa forrnarea articulatiilor plastice. Acest lucru a fost eercetat de K.J.Thompson si R.Park, ~i prezentat in "Research Report No.75-14", Universltatea Canterbury, 1975. Armatura pretensionata, amplasata in treimea centrala, va fi considerate incontinuare activa, De aceea, numai forta de pretensionare Pes va trebui considerate ca va prelua forjele taietoare orizontale din nod, dupa consumarea pierderilor de tensiune. Deoarece contributia sarcinii de compresiune axiala §i a pretensionarii armaturii din grinzi, la rezistenja de forte tliietoare orizontale, implies diferite mecanisme, este adecvat a se considera fiecare din aceste acjiuni, in evaluarea lui Vch• In consecinta, se poate presupune eli numai datorita pretensionarii: . (30) d. Condijii mult mai fayorabile pentru formarea unei diagonale comprimate exista la nodurile eu inal!ime midi. In cazul cand h,,>2hb (a.Q7°), contribujia betonului la capacitatea de rezistenja de forfecare orizontala a nodului se propune a fi apreciata etl relatia (28), iar limita superioara a relatiei (29) va fi:

Vch",O,2 1+--

I'IA Jc g

3Pe]{f: . reb.h.
J

(31)
J

MECANISME

iN NODURl

49

48

NODURI GRINDA-STALp PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

e. Cand stalpi! sunt proiectaji pentru a ramane in domeniul e1a:>tic,iru:in grinzi ~e formeazli articulatii plastice adiacente nodului, fo*l~ de :omp~esmne din beto~ In secjiunile transversale statpului (fig. 12) raman active. On de cate on fOI1~~e compresmn: verticalli nu poate fi utillzatatn bara diagonala, vezi in fig: 12, va. fi POSl~ll~li se pr:vada compresiune transversal a la capetele orizontale ~e ~ecanlsmulul d~ gnnda cu zabrele prezentat in fig.lO. In acest caz, necesitatea armaturu de forfe~ar~ in nod se ~a reduce considerabil. Ca urmare, pentru a determina contnbulia betonulUl din nod, la rezlstenja de forfecare verticala, relatia (19) se poate aplica la nodurile inela~tice. w·· Capacitatea de forfecare a nodului asigurata de armatura fo~fecata a nodulm. Considerand atat aportul betonului din nod cat ~i al armliturii forfecate dm n~d a~a CUI~s-a postulat prin relatiile (lO,a) §i (10,~), ~orj.a.de forfecar:. din nod preluata de armatura orizontala ~i vertical a in cazul nodurilor mtenoare, rezulta.

o,

e. Sa se dea posibilitate ca fortele de aderenta din toate barele stalpului de pe fejele opuse ale nodului, sa fie trans mise campului de compresiune diagonala modelat in fig.lO. De aceea, etrierii cu mai multe ramuri vor fi mai eficienti decat un set de etrieri circum. ferentiali. Diferentele privind dispunerea ramurilor etrierilor de legatura in miezul de beton, necesare pentru fiecare bara din stalp, in vederea transmiterii fortelor de aderenta, sunt prezentate in fig. 17 , pentru doua cazuri de prevedere a etrierilor.

}vsh ....
h'
1 I

I I J 1-

___

..:::::,._

V","'Vjo-Vco'
In consecinj:fi, aria totala necesara de armlitura forfecata in nod, pe directie orizontaHi si vertical a este: (32) (33)
Fig.l7.

o.
fortelor de aderenta de la armaturile stalpului in nod.

b.

Dezvoltarea fortelor de compresiune diagonale necesare la transmiterea

Ajv'" V",lfyv .

Aceasta armatura se va amplasa in spatiul dintre grupele de bare e~terioare din unle grinzi si respectiv stslpi, astfel incal planul de cedare potential a dintre coli opus: al~ nodului sa fie efectiv travers at de aceste bare, asa cum se arata.~n fig.? ,~. S~op~l Aarn:a~rn fotfecate din nod este sa suporte fortele de torfecare care 11 revm, mcat sa lmpledlce curgerea barelor care traverseaza planul potential de c~dare diagonala. w• . In evaluarea suprafetei armaturii orizontale din nod, AjI" astgurata III general pnn etrieri ~i agrafe orizontale, este necesar ca: . .' a Sa se considere aria activa a ramunlor etnenlor care traverseaza planul de cedare po~ential, tinand cont de orientarea ramurilor fi~Clirui :ip de .etrieri, in. r~port eu planul lllentionat. De exemplu, suprafata activa a etrierilor pohgonall prezentajt 111 fig.33 vafi

Asa cum s-a mai subliniat, armatura pentru fortele taietoare verticale din nod consta in mod obisnuit din barele intermediate ale stalpului, adica toate barele verticale exclusiv cele de la colturile stalpului. Decarece s-a presupus eli stalpii raman in domeniul elastic, aceste bare intermediare din stalp nu vor fi supuse la eforturi mari de intindere. Astfel, se poate presupune eli ele vor contribui la mecanismul de grinda cu zabrele al capacitatii de rezistenJa la forfecare a nodului. Pentru a asigura ca barele intermediare sa poata prelua forja de intindere necesara, trebuie sa li se asigure ancorarea adecvata, deasupra $i sub miezul nodului. Cand stfilpul este armat numai eu patru bare amplasate la colturi, este necesara o armatura verticala speciala pentru forte taietoare. Aceasta poate consta din cateva bare eu diametru put in mai mare decat arrnaturile folosite pentru armature principala a stalpului: barele suplimentare amplasate intre barele de colt depasesc cu eel putin Iungimea de ancorare faja superioara si inferioara a: nodului. Alternativ, aceste bare scurte pot avea ciocuri in unghi drept, perpendiculare pe fetele nodului, deasupra §i dedesubtul armaturii orizontale incovoiate a grinzilor. Distanja pe orizontala dintre armaturile verticale pentru forte taietoare se recomanda sa nu depaseascs 200 mm. in orice eaz, se va dispune eel putin cate 0 bara intermediara pe fiecare faJa a stalpului. Eficacitatea acestui tip de armare verticala, pentru preluarea forfecarii nodului, a fost dovedita experimental de Park ~i Paulay in "Concrete structures", capitolu15, Londra, 1979 [120]. Comparalie intre exlgentele privind armarea transversala a nodului. Scopul principal al confinarii cu arrnaturi transversale a betonului in cazul unui stalp este sa dea posibilitateca momentele §i compresiunea axiala din el sa poata fi preluate dupa dezvoltarea articulatiilor de la capetele de grinzi, in particular in cazul in care se cere 0 ductilitate de curbura mare, iar deformatia in fibra externa comprimata devine foarte importanta. in

{lAb' Sa se incIuda numai etrierii amplaseti in Uilimea efectiva, bj, a no du lui ',", e D b. m

exemplu, etrierii dispusi in exteriorul zonei dubiu hasurate din fig.15, a nu vor fi lua!l in considerare. if di t' c. Sa se plaseze grupele de etrieri orizontali aproximativ um arm pew trecue verticala, intre barele superioare ~i inferioare alegri~~lor, b.are. care rraverseaza .no~u!. Etrierii amplasaji foarte aproape de armature IncovOlata a grinzilor nu sunt suficienp III preluarea forfecarii. . d. Sa se considere numai etrierii scurti care pot etecnv sa t~ave:s~~e planul diagonal de cedare potentialli. Se recomanda sa se ia i~ consi~erar~ numat ~tne~ll c~~' pe directia fortei taietoare orizontale din nod, sunt mal scurp decat 1/3 din dlmensmnea corespunzlitoare a nodului,
hj'

50

NODURI GRINDA-STALP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

MECANISME

iN NODURI Ale
S"

51 '
Ably 1600lyh'
(36)

aceasta situatie, betonul de acoperire se va exfolia ~i numai betonul confinat poate inlesni transferul fortei de compresiune interioara rezultata din moment ~i forta axiala, Se vor Iua in considerare cazurile in care deformatiile specifice ale betonului depasesc 0,004. R.Park, M.J,N.Priestley ~i W,D.Gill, in lucrarea prezentata Ia al 7-lea Congres Mondial de Inginerie Seismidi (vo1.5),Istanbul, 1980, au stabilitca, cu cat este mai mare compresiunea axiala din stalp, cu atat este mai mare procentul de armare de confinare, pentru a asigura aceeasi ductilitate la curbura in secjiunea criticil. in cercetiirile vaste facute de S.D.Scou, M.J.N.Priestley, W.D.Gill, R.T.Portangaros ~i RPark in Noua Zeelanda, in anul 1982, s-a stabilit cli suprafata necesara a armfturli transversale de confinare pe unitatea de lungime a inallimii unui stalp dreptunghiular (vezi §i ACI318-83) se determina astfel:

(34)

unde: m reprezinta marimea maxima a valorilor:

(35)
ASh - suprafata efectiva totala a ramurilor fretelor §i etrierilor transversali, dispuse in direcjia considerata, pe distanta Sh' mm'; Sh - distanta pe verticals intre centrele grupelor de etrieri, mm; II" - dimensiunea secjiunii miezului de beton, masurata perpendicular pe directia barelor de etrierl, in 'afara de etrierul perimetral, mm; fYh - efortul unitar Ia curgere al fretei sau etrierilor transversali prevazuji, MPa (1 MPa = 10 daN/em2); P, - compresiunea axiala de ealcul, pentru 0 excentricitate data, datorita sarcinii gravitationale ~i seismice, care actioneaza pe element in timpul unui cutremur, N; A - suprafaja bruta a sectiunii stalpului, mrn': Ac - suprafaja miezului de beton a secjiunii ~asurata Ia exteriorul etrieruIui sau fretei perimetrale, mnr'; ¢ - coeficient de reducere a rezistentei, considerat egal cu 1 cand sarcina axiala ~i excentricitatea sunt deduse prin proeedeele de proieetare la capacitate portanta. Relatia (34) reprezinta oimbunatatire a prescripjiilor SEAOC~1980; exista

.concordanta doar atunci cand --"p astfel lncat __

¢f:Ag

=0,4. Cand compresiunea axiala de ca1cuIeste mare

, 0

¢J:'A

e_
g

ajunge la valori de 0,6 ... 0,7, ecuajia (34) va conduce la

cantitate de

arrnatura transversal a care va fi dificil de pozitionat. Indiferent de marimea sarcinii axiale, va fi necesara 0 oarecare eonfinare, pentru ~ preveni flambajul barelor principale din stalpi, in zona articulatiilor plastice potentiale, In aeeste zone trebuie luate in consideratie consecinjele exfolierii betonului de acoperire, efec~ele curgeril repetate a barelor, atat Ia intindere cat §i Ia eompresiune, precum ~i presiunea laterala exercitataasupra bareIor de miezul de beton. Aceste considerente au condus Ia necesitatea ca bareIe izolate, prevazute cu legaturi laterale pentru impiedicarea flambajuIui pe directiile adecvate, sa aiba Ate astfel Incat:

unde distanja pe verticala intre etrieri, Sh' sa nu depaseasca de 6 ad diametrul barei legate. Cand proiectantul accepta formarea articulatiilor plastice in stalpi! de Ia etajele superioare, aceste articulatii vor aparea deasupra si/sau dedesubtul imbinarii grinda - stal~ si vor da intinderi pe diferite feje ale stalpilor. Schimbarea rapida a acestor momente §l traversarea nodului pe inaI.iimea grinzii dau nastere la forte taietoare orizontaIe mari in nod, "il" De aceea, influenta in stalp a incovoierii §i a fortei axiale nu este critica. Multe. zone de nod cup rind puncte de inflexiune care apartin stalpului, Cu toate acestea, codunle au adoptat regula ca ori de cate ori este necesara arrnarea transversale a regiunilor de capat ale stalpilor, sa se prevada aceeasi armare ~i in miezul nodului, Acest iucru necesita considerarea a trei cerinte la armarea transversals a nodului, si anume: de confinare a rniezului de beton, de prevenire a flambajului prematur al barelor stalpului §i de a realiza armarea pentru preluarea fortelor taietoare din nod. Prin aplicarea practica a metodologiei de proiectare pentru nodurile grinda - stalp, in special relatiile (18) ~i (31), a rezultat evident eli necesitatea de a prevedea armatura orlzontala de forfecare se reduce cand compresiunea axiala din stiilp creste. Deoarece participarea betonului la preluarea efortului de forfecare a nodului depinde mult de compre~ siunea axial a din stalp, forja taietoare atribuita annaturii de forfecare orizontala a nodului este lara tndoiala mai mult influentata de marimea relativa a fortei taietoare totale, "ih' Ca 0 regula generals. forfecarea din nod va dicta cantitatea de armatura transversala, in cazul in care sarcina axiala a stalpului este moderata. Numai in cazul in care stalpul are sarcina de compresiune axiala mare, in timp ce efortul tangential orizontal din nod este moderat, cerinjele de confinare vor fi priori tare. Masurile de prevenire a flambajului barelor rareori vor trebui luate in considerajie, ~ cu excepjia barelor individuale din stalp care se afla in exteriorul lajimii grinzilor, cum sunt barele de colt din fig. 17 ,b. In concluzie, prevederea armarii miezului de beton aI nodului, similara eu armarea articulatiilor plastice potentiate de la capetele stalpilor, nu este adecvata, ea neacoperind cantitatea de armatura necesara pentru asigurarea la forte taietoare din nod. Conslderatli privind aderenta ~i ancorajul. S-au prezentat in subcapitolele precedente unele aspecte privind aderenja care afecteaza mecanismele de ..rezlstenta la forfecare in miezul de beton. De asemenea, fenomenul de penetrare a curgeru de-a lungul barelor de la articulajiile plastice din grinda in miezul nodului si redistribuirea ce urmeaza a eforturilor de-a lunguI barelor grinzilor, au fost examinate calitati v si prezentate in fig .13. Cunostinjele actuale privind mecanisrnele de aderenja, in cazul unor acjiuni de tip seismic, sunt deficit are, fata de multe alte aspecte ale cornportarii betonului armat. S-au· facut mari progrese in identificarea a diferiti factori care afecteaza rezistenja de aderenta ~i relatia aderenja - lunecare, la bare supuse la incarcar! cielice alternante mari (Report UCB/EERC no. 83119, si 83123, Berkeley, California, 1983). Totusi, este dificil a se introduce rezultatele cercetarilor in coduri ill forme relativ simple, deoarece s-a vazut ca nu este deloc user sa se formuleze in acelasi timp modele matematice §i simulari experimentale care sa se imbine adecvat cu condltiile severe care predomina miezul unui nod grind a - stalp. S-a stabilit ca aderenja incepe a se deteriora sever, imediat ce deformatia de curgere a armaturii este depa§ita in punctul considerat. Aceasta inseamna ca in nodurile

52

NODURI GRINDA-STALp PENTRU STRUCTURJ DE BETON ARMAT

MECANISME iN NODURI

53

raspuns ?efnsemnat cand betonul din miezul nodului nu flsureaza

elastice pot fi mentinute eforturi de aderenta mai mari Adere

nja

va fi un parametru ?e
C:.z~II~ , III sa care tree care este
ali ~

d~ detenorarea. aderenjei, datorita deformajiilor plastice in barel~ 7:g~~~;t:~s~~d a ecteze 50% deformajiile generaIe ale subansamblului grinda _ stalp . COndljule de aderenta se schimba de-a lungullungimii barelo di " pnn nod h A§a ca. r III gnnzi in exterio~l mie~~ .se ara~ III fig; 13,e, a?eren!a este distrusa rapid in betonul • Ul d e eton, III special cand confinarea betonului se

?:~

~:l?~~~l:~:f::d~~!~. :~~~~~~j~::e~er:n~a

~~:~:

u~~~~J~~ :~~a8;;2~a:~~:::;~ecz~~~~aer~~~iP~i

- Iunec~ewvariaza de-a lungul barei, in funcjie de pozilia zon~i d;

?e a mOdela.intr-.~ for:~ ~~;~l~:~:S~t::;:s~~ a~~~e~!~~i~~~:!:~ ~:~oimposibil, intr-un nod mtenor, forma care sa fie potrivita §i accesibila in proiectarea de rut~n~corate s-au Obfi:t~~~:i~~PI~n::!~~~:;~~nd ;.as~un~ul fenomenuI~i de aderenJa la acjiuni s:iSmice e or prezenta.te III fig. ~8 ,a. Aceste tncercarl au fost efectuate obisnuit prin plasare e ~pu rezultand f rt . d d . a are or spre exteriorul unei probe de beton [1201 • e 0 un . e a erenja uniform distribuite pe peri feria unel bare eforturi ' pro duc, mtr-o secjtune data eforturi t . aI . ,n care in fig.26 stanga. ,n angenp e umforme, acesrea fiind prezentate radial

,.
Q,

b.
ra F~g.18. Efonu~Je de aderenlnn

a _b

simplu ancorata; b - bar! care trece printr-un nod interior.

lungul unei bare:

nodului. Aceasta implica transferul de forte taletoare prin frecare, prin fisura de despicare orizontala dintre barele vecine ale grinzilor. Este probabil ca mecanismul sa fie ineficient, atata timp cat nu exists 0 confinare corespunzatoare, transversal pe fisura de despicare. . Aceasta sugereaza ideea di nivelul fortei axiale din stalp poate influenta favorabil ancorarea in nod a barelor din grinzi. Parametrii care influenteaza raspunsul de aderenta a barelor, asa cum se ilustreaza in fig. 18,b sunt urmatorii: Confinarea transversala pe direcjia barei imbunataje~te considerabil comport area de aderenta bara - beton, la actiuni seismice. Lipsa totala a confinarii conduce, probabil, la 0 pierdere dramatica a aderentei, dupa foarte pujine cicluri de incarcare. Confinarea se poate realiza prin sarcina de compresiune axiala a stalpului, precum ~i prin armaturile care .vor avea rolul de a impiedica transversal deschiderea fisurilor de despicare, asa cum se prezinta in fig.I8,b. Astfel, barele intermediare din stalpi, in afara rolului de armatura vericala de forfecare in nod (vezi fig.7 ,a), mai au ~i rolul esenjialde a preveni cedarea prematura a aderentei in nod, cand stalpii sunt actionati de sarcina axiala de compresiune midi sau nula. Stalpii vor trebui sa aiba 0 rezerva de rezistenta la lncovoiere adecvata, pentru a asigura ca rezistenta disponibila in barele intermediare sa fie suficienta, incat ele sa poata acjiona prin fenomenul de mclestare/fixare, lnaintea aparitiei fenomenului de curgere la Intindere, Cu toate aces tea, exista 0 limita superioara de conflnare/frecare. Bxista conditii de confinare totala pentru aderenja cand armatura transversala suplimentara sau compresiunea transversala din beton datorita sarcinii axiale a stalpului nu conduce la imbunatatirea locala a relatiei aderenta -lunecare (Report U.C.B./EERC no. 83/23, Berkeley, California, 1983). La acest nivel de confinare se va objine rezistenja maxima de aderenta §i cedarea va aparea ca 0 consecinta a distrugerii betonului pe fejele nervurate ale barelor (bare eu profil periodic) §i a distrugerii capacitatii de rezistenta la forfecare pe circumferintele maxime ale barelor [120]. Diametrul bard, db. nu are un efect Insemnat asupra rezistentei de aderenta in limitele efortului de aderenta, 0 variatie de aproximativ 10% a rezistentei de aderenla locala poate fi de asteptat la barele obisnuite, eu dimensiuni normale, fala de barele mai subtiri, care prezinta 0 rezistenta sporita (Report U.C.B.lEERC no. 83/23, Berkeley, California, 1983). De aceea, daca eforturile de aderenja limiteaza forta de aderenta maxima AT= T + C, (fig .18 ,b), in acest caz raportul dintre lungimea de inglobare/ancorare efectiva, Ie' §i diametrul barei, db' pentru bare cu aceeasi rezistenta de curgere, trebuie sa ramana constant:

- = constant .
db

Ie

(37)

La nodurile grinda - stalp interioare, proiectantul rareori are oportunitatea de a prevedea lungimi de petrecere efective adecvate. Aceasta lungime se dll ca fiind aproximativ egala Cll dimensiunea miezului de beton confinat, paralel cu bara ancorata (fig. B). In aceasta situatie, proiectantul elimina alegereaunui diametru de bara care sa sarisfaca relatia (37). Rezistenta betonului nu este un parametru semnificativ. S-a reconfirmat (Report U. C. B .IEERC no. 83123. Berkeley, California, 1983), asa cum se prevede in muIte coduri, de exemplu: (NZS - 3101 - 1982, Part. I §i 2) ca, la indircari ciclice alternante, rezistenta de aderenta loca1~ este proportionala Cll rezistenja de tntindere a betonului, adicl proportionala eu

Vf:.

54

NODURI GRINDA-STALP

PENTRU STRUCTURI

DE BETON ARMAT

MECANISME

IN NODURI

55

Lumina intre bare afecteaza moderat rezistenja de aderenta. S-a constatat 0 reducere a rezistentet de aderenja in cazul in care lumina dintre bare a fest mai mica de 4db: dar.aceasta diminuare nu a depa~it 20% (Report U.C.B.!EERCno. 83/23, Berkeley, Cahforma, 1983). Deformatiile barei, adicf deformarea suprafejelor nervurilor barelor (bare cu profil periodic), reprezinta 0 sursa majora privind capacitatea de rezistenja la aderenja a barelor. Aria nervurilor barelor influenteaza at at rezistenja la aderenja cat si .relatia aderenja.'lunecare(Report U.C.B.iEERC no. 83/23, Berkeley, California, 1983). in ceea ce priveste lunecarea, 0 importanja si mai mare 0 are direcjia turnarii betonului, functie de pozitia armaturii, precum §i direcjia de incarcare [120]. Aceste aspeete, impreuna eu rezultatele experimentale limitate au fost luate In considerare, impreuna cu rationamentuj ingineresc pentru a se putea face actualele recomandari de proiectare a nodurilor grinda _ stalp,

4.2.4. Noduri Ia cadre pe douadirectll

.. In fig.23este idealizatun nod interior, acjionat seismic, 13 0 structuraspa!iala. Din motive de claritate, placa de planseu nu este figurata. Trebuie recunoscura posibilltateaca ~iculaJiile plastice in grinzi, in timpul deplasarilor inelastice mari ale structurii, sa apara srmultan la toate cele patru feje laterale ale nodului. Apar desigur dificuWiJicIare de calcul. Pentru a depasi aceste dificultaj], s-a propus, In cele ce urmeaza, un procedeu simpHficat pentru proiectarea acestor noduri,
. Mecanismul de rezistenja la forfecare la un nod dintr-o structura spaliala este probabit asemanator cu eel descris anterior pentru nodurile cadrelor plane, cu excepjia

I I

I
I
f

volume com,ol'esiun;
S'r/oz)

l:~
<,

faptului ca orientarea planelor de cedare critica este diferita, In fig. 19 sunt aratate volumele de compresiuni care pot aparea aproximativ pe cele sase fete ale miezului nodului. ' Astfel, a bara de compresiune diagonala este posibil sa se formeze, aproximativ 'dupa diagonala coljurilor opuse. Caracteristicile intime, exacte, ale acestei bare sunt complexe. Cand armatura de forfecare din nod esteInsuflclenta, poate aparea un plan de cedare diagonal, asa cum se arata in fig.20. Daca se folosesc etrieri orizontali abisnuiji, cu ramurile paralele cu fetele stalpilor, numai 0 ramura a acestor etrieri, pe fiecare directie, va fi traversata de acest plan. De altfel, ramurile etrierilor traverseaza planul de cedare; pentru un unghi de inclinare de 450, numai 11/2 din forteletaietoare ar putea fi ~r~luate de aceste ramuri paralele. Daca cele patru grinzi care se intilnesc in acest nod sunt similare, rezultanta forfecarilor orizontale compuse din nod va fi de /2 ori forfecarea pe fiecare din 'direcjiile principale ale cadrului. Va fi deci necesara de 2 ori mai multa armatura de forfecare in nod, decat ar fi necesar intr-un nod de cadru plan cu doua grinzi identice. De asemenea, pot fi considerate doua mecanisme de grind a cu zabrele in unghi drept V'x ' unul fala de celalalt, In aceste macanisme vor fi ~ .. luate in consideratie toate ramurile etrierilor din .nod. Aceasta va da posibilitatea ca rezistenta de r<.... forfecare din nod sa fie considerata separat in I fiecare din cele doua direcjii principale. Singura I modificare necesara a fi Tacuta in procedeele I menjionate in subcapitolul 4.2.3, corista in I I admiterea contribujiei compresiunii axiale din I stalp, cand se stabileste rezistenja de forfecare a betonului, Vch ~i V",. Relatiile (19) §i (31) arata in ce masura sarcina axiala, Pe, se poate presupune ca mareste rezistenja la forfecare. Este clarca la cadre spatiale ar fi neadecvat sa, se presupuna eli aceasta contribujie a sarcinii axiale de compresiune, considerata integral, la rezistenta la forfecare, se va exercita simultan in ambele Fig.ZO. Un plan de cedare posibil intr-un nod de cadru pe doua d irecjil. campuri de cornpresiune diagonala dinplanurile perpendiculare respective. De aceea se poate face o aproximare prin inlocuirea lui P, in aceste relatii eu C;p. (NZS.31011l982), in care:

_<-;

-,

(38)
<, <, <,

<,

<,

Va/urn com 1'f!s/un/

reprezinta un coeficient care proportioneaza sarcina axiala, P" In evaluarea lui Vch pe directiile x ~iy (fig.23). Valorile 1j, ~i ",y (fig.20) 'reprezinta fortele taietoare orizontale totale din nod deduse separat din aportul momentului din grinda la suprarezistenja, pe direcjiile respective x ~i y. In rnulte situatii, se poate face 0 aproximare buna folosind relatia:

.:;HIp

-inf.

Fig.19.

Conditii de contur pentru a barn diagonala coinprimatii IIIun nod decadru spatial. .

56

NODURI GRINDA-STA.LP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

MECANISME iN NODURI

57

in care Vcod reprezinta forta taietoare din sffilp, la partea superioara sau inferioara a nodului considerat, dedusa din calculul elastic, pentru sarcina laterala speciflcata in cod, in direcjiile considerate (x §i y). Un nod de cadru spajial proiectat in conformitate cu principiile enunjate, s-a comportat satisfacator (fig.23). A aparut ideea ca nodurile unui cadru pe doua direcjll beneficiaza mult de confinarea realizata de grinzile de pe a doua direcjie, Corespunzator acestui efect se recomanda (A.C.I.318-83 ~i A.C.L- A.S.C.E., Comitetu1352 "Revised recommandations for the design of beam - column joints", ianuarie 1984) 0 reducere a procentului de armare la forfecare faja de noduriIe identice plane. Aceste propuneri au. fost justificate de Incercarl pe subansambluri spatiale, Cll grinzi transversale scurte, neincarcate, asa cum se prezinta in fig.21 (lucrarea lui Megget in B.NZNSEE, vol.7, no. 1, martie 1974 ~i Raportul tehnic "Seismic behaviour of reinforced concrete exterior beam - column joints which used special anchorages" intocmit de un colectiv condus de Yamaguchi 1,1981). Cu toate acestea, in Nona Zeelanda nu s-a jinut cont de rezultatele aces tor teste, deoarece grinzile transversale nu au fost Incarcate. De fapt, cand in grinzile transversale apar articulaji] plastice la acjiuni seismice oblice, nu numai efectul de fretare orizontala a grinzilor transversale se pierde in intregime, dar patrunderea curgerii in nod, in lungul barelor din grinzile plasate perpendicular, probabil va agrava condljiile de asigurare a ancorarll acestor bare. De aceea, in astfel de situajii obisnuite (fig.23), rolul pozitiv aI grinzilor transversale, dad acesta intr-adevar exista, trebuie neglijat. Cercetari pe subansambluri spatiale, spatial incarcate, au condus la performante inferioare, comparativ cu a unui subansamblu plan (Beckingsale,C.W.: "Post elastic behaviour of reinforced concrete beam - column joints", Canterbury, aug. 1980). '

SECr/UNE

CU VEDERc ... V£RT/CALA .

. SECTIUNE CU VE/JERc

A - A IIY PLAtt

Fig .22. Introducerea

forjelor din armaturile placli in nod.

Fig.21.

Subansamblu de nod grindll-stiilp spatial, cu capete de grinzi transversale neincllrcate.

Fig.23. fmbinare grinda-stAlp pc trei directii idealizata.

58

NODURI GRINDA-STALP

PENTRU STRUCTURI

DE BETONARMAT

MECANISME

IN NODURI

59

4.2.5. Caracteristlcl speciale ale nodurilor interioare

Contributla placllor de planseu i~c~ dinperioada de inceput a utilizarilbetonului armat au fost folosite in proiectare aproximari ale Hilimii active a placilor din zona comprimata a grinzilor.jn cazul turnarii monolite a structurii ( A.C.1. 318-83). Eficienjei placilor de planseu din zona intinsa a grinzilor, in special in zona reazemelor, i s-a acordat .o.atenjiemai mica.. Aceasta, deoarece la sarcini' gravitationale, numai armatura intinsa, calculata ~i Pozilionat1i inzonasuperioaraa grinzilor, la reazeme, probabil similara cu armatura plasata ~iin placa, asigura rezistenja la incovoiere, la reazemele interioare ale grinzilor continue. Dar, conditiile de lucru ale armaturii de la partea superioara a grinzilor, in cazul incarcarilor seismice, sunt totusi multdiferite fat a de modul de Iucru pentru sarcini gravitationale.isi acest aspect s-a discutat indetaliu in capitolele precedente. . Laestimarea rezistentei de incovoiere sl, in particular, a suprarezistentei de incovoiere a secjiunilor grinzilor, proiectantul va trebui .saconsidere armatura efectiva de intindere de Ja partea' superioara a grinzilorcu talpi, care probabil va intra in lucru· in timpul miscarilor seismice. Cand barele superioare dill grind a la un stalp interior curg excesiv, barele paralele adiacente din placi, placi care forrneaza talpa intinsa a grinzii, de asemenea vor eurge. Daca contribujia la preluareaintinderii a barelor din placile adiacente

este neglijata, rezistenta de intindere a sectiunii grinzii, in timpul deplasarilor inelastice mario ar putea fi considerabil mai mare dedit a anticipat proiectantul. in conseclnjs, rezistenta la forte taietoare din grinda ~i din nod poate fi subestimata, Bste difieil sa se aprecieze cantitatea de armatura din placi care ar putea sa participe la preluarea intinderii din incovoiere, in zonele adiacente ale grinzilor cu stalpul, Aceasta armatura din planseu este dispusa in jurul stalpului interior unde, in timpul incarcarii seismice, armatura din grinda principala ar putea curge la intindere pe 0 fata a stalpului, in timp ce curgerea la compresiune ar putea sa apara in aceleasibare, pe fata opusa a stalpului. Armaturile paralele cu grinda din placile adiacente vor fi afectate similar. Fig.22 prezinta posibilitajile de trartsfer al fortelor din armaturileplacii la nodul gririda> stalp. Forta de conipresitmedezvoltata Intr-o bara a placii, C:.;· la 0 fata a nodului ~i forta de intindere T., la cealalta fala, sepot transfera en ajutorul aderenjei in betonul placii, Datorita armaturllor placii, care dezvolta intinderl perpendiculare pe axul grinzii, diagonaJele de beton, reprezentate hasurat in fig.24, pot transmite aceste forte la miezul de beton. in cadrele spatialeexistagrinzi §ipe 0 a douadirecjie. Pentru a cerceta comportarea unor noduri grinda - stalppe doua directii cu placi, s-au efectuat tocercan pe subansambluri avand grinzile transversale neincarcate (EERC 76-2,Berkeley. California, 1976). in astfel de cazuri, fortele din planul placil se .pot transmite de asemenea la nod. prin momente de torsiune in grinzile transversale. Daca in timpul unor cicluri de lncarcare, in aceste grinzi transversale apar articulatii plastice, rigiditatea lor la torsiune se poate neglija. De aceea, incercarile eu grinzi transversale. neindircate pot indica 0 participare excesiva a armaturii placii la capacitate a de rezistenta Iii incovciere a grinzii. Recent au fost testate, la Universitateadin Tokyo §i la cea din Hokkaido, modele similare eu subansamblul prezentat in flg.23. In acesteincercari s-a realizat 0 simulare reala a participarii placii. Placile de planseu turnate monolit la cadrele ductile nu contribuie in nici un fel la rezistenta nodurilor grind1i - stalp. Contribujia lor, la miscari seismice puternice, va trebui estimata asa cum s-a ararat mai sus. ... . ... .. ~ Nodnri en dimcnsiuni neuzuale. Ciind elementele audimensiuni mult diferite sunt necesare considerajii supIimentare la proiectareanodurilor dintre ele, 1n capitolele anterioare s-au examinat cazurile cadrelor la care elementele tmblnate au dimensiuni

Grindo·/rcmsversa!ii frece .sli Ip.

eaa

b.
La sfilp;i infer/or"
~.

d.
Ld

s!i!p,;' exler/or; ,

a:
Fig.25. Miezuri de nodurialungite: a - vertical; b - orizontal.

b.'

Fig.24.

Suprafetele grinzilor in care armatura incovoiatli se considera actlva (NZS 31OH982).

60

NODURI GRINDA-STALP PENTRU STRUCTURIDE

BETONARMAT

MECANISME IN NODURI .

61
compresiuni diagonal in miez, inclinat cu unghiul

similare. Procedeele de proiectare s-au bazat pe rezultatele experimentale obtinute peastfel de probe de incercare ..... La cadrele cu grinzi inalte ~i·deschideri mari, latimea stalpului poate fi mult mai . micii decat aceea a grinzii cu care se imbina, in acest caz, se. va obtine un miez alungit (fig_25,a), forma geometrica ce nu vapermite probabil ca stalpii sa fie mai rezistenji.decat grinzile.ln timpul unui cutremur, in aces! caz, vor fi posibile articulajii plastice Instalpi, . insituatia in care nu.au aparut momente alternante iJ?' grinZi(fig_25,a), Candgrinzile au inliljime mica, iar stalpiisunt lati'(respectiv un perete) (fig.25,a), zona nodului Inceteaza de a maifi critica. Desigur, este mult mai usor de a dirija un mecanism de ..cedare care sa corespunda unui plan potential de cedarecu inciitllife mica, .In -. aceasta situatie, stalpul este mult mai puternic decat grinzile (eventual placile, in cazul structurilor cu dala) - Deci, se poate considera sralpul ca a consola in comportarea lui principala, rara ca semnul. momentelordin el, deasupra ~idedesubtul planseului, sa~~i schimbe semnele.i.De asemenea, exists 0 lungime maimare disponibila/utilizabilapentru . dezvoltarea capacitajii de rezistenja a bafelor grinzilcr. Transferul eforturilor de forfecare de l.a barele superioare la cele inferioare, poate fi aproximat prin analogie cu metoda de proiectare atnnadlrllor prinpetrecere. Poate fi folosit ca alternativa si domeniul teo~iei compresiunii diagonale, ("Design proposals for shear and torsionbyCollins M'{>"aIld Mitchell D. in: "Journal of the Prestressed Concrete Institute.", vol.25; No=5, sept woct, 1980), Pe aceasta cale, 0 inclinare convenabila/potrivita a barei comprimate diagonale in miezulvnodului poate fi admisa, incat fortele compresiune orizontaleji verticale necesare,pecelepatrufete ale miezului nodului, pot fi determinate. Aceste forte vor fi necesare pentru a putea determina.arrnatura forfecata a nodului, sau fort a de compresiune . . . exterioara. Cu ajutorul fig.26,b, aceasta abordare sImpia poate fi dezvoltata conformcu celedescrise continuare. . . . Detalii de armare carac .. teristice tntr-un astfel de nod' ~i111 veClllatatea •lui . sunt ··prezen~ate in fig~26,a. An:na.tura verticala dill stalpse vadetermina consideriind solicitarile de incovoiere si cele axiale. Asa cum s-aexplicat mai inainte, barele verticale din stalp, Q altele dedit armaturile principale de incovoiere de la coljurile ... ~'hVPsecjiunii stalpului, vor trebui considerate ca pot contribui la c 1 capacitatea derezistenta a nodului. -'o. _.. ... Fig.26,b modeleaza miezul noduluisi forta taietoare care. .~~~ rezulta din momentele din grinzi. ~__. In mod obisnuit se poate presupune . ea miezul are dimensiunulea,8hb~i respectiv O,8hc. Forta taietoare orizontala din nod, VJh, se deterFig.26. Nod intre 0 grinda de inalrime mica §i un sllilp avand mina ell reIalia (21). inaHimea sectiunii mare.

Pentru a prelua uncampde

.2.

7r

-a fala de compresiunea verticala N - care se aplica pe fetele orizontale ale barei ~

N _ ... tga.

diagonale - rezulta: (40)

.

Vj"
.

Aceasta fOlla verticala, care prinde ca intr-o menghina bara diagonala, poate sa reprezinte o .cota parte din forja de compresiune verticals exterioara de care depinde, si ·contribujia
armaturii verticale care trece prin miezul nodului; cu aproximajie, se po ate scrie:

N== a,sP. +AJJ1'

de unde:· tgo O,8P +A.
c]v

(41)

J:Y"

(42)

Vj"

de

Modelulde miez de nod din fig.26,b ne sugereaza ideea cii nu ar fi necesara armatura orizontala pentru a da posibilitatea ca forta taietoare diu aria ha~urata a miezului sa poata fi transmisa, Cu toate acestea, armature de forfecare-orizontala din nod va fi necesara, pentrua putea fi preluat campul de compresiuni diagonale, din zona nehasurata a nodului, Se poate presupune ca, III cazul unui camp de eforturi tangentiale uniform:

in

V•,It ",08ltctga-'-'_·· . r-:» 08h

, Co.

v,

(43)

De aceea, prin asemanare cu relatia (32):

V .. --'.!!. =
lit

V J"ylr

It hF tg«
cJyh
b

·V

.j"

(44)

ill care valoarea tgce este data de relatia (42).

.-A-......
-

.I

. Recornandarile prezentate in capitolul anterior, cu relatia (15), pot fi utilizate la alegere. ...•. . . .....•....•. Cand exista dimensiuni neobisnuite, se impune 0 intuijle mgtnereascadeosebita pentru aplicarea adecvata a principiilor prezentate in acest capitol. Procedeul de mai sus se poate aplica in situatii similare eli cele aratate in fig.25,a. Rolurile grinzii si al stalpului se schimba usor intre ele. in locul barelor intermediare din stalp, conformfig.26,a, se pot folosi etrieri ortogonali, dupa modul prezentat in fig.25,a, efectul pozitiv al sarcinii axiale fiind neglijat. Nodurl excentrlce, Nodurile grinda - stalp excentrice vor introduce suplimentar torsiuni in nod. Cand efectele torsiunii nu sunt critice, se poate acorda 0 anumita admisibilitate. ·Un procedeu de proiectare este sugerat in continuare, procedeu in care un nod concentric mai mic este asociat, pentru a transfera fortele taietoare interne inevitabile,

62

NODURI GRINDA-STALP

PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

MECANISME

iN NODURI

63

generate din incarcarea laterala a cadrului, . Aceasta aproximare este prezentata in fig.27 in care se ilustreaza un stalp exterior aviind raportul Hifimeaiinrujimeasecjiunii relativ mare, suportand grinzi de cadru care reazema excentric pe stalp, Cand, datorita fortelor mentionate, se formeazii articulatii plastice, in cele doua grinzi, Ia fata stalpului, vor aparea de o asemenea ~i torsiuni in interior pe profunzimea grinzilor si, de asemenea, torsiunea va fi generata in planul orizontal al. stalpului.In loc de a incerca sa jinem cont de aceasta torsiune, noi putem presupune ca fortele de forfecare in nod se transfers, cu neglijarea torsiunii, dincolo de miezul nodului efectiv ,acest efect fiind considerat ca actioneaza numai in miezul nodului, asa cum se arata in fig.27b. UJimea efectiva bJ a fost definita in fig.I5. In conti-nuare este necesar sa se pozitioneze armatura forfecata, atat pe directie verticala b cat ~i pe direcjie orizontala, in liiJimea efectiva a miezului, asa cum se arata in fig.27b. Pentru a asigura o conlucrare efectiva intre stalpsi grinzile din cadrul . Fig.27. Un nod grindil.-stalp excentric, marginal, armatura dispusa pentru tncovoiere in stalp, ........ .•...••. ...• ..• . . necesara pentru a prelua momentele din grinzile incarcate cu eventuali pereji §i care se pot descarca in bolta, trebuie amplasata in interiorul Hl.limiiefective bj• .. Noduri cu stalpl inelastici. Nodurile cu stalpi inelastici vor aparea obisnuit numai Ia nivelul acoperisului, acolo unde capacitatea de rezistnta la incovoiere a grinzii depaseste probabil pe aceea a stalpului, De altfel, la acest nivel, nu este necesar de a incerca sa fortam fonnarea articulatiilor plastice in grinzi, Principiile menjionate pentru noduri "inelastice"se aplica ~i in aceasta situatie, cu excepjia ca rolurile grinzilor §i staIpilor se schimba intre ele. De aceasta data, elementul esential va fi ancorarea barelor stalpului. Asa cum se sugereaza in fig.2S, este preferabil ca ia nivelufacoperisulul stalpul sa se prelungeasca deasupra grinzii pentru a permite ca ancorarea ~i ciocurile standard sa poata fi realizate, In muIte situatii , totusi, acest lucru nu e posibil, datorita cerinjelor funcjionale la nivelul" acoperisului. ···in astfel de cazuri, barele<stalpului . se sudeaza de 0 placa de ancorare, Cand dezvoltarea articulatiilor ) . plastice in stalp este acceptata, deasupra ~i dedesubtul unui planseu Ia'nivelurile infe-

schimbarea rolurilor dintre grinzi ~i stalpi, fortele taietoare din nod vor fi stabilite jinand cont de posibilitatea dezvoltarii suprarezistenjei Ia incovoiere a stalpului, la interfejele grinda . stalp, Astfel de noduri pot sa apara la cadre cu fOffa gravitatlonala predominanta.

4.2.6. Alte variante de detaliere a nodurilor interioare

Ancorarea barelor din grinda cu pliici de legatudi sudate. Folosirea placilor de aderenja pentru a imbuniitali dezvoltarea eficienta abarei diagonale, asa cum se prezinta in fig.29 ~i 3D, a fost sugerata de Fenwich ~i Irvine in: "Reinforced concrete beam colomn joints for seismic loading", din B.N.S.E.E.vol.lO. No.3 ~i 4 din 1977. in acest sistem, fortele din barele orizontale ale grinzii, care se dezvolta in articulatiile plastice .adiacente cu fetele nodului, se pot introduce in miez mai mult prin forte de compresiune aplicate la fata betonului din miezul nodului decat prin fortele de aderenja ale nodurilor obisnuite. Aceste compresiuni sunt introduse in miezuI de beton prin placile de aderenja sud ate pe barele grinzilor liingli nod, asa cum se arata in fig.29, a. Pentru solicitarile prezentate in figura mentionata, at at forjele de compresiune cat si cele de intindere la curgere pot fi transmise la placile de aderenta pozijionate pe fata stanga a nodului. In acest caz, prin combinarea cu eforturile de compresiune din stalp, se dezvolta 0 bara diagonala, prezentata prin aria ha~urata din fig.29. Eforturile de aderenja pot sa apara, dar ele nu sunt necesare la transferul fortelor de la barele grinziior la betonul Inconjurator. Astfel, teoretie, intreaga fortii taietoare orizontala din nod ar putea fi transmisa prin bara diagonala, rara ajutorul armaturii orizontale de forfecare din nod. in acest mecanism este esenjial ea sa nu apara intre placile de aderenja curgerea barelor din grinzi, altfel distanta dintre placile de aderenta va creste cu fiecare cic1u de tncarcare, asa cum se arata in fig.29,b, deci ancorarea va incepe sa slabeasca. Alunecarea rezultata va conduce la 0 scadere importanta de rigiditate ~i de disipare a energiei, asa cum au dovedit autorii acestui sistem de ancorare, Penwich ~i Irvine. in aceasta situatie.; suprafata barelor trebuie mariHi suficient, pentru a asigura ca nu apare curgerea barelor

Ir- ~

(
~

a
Fig.29.

l)

zonci Ol e/ctsf/c e po/en. Ie'

"'CUla""{

rioare, elirninand posibilitatea formarii

mecanismului de etaj, pentru proiectarea nodului se va utiliza procedeul analizat pentru nodurile inelastice interioare. Trebuie sa subliniem condijiile mult mai severe pentru armatura stalpului, functie de inallimea grinzii. Recunoscand

Fig.28. Un nod cu un stftlp i~elastic.

Mecanismul rezistentei la forfecare a nodului cand se folosesc pHici de aderenja: . a - inainte de curgerea barelor intre plil.cile de aderenta; b • dupa curgerea barelor lntre placile de aderenja,

64

NODUR! GRINDA-STALP

PENTRU STRUCTURI

DE BETON ARMAT.

MECANISME

iN NODURI

65

.
~
IY

2+ 28
'-- _1-2.~

2</>28

4o<$>

.
Z8

(
rindCi
Plod

-....;

:--:
~ ~

if 1> 2(1

"~
/

~ ~

I:::-..

~
\

~ ~
t--

).,.2.
If

de oncoreyre

Zt28 'f7ncipa/o /-

7
~

y.

vo/ereo

r--

1>28 ali

Efrieri frr:msvers

Uf
.. .

.seCT. 1-1

secr. 2-2

1000

..

Fig.31. Armarea miezului unui nod grindl~stAlp, cu a~li.tura

grinzilor fasonata diagonal.

Fig.30;

Detaliile de aricorare ale unei bare din grinzl laun nod interiorvcu ajutorul placilor de aderenta sudate. .,...

intre pHi~ile.de a~erenJa: i~ timp ce poate fi atinsazona de consolidate a deformatiilor in ~ar~le gnnzl~or, in exteriorul placilor de aderenta. Aceasta se poate realiza asa cum se arata m fIg.30: p~m sudarea unor bare suplimentaremai scurte de aceste placi de aderenta ~ide b~ejeApnnclp~e. Bar:l~ suplimentare mai subjiri din aceasta figura continua pe 0 lungirne ~lca l~ exteriorul placilor de aderenta in grinzi, pentru a impjedica curgerea ciclica din mcovoiere la sudurile din exteriorul placilor de aderenja, . . S-a remarcat ea aceste noduri prezinta un raspuns histeretic excelent. Deformatiile melastl~ep~t ~ _limit.atein intregime in zonele din exteriorul miezului nodului. Sunt totusi necesan etr~en 1ll miezul ~nodului, pentru a impiedica fisurile de despicare diagonale. De aceea,.canutatea de armatur1i transversala reprezinta 0 mica parte din cea necesara la nodu~lle pro~e~tate obisnuit. Deoarece pentru aderenta dintre bare ~ibeton nu se poate conta nU.ma.lpe placlle ~e .adererija, nu trebuie decat purine bare cu diametrul mare. Avantajul pnnel~al 11 constituiedegajarea miezului nodului, prin eliminarea multor etrieri, Acest ~vru:taJ este totusi limitat, in oarecare masura, prin execujia detaliilor de sudura la imbinare. Aceste detalii, insa, pot fi prevazute sase pozijioneze la distanja de nod. Armaturadlagonala de forfecare in nod. Arrnatura diagonala de forfecare in nod est~ ~ alta variants prin care arrnatura orizontala de forfecare in nod, care consta din et~'len; ~e poate. reduce mult. 0 parte din armatura grinzii poate fi fasonata pe diagonala rniezului nodului, asa cum se arata pentru un caz particular, in fig. 31. Alcatuirea armaturii pentru imbinare~ grinzii sl~b.~- staIp puternic necesita 0 atenjie speciala la proiectare. Mai sunt ,necesare ~l alte condijii care trebuie indeplinite cand se preconizeaza acest tip de deta1tere:

1. Stalpul trebuiesa .aiM 0 inaltime it sectiuniimai mare decata grinzii, pentrua da posibilitatea ca barele din grinzi sa poatli fi indoite in nod, preferabil lara a depasi inclinarea de 450• Acest lucru este esenjial pentru a stapani directia eforturilor, atat in interiorul cat §i in exteriorul zonelor indoite ale barelor din grinzi.Razele zonelor indoite vor trebui sa fie mari, iar betonul din jur va trebuisa fie confinat lateral,prin etrieri

transversali, 2. Latimea grinzii trebuie sa fiesuficienta pentru

a. pennite ca barele diagonale din ~ grinzi sa poata fi pozitionate in diferite planuri verticale, astfel incat sa seocoleasca Iarli
greutate la Intersectla lor .: 3. Aceasta pozijionare elite probabil a se dovedi nepracticabila la nodurile grinda stalp ale cadrelor pe doua directii. Astfel;' aceasta varianta de arm are estelimitata numai pentru cadre pe 0 singura directie. Ea a mai fost gasita potrivita pentru cadrele periferice ale cladirilor cu tub central. Un studiu al exemplului din fig.31 rel eva ca la acjiunea seismica indicata, barele din grim! fasonate diagonal in miezul nodului nu transfers forte de aderenta. In miezul nodului ele vor fi supuse la eforturi uniforme pana la curgere, dupa cum e cazul, la intindere sau la compresiune. Pentru a asigura transferul complet a1 forjelor din armatura, . de la 0 grinda la alta, barele diagonale nu trebuie sa introduca forte taietoare in betonul Cateva din bare1e grinzilor (doua bare din cele 8¢2B in exemplul mentionat) pot fi duse orizontal prin nod. Cand aceste bare reprezinta aproximativ 25% din intinderea total a a armaturii incovoiate din grinzi, prin aderenta, ele vor introduce 0 f(ma taietoare care va fi de acelasi ordin de·marime ca ~i forta taietoare ce trebuie sa fie transmisa de la stalp, In acest fel, 0 forta taietoare midi din aceste bare se va introduce in miezul de beton al nodului. miezului.

66
"" .. ~

NODURr GRrNDA-STALP PENTRU STRUCTURr DE BETONARMAT

MECANrSME iN NODURI

67

vula

Fig.32. Nod interior cu grinzi avand

vure orizontaje,

Aranjamentul va trebui sa dea posibiIitateaca armatura transversal a orizontala din nod sa fie mentinuta in limitele impuse de normativ, pentru . stalp]. Din cauza eli . patrunderea curgerii de-a lungul .barelor diagonale din grinzi, nu trebuie sa conduca la Iunecars in nod, limitarea privind diametrul bareIor, asa cum s-a discutat la punctul anterior, nu trebuie luata in considerate. De aceea, uri numar mai mic de bare de diametru mai mare este necesar a se folosi in grinzi. Datorita·· faptului di fortele diagonale din

.3 elder;

",free-eri

miezul nodulut sunt preluate in special de armaturile in diagonals, se asiguraun· mecanism de nod ductil. Noduri cu vute orizontale. Nodurile eu vute orizontale pot gasi aplicare la cadrele pe doua direcjii, la care 0 asemeneadispunere ar putea conduce Ia 0 descongestionare a . armaturii in zona nodului grind a - stalp. Vutele in plan orizontal (fig.32) of era posibilitatea utilizarii diametrelor mari in armaturile de forfecare ale grinzilor din nod. Cajiva din acesti etrieri se pot amplasa in afara ntiezului nodului. Din cauza grosimilor mai mari ale . etrierilor sunt necesare mai purine seturi, ceea ce conduce la spatii mai mari libere _ atat de necesare la compactarea betonului proaspat in nod. Detalii specifice acestui tip de nod sedau in fig.33. Etrieriistandard folosiji in st§Jpi, imediat deasupra ~i dedesubtul grinzilor, . se pot omite pe inaIlimea grinzilor, unde etrierii periferici cu diametru mare din vute

PLAN

asigura

frecare adecvara.

Daca vutele sunt bine dimensionate, secjiunile critice ale grinzilorpot fi deplasate departe de faja stalpului. In aceasta situalie, lungimile de ancorare a barelor din grinzisunt marite, Luand inconsiderare acest lucru, precum §i indicaliile de cod, se pot utiliza bare cu diametru rnai mare. . .. Alti parametri importanti. In general, exista unele variabile care difera cand se cornpara elementele unui nod testat qediferiti cercetlitori. Unele dintre aceste variabile nu au fost identificate sau .cuantificare §i, din aceasta cauza, adesea, este dificil sa se compare comportareaelementdor Incercate, studiate de diferite laboratoare. .

pelreceri

. ..
SECT!UffE VERTicAL;'

Fig.33. Armarea nodului delimltat

de

gri~i cu yule orizontale.

Unii dintre parametrii care ar putea influenta comport area nodurilor grinda .~. talp s interioare sunt: .

1. Raportulintre forja orizontaHi din etrierii din nod ~i f011a taietoare maxima orizontala care se dezvolta in nod.
..2. Nivelul relativ aI compresiunii axiale aplicate stalpului, PettA '. . 3. Marirnea rClativaa efortului tangential orizontal din nod , exprimat s~b forma P .

capacitatilor de rezistenta la incovoiere a grinzilor, In raport cu intersecjia liniilor centrelor de greutate ale acestor. elem_er:,te: ... h . diametrul d al barelor din stalp care tree 8. Raportul dintre inaltimea gnnzu, b §l b prin nod. 9. Raportul dintre armatura vernca IU di no d prevszuta in test ~iarmatura ceruta . ... U • a III de normative.. .... . s au comparat rezu1tatele experiment ale objinute • Folosind parame:nl de ma~ s~:~i;dirii recomandarilor de proiectare din Noua de diferite laboratoare, m vedere , t' >'X 'atoare a recomandiirilorcu performanja ~A it . 0 eorespon denja sa lS1aC . dii Zeelanda. rezu at 1 te ale nodurilor cadrelor spatiale necesrta stu 11 hist~~etidi. a eleme~te~aO~:;~:~:~~~: ~~:~~~ informajii suplimentare. in vntor ~1 se spera c.
U U

sau ~!J/Vlc'

Vltfl l'

..

4. Raportul dintre dimensiuniIe nodului exprimat prin hb the' sau prin dimensiunile similare ce se refers la.miezul nodului. prin nod. 5. RaportuI intre inaljimea staIpului he §i diametruI barelor din grinzi, db care tree .

6. Raportul intre ariile armaturiisuperioare si inferioare din grinzi, A!/As' 7. Raportul dintre suma capacWijilor de rezistenja Ia incovoiere a stalpilor §i suma

68

NODURI GRINDA-STALP

PENTRU STRUCTURl DEBETPN~RMAT·

73
se poate dezvolta bare este forta tliietoaredin Diu. relalia(7)se poate de asemeni c verticale din nod. Dlferite tipuri de noduri exterioare comportarii elastice ~i inelastice a nodurilor numai un nod de cadru plan (fig.36). S-a arl contribujie favdrabiUi grinzile transversale ine e ~ij).

43.

Mecanisme in noduriI~ exterioare

4.3.1. Solicitarile nodurilor exterioare

! !11"'2 . jv.
e
. 1-

r-

Veo!.

-;i- :':"-f~-ithb

. t;1z
I'

1'1"'.----- ..... --1:

tb

+ J_v' kj..
.h~"...

If I.

I t-+--~~-1

A. DeoareAceaun nod exterior numai gi-inda se l ll~bma cu~\In staIp; asacum se prezinta in fig.34, forta . taietoare in nod va fi in general mai mica decat cea ~edu~a Ia nodurile interioare. Rezultantele eforturilor mteno~esuntgrezentate in fig,35. Din aceasta figura e~~eeVlden~,prm ~semanarea eu relatia (6,b), ca:fdrta taietoare orizontala din nod este: ..< ..
'.w ...

4.3.2. Interactiunea fortelor

Transferu1 forfeclirii in miezul nodu grinzii cu zabrele, preluand un camp de eompr pentru nodurile interioare. Apar totusi diferei, , ._ ~..~v .. U.H UHcam:: a oaretor din gl'inda.· Atiit barele supericare dlt ~i cele inferioare din grinda pot fi fasonate 1acapete sub forma de L, fiind introduse in nod cu capete1e ciit mai aproape de fata cea mai indepartata a stalpului, asa cum se prezinta in fig.37. Acest lucru nu este posibil in cazul unui stalp de in311ime mica §i Uilime foarte mare, deci un stalp a carei sectiune se apropie de dimensiunile unui perete vertical portant - perpendicular pe grinda. In timp ce aplicarea fortelor mentionate in fig.35 este indiscutabila, exista mai multe posibilltaji pentru transmiterea aeestor forte la nod. Pentru a se aprecia aceste diverse dii de tncarcare este necesar sli se examineze cum se pot introduce diferitele rezultante ale eforturilor in miezul nodului. De aceea, cele trei tipuri de forte, respectiv cele din barele statpului, din armaturile dispuse pentru preluarea incovoierii grinzii ~i eforturile de compresiune din beton, se vor examina in detaliu in cele ce urrneaza, Din cauza [nteractiunii: .forjelor ce apar intre cele doua .... materiale, transmiterea sarcinilor in. nod este lnseparabila demecanism~l de aderenta. Acest i mecanism, la riindul sau, se va schimba funcjie LiC~ de felul in care nodul lucreaza in domeniull elastic sau inelastic. In ultimul caz, efectelei ductilitatii progresive care apar, discutate capitolu14.1, vor trebui luate in considerajie. Fortele din armiitura longitudinalli a stalpului. Portele din barele stalpului suntl introduse in miezul de beton at nodului prin fortele de aderenja. In fig. 37 se ineearcli sa se 1 arate di fortele de aderenta din bare, plasate spre fetele exterioare ale stalpului, trebuie transferate in miezul nodului, Nu exista nici un meeanism prin care eforturile de aderenta transmise la acoperirea de beton sa fie preluate Fig.3~.~~I~~1:i~erea fortelor interioare in miezul
I!

eal.

VJI. '" T - v"oi'

(45)

und~ v~oarea fortei dwenti~dere este.fsAs' sau'AfyAs' i d:pmzand de. faptul ca secpunea de la interfaja grindli stalp este o' secjiune elastica sau 0 sectiune edt' "'. uneiarti 1··' I' . lea a in raport cu punctul C din fig 34 fi l.;.lCU Mil p ~stI.~e.C.onsideriind echilibrul nodului . . ,oTta taleto~~ medie om stiilp se poateobjine din relatia: .
Fig.34. Solicitari ex~erioare pe un subansamblu gnndli-srnlp exterior.

. ..

(46).

in care marimea lui lit! vad .• de dt I·· . .. . ....•. . .. :. ... .... . " b.. .~pme e vaoarea fortei de intindere din grindaT d fi . mal sus. Om pnmele pnnclpll enuntate forja tWO ... t . W' . , ,e uuta insumarea adecvata a rezultanteIor efo~urilor;~:z~:-r:~e~~~~:~~ poate objine din

:~i~t

inl

I·

.f
Fig.3S. F~* i~terioare in jurul miezulul nodului,

d'J.
·Fig.36. Noduri grinda-slalpexterioare.

NOOURI GRmOA-STALp

PENTRU STRUCTURI DEBET9NARMAT

-._-MECANISME iN NOOURI

4.3. -Mecanisme in noduriIe exterioare

4.3.1. SolicitariIenoduriJorexterioare

69
V ,=TIf+C'+C'=T'+C c.+C"_ V. If JV b

c.

(47)

+--R'f~,~

t~,~ I
"'"

ld ~-v;.,;
Ir b I.'_'-e
he __

r Ir ~"/z . Iv,. ~-:_-!j]h' . '-ff

1 Veal.

Din relajia (7) se poate de asemeni (Jbtine verticale din nod.

valoare apr(Jximativ~ a forjei tiiietoare .

if,·.

- ..

• . . .. Deoar:ce laun nod exterior nuniai ogrlnda se l~bma cu,.un stalp; asacum se prezima in fig,34, forja taletoare In nod va fi in general rnai mica decM eea ~edu.sa 1a.llodtirile interioare.Rezultante1e eforturiIoiIllteno;;resul1t grezenta!e in fig,35. Din aceastafigura e~.teeVlden!,prm asemanarea cu relaIia (6,b), Ca [oqa taretoare onzontalii din nod este::... _

Diferite tipuri de noduri exterioare sunt prezentate in fig.36. Pentru examinarea comportarii elasticesi inelastice a nodurilorexterioare, in cele ce urmeazaseva analiza numai un nod de cadru plan (fig. 36). S-a aratat Inparagraful 4.2.4 di nu prezinta nici 0 contribujie favorabila grinzile transversale inelastice de eadru, ce concura in nod (v. fig.36, e §if).

4.3.2. Jnteracjlunea fortelor din nod

Transferul forfeciirii in miezul nodu1uiprin mecanismele barei de betonsi ale grinzii cu zabrele, preluand un camp de compresiuni diagonale, va fi similar eu eel postulat pentru nodurile interioare. Apartotusi diferente, datorita ancorarii diferite a barelor din grinda, Atiit barele superioare cat si cele inferioare din grindli pot fi fasonate Iacapete sub forma de L, fiind introduse in nod cu capetele cat mai aproape de fata cea mai indepiirtata a stalpului, asa cum se prezinta in fig.37. Acest lucru nu este posibil in cazul unui stalp de inliltime midi ~i Hi:.timefoartemare, deci un stalp a carei secjiune se apropie de dimensiunile unui perete vertical portant ~ perpendicular pe grinda, in timp ce aplicarea forjelor menjionate in fig.35 este indiscutabiIa, exista mai mnIte posibilitati pentru transmiterea acestor forte la nod. aprecia aceste diverse cai de Incarcare este necesar sa se examineze diferitele rezultante ale eforturiler.in miezul nodu1ui. De aceea, cele respeetiv cele dinbarele stalpului, din arrnaturile dispuse pentru grinziisi eforturile de compresiune din-beton, se vor examina in detaliu in cele ce urmeaza. Din cauza interactiunii fortelor ce apar intre cele doua materiale, transmiterea sarcinilor in.nod este: inseparabila de mecanismul de aderenja. Acest] mecanism, la randul sau, se va schimba funcjie] llC~ -!!G~~~ ~~::;II=+=l;=~--r de felul in care nodul lucreaza in dorneniul'l Pentru a se cum se pot introduce trei tipuri de forte, preluarea incovoierii elastic sau inelastic. In ultirnul caz, efectele I ductilitajii progresive care apar, discutate inl capitolul 4.1, vor trebui luate in consideraJie. ! Fortele din armatura longitudinalii a stalpului. Porjele din barele stalpului suntl introduse in miezul de beton al nodului prin , c_c 5 fortele de aderenja, in fig.37 se Incearca sa ser! N*=""'--==#=m=rn#ihf=::1_-i arate ca fortele de aderenta din bare, plasate ~ VtD spre fetele exterioare ale stalpului, trebUie/ T,I c'C transferate in miezul nodului. Nu exista nici un I--..r----'-flll-'mecanism prin care eforturile de aderenta t ransnuse Ia acopenrea d e b e t on sa fi pre 1 t e Fig.37. nodului. . . ~ ie Introducerea fortelor interioare in miezul ua

fj" = T -~oi,

(45)

und~ y~oarea forjei de intindere estetA,. sau'). fyA, s ' d:_pmzand de faptuI cii secjiunea de 1a interfaJa grinda _ stalpeste 0 sectiune elastica sau 0 secnune ciitica it .. unel~iculaJii p1astice. Considerand echi1ibrulnodultii· in raport cu punctul C din fig. 34, forja taletoare medie din stillp se poateohline din r~lalia:
Fig.34. Solicitarl exterioare pe un. subansamblu grlnda-smlp extenor,

- -.

V,.
col

2M.+h V.
b

Ic
• ••• .. .J::....

-t:
-.

cb

(46) _.

i~ care rnarimea lui .NIb vadepindede valoarea foiler de intindere din grinda·· .T·:·defi'· :t--';Illl a mai sus. Din prim:le prmcipn enuntate, 10.qa taietoare verticala din nod se poate objine din insumarea adecvata a rezultantelor efortunlor prezentate in fig:35, adica:
. , •

r....
F'

Fig.3S. Forte inrerioare miezului nodului.

in

jurul .

di.
-Fig.36. Noduri grinda-stiilpexterioare.--

70

NODURl GRINDA-STALp

PENTRU STRUCTURl DE BETONARMAT

MECANISME

iN NODURI

in cazul particular al sarcinilor seismice altern ante intense, cand apar fisuri de spintecare a betonului in lungul acestor bare extreme din stalp, ceea ce conduce la separarea betonului de acoperire de miez. Condijiile delucruale barelor extreme din stalp sunt mtrucatva similare cu cele prezentate in fig.13, cu excepjia ca betonul de acoperire nu are nici 0 . fretare. C.and.·armatura orizontala de forfecare .dill acest nod este adecvat~. este posib ila curgerea ramurilor etrierilor, asa cum se prezinta infig.37. Ca urmare, expansiunea lateraHi a miezului noduluiin planul cadrului va fi multmai mare decal expansiunea corespullzatoare a zonelor vecine din stalp, In acestcaz, poate sa se produca ruperea betonuluide acoperire, deasuprasi dedesubtul nodului §i separarea lui completa (Uzumeri S.M., Seckin M.: Behaviour of reinforced concrete beam - column joints subjected to slow load reversals, Univerity of Toronto, march 1974, si, Uzumeri S.M.: Strength and ductility of cast in I place beam - column joints SP - 53 - ACI,Detroit, 1977). Desprinderea betonului de acoperire lanod va reduce de asemeni capacitate a de rezistenta la incovoiere a sectiunilor stalpului. Acest fenomen a fost semnalat in multe cercetari experimentale, . Ancorarea barelor stalpului in nodurile exterioare este similara cu aneorarea barelor din grinzi la noduriIe interioare, asa cum s-a analizat in paragraful 4.2.3. Totusi, din cauzaca formarea articulatiilor plasticein grinzi de obicei se evita, forta de aderenja totaHi C; + Til din fig.35, caretrebuie transmisa, va include numai deformatiile elastice ale arrnaturii. Datorita acestui lueru, eforturile de aderenta mai mari se vor putea dezvolta de-a lungul acestor bare ~i se poate presupune di aceste eforturi sunt aproximativ uniforme pe inaltimea stalpului. Pot fi facute ipoteze similare ~i pentru armaturile interioare ale stalpului. Porta diferentiala T1- T;' pentrubarele intermediare (fig.37)este cu probabilitate mai mica si, prin urmare, eforturile de aderenta care rezulta vor putea fi neglijate. Fortele din armiitura pentru preluarea tncovoierii grinzii. Porta de.intindere, T, care se dezvolta in barele superioare ale grinzii (fig37). se transmite betonului inconjurator prin eforturile de aderenta de-a lungul barei si, de asemenea, prin eforturileportante ale indoiturii ciocului. inmod obisnuit, Iungimea de petrecere efectiva pentruaceste bare eu ciocuri din grinda, 1M,. se presupune ca incepe la fata interioara a stalpului, sau la miezul nodului (ACI 318 - 83). Aceasta ipoteza este satisfacatoare numai in nodurile elastice, unde curgerea barelor grinzii Ia fata stalpului nu a fost presupusa.. . Cand 0 articulatie plastica se dezvolta in zona adiacenta a grinzii cunodul, tn barele din grlnda ce intra in aceasta faza in domeniul deeonsolidare a eforturilor, parrunderea curgerii in miezul de beton ~i deterioarea simultana a aderentei, asa cum s-a discutat in paragraful 4.2.3., sunt inevitabile. Ca urmare a aeestor fenomene.idupa pujine cicluri de tncarcare inelastica, se poate prevedea 0 ancorare suficienta, numai cu ajutorul ciocurilor, Deterioarea accentuata a aderentei in nodurile interioare conduce Ia 0 pierdere insemnata a rigiditatiisi disiparii de energie. Pierderea aderentei de-a lungul unei bare drepte ancorate intr-un nod exterior conduce totusi la cedarea totala. De aceea, bareIe din grinda din nodurile exterioare, care pot ajunge la curgere din intindere in timpul unui . cutremur, pot fi ancorate eu ciocuri sau alt mijloe de aneorare eficient [120]. Pammderea deformatiilor de intindere inelastice in miezul nodului, ca urmare a dezvoltarii rezistentei de curgere a barelor din grinda foarte aproape de ciocurile la 90 a fost de asemenea observata ~i, un exemplu de acest gen se prezinta in fig.38 (Scarpex A.:
0 ,

_ in - place beam - column joints,. SP -

53/ACI, Detroit, 1977). Cifrele I incercuite din aceasta figura se refera la -. I I .coeficientul. de ductilitate la deplasare impus probeitestate. Se poate observaca pentru indircari, cand aceste ba~e (db~ 20 mm) preiau forte de compresmne dl~ ineovoi~re, deformatiile· .melastice mal. raman in nod. . . Cu. conditia ca betonul inconjurater sa fie fretat,. ciocurile la 90° standard, folosite obisnuit, vor asigura ca bara. sa nu fie expulzata in extenoc: Fortele care sunt aplicate in diferiteplh]l ale unei asemenea bare sunt prezentate III fig.39. Dupaun numar de altcrnari. d~ sarcina, forta de intindere maxima T=A!,A/j, la [ala stalpului, lainceputul indoifurii la 900; se poate micsora la T =L A . Portele de aderenta vertic ale, d:-a Ylu~gul poqiunii drepte a barei ce urmeaza duraindoitudi. dezvolta f011a de intindere T/i . Codurile (N ZS ~101~ 1982 ~i ACI 318- 83), I'n mod obl~nu:tccr 0 . extindere dreapta dincolo de ClOC, de Fig.38. Extindcrea curgerii de-a lungul ~arelo.r s~penoare lungime 12d • Orisice lu~gime s~plimendin grinda la un ansamblu extenor gnnda-stalp. b t ~ care este prevazuta uneon (Black . .' araC R ... j' . 'ng bars in earthquake - resistant reinforced concrete building C01~structlOn W .. eu't;orci • ~" . t barei AQacum . CBC Berkeley, july, 1977), probabil nu va Imbunatal1compor ~re~. .'. ~ .• W.ERR., se va introduceoforta R in miezul de beton, pnn mt.ermed~ul ~l l~ ~ se vede ill fig.39, . ~ '. _)' 1" T forta de compresiune dlagonaIa forturile de aderenta, Dm cauza ca II ~ h'. ... .. ...... ...... • 1 ;gva:u~ai~~li:ata cu un unghi mutt mai mic decat eel a1 liniei diagonale care .une~te coljurile
w ~

Divizil..1ni

nodului. Foreled6 eompresiunedinbareleinfer!oare ale grinzii, .ara.tateinfig.37, v?r fi f ;edominant prin eforturile de aderenta de-a iungul pornun~lordr~pte ~le ace~to~ trans erate p . t"e .a barei indoite la exterior se. po.ate .d. ezvolta cand exista bare 0 oarecare par icipar . .• ~ ·b··· . di ·lda . '. . . tali care leaga aceasta parte vertical a a . arel m gIll . suficienti etnen onzon ".' .,... . ;~f:~~:~~:~o~~~~:~~ig~:b~:eo:;:~;e!~ultd:a~:S~~:~~ae: ...•••...•.•.••..... ·•. , > -.·.T ....•..... .. -E ·.•• T ·.· Fortele decompresiune din beton .. In fig.37 aratate si fortele de eompresiune ale betonulUl.car~ se ~p lea . fII ., 1 ..' zului nodului. Ca ~i in cazul nodurilor mtenoare; ..~' R ...••.. Ii . pe teje e rmezuru ..... deoi d il .. marimea forjei de compresiune din grinda v~ epm we ~. . ··T,' raportul intre aria armarurtl irtferioare ~l ar:a. ~m~tu~~l ,. {f---.! " .. e necesare pentru preluarea ..mCOVOlem gnnzn, supenoar, ~ ... .• . d . A IlA, ~i de marimea deformaliilor de mtm e:c I_mpusa Fig.39.Foq(!, aplicate unei bare a b~el~r inferioare, in tinipulcic1utilorprecedente de mcarcare. grinzii, ancorata.Ia doc standard.
w

c,

srn2 .. :_zpt: _~!.!t.. f'/ ·m···. ~ .•...• ;Th.•......... .

I

The inelastic behaviour of earthquake resistantreinforced concrete exterior beam - column joints, University of Cantenbury, feb. 1981 ~iUzumeri S.M.: Strength and ductility of cast

72'

NOOURI GRINoA-srALP

PENTRU STRUCTURI

DE BE'tONARMAT

MECANISME

iN NOOURI

73

'.' . Compresiullea betonuIuidinstaIpul superior, C: • este af~tata infig.37, prin cele doua 'componente ale sale: 1 este . componenta care se apJica -direct miezului

C:

no?ului, . in' timp ce-a douacomponenta, Ce2, actioneaza pegt()simeaacopetiriide .beton, Aceasta ultima -.' f011a.· trebuie transferata miezuluinodului, prin partea .'superioara a inaltimii lui; Acesttransfer va da nastere la Intindere transversala in acoperirea de beton,care, atuncicand se combina -cu intinderea de. pe circumferinja, Cs datorita fortelorde aderenta §i efectelor expansiunii laterale a miezului nodului; cand etrierii sunt supusi la deformatii de intindere mari, va contribui de asemeni la separarea. acoperirii de beton "._ Dupa -- separarea .-. . acoperirii, forta C:iva deveniegaIa cu zero . .Vsv si, deci. fortaC:1 vatrebui sa crea.sCaincat .F~g.~O' :ri:aseele efcrturilor decompresiune Intr-un nod ea va tind.e. sa seapro .. i.e_ .·~. C!.,·.... p •. d __ '. ._ '.- $rind1i~stalp exterior, ..... ..._ . . • •.. > .: Fortele.ta~etoar~din stalp~~i .Z<:>. "-. " .. grinda vor fi!ranSn.»~~~in:prill1~lran4Jn .: gnfle d ,cqmpresmnedm l~covOiere ale ele~entelor respective §i,sepoatepresuPllneca .~.,~:RjCI-I~;~r~te1~POJ:npresIUnea betonuluisi de fortele de adel;enta, ._ '. .• ..•... . .•.
T

~~~tI~~=l

!jt:::t:::t:3...,...-

··-i·

<. ",incov.o-ierein .articulatia plastidi

:'.:-":;:.'>:>
".>.)'\'"
i".

r:; '. -'~'.' ':' iiec~nisme d~ rezis;en/a la jOTjecare. Cand se ·d~.~()ltli··l'i!llpilfre;dst:eIljla.la·."

in zona grinzii adiacente rtol~1l1l#1(.~fpi'1\lrJ~lgetl#~;;dih·•. • '.. '.....•:. .'.., 'i.'I1Qd,' , 'd'c·~t.1 ~rrninal~.'(te .;:. .hIlport.apt; este. .. lde :'astebtiif" ~<:f1S'Qt:1ilr.¢,·.

.......,,'

/., in.

, .',c~.,:::··

·,··r¢J:; 1I~~~=:#==k~

..

dia:gon31~,,"" '<U.LlLl"'ll:;

:Pl1ternicaabe1:.:)nuhi~'.~.iifrili'~il!Ij)~16~t41Jit,p,6i'; .AA·®jiij;Jpti&l1,tilllitl~~ ;

c" . $
. Fig.41. Cliid~ transmitere a eforturilor nodurile exterioare. idealizate ln

iezistdita nodurilor interioare, '..' . .atat . direejie verticala cat §t'pe directie Ol-:izon-'.". talii pot fi· prehiateinti'-un camp de compresiune diagonala a betonului, impre-: una cu armatura .de forfecare verticals din nod. Fig.40 prezinta tralectoriile eforturilor . de compresiunecarear putea r~zulta dintr-un astfel de mecanism (Cook D.R.L.: The design and detailing oj beam-column joints University of Canterbury, i984) .. Aceste traiectorii· ale eforturllor' pot fi simplificate printr-o serie.de bare diagonale, a~a cum se arata in flg.4l. . ....

Obara diagonals importanta, ce preia 0 fo11ade compresiune D t» se poate dezvolta la indoitura barelor superioare ale grinzii. Componenta orizontala a acestei bare este forta de lntindere T. presupusa eli se dezvolta la inceputul indoiturii, mai pujin f011ataietoaredin stalp Veol' Aceste forte sunt aratate §i in poligonul vectorilor din fig.42,a. Componenta verticala a barei consta din forta din beton 1, 0 parte din forta de compresiune a armaturii stalpului !:1C: care este transmisa prin aderenta in apropierea indoiturii barei din grindli §i f011a de compresiune care rezulta din ancorarea barelor intermediare din stalp, care lucreaza ca armatura vertieala pentru forfecare in nod. Toate aceste forte sunt prezentate in fig.42,a. La capatul inferior ~i interior al barei D[ (fig.4l) spre interfata nod - grinda, echilibrul vertical va fi mentinut de fortele de aderenja a barelor interioare prevazute in stalp, bare solicitate Ia tntindereT' §i compresiunea C:' §i printr-o parte din fOI1a de com- a) . presiune in betonul stalpului, mai pujin forta taletoare introdusa in acest loc al grinzii, Vb' Componenta orizontala necesara la preluarea fortei diagonale D] va fi data de 0 parte a fortei de compresiune din betonul grinzii, Cel micsorata cu forta taietoare -L1 C; Vcot. Ceea ce ramane din f011a orizontala, V,h trebuie asigurat prin b). etrieri orizontali (fig.4l) . Este posibil ca la preluarea acestei forte orizontaIe, Yr, sa contribuie ~i cajiva eti:ieri amplasati in afara rniezului nodului, foarte aproape de barele Fig.42. Poligoane de echilibru a fortelor la un nod grindii-stillp

C:

c:i.·

c;

de la parte a inferioara a grinzii (vezi punctull din fig.41), Acest lucru este posibil numai daca 0 parte din eforturile de aderenta din barele inferioare ale grinzii sunt transferate la acesti etrieri, in punctul 2 din fig.4l. Fortele enumerate mai sus completeaza poligonul de echilibru prezentat in fig.42,a .. Trebuie de apreciat totusi ca atunci ciind inclinarea acestei bare diagonale D] se schimba, se vor schimba ~i proporjiile relative ale unora dintre aceste componente de forte. S-a vazut eli pentru a mentine bara diagonala, D1, langa grindli sunt necesari etrieri orizontali. Portele de intindere absorbite in acesti etrieri la fata exterioara a nodului, este necesar sa dezvolte un alt camp de compresiune diagonala, D2• asa cum se vede in fig.41. Fortele orizontale asociate sunt prezentate in poligonul de echilibru din fig.42,b. Acestea constau din fortele de aderenta transmise de barele inferioare ale grinzii, Cr, ~i restul fortei de compresiune din Incovoiere, Cc -Cd' Componentele verticale Ia capatul superior al barei, D2, sunt formate din f011eIe de aderenta ale barelor exterioare din stalp T' ~i

exterior tipic.

74

NODURI GRINDA-STALp

PENTRU STRUCTURI

DE BETON ARMAT

MECANISME

IN NODURI

75

Cs';_AC.', ~i dintr- 0 parte din fortele de compresiune din incovoierea grinzii, C:2, care intra in miezul nodului prin acoperirea de beton. Coniponenta verticals cea mal irnportanta la capatul inferior al acestei bare este iniliata de forta din armatura intermediara a stalpului, v:,v, localizata in punctul3 al figurii 41. In fig.42 sunt luate in considerare toate fortele care se introduc in miezul nodului. Se evidenjiaza din nciu cit 0 contributie relativa a componentelor poate fi afectata considerabilde starea elementelor adiacente, adicade prezenja sau absenja articulajiilor plastice la fejele nodului. Din fig.40 §i41 este evident di importanjacelordoua bare comprimate diagonale, D[ si D2, relativ una fata de cealalta, este influentata de geometria nodului, exprimata obisnuit sub forma coeficientului de forma. Influenta acestuia, impreuna cu cea a altor parametri, se va discuta pe seurt Ia paragraful 4.3.6. Influenta sarcinii axiale din stiilp. Efectul unei indireliri mai mari de compresiune axiala asupra inclinarii barei comprimate diagonale principale care traverseaza nodul este prezentat in fig.43. Cornparand aceasta figura eu fig.41 se observa ea bara cea mai inclinata D[ va angaja un numar mai roic de etrieri pentru a crea posibilitatea asigurarii reazemelor ... orizontaIe necesare. in felul acesta, toti ceilalti faetori fiind egali, va fi necesara mai purina armatura de forfecare in nod. De asemeni, este evident ca rolul armaturii verticale de forfecare din nod, notat cu V,v in fig.43, este eel pujin partial inlocuit prin efortul de coropresiune vertical prezent in zona central a a secjiunii stalpului, De asemeni, probabil ca etrierii stalpului din exteriorul nodului, contribuie mult mal activ, pentru a preIua forta D, in punctull dill fig.43, in timp ce in punctul2, acesti etrieri vor prelua fortele de aderenta din bare le inferioare comprimate ale grinzii. Trebuie apreciat eli pentru 0 inclinare datii de a a diagonalei comprimate, numanrl de etrieri orizontali necesari pentru a asigura rezemarea laterala, va depinde in primul rand de coeficientul de forma al nodului. Daca, de exemplu, aceste tncarcar! aratate in fig.41 sunt comparate eu incarcarile unui stalp care are 0 inaljime a secjiunii muIt mai mare decat cea ariitata, este evident cli un numar mai mic de etrieri va fi necesar in jumatatea lnferioaraa nodului. in plus, etrierii din apropierea paqii inferioare a nodului, Ia Iocalizarea 1 a figurii, vor putea sa contribuie mult mal eficient. La un astfel de nod, 0 crestere a compre-siunii axiale, ar putea sa reduca substantial necesitatea deja redusa a armaturii de forfecare orizontala din nod. Ca un corolar, prezenta eompre-siunii axiale marite, va fi mult mal insemnata in Cc diminuarea cerintei de reazeme Cs laterale pentru diagonala cornprimata D I din fig.41, daca inaljimea sectiunii T" stalpului a fost redusa, In aces! mod, se poate trage conc1uzia ca, efectul pozitiv al. compresiunii axiale asupra rezistentei la forfecare a noduriIor Fig.43. Efectul sarcinii de cornpresiune dill starp asupra forjelor interioare din nod. exterioare grinda - stdlp depinde de

coeficienrul de forma al nodului, acesta fiind mal pujin insemnat decat in cazul nodurilor interioare. La proiectarea nodurilor exterioare trebuie considerate doua cazuri de tncarcare. .Cand armatura superioara a grinzii este Intinsa, cerinta de capacitate de rezistenta la forta taietoare in nod este de obicei maxima. Cu toate acestea, forta taietoare din nod este asociata eu compresiunea axiala produsa in stalp de cutremur. Aceasta foqa poate reduce necesitatea armaturii de forfecare din nod. Cand armature inferioara a grinzii este tntinsa, forfecarea nodului este deobicei mal mica. Acest lucru va fi evident cand A.'<As' Cu toate acestea, acjiunea seismica va introduce 0 intindere axiala in stalp, astfel tncat compresiunea indusa de sarcina gravitajionala poate fi redusa mult, stalpul putand fi supus ~i Ia intindere axiala .pura. Ultima combinatie a sarcinitor poate sa rec1ame mai muIte armaturi de forfecare in nod.

4.3.3. Ancorarea barelor grinzii

Diferiti factori care sunt relevanji pentru ancorarea barelor grinzii in nodurile

exterioare au fost revazuji In paragraful 4.3.2. S-a arlitat ca, gandindu-ne la

consecinta

a patrunderii curgerii si deci a deteriorarii aderentei de-a lungul barelor grinzii, este bine sa ne bazam pe cioeuri pentru ancorarea barelor grinzii, Pozijia si inglobarea lor sunt decisive. De aceea, urmatoarele aspecte vor trebui considerate la proiectarea nodului: .:.Cand se asteapta sa se formeze 0 articulatie plastica in, sau langa faja stalpului, ancorarea barelor grinzii trebuie presupus ea Incepe numai la 0 distanp. de faja interioara a stalpului, mult in interiorul miezului nodului. S-a sugerat (NZS 3101 - 1982) ca sectiunea barelor grinzii, dincolo de care rezistenta la intindere este necesar sa se dezvolte integral, trebuie sa fie la centrul stalpului, dar nu trebuie sa fie mal mare de zece ori diametruI barei, db' de Ia intrarea din fata stalpului. Aceasta cerinta este prezentata in fig.44,a. - Lungimea desfasurata de baza a ciocului standard Ia 90" , irlh, dincolo de seejiunea definita mai sus, va trebui sa fie conform codurilor (NZS 3101 - 1982; ACI 318 - 83). In cazul unui stalp cu inaljimea mica a secjiunii, lungimea pe care 0 avem la dispozijie, pentru a adopta satisfacator barele grinzii, poate fi insuficienta, In astfel de cazuri:

~:;;~~~~~ ~~:;:5-

Cfrl/cu/af/ry p/asflctJ

o.

Fig.44. Ancorarea barelor grinzii la nodurile grinda-stalp exterioare.

76

NODURl

GRlNDA-STALp

PENTRU STRUCTURl

DE BETON ARMAT

MECANISME

iN NODURI

77

- poate deveninecesar sa se folosesca in grinzi diametre de bare mai mid; - pot fi prevazute placi de ancorare sud ate la 0 parte din barele grinzii [120]; - lungimea rectilinie efectiva din capatul ciocului poate fi redusa, cu condijia ca betonul care se afla in zona indoiturii barelor grinzii sa fie protejat de zdrobirea prematura sau de despicare. Acest.lucru se poate realiza prin prevederea unor bare scurte .transversale in interiorul lndoiturii barelor grinzii, asa cum se prezlnta Fig.45. Nod de colt cu grinzi avand console scurte pe ntru in fig.44 (NZS 3101 - 1982). imbuniitiilirea ancoriirii barelor - Din motivele mentionate inparagraful 4.3.2, din grinzi. extinderea lungimii drepte peste 12 db a barelor de la capetcle ciocurilorstandard de 90 nu va fi luata in consideratie pentru suplimentarea rezistentei de ancorare. . _ Pentru a realiza un mccanism de bara viabil, asa cum se arata in figurile 40 si 41, este absolut necesar ca barele grinzii sa fie indoite in miezulnodului. Indoirea barelor grinzii in afara nodului, asa cum se arata in fig.44,a ceea ce nu este 0 practica obisnuita, este inacceptabila la actiuni seismice. . - Din cauza di inc1inareabarei diagonale principale D, din fig.41 influenteaza critic meeanismul de transfer al fortei taietoare, este esenjial ea ciocul. de la capetele barelor grinzii sa fie cat mai aproape posibil de faja exterioara a nodului. Se sugereaza (NZS 310 1 _ 1982) ca faja interioara a capetelor indoite a barelor grinzii sli nu fie la 0 distanja mai midi de 0,75 he de faja interioara a stalpului, asa cum se arata in.fig.44. - Ori de care ori cerintele arhitecturale permit ~i, in particular, cand stalpi cu . inal1imea sectiunii mica se tmbina cu grinzi avand inliljime relativ mare, acestea din urrna este necesar sa se termine cu console seurte la faja exterioara a stalpului, asacum se arat~ in fig.45 ~i 46. Cand acest detaliu deancorare se compara cu eel folosit in practica standard aratat in fig.40 ~i 41, se vede ca, de asemenisunt prevazute cele mai imbunatalite condijii de aderenta bareIor exterioareale stalpului, Din cauza eforturilor importante care se dezvolta in interiorul indoiturilor barelor grinzii, exista condijii de rezemare mult imbunatatite pentru bara diagonala DI• Cajiva etrieri din stalpi, asa cum se arata in fig.46, vor fi prevazuji in consola scurta a grinzii, pentru a preveni formarea fisurilor. Comportarea excelenta a subansamblurilor grinda stalp cu. acest detaliu afost observata la diverse lncercari [120], - Pentru a reduce eforturile de aderenta este _T tntotdeauna preferabil sa se utilizeze bare avand diametre1e cele mai mid, diametre care sa fie compatibile cu considerente practice §ieconomice. Deoarece la nodurile exterioare siguranta ancorarii bard grinzii se bazeaza, in principal, pe ciocul standard si nu pe lungimea barei dinaintea acestuia, cerintele din capitolul 4.2.3 care limiteazli diametrul barei, in raport cu inaljimea sectiunii, nu sunt necesare a fi aplicate,

4.3.4. Rezistenta Ia forfecare a nodurilor

Procedeul de proiectare pentru capacitatea de forfeeare a nodurilor grinda - stalp interioare a fost examinat in capitoluI4.2.3. Principiilemenjionate in acest capitol se aplica si la nodurile grinda-stiilp exterioare .. Din cauza ancorarii cu ciocuri a barelor din grinda, efectiva poate fi intotdeauna preluata eu ajutorul acestor proiectare acceptate in Nona Zeelanda incearca sa estimeze eomprimate la rezistenta la forfecare a nodului, Vch ~i Vcvbara diagonala eomprimata ciocuri. Recomandarile de ~contribuJia barei di~~onale In aceste recomandan sunt

t'

acceptate de asemeni contribuliile utile ale : _ consolei scurte care asigura spatii pentru ciocurile barelor grinzii: _ sarcinii axiale de compresiune din stalp; _ armaturii forfecate vertic ale din nod, care este in exces fata de cea ceruta de coduri, impreuna cu coeficientul de forma al nodului si, _ articulatiei plastice repozitionate in grinda, pentru a asigura comportarea ciclica a nodului. Proiectarea armaturii de forfecare care sa preia fortele Vsh ~i Vsv este aceeasi eu cele prevaznte in capitolu14.2.3, pentru nodurile interioare. Din cauza conditiilor de ancorare mult mai bune pentru armatura tncovoiata in srinda si solicitarea redusa a forfecarii care rezulta in nod, este mult mai usor sa fie ~atisflicut criteriul pentru capacitate a de rezistenta la forfecare Ia 'nodurile grinda - stalp exterioare, decal la celeinterioare.

4.3.5. Noduri elastice

Cand grinda sl stalpul raman elastice in timpul raspunsuh;i unui cadru la excitatii seismice, este mai U§Of de asigurat comportarea elastica a nodului. Imbunatalirea principala a comportarii nodului consta din absenta patrunderii curgerii in nod de-a lungul barelor grinzii si distribuirea mull rnai uniforma a eforturilor de aderenta. Distribujia mult mai uniforma a forfecarii pe toate fetele nodului va da posibilitatea ca sa fie antrenat un camp de compresiune diagonals mult mai uniform. Mecanismul postulat in capitolele precedente va functiona cu eficienjs marita. o cale de a asigura raspunsul elastic at nodului este de a repozitiona articulalia plastica potenjiala de la fata stiHpu1ui. la 0 distanta convenabila de acesta. Asa cum se arata in fig.47, barele grinzii se pot scurta astfel incat eforturile din armatura nu vor depa~i efortul la fata stalpului, in timp ce se poate dezvolta consolidarea deformatiilor, ill secjiunea critica a articulatiei plastiee. De aceea, aceasta sectiune trebuie sa fie 1a 0 distanta suficienta de fata
~

'r--!=:::::t==~~}b
-4<>--o __

db -,Fs < f'1 sc fresuf'une _

dl/7l::olo d.:: C1cea.sfO secriune .

Fig.46. Ancorarea barelor tnrr-o grinda cu consola scu rtii.

Fig.47. 0 articulajie stalpului.

plastid

potentiala

deplasatlJ. de la fata

78

NODURI GRINDA-STALP

PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

5
UNELE METODE EXPERIMENT ALE DE

stalpului. A~a cum se arata in tig.47, 0 distanja minima de marime hb sau 500 mm, poate fi adecvata (NZS - 3101 - 1982), Aceasta sugestie a fost data de unele incercari (Park R., Milburn l.R.: Comparison of recent New Zealand and United States. seismic design Provision for reinforced concrete beam - column joints ana test results from four units designed according to the New Zealand code, BNZNSEE vo1.l6, No.1, march 1983, and: Paulay T., BullI.N.: Shear effect on plastic hinges of earthquake resisting reinforced concrete frames, Comite euro - international du beton, Bulletin d' information, No .132, april 1979). In acest caz, lungimea desIa~urata efectiva, [diI' pentru barele cu cioc ale grinzii, poate fi considerata ca incepe la fata stalpului. Deoareee comportarea nodurilor elastice exterioare este foarte apropiata de cea ilustrata, cu diferite mecanisme de bara, in capitolele anterioare, armatura din nod necesara nu va fi mult mai midi decat armatura rezultata la un nod, cu articulatie plastid in grinda, adiacenta stalpului.

CERCETARE STATICA ~I DI~AMI<;:AA NODURILOR DE TIP GRINDA STALP

4.3.6. A1ti parametri importanti

Diferiji parametri care ar putea influenja comportarea nodurilor interioare au fost

5.1.

GeneraHtati

enumerati in paragraful 4.2.6. in studiul lui Cook DRL: "The design and detailling of
beam - column joints", University of Canterbury, 1984, sunt stabiliji termeni ai unor variabile similare, pentru compararea nodurilor grinda - stalp exterioare. Deoarece ancorarea cu ciocuri a barelor grinzii in stiilpul exterior este esenjiala, raportul intre lungimea utila desfasurata, Idl" impusa de diferite normative (NZS 3101 - 1982, ACI - 318 1983, ACI - ASCE Committee 352, 1984) ~i lungimea disponibila, mai degraba decat raportul he/db' este considerat 0 variabila importanta, De asemenea, de 0 anumita importanja este pozijia ciocului la 90°, fata de fata exterioara a stalpului, asa cum se arata in fig.40. 0 comparare a rezultatelor obtinute pe un numar de probe experimetale testate ~ipublicate de 0 serie de cercetatori (Scarpas A. in 1981, Paulay T. ~i Scarp as A. in 1981, Milburn 1.R. in 1982, Blakeley R.W.G., Magget L.M. §i Priestley M.J.N. in 1975, Megget L.M. in 1974 ~i Fenwick R.C. §i Irvine H.M. in 1977, Uzurneri S.M. si Seckin M. in 1974, Uzumeri S.M. in 1977, Megget L.M. in 1971, Renton G.W. in 1972, Patton R.N. in 1972, Megget L.M. in 1973, Smith B.l. in 1972, Priestley M.l.N. in 1975, Nakata S., Kawashina T., Sekiguchi H. in 1982, Lee D.L.N. in 1976, Townsend W.H. ~i Hanson R.D. in 1977 si, Seckin M. ~iUzumeri S.M. in 1978) a aratat ea parametrii cei mai importanji au fost: - coeficientul de forma a nodului; - marimea sarcinii axialedin stalp; - lungimea de ancorare prevazuta la armatura grinzii; - raportuI dintre suprafetele armaturii superioare §i inferioare a grinzii. Un studiu in viitor al influenjei acestor variabile este justificat. Din nefericire, rnulte din ancorajele barelor grinzii din probele incercate §i comparate au violat serios cerinjele eurente prevazute in normative. Nu au fost observate neajunsuri la ancorarea armaturilor, la probele care au respectat cerinjele de ancorare prevazute in codul neozeelandez (NZS 3101 - 1982). in capitolul 4 s-au pastrat notatiile din referintele bibliografice sintetizate (vezi simboluri §i notatii), pentru a putea fi comparate user cu lucrarile originalc.

Cuno~terea in detaliu a comportarii unei construclii i~~lic(a. ~n~en:::;~e:~:~e: elementelor structurale de bi1£A· grUlZl,... '. materialelor componente, a. ) bansrunblurilor ..caracteristice· fonnate din imbin3rilor (curente, ~e. m~gm.e etc. • a su i cercetarl asupra structurii in elemente structurale $1 1mbmlinle acestora, precum § .•...•...•
<:':

ansamblu. ~ . . •. . . fula '. . ezentcercetatorii se rezuman la Datorita dificultafllor de l?~rcare. p bll~ Pir _n ac est procedeu lipsind unele . . deled "mbinlif1~l subansam un P ane,l . . expenmentiri pe mo eel ..... entelClrincovoietoare san de torsnme, din efectele fortelor axiale, a forpelor taie:o~rde,admfiormm··at'll'inspedalpanoului propnu-zis a __x eat! de efotturi $1 e e.o ).' . fapt care ~ter~d.£,4.~tarea r Ia robele exPeriment ale, lipsesc to ate elementele ~l din zona 1mbmam. ~e .asemenea. . P oate conducelarez.ultate eronate. legliturile eu acesrea din jurul nodulm, ceea ce p 1a Ia experimentlirlle pe subansrunbluri Unii cerceditori considera eli se poate ren~n .' .' ansamblu. in
t

• nt reallzate incercliri statice §l dinamice pe structura in . in cazul m care su .. .• ul modelelor experimentale man, a carer realitate, acest lucru e~te. posibil struciliTHptototip.Cerceiarile pc astfel dimensiuni sunt eel ~uJm juma~at.e.dl d·l 'ta tat costului cat$i volumului de limp necesar de modele fizice mal sunt prohibitive, a on a .

n~:~l~:n~:nHe

exeeuliel ~i experimentaril.o~. ~ ~ ~ ercari pe pcrtiuni de structura; acestea U . te posibil sa se electueze me •• . neon, es .' cu larea mai multor subansambturi spatiale. reprezinta de fapt modele al~tu::~~:sa!bluri nu exclud incerclirile pe modelul structurii in ansamblu, mcerclin din ~are t rt 1 elementelor structurale componente, pana diferite aCliuni in toate stadiile de compo are a e la pierdejea capa~at!:r;e~:;.
simplitatta [nstalatiilor de incercat precum ~ipentru.~ se n gener , ..' unele fete ale nodului, au fost accept ate studii pe face masuratori $i observatu directe t rt 1 grinzilor dispuse in plan perpendicular. g subansambluri plane, la care ~~a ne IJa aPOhu t ti e si de tncarcare a subansamblurilor infigura 48 se prezmta cateva sc erne s a IC ..
A

tn ge?eral,

a:rc:dinle p se ob in rezultate calitative privind raspunsurile global~ la

NODURIGRlNDA-STALP

PENTRU STRUCTURl

DE BETON ARMAT

lJNELE METODE EXPERlMENTALE

DE CERCETARE STATIC.A.,sr DINAMICA

81

5.2. Metoda subansamblurilor spatiale caracteristice

Prima instalatie de incercat subansambluri spatiale de tip grinda - stalp din lara
noastra a fost realizata la Iasi. Aceasta instalatie a fost data in exploatare in anul 1978

[105]. Prima cercetare experimentala pe subansambluri spatiale care s-a public at in literatura straina a aparut in noiembrie 1981, aceasta fiind lucrarea lui Meinheit si Jirsa [88]. Prin cercetarile experimentaIe pe subansambluri spatiale caracteristice, realizate Ia scara mare, la care actiunile statice ~i dinamice sunt similare celor din structura reala, se objin rezultate caIitative si cantitative privind starea de eforturi §i de deformatie, in domeniile de comportare elastic, elasto - plastic si plastic, rezultate care permit determi'narea eu suficienta precizie a factorului de ductilitate al structurii. Un avantaj important al cercetarilor pe subansambluri spatiale consta in posibilitatea selectarii unor imbinari de structuri cu caracteristici de rezistenla si ductilitate ' optime, cu costuri relativ reduse, contribuind la imbuniitiijirea solutiilor constructive ale structurii in ansamblu. De asemenea, se pot selecta in prealabil incercarile pe platforrne seismice de mare capacitate. . . Metoda de cercetare a subansamblurilor spatiale caracteristice cuprindeurmatoarele
etape:

e eg etc.). In general, incerdiriIe s-au al·. Pt op (S_U:A",ex,~U.R,SS"Nol.\aZt:elandaaponia. J al .. . re tza cu sarcmi t ti ,.. . ~ " .. '... ' ternanteClChce crescatoaresaus in'. di . s. a.lct:1l19I10t ... on::CI:escatoarej". sarc.iIli , , .. arCIDl manllcede:tIpannonic.,." .. . ....,

Plrure~,acticate!n'~:~~:'I=~:~,:'' mbr~f·'':~\''i.';~,a~:\I~~~
""i' ,

- determinarea pe cale teoretica a starii de eforturi ~i de deformatie a structurii in ansamblu, pe baza standarde1or, nonnativelor sau metodelor moderne de analiza, folosind programe de caleul, in domeniul elastic si postelastic de comportare;. ' - selectarea subansamblurilor spatiale caracteristice care prezinta, in gruparile de inciircari, cele mal defavorabile combinatii de solicitari M. N ~i T, corespunzatoate elementelor structurale proiectate in solujii.noi, originale, avand incertitudini in comportare (imbinari liingii nod, in grinzi sau in stalpi, solujii de armare, solujii pentru dirijarea formarii articulatiilor plastice, eonlucrarea in zonele ell suprabetonari etc.), Un ansamblu spatial se considera format din semi-stalpii a doua etaje succesive §i grinzile concurents, pe mai multe direcjii in plan, in nodul de legatura structural; - eereetarea experimentala pe modele a subansamblurilor spatiaIe caracteristice, in condijille realizarii stari! de solicitare similare cu solicitarile M. N, 1: stabilite anaIitic pe srructura reala. in final se determina in regim static §i dinamic de actionare, diagramele P-ll si M-O, acestea prezentand interes major, in toate stadiile de comportare, panii la cedare; - verificarea raspunsului elastic ~i elasto-plastic, precum si a capacitajii maxime de rezistenja a
structurii, folosind pentru
2 '5 2 to

caracterizarea
secjiunitor P-J1 si

comportarii

critice, diagramele M-O determinate experimental pe subansam-

Fig.49. Schema statica ~igabarire subansamblu

spatial.

82

NODURI GR1NDA-STALP PENTRU STRUCTURI DE BETON

ANMAT

UNELE METODE EXPERIMENTALE

DE CERCETARE STATICA SI DINAMICA

83

bluri caracterlstice; - imbunatajirea solutiilor constructive, a tehnologiilor de executie, precum si perfectionarea modelelor de calcul, in figura 49 sunt prezentate (L)~. scbema staticli !,li gabaritele modelului de subansamblu spatial pentru instalatia realizata la Iasi, iar in figura 50, schema indirdirilor exterioare, stat ice san dinamice, care, actionand pe subansamblu, conduc Ia starea de solicit are dorita. incarciirile GI ••• G4 si N1 ••• N2 100() <900 7710 realizeaza starea de eforturi permanente in Fig.50. SchemA incarcari exterioare subansamblu spatial. nod, in zonele adlacente acestuia !,li in campul grinzilor pe cele doua directii . principale din plan, longitudinala ~itransversala, notate en L !,liT, iar incarcarea H, starea de eforturicorespunzatoare actiunii laterale statice sau dinamice asupra structurii, orientata In plan orizontal pe orice direcjie dorit! (forta taietoare corespunzatoare stalpului inferior al subansamblujui, selectat din structura reala la capatul liber al acestuia). " .. indircarile statice G1••• G4 se realizeaza cu dispositive mecanice speciale, care permit mentinerea constants a acestora in timpul acthmii statice sau dinamice ell forta orizontala H. Forja N, ~i0 parte din forta N2• sunt realizate cu 0 presa hidraulica, Diferenta NI - N2 din stalpul inferior reprezinta suma reactiunilor grinzilor care concurs in nod. Porta orizontala H poate fi produsa de un cilindru de forta, in regim static, sau de o vibromaslna; in regim dinamic pe orice directie orizonrala (transversal, longitudinal sau obIic pentru un unghi in plan intre ~i0 !,li900). Instalatla de la INCERC - Filiala Iasi are urmatoarele caracteristici tehnice: G.rmat =54'104 ' N Imax =100.104 N N N

Vitelmo Bertero mentiona in anul 1980 [6J: structura rezistenta la cutremur este de obicei 0 structura spajiala avand cadre pe doua directii, adica grinzi ce se tmbina in nod dea lungul a doua axe principale ortogonale ale structurii §i este supusa la miscari de teren eu componente in ambele dlrectii. Din acest motiv, subansarnblurile reale vor trebui sa fie spatiale §i vor trebui sa constea din eel putin un stalp, riglele ce intra in stalp pe doua direcjii ortogonaIe, nodul lntre aeeste doua elemente ~i placa de planseu pe care acestea 0 susjin. Comportarea acestor subansambluri va trebui cercetata in conditii tridimensionale de incarcare". in aceeasi lucrare, autorul mentioneaza cain problema forfecarii biaxiale, sunt in curs de realizare experimentari la Universitatea Canterbury din Noua Zeelanda §i la Universitatea Austin din Texas.
rt •••

5.3.

Metoda de cercetare parametrlca a nodurilor izolate de beton armat

Hmax
f

;;o±24'104

1...6 Hz.

Deplasarea maxima la baza stalpului inferior este de ±25 em. Metoda de analiza statica §i dlnamica a imbinariIor structuriloretajate realizate din elemente liniare, pe modele fizice de dirnensiuni relativ mari (in general scara lungimilor este 111,5 ... 1/2 la subansamblunle spatiale caracteristice, pentru structurile civile si industriale obisnuite, in condijiile reallzarii starii de eforturi similare celei din prototip, conduce la rezultate experimentale care pot fi interpretate §i cantitativ, respectiv la reducerea timpului ~i costului total al programului de cercetari experimentale. Procedeul permite 0 serie de avantaje, printre care mentionam optimizarea solujiilor de imbinari, a solutiilor de structuri, verificarea tehnologiilor de executie, perfectionarea modelelor de calcul, selectionand, in final, sistemele constructive care necesita experimentsn pe platforme seismice de mare capacitate. . Despre metoda subansamblurilor spajiale, care la Iasi se utilizeaza din anu11978,

Din cercetarile efectuate pfula in prezent, se cunoaste eli nodul grind a - stalp este solicitat spajial, la eforturi pe contur complexe ~i variabile, functie de nivelul actiunilor exterioare §i de stadiile de comportare ale elementelor care concurs in nod. Din incercarile realizate pe subansarnbluri plane §i spatiale, in diferite laboratoare, au rezultat unele mecanisme de cedare, pentru diferite tipuri de noduri ~i pentru diferite rapoarte ale eforturilorsecjionale, Datorita complexitatii starii de eforturi §i de deformatii, au fost acceptate, in diferite prescriptii nationale ~i internationale, relatii ipotetice ~i uneori acoperitoare de dimensionare a nodului, a prismului de beton annat, corespunzatoare mecanismelor de cedare respective. . Pentru elucidarea unor aspecte primare, privind formarea mecanismelor de cedare, precum !,li unele posibilitati de dimensionare, s-a initiat, in cadrul l.e.C.p.D.C. (actualmente INCERC) - Filiala Iasi - la propunerea ing.Emilian Tijaru - metoda de cercetare pe noduri izolate, actionate exterior cu forte simplificate, corespunzatoare unui ~ anumit stadiu de lucru al nodului, Datorita simplitatii metodeide cercetare pot fi efectuate studii parametrice experimetale, care sa evldenjieze ponderea unor factori ce influenteaza comportarea nodului. in metoda menjionata se fae urmatoarele ipoteze simplificatoare: - prin separarea nodului de elementele care concura in el, nu se tine cont de aportul capetelor de grinzi si de stalpl adiacenti nodului, ceea ce conduce la rezultate acoperitoare; - arrnaturile longitudinale ale riglelor ~i stalpilor se considera fad adeziune in dreptul nodului, rezultand, in aceste conditii, solicitari la interfejele nod - grinda ~i nod stalp numai de compresiune. Aceasta ipoteza se poate face numai pentru stadiul de fisurare . a nodului prototip considerat, ceea ce permite mutarea punctelor de aplicatie a fortelor de intindere pe fetele opuse corespunzatoare, marind compresiunile, Aceasta ipotezli modifica neesential starea de eforturi §i de deformatie in nodul experimetal, pfula la fisurare §i concorda eu realitatea, dupa aparitia fisurilor in acesta. Rezultatele objinute pauli la fisurare vor fi, in general, subevaluate, neglijandu-se efectul fortelor taietoare de pe interfata nod grinda ~i nod - stalp (fig.51). Mentionam eli intre dispozitivele de tncarcare rigide si nodul de beton s-au prevazut placi subjiri de plumb, care asigura transmiterea uniforma a fortei de compresiune

84

NODURI GRINDA-ST.ALP PENTRU STRUCTURi DE BETON ARMAT

UNELE METODE EXPERIMENTALE

DE CERCETARE STATIC A. SI DINAMICA.

85

C,a
C,iit

T2

+ C'01 +

Cb1

@@@-

@-

o
Pe do,,;; much/i' orizonfa/e
I

para/e/e

-vi

OpuJf!;

C2ii Tl

+ Coz + Cb2 +Cblt

Fe do"rj .it- douCi muchi; orizonlct/e, para/e/e eire doua a/fer-nan! i

pe doua co/fun' 0;w"e;
ODcJ"eI ,-

~; o?u.se

Tit + Ca3 + CbS

C.=

13 + COy

Pe 2 x 2 ooHurl' ,

ollerncmf.

a, Nod profofip
Fig.SI. Ipoteze de inelircare nod

b. Noel experirnerrlal in metoda

nodurilor Izolate,

Fig.52. Posibilitiiti de melircare eu sarcini exterioare a unui nod izolat.

diagonala ~i permit partial deformabilitatea nodului pe acesre suprafeje, Posibilitajile de ancorare a annaturilor lntr-un nod izolat permit studiul capacitajii de rezistenta ~i de deformatie ale betonului, rora a se putea cuprinde ~i efectul armaturilor longitudinale din grinzi ~i stalpi, armatura care traverseaza nodul pe direcjiile respective; in schimb, se poate objine efectul de confinare a nodului, de catre armatura special dispusa in acest scop in el, In ipotezele si in conditiile menjionate, rezultatele ce se objin pe noduri izolate sunt cantitative numai in ceea ce priveste aportul betonului ~i aI annaturii de confinare, dupa fisurarea si pana Ia cedarea nodului, Cu ajutorul metodei nodurilor izolate pot fi realizate cercetari parametrice experimetale privind geometria nodului, calitatea betonului ~i otelului, confinarea cu armatura a nodului, precum ~i modul de tncarcare ell sarcini exterioare. Din punct de vedere geometric, nodurile sunt in general paralelipipede dreptunghice, de diferite dimensiuni si, in cazuri mai rare, prisme oarecare drepte sau oblice. Betonul din nod poate fi beton greu, beton usor, beton cu fibre etc., de diferite calWili mecanice. Armatura de confinare a nodului poate fi' de mai multe calitati ~i tipuri, dintre care mentionilm: etrieri rectangulari simpli, etrieri rectangulari dubli, etrieri circulari, plase, freta rectangulara, freta circulara, armaturi oblice. in ceea ce priveste modul de incarcare cu sarcini exterioare a nodului, mentionjm urmatoarele posibilitaji prezentate in fig.52: - pe dona muchii orizontale, paralele ~i opuse, schema a ; - pe doua x dona muchii orizontale paralelc ~i opuse doua cate .doua, alternant, schema b ; - pe dona coljuri opuse, schema c ; - pe dona x doua coljuri opuse, alternant, schema d.

Se observa ca schemele a si b corespund incarcarii plane, sc~emele .c si ~ incii.rcarii spatiale, schemele a ~i c sarcinilor unidirecjionale monoton crescatoare, iar b ~l d sarcinilor alternante. . , Metoda propusa permite incercarea noduriIor .1~presa hld!~uhcli de m~e capacitate. Se remarca simplitatea, rapiditatea ~i economicitatea cer~tanlo.r parametn:e experimentale pe noduri izolate; ele permit obl~nere~ u~?r date pnmare l~port:nte in comportarea postelastica a betonului ~ia aportului armaturn transversale prevazute m nod.

6
UNELE TIPURI DE IMBINARI GRINDA" STALP PROIECTATE LA INSTITUTELE DE SPECIALITATE DIN TARA .
~ ¥ v

UNELE TIPURI DE

iMBmXRI

GRINDA-STALP PROIECTATE iN TARA

87

1- 1

,- 1

_3

6.1.

Pentru cladiri de locult ~i seclal-culturale 2-2

Diu inijiativa Institutului Central de Cercetare, Proiectare ~i Directivare in Construcjii, Filiala de cercetare ~i proiectare - Iasi a efectuat 0 ancheta, la principalele unitaJi de proiectare, cercetare ~i de iuvalamant superior din jara, privind imbinarile grinda - stalp pentru cladiri de locuit ~i social-culturale, PID1ialsi integral prefabricate. Scopul anchetei a fost inventarierea pe lara a tipurilor de imbinar! grinda ~ stalp practicate la noi, in perioada aniJor 1980 - 1984 in vederea asimilarii uno! tipuri caracteristice eficiente in ceea ce priveste comportarea la sarcini dinamice, tehnologia de executie, consumurile de materiale, productivitatea etc. In fig.53 ... 83 se prezinta 0 parte din tipurile de imbinar! selectionate. Facand 0 analiza globala a acestora, mentionam cli 76% din ele se refera la structuri partial prefabricate, iar 24 % la structuri integral prefabricate. Imbmarlle pentru structurile partial prefabricate se pot imparJi in trei mari grupe: - cu grinzi prefabricate numai pe 0 directie (31 %); - cu grinzi prefabricate pe 0 directie sl monolite pe a doua direejie (8%); - cu grinzi prefabricate pe ambele direcjii (61 %). lmbinarile privind structurile integral prefabricate sunt diferenjiate in general prin tipul de prefabricat pentru stalp ~ianume: - cu stalp prefabricat pe un nivel (67 %); - cu staIp prefabricat pe mai multe niveluri (33 % ). Imbinarile cuprinse in acesta ancheta se mai pot c1asifica, in general, sl dupa modul de rezemare al grinzilor, si anume: - rezemare pe console de beton armat din stalpi (10%); - rezemare pe console metal ice din stalpi (4%); - rezemare pe piese metalice din grinzi (22 %); - rezemare directa pe cap de stalp (27%); - rezemare provizorie pe popi (27%); - rezemare complexa (10%). Tinand cont de anumite detalii ale imbinarilor analizate, acestea mai pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii de selectie:

3-3

Fig.53.

Imbfuare grinda-stAlp,
prefabricatli,

structura partial §coala 5 niveluri, Braila,

Fig.54.

fmbinare grindli-smJp, structurn prefabricatli, spital, Turda.

partial

88

NODURI GRlNDA-STALP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

UNELE TIPURI DE IMBINARI GRINDA-S1-ALP PROIECTATE IN

TARA

89,

1-1

J-l

GP1

(GP2)

~~~ji
Fig.55. im~illare grinda-stalp, structura partial prefabricata, CluJ-Napoca. ciimin garsoniere ,

f
... ¥J
--r;

!,

Fig.56. Imbinare grinda-stalp, structura pallial prefabricata, Bloc "N", Cluj-Napoca,

90

NODURI GRINDA-STA.LP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

UNELE TIPURI DE iMBINARI GRINDA-STA.LP PROIECTATE iN TARA

91

*J
I 1.f__
i3f.'C

1- 1

2-2

1.f-

Fig.57.

rm~j.nare grindil-stilp, Ulel)n, fosta RSFI.

struclUril pallial prefabrica~

'

policlinici

3 niveluri·

, Fig.58. irnbinare grinda-stalp, structura partial prefabricatii,grup

social studentesc §i caniinli, Cluj-Napoca.

92

NODURl GRINDJi.-8TALp PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT UNELE TIPURI DE ThfBINARI GRlNDA·SrALP PROlECTATE

iN TARA

----~--

93

I- 1

_J - 1

·2 - 2

Fig.S9.imbinare

grindi.stalp.

strucrurli partial prefabricatli. hali agroalimenlarli.

Sueeava. Fig.60. Imbinare grinda-stalp; strucnrrf pallial prefabricats, cii!dire Ploiesti.

94
NODURI GRINDA-STALP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

1- I

UNELE TIPURI DE IMBlNARI GRINDA-STALp PROIECTATE iN

TARA

95

1- 1

iii
,
I

~-~~~~~~~~

+4~+.--=-~+--'-=--;=-t2-2

Fig.61. Imbinare grindii-stalp, structurii partial prefabricatii, ~coalii 16 siili clase, lPig.1i2. Imblnare grindli-s!iilp," structura partial prcfabricata, bloc Cluj-Napoca,

96

NODURI GRINDA-STALP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

UNELE TIPUFJ DE iMBINARI GRINDA.-STA.LP PROIECTATE IN TARA

97

1- 1
· 3·

rl·

2-2

1- 1

3-3

;--t:I~~~~t
I I

--.

Fig.63.

imbinare grillda-stilp, industrial Reghin

e,

I 40 ! stnlctura pallial prefabricatll, grup scolar

Fig.6<I. lmhimm grinda-stalp, structura partial prefabricata, Iocuinte 11 niveluri.X'onstanta.

98

NODURI GRINDA-STALP PENTRU STRUCTURI DE BETON AR.\1AT

"~-"~"---~-----·1 ----1-~----~

UNELE TlPURI DE IMBINARI GRINOA-STALP PRDrECTATE iN TARA

99

Fig.65. tmbinare grinda-stalp,

srructura partial prefabrica1li, Facultatea Electrotehnica ra~i.

Fig,66.

Imbinare grinda-stJilp: structura partial prefabricata, cantina, Iasi.

100

NODURI GRINDA-SrALP

PENTRU srRUCrURI

DE BETON ARMAT

UNELE TIPURI DE iMBINAIU GRINDA-STALP

PRO!ECTATE

IN

TARA

101

2-2

Fig.67. Imbinare grinda-stalp, structura partial prefabricatli, grup hotelier Bucuresti.

Fig.68. imbinare grinda-stalp,

strucurra integral prefabricata, magazin 2 niveluri, Buzan.

102

NOOURl GRINDA.-STA.LP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

UNELE TIPURI DE iMBINA.ru GRINDA-STA.LP PROIECTATE iN TARA

103

1- 1

Fig.69. imbinare grinda-stalp,

structura

integral prefabricara, complex de magazine, Iasl.

Fig.70.

Imbinare grindlf-stalp, structuri integral prefabricata, social-culturala, Galati.

c1l1dire

----~---------------------------

106

NODURI GRumA-STALP

PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

UNELE TIPURI DE 1MBINARI GRINDA-STALP PROIECTATE iN TARA

107

1r Zr

4
%1

'2

2..

I
~

Fig.7J.

imbinare grinda-stalp, strucmra partial prcfabricata, spital Tg. Mures,

Fig.74.

tmbinare grindli-stiJp, s(ructurli imegral-prefabricata,· cladire social-culturalli, Galaji,

108

NODURl GRINDA·STALP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

UNELE TIPURI DE iMBINARI GRINDA·STALP PROIECTATE

iN TARA

109

1- 1

1 ._1

Fig.75. Imbinare grinda-stalp,

structura integral prefabricalii, hotel Bucuresti.

Fig.76.

imbinare grinda-stalp, social-culturala, Ia~i.

structurii integral prefabricatii,

clad ire

110

NODURI GRINDA-STALP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

UNELE TIPURI DE iMBINARl GRINDA-STALP PROIECTATE iN TARA

111

1- 1
..JO

-=..- 1 . '"

-= -=-~ .z: __; _~

--i" _._ ..e__

1__ ._L_

+....._:.2a_ _l_ _ ;

.:Yo

-I ~---------::
t:::,1 . I

!r-------~~ __
I t

~_J

• L.._ ....
• ____J. I _. __

.... ;

~I-I-·--·~

r--~- ---1 ~ Ir'------~---L~

I

I
J
!

:~
I

3-3

Fig.77. imbinare grindi-sIiJp, structuri partial prefabricata, ateliere interscolare cu 3 niveluri, Sibiu,

Fig.78. Imbinare grinda-sUilp, structma integral prefabricata, cantine 1500 locuri,

112

NODURI GRINDA-STALP

PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

UNELE TIPURI DE iMBIN}.ru

GRINDA.STAtp

PROmCTATE

iN TARA

113

1 -1

2-2·

11
3 3

I. Fig. 79. Imbinare grind1i-stlilp, structur1i partial prefabricatli, 50S. Pantelimon, Bucuresti. bloc locuinte Fig.SO. [mbinare grlndii-stalp, structure larnelar1i partial prefabricata,

5 niveluri, locuinte lasi.

114

NODURI GRINDA-STALP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

UNELE TIPURI DE iMBINARI GRINDA.-STALP PROIECTATE IN TARA

115

8(Q)

rr--

1
'X') I I

R'X.

D<

2j_
2-2

~~
"""'\Grinda _ pN,/06nCOro

1
'---.
,---'-.

~. !II

~ [_

I I I I II !

Fig.81.

lmtnnare grindli.-smlp, structurli.lamelarli. partial prefabricata,

Ia~i.

I
Fig.82. lmbinare grind1i-stalp, structurii integral prefabricate,

11 niveluri, locuinje

cantina. 600/3, Tg. Mures,

116

NODURI GRINDA-STALp PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

UNELE TIPURI DE iMBINARI GRINDA-STALP PROlECTATE iN TARA

117

_ dupa modul de rezemare sau de nerezemare a grinzilor pe stalpi, respectiv

distanta dintre capetele de grinda ~i nod;

_ dupa sistemul ~i materialul de legatura dintre capetele grinzilor ~inod; ~ dupa forma capatului de grinda; _ dupa mecanismul si nivelul de transmitere al tensiunilor la partea superioara a _ dupa modul de armare in vederea micsorarli efectului contracjiei; _ dupa sistemul de armare a nodului asociat imbinilrii ; _ dupa nivelul de asigurare a continuitlitii la diferite sarcini; _ dupa modul de ancorare a armaturilor superioara si inferioara ale grlnzilor; _ dupa aspecte tehnologice, de productivitate, de reducere a manoperei pe santier Se observa nurnarul mare al criteriilor de selectie. Sintetizand principalele tmbinari

grinzilor;

etc.

analizate, se obtin urmatoarele mari grupe: _ cu continuitate totala sau partialli a stiilpului; _ eu sau tara profile metalice de Iegatura: _ eu sau tara sudura realizata pe santier; _ cu capatul grinzii in forma de pana, cu zimti sau cu alveole; _ ell transmiterea tensiunilor la partea superioara a grinzilor prinarmaturi sudate, prin ermaturl ancorate prin aderenta sau mixt, dupa tipul planseului (prefabricat, cu predala
etc.);

_ cu sau rara mustali intermediare pe inallimea grinzii; _ ell sau rara armare speciala in nodul asociat imbinarii. Menlionam ea tmbinarile analizate au fost elaborate in perioada cand in lara noastra nu exist au recomandari oficiale de proiectare pentru nodurile grinda - stalp,

6.2. Pentru cladlri industriale

Ne vom referi la solutiile de imbinare a structurilor in cadre prefabricate din beton armat, atiit pentru halele parter cat si pentru halele etajate. Aceste imbinari se practicau in lara nostra in perioada anilor 1968 ... 1981, ele fiind seiecnonate din studiile intoemite de I.P.C.T.

!for/or If

f'OO

Prefabricarea reprezintii factorul principal de crestere a eficientei executiei structurilor pentru hale industriale. Amplasate, in multe cazuri, pe considerente ale simplificarii. formelor e1ementelor prefabricate si ale usurarii tehnologiei de montaj. in zone de solicitari maxime ale stmcturii in cadre. respectiv in noduri, imbinjirile reprezinta puncte sensibile.ale structurii prefabricate; datorita acestui lucru, a fost necesar ca tmbinarlle sa fie concepute ~i executate astfel incat structura sa eorespunda conditiilor de rezistenta si exploatare pentru care a fost proieetata. Imbinarile ce vor fi analizate se refera atat Ill.structurile partial prefabricate dit ~i
la structurile integral prefabricate. Imbinarile prezentate se incadreazli in urmatoarele tipuri:

§i INCERC - Bucuresti.

Fig.83.

tmbi,!are grlnda-stalp, structura integral prefabricata, dlidire social-culturala

~~.

- articulatii partiale;

_ ell continuitate partial a numai pentru indirdiri de exploatare;

119 118
NODURI GRINDA-ST ALp PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT UNELE TlPURI DE iMBINARl GRINDA-STALp PROIECTATE iN TARA

- cu continuitate totala, Articulatiile partiale sunt imbinarile utiIizate la nodurile stmcturilor in cadre de hale parter. Aceste imbinari pot prelua in exploatare un moment incovoietor de valoare limitata. La solicitari ce depasesc momentul capabil al acestor legaturi constructive prin plasticizarea acestora, imbinarile se comporta in continuare ca articulatii perfecte. ' Acest tip de imbinare este utilizat curent la structurile de hale parter, sau la planseele de acoperis ale halelor etajate, datorita avantajelor pe care le prezinta: - schema statica clara a structurii; - grinzi identice in toate deschiderile: _ tehnologie relativ simpla de montaj ~ide executie a imbinlirilor pe ~antier; - reducerea solicitarilor seismice;· .. _ siguranja structurii sub actiunea indirclirilor verticale ~i seismice nu depinde in mod esential de calitatea executiei imbinilrilor pe santier etc.. Sunt de remarcat ~i dezavantajele acestor solutii: . _ rezerve de capacitate portanta mai reduse fala de 0 structura cu un grad mai mare de nedeterrninare statica; _ asigurarea rezervelor ~i a stabilitatii generale a structurii, exclusiv in zonele de
incastrare a stalpilor in fundatii; _ distributia mai dezavanteioasa a solicitarilor in grinzilestatic determinate fala de

La construct iile curente de hale ctajate se utilizeazli in special imbinari de .eontinuitate partialli, umede. Continuizarea armaturilor se obtine prin sudura sau pet.recere, iar betonu1 monolit tumat in imbinare se considera di asigura continuitatea betonul?l, ast.fel ind!.t imbinarea in ansamblu lucreaza ca un element obisnuit de beton armat.Uneon, se .tme seama in aprecierea comportarii imbinarii de efectele la suprafata de contact pr~fa?ncat-beton monolit. respectiv fisuri initiale din contractie- La imbinarile care transnnt §1 f?rt~ taietoare importante, fala de contact a elementului prefabricat se poate prevedea cu dmll,

praguri, alveole evitarea aglomerarii de armatura este avantaJos sa se aplice p~rocedeul de . Pentru etc. betonare in doua ctap; sau sa se mute tnnadirea stru pului deasupra planseelor- In ~cest c~, .continuitatea montajului se poate asigura mai greu (numai la supraf~te cons~ru:te mar~), deoarece rrebuie sa se ia in considerare timpul de intarire a betonului monoht, in special la joantele stalpilor. Se poate accelera executia, folosind cimenturi cu intarire rapids sau prin e~afodaje sau alte sisteme de sprijinire temporara a staIpilor. . . . . Reducerea sau chiar eliminarea innadirilor sudate in nodun·se obtine m~ usor ?r~ adoptarea unor zone de suprabetonare a grinzi1?r (IU~r~d deci in final. cu sectmne mixta) §i a unor solujii structurale mixte, cu elemente tntregi din beton monoht.. . . Imbinarile cu beton turnat la fata locului sunt mai putin senslblle la eron de
v •

executie.

o schema continua;

. ., . La unele solutii, in faza initiaHi de montaj, se folosesc ~l imb marl sudate cu piese
v • •

_ lungimi mari de flambaj pentru stalpi ce pot impune sectiunile stalpilor din

conditii de zvelteje, inaintea condijiilor de rezistenta etc. . Imbinarile ell continuiuue parfiata sunt folosite curent in realizarea nodurilor structurilor de constructii industriale in cadre etajate. Indiferent de varianta constructiva aleasa, la aceste tmbinari se realizeaza continuitatea totala pentru toate indirdirile ce apar dupa intrarea in lucru a imbinarilor, respectiv inciircarile de exploatare si extraordinare. In

faza de montaj, grinzile se comports ca simplu rezemate pentru tncarcarile din acesta faza respectiv greutatea proprie a grinzilor, a elementelor de planseu mont ate, tncarcarea utila de montaj etc. Realizarea continuitatii se obtine in general. prin continuizarea armaturilor (petrecere san sudura) si monolitizarea nodului. Uneori se folosesc variante "uscate" de realizare, exclusiv prin sudare de piese metalice, Imbinarile cu continuitate tolala, similare unor legaturi monolite care sa transmita in. intregime ~f~rt~rile ~e. continuita~e, in general nu se intalnesc la c~nstruC1iile prefabncate, datonta dificultatilor de realizare, Pentru a se obtine continuitate totala inclusiv pentru incarcarile din faza de montaj .. este necesara fie rezemarea provizorie continua a grinzilor in faza de montaj, fie realizarea imbinarilor prin precomprimare, ambele solUlii fiind in prezent etl utilizare rara. Din punct de vedere al soluliei de alcatuire construct iva, imbinlirile se pot clasifica in: _ imbinari umede, prin betonare la fala loeului; _ imbinari useate, prin sudarea unor piese metalice; - imbinari cu buloane; - imbinari precomprimate. Uneori, se intalnesc in practici combinalii ale acestor tipuri de imbinliri.

metalice de legatura (placute inglobate, eclise etc.). , . imbinarile uscate se intiUnesc la unele solujii pentru hale parter, m reahza:ea ~e articulalii partiale la nivelul acoperi§ului. La rezemarea grinzii pe stalp se. sudeaza Pr1~ intermediul ecliselor piese1e metalice inglobate in elemen!ele. ~n~fabncate, un~on protejandu-seintreaga imbinare uscata prin ~ng:obare in bet~~. Imbmar~le uscate permit 0 transferare mai rapida a eforturilor; ele eer insa rolerante ~Cl la e~ec~t~e.. Experient a aratat ea durata de execulie a structunlor cu 1mbman uscate scade cu a 20 _ 40% faja de cea a unor strueturi sirnilare eu imbinari umede. Imbinarile cu buloane sunt folosite in ultimii ani in tara noastra mal ales la halele
v •

parter. Ele solicita precizie mare de executie. .. . ~ 1mbinarile prin precomprimare redau caracterul de contmUltate alst~ctunlor. In general, ele se folosesc la imbinarea griitzilor prefab'ricate cu stal~~i, precum ~l a tro?soa~ nelor de stalpi superior sl inferior, prin cabluri drepte sau curbe, tije sau buloane de m~ta rezistenta- Efectul de continuitate se poate obline si prin cu~lare.a arma~nl~r pretensionate. Din punct de vedere al montajului, solutia aceasta este mal pUtl~ avantaJ.oas~, deoarece precomprimarea nu se po ate realiza decat dupa i~t~r~rea beton~l~l monobt. din . ceea ce intarzie executia. De asemenea, aceste imbman sunt senslblle la eron de ros t un, ·d· . fabricatie ~i de montaj. Utilizarea lor apare indieata 1a structu~il~ cu de~ehl. e__n. man. . in fig.84 ... 102 sunt prezentate une1e tipuri caracten~tlce de Imbman, practlcate nata la cladiri industriale executate in tara noastra in perioada mentlO . • Tipurile de imbinari grinda - staIp specifice cl~dirilor. indllst~ale~ pentro care du~a anu11981 s-au flicut multiple cercetfu'i experiment ale ~1teoretlce, la dlfente laboratoare dm lara noastra, vor fi cuprinse intr-un alt volum.

120

NODURI GRINDA-STA.LP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

UNELE TIPURI DE !MBINAR[ GRINDA-STA.LP PROJECTA')"E iN

TARA

121

prefClonc-al

co console lungi

[;;;c(;16--:--

c:t -

SHlpi co consolo lun:;" ..

ct)-

RezernareO'

elemenklor
S'rt'nz/lor

'prine/pale

ck plcmseu

deasujJrct

Elemenfde

h)- ReZemqreCf e/ern_en(eJor c(e ?/O:I7~eu 9rtn.l;/or prine/pale.

In {'no 1/;17780'

b -- SHip" cu corrsole scurle .

Fig.85. Solujii tipizate integral prefabricate; in perioada 1970-1972~

Fig.84. Solutii tipizate mixte In perioada 1968-1972. Detalii nod central.

122

NODURI GRINDA-STALP

PENTRU STRUCTURt DE BETON ARMAT

UNELE TIPURI DE IMBINARI GRINDA-STALP

PROIECTATE

iN TARA

123

E/ernen! de lanseu de tip c/iesoo din befon

C/rmet!

su'O~;~""ra ,_Planfeu
ch~sOClne'

~r"~~~-----------~

din

orinda" rim::lix:lld prel"CYbrtCalC;

rnonol/f , eu console .pe .n/ve/ur/

sN'j, dIn .6elon orroo/: Ivrnet!

I

b, - Plan.seu d,n . Fl:t'/ "co go/uri.

Fig.86. Solutii tipizate mixte, cu grinzi de rigidizare monolite. Fig.87. Solutie tlpizati mixra, cu grinzi de rlgidizare prefabricate.

124

NODURI GRINDA-STALp PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

UNELE TlPURI DE }MBlNARI GRINDA-STALp PROIECTATE iN

TARA

125

q - 6nnzi

de rlg,dt'z:.are co $ecf/une "T " -".

mono/dCi

secf/une

Nod cac/r-c) frcmsversct/

b. - Grinzi de rtgidizCtre

cu seci/une

" 7 T 'I·.

E/emenl

lronsversa] - .l)efCf/fu capo';.

0

Fig.88. SolUlii tipizate cu stalpi prefabricaji,

Fig.89. Nod cadru trans~'ersalla

haHi tipizata etajatli, de mare deschidere.

126

NODURI GRlNDA·STALp

PENTRU STRUCTURIDE

BETON ARMAT

UNELE TIPURI DE iMBlNARI GRlNDA-STALP

PROlECTATE

iN TARA

127

sudc;;ede-musT6l;
din $lilp.,

Bore de Clmrlrw,jdie

q-

Sfrucfura

in/egreti
ell

console Iv,,:;""

prefdbr./c,

aM

CfJ

sHip;

sec I,..:;:.~.;..;n",e;...."

'-",-.:!.,-

\ Grinc/a frcmsv.

~!

premOr. co sU/Jfvbt:f.

olel hefr:,f)

SECr.

1-1

b - s/rvc/urii

cu sfJ1pi prektbr/r:ct!; cd cctpdel si rnu.:rfali pc 4- direct/i, g,rinz'- prefa.bricofe <ii' . /,lanyee furno'k monoid.

Fig.90. Detalii nod central. haUl pentru industria usoara,

Fig.91. Detalii de noduri centrale. la structuri pentru industria chimidi.

128

NODURI GRINDA·STALP PENTRU STRUCTURI DE BETON.ARfl.fAT

UNELE TIPURl DE {MBINAR! GRINDAhSTALP PROIECTATE IN

TARA

129

EL£ VA TIE

{ClIO

i __ELEVA1/£;

soda Ie demus/a !tie dJn sNIp. .

BClre. de co.r]itnur/Clfe

~---~--------~==

12

_bare dIn grlnda musla(de

sudcde cu ec/rs» de
din sfilp

6.00

u
1,· 1

~.:rg._'__ .

.sECT/liNE

ELEVA TI£

fQ'ZeY

II

?LAN

:::_-::~j-fJn
=i=»
fL~c:h_fJFlh'C/z

S£CTIUNE

2- 2

Arma

It/reF

chh slM
Of

Ec/istJ d<'.' in&dire

dIn

3-:a~monolif

-.-

-+---,50",,--1/5.1~m,

~~J

Flg.92. Structuri cu stilpi prefabricati pe niveluri, la structuri pentru industria usoara.

Fig.93. Nod central, structurli etajata pentru .. ndustria chimica, i

130

NODURI GRINDA·STAi,P PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

UNELE TIPURI DE iMBINARl GRINDA·STALP PROlECTATE iN TARA

131

a.. sHIp prefahricaf

co 'console

;:scul'fe

~~l
6... - Nod de plctn,!eu
su rabetonare
cor-errt ,

~I

I!

sec/tune

A-

n;p I/t;

CJ Penfru

monla)

nero //u

sfi'f;?_

01 ..:1'

r
.

~Ll .....
sfiip
prefcthriccd

wnfr-o

bl.lcolr:ico console vcur/e.

Fig.94. Strueturil integral prefabricata, eu sta!pi continui cu console scurte.

Fig.95. Structura mixtil eu staJpi prefabricati ~i lansee din beton annat monolit. p

132

NODURI GRlNDA-STALP PENTRU STRUCTURl DE BETON ARMA T

UNELE TlPURI DE iMBINARI GRlNDA-STALP PROIECTATE iN TARA

133

0.:' _ Clad/re

adm/ms!raliVQ.

Irarna

(7.20 .. 5. ¥O) x 6.00m

de fOrma ..U "

.DefahiJ

noel mar9in(1/

sectiune pTih 9r!.'nda

iroRSVerJC1la
.PIasa

secfiune prin !JrindCl

, lon!]ifudmcl/a
PIasa sudafij

st.Jobl6

Ilue/inak]
Grinda pr"ncipala prefens/oncdo (I. = !2m)
C, -

Console melctlke

de fOrma. U" .

p,:edaia klan

prtfCorr>pr,

su ro6efonore

Ahdier

~coClla.

Tramet

/2.x 6 m
Fig.97. Solulie de structurii integral prefabricatii.

Fig.96. Structuri etajate integral prefabricate.

134

NODtJRlGRlNDA-STALP

PENTRU STRUC'rUlu DE BETONARMAT

.o.lOliu . nod

£L.cVATiE
Grlnci,j lon~dud;"nafo mono }fd.

SECT/UN!

2 -2

t:/...

$/NelurOdq,.~1on armttldlailu"la

cAf,

eIem·~hnt1 tkl{D,pvce·

/rnbin6rik 8inl- rI·'~L>II~'/q.' dt:vrmta (q/ri dT m1<l'u,.,; 0'aIIrhQ. I'«JtliZinth .. dinlNl . 1w«1Iri.

!
I

_J
ell

S£CTIUIYt=

1-1

Flg.!I8. Solupi de S~lUri

1mbinJri umede ..

Flg.99. Noucentral

cit precomprlmare,

structuril ~tijaili pentru industria Uioaril.

136

NODURI GRINDA-STALP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT UNELE TIPURI DE iMBINARI GRINDA-STALP PROIECTATE IN TARA

Vort"cmfa "a "

T
o Q) ..;

S
A

137

--r---;---

I .JO

_j_-

Cruce

p/clna.

Plan.

.
A - A - voronfa"

S(!'c/ti;me

a'.

Fig.IO!.

Structuri alcliruiti'i din croci plane prefabricate,

preini,hoS& _

secf,"une

A-A

- varion/CI .. b

II

Fig.l0D. Structuri cu elemente plane de tip, cruce din beton precomprimat. Fig.lD2. Structuri alclitui!ii din elemente prefabricate spatiale.

7
SCURTA SINTEZA A CERCETARILOR REALIZATE PE PLAN MONDIAL

SCURTA SrNTEZA A CERCETARILOR

REALIZATE

PE PLAN MONDIAL

139

Bicenkov si Bespaiev [14; 17] prezinta rezultatele cercetlirilor pe noduri, pentru cHidiri multietajate, la acjiuni dinamice altemante. Din lucrarile mentionate prezentam unele concluzii : _ la sarcini alternante dinamice nodurile se distrug la compresiune; _ incardirile altemante ciclice mic§oreaza considerabil rezistenlanodurilor de beton annat (0 singura indrcare ciclica mtcsoreeza rezistenta eu 17%, 1000 de cicluri cu 42 %); _ tncarcarea alternanta ciclica mic~oreaza substantial rigiditatea nodurilor; _ se propune pentru zone seismice, un coeficient al conditiilor de lucru egal cu 0,65. elemente Popov, Bertero ~i Krawinkler [136] au prezentat comportarea ciclica a trei de beton armat puternic forfecate. Din numeroasele concluzii, select am

urmatoarele: _ comport area la inversari de sarcini mari de torfecare este cu totul diferita de cea observata la incercarile eu incardiri monoton crescatoare: _ la armari adecvate se obtin ductilitati mari 1a rotire; _ este absolut neceser a se cunoaste relatiile M-rf;I§i T-"( care sunt in stransa legatnra eu regiunile critice; . _ alunecarea armaurnor in zona de ancorare scade mult rigiditatea elementului; _ la forfecari mari, relatia T-"( guverneaza comportarea elementului. Ductilitatea la tncovolere poate scadea brusc, dad! regiunile critice au armaturi neadecvate; _ reztstenta la forfecare a unui element tncovoiat se mic§oreazli tatnversari importante ale deformaliilor la tncovoiere. Aceasta micsorare a rezistentei 1a forfecare, Ia indirdiri ciclice altern ante , se poate datora: reducerii zonei de compresiune: degradarii rezistentei la incle~tare; degradarii aderentei de-a lungul etrierilor; pierderii aderentei la armatura principaUl. §i exfolierii inveli~ului de beton; _ cand actiunea "grinzii cu zahrele" se degradeaza, forfecarea este preluata de efectul de panaa armaturii principale; . " majoritatea deformatiilor din forfecare suntcauzate de deplasarlle mari transversale, dupa una sau doua perechi de fisuri principale, din intinderi diagonale, fisuri care se intersecteaza; _ capacitatea de rezistenla nu creste liniar cu marimea sectiunii si tndesirea etrierilor; _ pentro deformatii de forfecare mici, buclele nlsterezis P-o sunt de forma "surub", iar defonnatiile mari de forfecare dau buclei forma de "croset", marcandu-se in acest caz

Numeroase studii asupra comportarii imbinarilorgrindli·- stalp din beton annat au fost ~fectuate de-a lungul anilor de catre diferiti cercetatori. Majoritatea acestor cercetari, totusi, nu s-au axat direct pe studierea comportarii seismice, ci, mai degraba, pe studiul proprietatilor de rezistenja minima. Este regretabil faptul cli din incercarile efectuate nu s-au objinut mai multe informatii asupra comportarii la actiuni seismice a probelor. Acest lucru s-ar fi objinut prin incarcari reversibile alternante, tara a se pierde proprietatile de rezistenta dorite. In ultirnii 30 de ani, totusi, s-a pus mult accentul pe studiul comportarii seismice a elementelor din beton armat §i a componenjilor saL In 1953, Suzuki [153] a trasat 0 singura bud a histeretica la grinzi din beton armat, experimentarile efectuandu-se la Universitatea din Tokyo. In continuare se prezinta sinteza cercetarilor care au urmat, in ordine cronologica. Primele incercari experimentale pe imbinari grinda - stalp au fost efectuate in cadrul societajii Portland - Ciment din S.U.A., la tnceputul anului 1960, fiind publicate de Hanson ~i Conner in anul 1963 [59]. Aceste incercari au devenit etalon pentru tncercarile care au urmat. Hanson §i Conner [58] au incercat imbinari grinda - stalp din beton armat la scara naturala, simuland imbinarile exterioare ale unei structuri inalte, Hanson ~i colaboratorii [60] au incercat §i alte probe de imbinari grinda - stalp §i au conchis ea acestea aveau 0 ductilitate mult mai mare decat valoarea dedusa prin calcul. Ca rezultat al a~estor .s~udii, Clough a p:opus curbe de raspuns a pierderii rigiditatii pentru comportarea histeretica [31]. Bertero §l Mc.Clure [7] au tncercat 5 modele de cadre portal din beton armat pentru a evidentia faptul ca rezistenta la aderenla in zonele critiee §i rigiditatea epruvetelor au fost deteriorate, ca rezultat al indirclirilor ciclice alternante, rezistenta limita nefiind redusa, Corley ~i Hanson [33] au prezentat un procedeu pentru proiectarea lmbinarilor grinda - stalp la structurile in cadre supuse la actiuni seismice. Townsend [163) a incercat 32 de imbinari grinda - stalp din beton armat la scara 1/2,. ~v§.nd ~talpi~s_olicitaj:iatat Ia compresiune cat ~~la intindere. Lucrarea mai cuprinde studii teorence privind curbele histeretice Ia moment incovoietor, functie de efortul curgere §i de nivelul de deplasare. Poleacov (131] a prezentat rezultatele cercetarilor efectuate in cadrul N.1.U.B., T.N.I.I.E.P., T.N.I.I.S.K., Tbil S.N.I.I.E.P. §i alte institute de cereetare din fosta U.R.S.S. Au fost propuse relatii de calcui §i unele detalii constructive.

~i 0 scadere a capacitatii de disipare a energid;

_ degradarea rigiditaiii elementelor incovoiate este functie de incovoierea maxima

si de deformajiile de forfecare suferite de element; _ daca. nu inrervin defonnatii mari de forfecare, modelul propus de Clough simuleaza indeaproape buclele histeretice experimentale. Celebi ~i Penzien [27] au prezentat rezultatele obtinute pe subansambluri speciale cu imbinari grinda - stalp. In Iucrare sunt prezentate urmatoarele concluzii: _ parametrii importan!i care influenteaza comport area la forfecare pentru solicitari din moment si forta taietoare sunt raportul deschidere/lajnne, procentul de armare longitudinala si efectul efortului de forfecare nominal. Variajia rezistentel betonului nu apare a fi importanta; _ rezistenta Ia forfecare in regiunile entice este mult afectata de gradul de tnclesrare, de actiunea de fixare ~i de gradul de macinare;

140

NODURI GRINDA-STA.LP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

SCURTA SINTEZA A CERCETARILOR REALIZATE PE PLAN MONDlAL

141

- efectele neliniare in buclele histeretice {oIla - deformatie apar datorita efectului Bauschinger; - modelele folosite panli acum (elasto-plastice de tip Ramberg-Osgood sau cu degradarea rigiditalii, a lui Clough) pentru prezicerea relatiilor forja-defonnatie nu sunt corecte cand influenta fortei de forfecare este mare; - tncarcarea dinamica nu influenteaza mult degradarea rigiditatii ~i nici absorbtia de energie, pentru 0 ductilitate cuprinsa intre 1 ~i 4. Singura influenta a incardirii dinamiee pare sa fie cresterea rezistentei la curgere eu parra la 20 % ; - micsorarea rezistentei grinzilor eu aceeasi secjiune este mai mare la rapoarte deschidere/lapml mai mici; - absorbjia de energie a grinzilor seade continuu la inelirdiri ciclice, avand aceeasi amplitudine a deformatlei. . Park ~i Paulay [1201 fae 0 analizli detaliata ~i la zi a tuturor cercetlirilor efectuate in domeniul structurilor de beton armat amplasate in zone seismice. In capito lui 9 al cfu1H sunt prezentate probleme de aderenta-ancora]», iar in capitolul 13 imbinll.rile grinda-stalp. Paulay T. [1231 prezinta principiile filosofiee ale proiectarii la capacitate, aplieate eadrelor de beton armat ductile. Autorul mentioneaza ierarhia mecanismelor de cedare ~i prezinta unele tehnici de caleul simple. Sunt examinate in detaliu mecanismele de rezlstenta la forta taietoare in noduri. Jirsa [70J a examinat un mare numar de cercetliri pentru a da unele indicajii privind progresele actuale ~i pentru a se sublinia domeniile care necesita atentie, S-a sugerat ideea ca cercetarile viitoare sa fie fiicute pe subansambluri spatiale supuse la indirdiri ciclice dupa trei directii. Blach [18] face 0 ampla expunere privind studiiIe analitice ~i experimentale intreprinse in cadrul Universitadi din Washington, referitoare la elementele de beton preeomprimat ~i prefabricat. In publicatia SP - 53 a ACI [1851 sunt lucrari de sinteza a rezultatelor obtinute de diferite laboratoare de pe glob. In aceasta publicajie semnallim urmatoarele lucrliri care sunt in stransa legatutli eu eomportarea imbinarilor grinda-stalp: - Bertero ~i Popov prezinta comportarea seismica a cadrelor de beton armat incovoiate ductile; - Uzumeri prezinta curbele histeretice pentru imbinliri de beton armat; - Henoger prezinta un nod ductil din beton armat cu fibre de ojel, pentru structuri rezistente la cutremur; - Hassan ~i Hawkins prezinta probleme de ancorare la actiuni seismice, precum ~i probleme de determinare a earacteristicilor privind ancorarea barelor de armatura la

_ Penelis, pentru cercetari de laborator privind imbinlirile elementelor prefabricate de beton armat; . _ Diaconu, Vasilescu ~i Palamaru, pentru studiul experimental al imbinlirilor de beton actionate static; , . - Barakat ~i Loov, pentru lucrarea privind 0 noua imblnare a grinzilor prefabncat~, _ Tanabe si Regni, pentru studiul rigiditaji! nodurilor strueturilor asamblate dtll clemente prefabricate; . _ Bljgner, pentru lucrarea privind caracteristicile neliniare ale imbinanlor ~~; d _ Tassios ~i Vintzelaeon, pentru analiza caracteristicilor de deplasare la forte e forfecare a imbinarilor precomprimate; .• _ Clarke si Symons, pentru Iuerarea privind rezistenta bieletelor metallce In imbinlirile grinda-stalp prefabricate; . _ Reinhardt ~i Stroband, pentru studiul comportlirii imbinarilorimplinate-forfecate, _ Wibby, pentru prezentarea cornportarii structurale a unui tip special de nod, la imbinarea elementelor de beton prefabrieat, pentru constructii indusrrializabile; ,. _ Departamentul de inginerie civila din China a prezentat cercetarile pnvtnd imbinarile grinda-stalp la cadre de beton armatprefabricate; _ Gatti, pentru comunicarea privind nod antiseismic intr-o structura in cadre etajata, prefabricata, folosind beton expansiv. .. Celelalte lucrari ale Simpozionului au avut ca tematica comportarea altor upun de imbinari, preeum ~i probleme de izolare termica specifice imbinarilor.. .' Forzani Popov ~i Bertero in [50] prezinta in detaliu cercetarile teoreuce ~l experimentale privind comport area subansamblurilor grinda-stalp realizate din beton u~or.. Viwathanatepa, Popov si Bertero in [1741 se ocupa de eomportarea la a_.etl~m seismice a subansamblurilor grinda-stalp interioare. Din concluziile lucrlirii menllOnIDll

urmatoarele:

_ pentru sarcini mono ton crescatoare, prezicerea bazata pe modelul elasto-plas 11 delu ~ ~ . ~, ., este exacta. TOtU~l, pentru d ep 1asan man, in zona d e conso lid are e 1as tit' as lCa , mo 1 o-p are disipare de energie considerabil mai mare decat eel real; . _ prezicerea folosind modelul de degradare Clough concorda toarte bme cu rezultatele experimentale;· . in _ lunecarea barelor in nod influenteaza substantial raspunsul subansamblulul 1 timpul incarcarii monotone; la incarcarea ciclica aceasta influenta se mareste, , Park ~i Keong [122] indica necesitatea unei inaltimi minime a zonei eO~I?rll~at~ in regiunile articulatiilor plastice ale riglelor, pentru a se obtine 0 comportare ductda, can nu exists armatura transversala speciala pentru fret area betonului. S-a ilustrat de asem:en~a faptul cii armatura comprlmata trebuie sli aiba suporturi laterale adecvate (etrten). d forfecare Cercetarile experimentale prezentate au demonstrat necesitatea armaturn e . verticala in nod care tmpreuna eu fretele orizontale, trebuie sa asigure formarea unu~ mecanism efectiv de preluare a fortei de forfecare. Armature de forfecare prevlizUta numal in miezul nodului nu asigurli efectiv un meeanism de tip grinda eu zabrele pentru preluarea ea eforturilor de forfeeare. Autorii propun 0 forma modiflcata a ecuatiei privind preluar
• w"

nc

sarcini seismice;
- Selna §i Lawder prezinta comportarea seismica biaxiala a cadrelor in domeniul inelastic. Din lucrarile Simpozionului RILEM - CEB - CIB jinut la Atena in septembrie 1978, [188] mentionam urmatorii autori: - Vasiliev, Matkov, Buchenkov ~i Ivanov, pentru comunicarea privind imbinariIe cladirilor multietajate, prefabricate din beton armat; - Dragosavic, pentru eomunicarea privind capacitatea de incarcare a lmblnarilor dintre elementele prefabricate; - Cizek, pentru lucrarea nod de cadru la un sistem de constructie asamblat, pentru o hala din Bratislava;

forfecarii in nod. • ~. • e Blakeley, Edmonds, Megget ~i Wood [20] au preze~tat mcercan la lDe.~car ciclica a doua noduri grinda-stalp de beton armat reproiectate. In concluziile lucrarn sunt aduse contributii importante privind modul de armare al nodului imbinarii.
v

142

NODURI GRINDA-STALP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

SCURTA SINTEZA A CERCETA.RILOR REALIZATE PE PLAN MONDIAL

143

Thompson ~i Park [162} determina analitic raspunsul structurilor realizate cu elemente precornprimate, partial precomprimate sau beton annat obisnuit , la care se cunosc ductilitatea, absorbtia de energie ~i caracteristicile de. degradare a rigiditatii. Bertero [6}. pe baza unei sinteze la zi a cercetarilor, expune aspecte deosebit de interesante pentru cercetarile viitoare, aspecte din care mentionam: - necesitatea studierii capacitatii de rezistenta a nodului linand cont de planseu, de incarcarea tridimensionala, de excentricitatile elementelor ce intra in nod, de cantitatea ~i de tipul armaturii transversale si longitudinale; - necesitatea urgenta de a se studia rigiditatea nodului, degradarea ei ~i capacitatea de disipare a energiei; - importanta elaborarii de modele matematice simple dar corecte pentru a se studia efectuI comportarii nodului asupra raspunsului seismic al cadrelor spatiale: - pana ce se vor obtine informajii suplimentare, proiectarea nodului va trebui sa se bazeze pe regulile severe prezentate de autor, sau pe filozofia pastrarii nodului in domeniul elastic, prin deplasarea regiunilor critice in grinzi, departe de fejele stalpilor. Popov [135} prezinta mai multe tipuri import ante de curbe histerezis intalnite in practica inginereasca. Curbele ilustrate se bazeaza, in special, pe lucrarile experimentale efectuate la Universitatea Berkeley din California. Autorul exarnineaza In continuare importanja curbelor histerezis pentru stabilirea comportarii generale a structurii, referinduse la procedeul spectrului de raspuns In calculul seismic. Autorul subliniaza ca evaluarea rezultatelorexperimentale precum si stabilirea contribujiei lor la proiectarea seismica a structurilor constituie 0 misiune importanta ce sta in fata inginerului, Relajia intre procedeul spectrului de raspuns ~i procedeul de proiectare din codurile obisnuite este examinata de asemenea. Lucrarea lui Popov face ~i 0 comparatie interesanta intre rezultatele objinute pe subansarnbluri din beton armat ~i ceJe metal ice, precum si 0 discutie a factorului de ductilitate pe material, element, subansambluri sau structuri complete. Din conc1uziile

autorului semnalam urmatoarele:

- experimentarile pe elemente sau subansambluri la sarcini ciclice severe asigura o cunoastere directa si satisfacatoare a comportarii acestora. Rezultatele objinute pot conduce Ia detalii imbunatatite, in acest scop fiind de dorit probele de dirnensiuni mai mati. Autorul considera necesar, pentru acjiuni seismice puternice, un coeficient de ductilitatede ordinul demarime 6. Din cauza multor factori nesiguri, in proiectarea seismica, 0 mare parte din siguranja trebuie bazata pe comport area ductila, care face ca 0 structura sa tolereze mai mult preluarea fortelor seismice; - procedeul spectrului de raspuns constituie 0 metoda practica rajionala pentru proiectarea seismica. Criteriile dezvoltate pe aceasta baza necesita 0 actualizare continua, deoarece numarul de lnregistrari de cutremure putemice ramane mic. Autorul atrage atenjia asupra folosirii acestor spectre pentru structurile cu curbe histerezis degenerate. Paulay §i Scarp as [126] prezinta rezultate teoretice ~i experimentale privind comportarea nodurilor grinda-stalp exterioare. Se demonstreaza necesitatea armarii cu bare intermediare verticale in nod, precum ~i unele probleme privind mecanismul de cedare la acest tip de nod. Fenwick §i Irvine [46J descriu rezultatele experimentale §i teoretice obtinute pe noduri avand diferite tipuri de armare. Lucrarea conjine date prejioase privind concepjia si detalierea nodurilor. Meinheit §i Jirsa [88}, dupa 0 sinteza a cercetarilor privind imbinarlle grinda-stalp,

au ararat ca obiectivele urmarite au fost in general diferite, cu toate ca scopul a fost unic. Pe de alta parte, varietatea programelor de incercare a facut ca rezultatele experimentale sa nu poatafi comparate direct. Autorii subliniaza faptul ca s-a acordat 0 importanta majora comportarii seismice, studiindu-se mai putin fenomenul de baza al forfecarii la Imbinari, Sunt evidenjiate 5 moduri de cedare in regiunea imbinarii: - din incovoierea ductila a grinzilor; - articulatii in stalpi: - distrugerea acoperirii de beton a armaturii nodului propriu-zis; - pierderea ancorarii armaturii; - cedarea nodnlui prin forfecare, Autorii realizeaza un vast program experimental, din care sintetizam urmatoarele rezultate: - armatura transversals in nod a imbunatafit capacitatea de forfecare, dar nu in rnasura in care indica regula de insumare; . - cresterea procentului de armare Iongitudinala a stalpului nu a produs cresteri sirnilare a rezistentei la forfecare ca in cazul maririi arrnaturii transversale; - grinzile transversale neincarcate au imbunatajit capacitatea de forfecare. Cresterea cea mai mare, aproximativ 20%, s-a observat in cazul in care grinzile transversale au acoperit in mare parte faja laterala a stalpului; - sarcina axiala din stalpi nu a influentat capacitatea de forfecare limita a noduIui, la sarciniaxiaIe de compresiune mai mari, iar capacitatea de forfecare la aparijia fisurilor a crescut in nod; - geometria nodului nu are influenta asupra rezistentei la forfecare, atilt timp dit aria de forfecare ramane constants: - s-au objinut date privind rezistenja la forfecare ~i natura degradarii capacitajii de forfecare la sarcini alternante repetate, iar pentru sarcini monotone, limite de variatie, S-a inregistrat 0 variatie importanta a capacitatii de forfecare la alternare de sarcina. Pillai ~i Kirk [130] au prezentat probleme privind ductilitatea Imbinarilor grmdastalp pentru structurile in cadre integral prefabricate: Este demonstrat, pe baza unor cercetari experimentale minujioase, ca rezistenta, rigiditatea, ductilitatea si capacitatea de disipare a energiei la imbinarile din elemente prefabricate sunt comparabile eu cele ale Imbinarllor monolite. Regiunea critica a Imblnarilorincercate, asa dupa cum s-a observat din alura cedarii, se pare ea este zona comprimata a grinzii; se propune ca aceasta zona sa fie analizata in continuare, in studii viitoare, Fillipou, Popov, Bertero in [49} au prezentat un model analitic foarte apropiat de realitate §i eficient, ce descrie comportarea histeretica a Imbinarilor grinda-stalp supuse la excitatii cicIice aleatoare. Modelul ia in considerare pierderea ciclica a aderenjei de-a lungul barelor ancorate precum §i comportarea histeretica a sectiunilor de contact rigla-stalp, permijand astfel considerarea interactiunii intre cele doua secjiuni de capat ale imbinarii. In general, Ia structurile de beton armat proiectate sl detaliate coreet, la excitatii ciclice severe, apare irnportanta problema degradarii rigiditatii. Efectele principale ale acestei degradari in structura sunt: - 0 crestere a flexibilitatiisi a perioadei de vibratie: - 0 micsorare a capacitajii de disipare a energiei; - 0 redistribuire insemnata a fortelor de inertie, ceea ce conduce la deformatii excesive in unele regiuni.

144

NODURI GRlNDA-STALP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

SCURTA SINTEZA A CERCETARILOR REALIZATE PE PLAN MONDIAL ,

145

La imbinarile grinda-stalp degradarea rigiditatii la excitatii cieliee marl poate fi atribuita mai multor factori, dintre care enumeram pe cei mai importanti: - efectul Bausehinger al armaturii: . - fisurarea betonului ~i "spintecarea" lui de-a lungul barelor de annare; - deteriorarea ciclica a aderentei dintre armatura si betonul inconjurator; - alunecarea din forfecare in regiunile ell fisuri ee strapung intreaga grosime a elementului; - zdrobirea ~i spargerea betonului. Cu exceptia efectului Bauschinger aI armaturii ~i zdrobirea betonului, toji ceilalji factori sunt direct sau indirect legati de deteriorarea ciclica a aderentei intre armatura si beton. Rezultatele experimentale au ararat ca degradarea aderentei in nod poate contribui eu pana la 50% din deformatiile totale ale subansamblurilor grinda-stalp, dupa curgerea armaturii, Rezulta eli orice model analitic pentru determinarea reala a comportarii histeretice a grinzilor ~i imbinarilor grinda-stalp va trebui sli inciuda 0 formulare a curbei efort de aderenja-lunecare intre armaturf sl beton, la excitatii cic1ice arbitrare. Autorii, in conc1uzii, mentioneaza cii 0 eomportare histeretlca a nodurilor este foarte sensibila la rezistenta de aderenta de-a lungul lungimii de ancorare a barelor de armatura. De exemplu, 0 reducere de 15 % a rezistentei de aderenta de-a lungul unei bare conduce la 0 reducere de 30% a capacitatii totale de disipare a energiei. Aceasta are consecinje importante in practica, 0 calitate slabs si 0 executie proasta pot conduce la micsorarea disiparii de energie a nodului. Un material sintetie deosebit este lucrarea lui Paulay ~i Park [124] care evidenjiaza stadiul cunostinjelor privind comportarea si proiectarea imbinlirilor grlnda-stalp la cadre ductile, proiectate pentru a fi rezistente la cutremur in Noua Zeelanda, Aceasta lucrare serveste ca bazli pentru discutarea metodologiilor de proiectare dezvoltate recent in aIte jari, in particular in S. U. A. §i Japonia. Dupa descrierea criteriilor de proiectare sunt sintetizate pe scurt caracteristicile critice ale comportarii nodurilor earecer 0 atentie speciala din partea proiectantului. Se dau sugestii privind definirea criteriilor de comportare pentru tmbinarile grinda-stalp, in functie de rigiditate, deplasare, ductilitate ~i disipare de energie. Criteriile de comport are dau posibiliratea compararii rezultatelor obtinute la diferite laboratoare de cercetare. Autorii prezinta examinarea detaliata a indircarii, dispozitia fortelor interioare prin mecanisme potrivite in domeniul elastic §i inelastic de comportare a nodurilor interioare si exterioare. Se da 0 atentie speciala proiectarii arrnaturii in miezul imbiniirilor. De asemenea, sunt trecute pe scurt in revista unele probleme specifice relevante privind contribujia planseelor, a dimensiunilor neuzuale ale grinzilor, a nodurilor excentrice, precum ~i detalierea neconventionala a armaturii lmbinarii. Lucrarea se incheie cu 0 prezentare sumara a 4 probe proiectate special, conform cu normele de proiectare din N oua Zeelanda, Rezultatele acestor experimentari sunt folosite pentru a clarifica diferentele mari care exista intre nonne1e de proiectare din Noua Zeeland a si S.U.A. Materialele prezentate de Paulay §i .Park au la bazli cercetarile efectuate la Universitatea din Canterbury, la Universitatea din Auckland §i la Ministerul Lucrarilor Publice din Noua Zeelanda. Luerarea sintetica a lui Paulay ~i Park face 0 trecere in revista a lucrlirilor de cercetare de baza efectuate in Noua Zeelanda, S. U. A. §i Japonia, ea constituind un material

orientativ important in alcatuirea generaIli a lucrarii de fata. Este cazul sa semnalam cele mentionate 4e Vitelmo Bertero in [6] privind comportarea seismica a elementelor liniare (grinzi, stalpi) ~ia tmbinarilor lor, inca din anul 1980: "In multe eazuri, cu toate cli nu exists semne vizibile de distrugere a nodului, acesta a cedat interior, ell pierderea ancorajelor necesare a barelor principale de armare ale grinzilor §i stalpilor", De asemenea, se subliniazli faptul eli normativele seismice impun conditii mult mai severe la proiectarea §i detaIierea stalpilor si grinzilor. De aceea, autorul este de parere ca nodul poate deveni veriga cea mai slaba a structurii in cadre.

8
UNELE CERCETARI EXPERIMENTALE REALIZATE IN TARA
A
'OJ

UNELE CERCETARI EXPERIMENT ALE REALIZATE IN TARA

147

8.1. Generalitat!
In general, cercetari experimentale privind comportarea imbinarilor grinda-stalp de beton armat, la sarcini statice sau dinamice, s-au realizat in lara noastra, in ultimii 15 ani, in cadrul I.C.C.P.D.C. (INCERC Bucuresti §i cele trei filiale l.e.C.p.D.C. din Iasi, Cluj-Napoca ~i Timisoara) precum si in unitatile de invalamant superior de profil din Bucuresti, Iasi, Cluj-Napoca §i Timisoara, in acest capitol ne vom referi, in special, la cercetarile efectuate in cadrul Institutului de Construejii Bucuresti, INCERC Bucuresti si I.C.C.P.D.C. - Filiala Iasi, 0 parte din aceste cercetari au fost publicate in reviste de specialitate sau in lucrarile diferitelor conferinje, simpozioane etc. In eeea ce priveste cercetarile teoretice, putem spune ca suntem mai saraci, in ~pecial datorita modelelor analitice, care necesita ealeulatoare foarte mari pentru rezol-vare. In plus, consideram ca §i interesul specialistilor privind importanta aeestei probleme nu a oeupat locul cuvenit, eu toate eli avariile avute la eutremurul din 4 martie 1977 §i 31 august 1986 au fost cele mai muIte §i mai grave la strueturile In cadre de beton annat. Nu trebuie uirat ceea ce este mentionat in lucrarea [194] privind cutremurul de pamant din Romania, din 1977: "... avarii la nodurile de eadru, fenomen rar, dar extrem de casant, manifestat prin degradarea generalizata a volumului de beton din centrul nodului cuprinzand exfolierea si desfacerea betonului in bucatl, flambarea barelor longitudinale, desfacerea eventualilor etrieri, avand ca rezultat scurtarea stalpului ~i prelungirea crapaturilor §i distrugerile in volumul alaturat de beton. Asemenea avarii grave pot periclita stabilitatea locals a construcjiei, iar in cazul afectarii mal multor stalpi, chiar stabilitatea generala a acesteia si, de aceea, ele trebuie evitate printr-o proieetare judicioasa a nodurilor de cadre, care constitute elementele de baza ale unor strueturi antiseismice",

8.2. Cercetari experimentale

. In eadrul catedrei de Beton armat a Institutului de Construcjii Bucuresti, in eursul anului 1977, s-au efeetuat cercetari privind imbinarile grinda-stalp proieetate de Institutul Proieet Bucuresti pentru lucrarea "Complex locuinte §i hotel Bucuresti". Potrivit solujiei

I.P.B., cadrele pe doua direcjii se realizeaza din stalpi monoliji ~i grinzi prefabricate eu betonare in situ la partea superioara, cu un strat egal eu grosimea placii. Lungimea prefabrieatelor se alege astfel ineat sa se asigure 0 zona monolita, langa fieeare stalp, avand lungimea eel pujin egala cu iniillimea totala a grinzii mixte. In portiunea monolita au fost prevazute doua planuri inclinate eu cate dona bare fiecare, Planul frontal aI elementului prefabricat a fost realizat eu dantura, Aceasta forma de asigurare a conlucrarii dintre elementul prefabricat ~i betonul mono lit s-a dovedit foarte eficienta, mai ales la forte taietoare relativ mari. Totodata, fata frontala danturata prezinta ~i 0 inclinare fata de planul normalla axa grinzii cu 60, ceea ce favorizeaza 0 solicitare mai uniforms a secjiunii transversale respective Ia forte taietoare. Obiectivul principal al cercetarii a fost testarea solutiei de imbinare propusa si obtinerea unor date experimentale care sa permits orientarea ~i adaptarea calculului. ineercarile efectuate au permis elaborarea unor propuneri privind proiectarea riglelor mixte ale cadrelor etajate, completandu-se prevederile STAS 10107/0-90. Pentru verifiearea la acjiunea fortei taietoare, s-au facut recomandiiri de relaji] privind forta taietoare preluata de beton sau de beton §i etrieri, precum ~i unele valori limita, Armatura de legatura dintre betonul prefabricat §i eel turnat in situ va prezenta minimum 0,2 % din aria de beton considerata, asigurandu-se lungimi de ancorare de eel putin 30d (d "'" diametrul barei). Cercerarile experimentale intreprinse in laboratoarele INCERC Bucuresti, pana in anul 1983, au cuprins modele de subansambluri plane extrase din structuri proiectate conform normativelor din tara noastra, in general, la aceste modele, degradarile au avut loc in rigle. Modul de cedare a riglei a fost diferit, punand in evidenja particularitajile de comportare, functie de modul de alciituire constructiva. Diferenjele de eomportare se refera in special la deformabilitatea postelastica a zonelor de cedare, deoarece, din punct de vedere al rezistentei, valorile ultime atinse au fost apropiate celor calculate. S-au distins, spre exemplu, trei moduri calitativ diferite de comportare a riglelor solicitate altemant: - articulatia plastid in beton dublu armat dezvoltata pe 0 lungime de 0,5h ... h, unde h este iniiltimea grinzii, cu fisuri normale si inclinate in X, care in stadiul ultim atinge deformatii foarte mari, fie in urma lunecarii pe 0 secjiune transversal a determinata de un sistem de fisuri, fie prin flambarea barelor comprimate; - concentrarea articulatiei plastice in rostul rigla-stalp, la rigla precomprimata, in urma pierderii aderentei armaturii pretensionate pe 0 zona care traverseaza stalpul, tara degradari importante ale riglei; - cediiri casante, cu deformatii ·mici, in cazul unor alcatuiri eu discontinuitaji de rigiditate putemice (spre exemplu profile rigide inglobate nesimetric), care confera rezistenja seejiunii, dar eu deformabilitate mica si, prin aceasta, conduc la concentrarea deformatiilor in alte zone, uneori neconvenabil. in fig. 103 se prezinta 0 sinteza a cercetarilor intreprinse. . Mentionam urrnatoarele concluzii generale extrase din studiile INCERC: - Conceperea modelului experimental prezinta 0 deosebita importanja in evidenjierea particularitatilor de comportare ale imbinarii grlnda-stalp, Modelul eel mai simplu, subansamblul grinda-stalp plan cu bratele riglelor inegale, incarcate altemativ, in consola, prezinta avantaje, intre care posibilitatea asigurarii unui raport moment/forta taietoare in limite foarte largi si capacitate a de a asigura, pe bratul lung, cumularea unor deformatii importante datorita lunecarilor, - Inglobarea in model a unei porjiuni din placa planseului contribuie de asemenea

UNELE CERCETARI EXPERIMENTALE REALIZATE iN TARA

149

-:t- .
(J
<I)

·I

~ +1

!
N

Ws'F.

j.

~~-

la evidentierea mai corecta a modului real de comportare. - Betonul precomprimat in rigle are 0 bUM comport are la astfel de solicitari, atat din punct de vedere al rezistenjei cat ~i al deformabllitatii, in continuare, vom prezenta 0 scurta sinteza a cercetarilor experimentale efectuate in cadrulI.C.C.P.D.C. - Filiala Iasi. Mai intai se vor prezenta cercetiirile parametrice realizate pe noduri izolate. Modelul de batii a fast considerat nodul avand dimensiunile de 30 x 30 x 30 em. Au fast analizati in detaliu trei pararnetri principali: - forma geornetrica; - marca betonului; - armarea transversals a nodului, In ceca ce privestegeometria nodului, au fast considerate trei forme: cubul cu latura de 30 em, prisma inalta avand dimensiunile de 30 x 30 x 45 em si prisma joasa de 30 x 30 x 15 em, cu schemele de incarcare din fig.52,a. Marcile de beton folosite au fast B200 ca maresminima ~i B300 ca mardi curema, Armarea transversala s-a considerat in opt variante, dupa cum urmeaza: - nearmat (0); - etrieri rectangulari simpli (E.R.S.); - etrieri rectangulari dubli (E.R.D.); - etrieri circulari (E.C.); - plasesudate (P .S.); - freta rectangulara (F.R.); - freta circulara (F.C.); - armliturli oblica (A.D.). ProcentuI volumetric mediu de armare s-a considerat de 150 kg 01e1!m3 beton, In diferite variante de arm are abaterea de la acest procent de armare nu a deplisir ± 10 %. Pentru notatie parametri s-a folosit sisternul PI - P2 - P3, in care: . PI =reprezinta inaltimea paralelipipedului care poate fi de 15cm, 30cm sau 45cm; P2 - reprezinta marca de beton, B200 sau B300; P3 - reprezinta tipul de armare transversala, in cele opt variante. in fig. 104 ~i 105 sunt prezentate tipurile denoduri izolate, armate plan,respectiv spatial, cercetate experimental §i teoretic. Cercetarile experiment ale ale noduriIor izolate au avut ca scop deterrninarea capacirajii de fisurare ~i de cedare, prin despicarea nodurilor acjionate diagonal, pe doua muchii opuse. In acest scop, s-a analizat starea de efort ~i de deformatie in cele doua planuri de contur ale nodului, norrnale pe planul de actiune al fortelor. De asemenea, a fost necesar a se stabili nivelul forjelor la care apar primele microfisuri in interiorul nodurilor unde eforturile principale de intindere sunt maxime, precum §i modul de cedare al nodului. Cercetarile experimentale pe noduri izolate au fast realizate in aceasta etapa pentru forte acjionand pe doua muchii orizontale, paralele ~i opuse, conform schemeidin fig.52,a; incarcarea unidlrecjionala a fost realizata in trepte monoton crescatoare, Cu microcomparatoare s-au masurat alungirile si scurtarile dupa diagonala vertical a si cea inclinata a probelor, pe tot parcursul experimentarilor. Pentru detectarea aparijiei fisurilor in interiorul nodurilor, precum ~i pentru determinarea rezistenjei la cornpresiune a betonului pus in opera, s-a folosit metoda acustica, prin incercari eu ultrasunete.

UNELE CERCETARI EXPERIMENT ALE REALIZATE iN TARA

151

..... C5;J
30··/ S

,.

If]J
I .. I '.

JO
.

)~~-...
.30
II
II

,..

.'

'. .

JO

3~

Lb;J5
;'0

".

'I

I
30

"

15 II ..

I, 15

'I

I,
I,

FORME
nlNtHA. '"

" GEOt1E TRICE

CUR.£NTA
==

45"

200

JOO

------------.--------~-.. '.' ...';a :' .'""Q,.. ....

r .

1 N£AR.f1AT
i 1

m.sC'"J')
.~~ ~.I .-:" ...... .'. ... S
<Yr,.

IS,
I r:
DE

nARc!

BETOAN£"

321- .. 421
.'

/=373;

.. 473

8,1JO~=>
~ i I

.'
...•• . ...

~§/5Dry
~

I _______________ "0
"

.- .

. . -.

Efr/t?,:irec-lc:mjuIO'f"""

ot/6lt orizonro/i
"E.R.D."

.'

+'

I'
EInert" rt:clon.l}u~rt /'It orlzont2:t/, ,/ i. R. :$.

e.

'Slin-I

f-=-312 ... 412

~I

1
P/aS'E'

orlzonfole " P. S".

sl./dare

rrefa reclcmqu/arCr
Or! zon-faTCi

.r.«

~I

NOTA:
/":
.'~ .•.•• •...• : ' •••
,
','

IG6,5
:.,
'

ji"".3S,?

. /'

&.•..• . '.. 2.
"

!.~5
C?J.

~~-

;'}J. "procenf de
I ...0837 ..

.:0'.

Colel";, ern. .,

"? = proce!}f de ar
~Armofuro FrefG clrcu/clro or/eo nra lij
F. C." Armer/urO oalico ve I' I/cO" 10
11

.. Cofe

,m

ern.

:.

_'_',".:

~~£'-"~HI
Arrr1l5lv.f""a ~D61;ca r verflca/O' ., ..
~~'.'

orrrsore volume/ftC

marc volurnefrlC (Kg/ rri.c.}

08

(k5'/rnc)

veri/calC;

Frelii

ort'zonIaICi.

circulctrO

37

12 -r12

A.D.

II

Fi!<l:.l04. Tipuri de noduri izolare armare plan.

Fig.IOS. Tipuri de noduri izolate annale spatia].

UNELE CERCETARI EXPERIMENTALE REALIZATE Tabelul2.

'0 be/on

IN TARA'

153

Procente la suta a rapoartelorfortelor de rupere medii ponderate ale nodurilor menfionate fa partea superioard # laterald a tabeluiui.

~Ih~~ re
£Rs leRD

.e:
EC
PS

~'-IE~iTi~~r~s T-FRTFCTA.-q ~~l~]«i>l EC I PS

t
100

B 200
131

~l
t-.100

B .300
158 lit? - ..-~ ·113

rF~~FCTAO
13$ ._._

~ ~

~-

tZS -- I.E!!.. f-. 101 80

~~

f-c--_. lOf: 10~

/1J

91
/13

1-'_86

107

..riC _-'"93 8~

/57

,I, I In

E:c J~~. 149

9~ gt,

99
~4

100

s.
II/

100
116

86 100

86 82
9S

Iff$'
lJ"

120

""
110 127

'5

t21

128
IU; 12/ 1'tO Ift7

"9 --':"I'"

liS -f08

1--:IC(;

~ Q) 1-'-'-0<tiPi0ci

89

110 .'15 106

10j 108 --'-

110
lIS

152
139

._--

'IO? t--f03 119

109

,It"
IIC "'10

IJ/j

"" ~
'is

103 r
1.52
159

127

~8f; ~
66 81
70

US ._---

uic.:~u.:<

AD

82
/00

'r--'
83 101

122 /05 1-- 1-''/08 flJ 9? 8'1

106 91

tl~ 92
71

100

!-;Jo
100 122 lOS
101

''''

IJit 95

15

g,
78 7(;
'11

87
75

n 94
81 M
7~

rer
106

123 128 .•.

10"

z!J

!Eft
las
110 10(;

1.32 1--- l-~ 122 liS

,,,
95 90

~~±.
123

,,,7
119

89
109

113
1~8

100

£RS

86 83
'18

67
8~ 70

se

lie
/00
9t; 91
101 f07

121 100

lao 1--100
112 118 110 t--

--

115

99 1-91,0 100 90 8S
95

ne
96 91
101

rEND

'67 63 71 74
70
5']

88
83 92 fl7 91

72
S8
95

IX X fX
115 1/3 I (OO 1... 100 105 ~l!_ 1-'-- 1---" 100 84 95 102 8G 97 ~I sc_ 107 102 ~o ~I 105 !!O H !!;j11'R "-81 S2 S7 ...f:_ E AO I:) t-74 88 B4 fr) 80 95 SO ~ 13 86 ERS 82

~ IPS III ~ Fe AD ~
lEKS eRD J

lee

95
106

87 92 86 72

B8 93

1'3
81.,

~_
7S

82

83 78 87
86

87
73

n
117

78 66
!I!

t-~

G3
108

81 68
123 109 109

112 9Z .-~ t--:" ..

105

'700
84
!38

,,,

10$

9"

"S
108 121 IZ?

100
105

.100

107

10~

88
IJ(;

~o

'z
/2(;

87
1~9 IJI 125 /28 IJJ;

~.3

tsJ
Nt; 127

99

- ~*
79 1.38
/22 116

100 81; 1(;1 14-2

135

119
100
!If; I<H; 139

1~6
IlB

S(;
103

98

95
95

120
If~

,.s

~8 lao
10J

'"

In
NC
IZ~

lOG 113 11(;

102

1<2
125

121
Il~ 130

95 !f!!!.. 1--"lOS

97

~-

loa
9S

too
87 80
8(; 78 72 71t
7S

'fi1
lit,.

lOG

ffG

11)8 118
1M

17O
IZ"
IZ8 1J2 102

138
ft,..s 1,,"9

122
126 110

/31
135

1.38 721
I/O

13~
II? 1M JJS /05

90
82

lao

'''9 15"
IJt,

I~2

112
102

118
107
l/{;

1.31
119

86
52 85 78
80

et

100 108 98 91 91 97 fl8 82

9,3

122. 132
12;)

88
81
75

98 So 82 83

faa

11o

GC "'.)1 PS

l£teD

6"7

16

80

91 .100 108 81, ~3 100

8(;

""
'2

110
100

128 11'1
10(;

101:

t;9

to

FR

I Fe

..E...... 8 ~ rY.2

r-::

78

82
iiZ

76 77

ss

98 100
/01 /06

97

93

m
If¥liS
IlO

102 IOJ 108

IX X

AO

.0

86
7<. 72 127
}fa

.2

70 &$

81 85 72
70

"5

BJ
69 67 /19
103

M 67
(;S

so n

87
7(1

95
100

n
76

c-2L _]IS II)(J ss

105

'"

112

740 128

8"

eo
83 1't.3

so
88 /50

so
87
1'02

100 8b

117

90

[X

,__q_
leRS eRD

*S lao 87
79 79
/15 IZ, 110

lao 83 97
15.3

10.3 100 167 IlfS

tTl,
SJ_
90

13~
117
10£

too
~I

ne

!st,

1(;3 142
U8 /25 !..l?

fUm
..:..:..:....

15rE£III PS
Fe
AD

/00 1°1 107

:J9
100 10(;

91
97
101

~4 94
100
fOtt

J?L
1fl1 10l lOB

~o '31>

loS /13 177 fos 100 102

8t, 88
78

In 99
9S
9(;

r-£IERD
Ir)

74

90 8, 8'7
80 75 77 71 71 6"9

'98'
94

111

_!~
89

93

7.
70 6"S

~s
88
liz

69 ~o
8j

85
8(;
80

/~ s«
97 89

.m.

l..llt I~I 13j 124 ..~ ~ 104 118 128 J20 U1 f1.3 !OS 173 122 119 129 127 12(; JZJ t--_. IJC J29 111 120 1---IItZ 1ft; IZS 1M J32 fJ_"120 127 10j 117 120 112
U$

131
132

Mo

143 I I~G 12'1 150 722 /13

10(;

99

107

liS lJ'1
/08

Jf2 l1it
105

121 123 113

lOS 10&

If it II. 107

1205 IJ?
108

IE!!...

89
B2

~4 ~(;2 ps
I Fe AD

85.
78 '78
7(;

col

rR

79 r£:'<.. --=-- rlf· _Z) 70

?7

83
(is 79 81,

~~
lJ7 83

100 tos 92 100

8(;

123 .1Z7

B,

33
95

100
103

97
100

~9
J02

...£I(;0

7.5.:.. ~

~81

77 75

" 78 7,~_

75

88
8t. 80

70
(;8

79

'i

77

88 81 86 8t '79

88 1J 88 86

70!_ r4?91t 92
92
90

!is

::1.3

100 94 JQFi_ .lOO

99

lOS 101
10'

111
10J 70~

9'

94

fOO

102

9Z.

98

too

154

NODURl GRINDp..·STALP PENTRU STRUCTURl

DE BETON ARMAT

UNF,LE CERCETARI

EXPERlMENTALE

REALIZATE

iN

TARA

155

Tabelul 3. Procente fa sutd a rapoartefor fortelor de fisurare interioare, medii ponderate globale, ale nodurilor mentionate fa eartea superioarii ~i Iaterald a tabelului, pentru cele trei forme geometrice ~i douii mdrci de beton cercetate,
Forma.

Tabelu! 5. Procente la

sura a rapoartelor fortelor de fisurare interioare, medii ponderate globale, ale nodurilor menponate fa partea superioarii ii laterald a tabelului pentru cele opt tipur! de armare cercetate. . ,

15 geom~frlro ~~-,-~-~~-~~,. Morea 200 300 belen

-200

30
JOO 197

1,5
200
l57
1.>1.>

300 ~ 24:3
t;,A

15 80

200

CJ.

100

120 '
f:>£>.

~~ 117 <, ~4 100

0
-

300
200

83
71 51
60
0

100

739

203
0

8f; 61
0
-f---00

140"
I

300
200 300

71

45

72

41

"9

84DO

100 778

00

<»:
85

17 it

-..........,_

N24
100

00

100 00

]46~
00

58

81

58

Tabe!u! 4. Procente fa sutii a rapoartelor fortelor de rupere, medii ponderate globale, ale nodurilor

metuionate lapartea superioard ~ilaterald a tabelului, pentru cele trei forme geometrice $i doud miirci de beton cercetate.

~,melr/ccr

Formo

Tabehrl

6. Proce'fte fa suu:« rapcartelorfoqelor

be/-on

/'1c;rcii
200

15
200 100

.--,-~----

';0 200

~------++--.__

--300 196

4-5
300
228

de fIIp,ere, medii ponderate globale,. ale .. nodurilor menuonate La partea superioard $1 laterald a tabelului, pentru cele .... opt upun de armare cercetate.

-z:.

300 119 "100 1m 7ft 67

00

15

:----...1_€J
100
J'

300
200

84
62
0

135'"I"----!'_ ~
0

200
179
150
0

30

!27' N!1
100
00

!
!

79] J42 If7

=ss:

300
1----

57 56 't4
D

82
90
0

92

00

l,5

200

300

67 52 00

105

700

71

86

no

78

soa ll~
?

J2~

156

NODURI GRINDA-STALP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

UNELE CERCETARI EXPERlMENTALE REALIZATE iN

TARA

157

Tabelul 1 cuprinde centraIizatorul rezultatelor experimentale. Pentru a se obtine date comparative, a fost necesar sa se faca unele corecjii, functie de marc a efectiv realizata a betonului in noduri. Acest lucru a condus la determinarea unor valori ponderate. In tabelul 2 sunt prezentate procentele la suta ale rapoartelor dintre fortele de rupere medii ponderate ale nodurilor, funcjie de toji parametrii mentionati. Armarea spatialaa condus .la 0 imprastiere mai mica a rezultatelor. In tabel au fost posate valorile maxime, Armarea oblica s-a evidentiat avantajoasa la toti parametrii analizati. In raport en solutia nearmata (0), armarea oblica (AO) a condus la un spor de capacitate portanta a nodului de (27 ... 51)%. Tabelele 3 si 4 'cuprind procentele hi. suta ale rapoartelor dintre fortele de fisurare interioara si, respectiv, de rupere, medii ponderate ~i globale, funcjie de forma geometrica ~i, respectiv, de marca betonului, ale nodurilor mentionate la partea superioara §i laterala a tabelelor. La fisurareainterioara, marca de beton B300, fata de marca B200, a condus la un spor de capacitate de20% la prisma joasa, de 40% la cub §i de 46% la prisma tnalta, De asemenea, cubul ~iprisma inaIta au prezentat un spor de capacitate la fisurare fala de prismajoasa de 52 % ~i respectiv de 85 %. La rupere, marca de beton B300, fala de marca B200, a condus la un spor de capacitate portanta de 19% la prisma joasa, de 21 % 1a cub si de 28% la prisma inalta. De asemenea, forma cubics ~i prisma inalta au prezentat un spor de capacitate portanta fala de prisma joasa de 6i% ~i respectiv de 86 %, atat la aparijia fisurilor dit ~i la rupere. Valorile prezentate au rezuItat din prelucrarea valorilor notate cu asterix in tabelele 3 ~i 4. Tabelele 5 ~i 6 cuprind procentele la suta ale rapoartelor de fisurare interioara si respectiv de rupere, medii ponderate ~i globale, functie de tipul de armare-confinarea nodurilor mentionate la partea superioara si laterala a tabelelor, Se observa ca la fisurare rezultatele sunt cuprinse intre 86 % si 110 % fafa de nodul nearmat. De asemenea, se observa eli la aparitia fisurilor, capacitate a in noduri este pujin influentata de armatura de eonfinare. Capacitate a de rupere a nodurilor armate a crescut fata de capacitatea de rupere a nodului nearmat (0), eu urmatoarele procente: - nodul tip A.a., eu 34%; - nodul tip F.C., cu 24%; - nodurile tip E.R.D. si E.C" cu 20%; Tabelul 7. Rapoarte forJe gl()baltj pentru diferite forme de nod
Aparifie fl.ruri ' inreri9CIre.
~IS"

- nodul tip P.S., cu 17%; - nodul tip E.R.S., cu 13%; - nodul tip F.R., cu 12%. Se observa 0 detasare evidenta a armarii de tip A. 0., dupa care urmeaza grupul format din tipurile F.C., E.R.D. ~i E.C. §i. in sfar~it, grupul P.S., E.R.S. ~i F.R. Se poate considera eli armatura de confinare are un aport cuprins intre 10 §i 30 %, pentru procente de armare obisnuite ale nodului. Facand 0 sintezli §i mai concentrata a rezultatelor experimentale raportate la forma cub, au rezultat valorile cuprinse in tabelul 7. Din acest tabel se observa eli parametrii privind forma si tipul de armare pot aduce modificari importante capacitajii port ante a nodurilor. In ceea ce priveste stadiul de aparijie a fisurilor, el este afectat in special de forma nodului. Vibrarea betonului in noduri a .rezultat de 0 importanla deosebita. In continuare, prezentam 0 comparatie a eforturilor principale maxime, cores punzatoare tncarcarilor la aparitia fisurilor interioare, acestea fiind deduse eu relatia:
U " upr.max.calc,datpl.P=l00kN.p pr.max.exp 10 .

F.1.

# forta corespunzdtoare formei cub.

RlJpere

\.

STADIUL
\

fura~
.

,,30·

Il

J,.S"

" ,56 0,82

" JO' 1

.,,4.5"

, Forma 0,65

Eforturile principale corespunzatoare fortei p= 100 kN (fig. 106 ... 108), deduse analitic, sunt prezentate in fig.l09 ... 114. Pentru comparatie, in tabelul sintetic 8 s-au prezentat eforturile prineipale maxime de intindere ~i de compresiune in beton, deduse teoretic (fig. 109... 114), pentru cele trei tipuri de noduri izolate, in comparatie cu rezistentele standard respective. Se observa cli la nodurile tip "30" fisurarea a avut loc datorita numai depasirii rezistenjelor de intindere, pe cand la celelalte doua tipuri, "15" §i "45", fisurarea a putut aparea ~i datorita depasirii rezistentelor de eompresiune. in general, fisurarea §i cedarea au avut loc datorita eforturilor principale de intindere din despicare, Din studiul parametric efeetuat, s-au evidential in mod deosebit avantajele armarii oblice a nodurilor, Pentru acest tip de armare, in cazul gasirii unei tehnologii de executie convenabile, sunt necesare cercetari pe ansambluri avand nodurile armate cu bare incllnate ~ dispuse spatial, in planele diagonale respective. In figurile 115 ... 120 s-au prezentat grafic capacitatile medii de fisurare (F.I.) si rupere (R), precum si domeniile de variatie, pentru diferite forme geometrice ~i marci de beton ale nodurilor izolate. 0 centralizare a acestora este prezentata in fig.12l (F.I.) ~i fig. 122 (R). In vederea usurarii concluziilor, in fig. 123 s-a prezentat conventional domeniul de variatie a1 capacitatii de fisurare interioara, in fig. 124 influenta marcii de beton, iar in fig.125, influenta tipului de armare a nodului, Din cercetarile efectuate pe 312 noduri izolate annate plan sau spatial, la care au fost variate forma geometrica, marca de beton ~i tipul de armare, s-au evidentiat urmatoarele: _ raportat la capacitatea de rupere a nodului de forma cubica, prisma joasa si prisma inalta au prezentat capaeitatea de rupere de 62 % ~i respectiv 115 %; _ la rupere, marca de beton B300 a avut un spor de capacitate fala de marea B200 de 19% la prisma joasa, 21 % la forma cubica ~i 28% la prisma inalta. In medie globala, nodurile de mares B300, fala de nodurile de marca B200, au prezentat un spor de capacitate la rupere de 23 % ;

'.21

t, J5

VariC(f,i"

, rHC(rco

befo~

(8300/8200)

0,86

I,Ot,.

0,98

1,0r;

VaT/af/e arm&/vrr:; deC'Onft~(jre nocl armClt ~

f nod nedrmCl7)

0,8i; .. , 1,/0

1,12 ... 1.34-

158

NODURI GRINoA·STALP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

UNELE CERCETARI EXPERIMENTALE REALIZATE iN

TARA

159

\p
Fig.I06. Schema de inc[rcare a prismei joase.

Fig.I07. Schema de incarcare a cubului.

~ ~

Fig.IOS. Schema de incarcare a prismei Inalte.

Fig.l09. Bforturile principale rT""., in nodul prismli joasa, in domeniul elastic, p", 101£.

160

NODURI GRINDA-STALl' PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

UNELE CERCETARI EXPERIMENT ALE REALIZATE

iN TARA

161

<:
'0Y

'\5Y

Fig.110. Eforturile princlpale

Umi.'

in nodul prisma joasa, in domeniul elastic, P= IOtf.

Fig.lll.

Eforturile principale

O'n,..,

in nodul de tip cub. in domeniul elastic, P= IOtf.

162

NODURI GRINDA-STALP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

UNELE CERCET ARI EXPERIMENT ALE REALIZA TE iN TARA

163

M
\!39

Fig.Il3. Fig.H2. Eforturile principale

Uml.,

Eforturile principaleu"".,

in nodul prisma inaltli,

tn domeniul

elastic, P» IOtf.

in nodul de tip cub, In dnmeniul elastic, P« 1Otf.

164

NODURI GRINDA·STALP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

<:) <:)

~
I

oS
Cj

.~

Q!

u.:

-e
C)

'5' 0;:

(0

.:
14:

'a

."

..

~ >

.g

Q!

e
~

0;;;'

N
N

vj ((

t.= u ." ,::I

iil

-e
t&j

l.i

S
0

~~ ~
li" u
iii ... ...

...
tt

@
2

vi

Fig.114. Eforturile princlpale

<1mi,'

ln nodul prisma inaltli, in domeniul elastic, P= 10tf.

Q,o l~

t;)

~
i
<::)

'_'~ ,~

C C

IY'J

1-

....r

N I lO

5
;: ~
,ct..
:::J

u,
0" , .0
't:l

,'g.

.;

"'(';;

.,

" 'S Uo

:§

L.!..''': e ~,
@'
0,

e-,

f:l.!.";;;'

iB

1Q.'1"
tc:

u: ~ • el
U)

.,

. .g
::=
'Po

1:~
l.GU

w~
>.0

,OJ

'llI '0

... ... oll

lI.J

g
4:::.~
Q. ......

~
\0

Cl

! 0
CO

!t:l to

C
C\J

~-

o tv)
o rt)
I

UNELE CERCETARI

EXPERIMENTALE

REAUZATE IN TARA

171

a t'>t)
I

CIJ

E:: r..

I)

1
...: It.:

.~

~ ~

.~ .~
"-

~t
to;

.
~

--

n,

Fi,.HI.

DlasnllJII c:omparalivl a capaclllJilor medii de fisurarc-.

172

NODURl GRlNDA-ST.ALP PENTRU STRUCTURl DE BETON ARMA T

Fig.122~ Diagram! comparativa a capacitatilor medii de fisurare.

:~ 1
-t:
QJ

-:t

-e

<::

~g
~11)
~

.'U

Q-,

~ ~

III
I

t~

e
-B.

..}?_
tj

~ ;:;

~ ~

b '<

()

tt.

~()
t.:Q)
.~~

;}2

{l
c,., -.I II
I;) ~.

':l..s,.

~
,;

gi g,_B ~a
<:)

bb

l(

t
S
0

e-,

;::

te

e
Q)

::>.

2
OJ
Q)

::!

" := -c " 1:3

':::'

.g

EI)
I

'l)

.v

~~ .t
Ill.

~ ~ ~ ~ e:o
III
(),

i:.

II ..c a
..;
f';:;

'21

bi)

:a
;;l

-:::,

~
ti'

~f!
.JJ q lti

.... IQ

on ~

§~
~~ .":1 ij ~9....
lj

". f';:;

~ ~

~b 8.~II.I

$
~

V)

g~

.'.)§.~

--G)

176

NODURl GRlNDA-STA.LP PENTRU STRUCTURJ. DE BETON ARMAT

UNELE CERCETARI EXPERIMENTALE

REALIZATE

IN TARA

177

Tahelul 8. Tabel comparativ al eforturilor principale maxime J'i al rezismqelor standard ale betonului, La intindere ~i compreiiune, la aparitia fisurilor in nodurile izolate.

Eforf
P&nfru

£fol"t,{;I?'nc,£,:?,1 max, deo I -(mder&,p) II", ern .

,rnc:trcC1 '~
.0
II

\8 200

f3

30£4

OhseYrvcl'/!i" ,
.

- nodurile armate eu armatura de confinare au avut 0 capacitate la rupere mai mare cu 12 % ... 34 % fa!1ide nodurile similare nearmate; - stadiul de aparijie al fisurilor in interiorul nodurilor este influenjat in special de .forma nodului ~i de marca betonului; - armarea nodului nu trebuie sa diminueze posibilitatile de vibrare in nod; - in majoritatea cazurilor, nodurile se distrug datorita eforturilor principale de intindere din solicitarile de despicare si, mai rar, si datorita depasirii rezistentelor de

compresiune.
in eontinuare se vor prezenta cercetarile pe subansambiuri grinda - sttilp, spatiale sau plane, conform eu modul de realizare a structurilor, in domeniul cladirilor civile §i industriale. Pentru cladiri de locuit si social culturale au fost cercetate treisolujii constructive de modele la scara 1:2, pentru un subanasamblu extras dintr-o structura de cladire in cadre eu 5 niveluri, aviind trama 6 m x 6 m. Solujiile constructive respective au fost urmatoarele: - subansamblul cu grinzi prefabricate cu zimji, retrase cu lem de Ia faja stalpului, Acest subansamblu a fost notat prescurtat cu "Z". In text, prescurtat s-a adoptat denumirea de tip "zirnti"; - subansamblul cu grinzi prefabricate ell panta, retrase cu 7,5 cmde la fata stilpului, notat prescurtat cu "P". Preseurtat, subansamblul de tip "panta": - subansamb1ul eu grinzi monolite, pentru comparajie, notat prescurtat eu "M". Denumire prescurtata, subansamblu monolit. In toate solujiile, stalpii s-au executat monolit. Toate subansamblurile menjionate au constituit modele pentru acelasi subansamblu prototip, Datorita sistemului de incarcare cu sarcini a nodului, prin care nu se pot objine concomitent valorile momentului incovoietor ~i ale forjei taietoare corespunzatoare celor din struetura prototip, s-a armat diferenjiat pe cele doua directii principale, astfel: - pe directia I, grinzile ~i stalpii s-au dimensionat la solicitarile rezultate din structura reala; - pe direcjia II s-a marir secjiunea de armatura astfel incat grinzile sa poata prelua un moment sporit, mra a se mad §i capacitatea de preluare la forte taietoare: stalpilor, in sehimb, li s-a marit capacitatea de rezistenta, atat la moment tncovoietor cat ~i la fOI1e taietoare . Valorile solicitarilor la eapetele de bara ale prototipului ~i ale modelelor, solicitari la care au fost dimensionate elementele liniare si nodul, sunt prezentate in fig, 126, iar detaliile de cofraj si de armare ale modelelor de subansambluri in fig. 127,.,134. Schema statica ~i gabaritele modelelor de subansarnbluri sunt prezentate In fig.49, iar incarcarile exterioare s-au realizat conform celor prevazute In fig. 50 Incardirile eu sarcini gravitationale ale grinzilor Gi, ~i ale stalpilor N, precum ~i cu forta orizontala H, (fig. 50), pe direcjia I. respectiv II, s-au efectuat dupa urmatorul program: • tncarcarite gravitationale 01 §i Ni s-au realizat, la toate subansamblurile model, inainte de a acjiona cu sarcini orizontale si s-au menjinut pe tot parcursul incercarilor; - la acjiuni statice alternante, forja orizontala H a fost crescatoare, intai pe direcjia I a subansamblului, pana Ia un anumit stadiu de fisurare, §i apoi pe directia II, palla la cedare; - la acjiuni dinamice §i statiee combinate, forta H s-a realizat conform programului menjionat mai jos, in care nivelul fortei statiee nu a depasit nivelul fortei dinamice din incercarea precedents:

~ ~~

~.
t,)~

15/~

~-~.----.,,30"

o,

;,4--5"
15%

8 C~ 8 G~::_) 8 CIi=j
.J--.

.. Ri?z/s!etj-kle

=~

svo/tn,eJIe
f,jm//ui

au

{e *-g~~ ~
'~

-50
(0

Rt

17

25

,C<?o,sfdeule perrff'U

IOsf
.

ole 6e-

.sf,:mobro

---_.--

co/npara(lc

Rf'!
1---.

.~

~ ._g
":l

-c

IlJ

-):_ to..
~ Q-

-12

~.

te ~
..

--

.. E/,or/un/e

Rt

um'lvre au prezerrfq/ vo/orr

mcerca/fe mar

fa

£forr Pt!'nfru_ marca

'<:J
,

Erorf prtnctpC!(
( K.q

max. de C'Otnpre.:slune
'fern_p) 8200

0'&.';"1 rcZ';:::.'knkle normcde cO~7sl<.ler"O'fe pen/IV comJX7rctf, e.

{?'IOft
!
I

(jP/~fJl'ctfe,

SOu

B 300

'E

b~
I(

.\..1 Q,

...

"

IS"

GJ 8
'0f;. f'H;
.'

J:

~ ()
!4
Cl'.,

,,30"

"
ISlN;

t.,.5" Rpr,

GJ 0
ffrS
200 12$

~o c::'1",
~~~
.~

-So
(&)

\:

~() "C c:t '0

~ ~ -<).

~!'..

S?

r---

RP
Rr;:

_.

95

__ ----- ..

ras

"to

-~

178

NODURI GRINDA-STALP PENTRU STRUCTURl DE BETON ARMAT

UNELE CERCETARI EXPERIMENTALE REALIZATE

iN TARA

179

---"

~--"------.:","

=zr~

n;

~ e(;;1 ,J

::'I1L+.,.
--..;,

Q~ .:L

iiJ ~
:1'1-1

~j
--~._------.-- .. +;-,-,--.~ •.

-t

"'If\i
~

!<

®
@

Sakcifar,"
dir-ecfd::t 1'1']
Qr

nOnnafe-

ii •.. 10,2 tm (1,276

1

oft;, xtrcin/9I'O'vddhclrlcr/e
si
'

tIn)

normcrf

" = 10,1 tm (2,.525

t}
I'" clir"cr,a

SohCifiiri

c!,;' =reini "",;sm,ce

113 ::: j; II, 'J tm

(1.

1,1r875 1m) 1,2875

Q:ei<Jr"ry= 6,4 t (± 1,G' t) ±

Nt=: 1'1;=

± 10,:5tm(!
±
10,S

tm)

tm(±

I,C87Slm)

a;
drn
.

Qf

=±
=

!O,2t (± 2,S5t)

± tD,at(± 2,7t)

p ~ 21, ()

So//c/-lar;' pe
!1s =±.34,BS

dtrecjJa Ji t "( S, it- t) tm (:± 4,35(;trn)

4-,25

sarci/7Q' Ortzonl-a/Ci

M;

11; ==::!:
==

6l:
Q

eisma 1. 6,0 t(±

34.,0 t (::t

tm)

± 3$,7

(± 4,'+6'3

trn)

t) = ± 21,st(± s,Lt-t)
/,6

------+-~---J---"~--+--_+____,.+
~-----"i-----"t---i---'''i-t-

Qsi

==

± 2",,6 t(± 5,4- t }

"i £2"5

Fig.126. Solicitiiri la eapetele de bara la prototip ~ipe model (cifrele din paranteze) Ja care s-adimr.ilsionatnodul.

Fig.127.

Subansarnblu cu grinzi prefabricate en zimji, cofraj.

11)'

J
Ia.

i..

-s,
~

S!

,t:I

'<)"'",<0

~-e.."i-.1--"lk
C\

11)

..
~ ~ <II
<I)

f8J~~~a
~

~...,

~~~&!

......
~.

~ ~

..

'"

~t

'I.q

,
! I i

!
I
i
j

ill
I

I
I

I\!) l. =::=i~~~
~ b

!"'--1

__

I .J

,---II

I I L __ ...J

-+

182

NODURI GRINDA-STALP

PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

f~1

VedtSll? i'n /?lctn

A -A

Sc.n7ode/,

1:2

E/evaf/e

B~8

2.j25

Fig.130. Subarisamblu eu grinzi prefabricate ell pantli" cofraj.

UNELE CERCETARI EXPERTh1ENTALE REALIZATE IN TARA.

185

VED£RE /1'1 PlAN

A-A

~I \l,<\I

~I ~
;

.----1.

i*.B

1}1;-~!";"q.r

T~~

.36><

.!.

-~I

'Ji,=:~:~-h!~qE.__---+,
r;:::

+1----.

---"==---+--''''''''-1~

ELEVATIE.

B-B

Fig.133. Subansamblu

monolit, cofraj,

UNELE CERCETARI EXPERIMENTALE REALIZATE iN TARA

187

Tabelul 9. DiferenJe procentuale entre jone.le statlce alternante corespunziitoare apariJiei fisurilor in capetele de grimi dinspre nod §i cele corespunziitoareJone{or monoton cresciitoare,

determinate analitlc.
Fi:.exe_. .s.A.l-RQ'nah~~Gs mono !on) ( f,'.onQ'/iflc monofon)

Subctn3amhlu/
I

rs.

x 100

J)lrec

ria de acf/ondre
II

Z,
P1
M1

(t,.1 ... 6.3)

X
/0

(&5 ... 43)

(22. ... 43)

%
%

(28 ... 33)

(32 ... 47) %

(J3 ... 4<5)%

.. tncercarea 1 static, in elastic, un cielu complet; . tncercarea 2 dinamic, in elastic, inc1usiv aparitia primelor fisuri; e incercarea 3 static, un ciclu complet dupa aparijia fisurilor, lara a depa§i nivelul din 2 dinamic; . e incercarea 4 dinamic, in stadiul de dezvoltare a fisurilor; .. tncercarea 5 static, dupa dezvoltarea fisurilor, un ciclu complet, lara a
<II

" tncercarea 6 dinamic, hi. stadiul din vecinatatea cedarii, rara degradliri ale nodului pe directia I §i eu unele degradari ale nodului pe directia II; ~ tncercarea 7 static, un ciclu complet, in stadiul final de cedare a subansamblului, lara degradari ale nodului pe directia I §i ell degradliri accentuate ale nodului pe directia II. Modelele de subansambluri au fost Incercate lntai pe directia 1. pam la un anumit li la cedare, stadiu de fisurare, apoi pe directia II, Pozitionarea punctelor de masura este prezentata in fig.135. La incercarile statice alternante, fisurile au aparut la solicitar! rnai mad dedit la

depasi nivelul din 4 dinamic;

pan

Tabelul 10. Domenii de variatie ale jlexibilitiiJii la aeptasare, T/H [mmftfl·

Tip

svbanZ

~amblu

lei depkisare: fa : lJirectla iJ»menii .varlatit!' f/~)(ibiliklk sarcin/ S orcini . (J rIY fiee ele d/nClmJce (D) dct/onart!! ctlkrnlnde .(SA) combinate (c)
I

1 I

2.43 ... 8.a5 2.80 ... 9,71

4.50 ... 12.50 7.25

2,59 ... 18.00

9.72 .,. 12.4-5 7.43 ... 11.78

P
M

4, 39 ... /6,52 16.72 ." 18.!JO

11.75

I
II

19,6 ... 24-,15

9,62 ... 10.16

Z
P

a.Y4 ."

to. '11 ..•

11 11

3.~O ... 9,60

2.65 ... 8.11

9.75 ... 23.75

1,.; 77 ... 7. 95 4-,.30 ... 19,35

4--,83 •.. 10.00

188

NODURI GRINDA-STALP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

valorile determinate analitic. Rezultatele objinute sunt prezentate in tabelul 9. De asemenea, solicitarilecapabile experimentale au avut valori mai mad dedit cele determinate analitic, pentru toate subansamblurile incercate, ordinea lor crescatoare fiind pentru solutiile monolit, panta ~i zimti. Degradarea mai accentuata a subansamblului monolit se datoreste marcH de beton care tiu a asigurat aderenta armaturilor PC60. La sarcini dinamice nu s-a putut evidentia sarcina de fisurare. Valorile ce le vom prezenta reprezinta valori instantanee millime ~i maxime ale celor mai importante puncte de masura, S-au determinat, pe tot parcursul lncercarilor, domenii de variatie ale flexibilitiitii la deplasare, ale modelelor, t1TtfH pe intreg parcursul incercarilor. Aceste domenii sunt prezentate in tabelullO. Se observa ea la sarcini mici, valorile flexibilitatilorau prezentat i'rnpra~tieri mari, Comparand inIa~uratorile .:iTcH ~i e-H din figurile 136 ... 139, se observa unele diferenjieri privind modul de comportare a subansamblurilor la diferite tipuri de incarcar]. La sarcini dinamice, degradarile sunt mult mai mari, iar fenomenele de lunecare, flambare ~i rupere ale arrnaturilor longitudinaIe din grinzi au fost mult mai accentuate. Plexibilitatea la rotire, 104'9'IH, a prezentat domenii de variatie importante pe intreg parcursul incercartlor, acestea fiind prezentate in tabelul 11. Rotirile 'P s-au determinat eu ajutorul aIungirilor specifice ale fibrelor de la partea superioara ~i inferioara ale capetelor de grinzi dinspre nod, functle de datele furnizate de traductorii inductivi 1~, T6• Tto si Til (fig.135). in general, flexibilitatilela rotire ale subansamblurilor de tip pants au fost mai mari decat flexibilitatlle subansamblurilor de tip zimji, datoritl1 zdrobirii mai accentuate a zonei comprimatede beton. Cresterea accentuata a flexibilitatiila subansamblul monolit se datoreste betonului de marca B200, acesta neasigurand aderenja optima ojel-beton de mardi PC60. Fisurarea subansamblurilor actionate dinamic a fost asemanatoare eu a subansamblurilor acjionate static alternant, numai in faza de aparijie ~i de dezvoltare a fisurilor. in fazele finale, subansamblurile au prezentat degradari mult mai accentuate la actiuni dinamice, dupa cum urmeaza: - subansamblurile de tip zimji au prezentat dislocari la fala stalpului, lara ca dantura sa se rupa, preeum ~i multe zdrobiri locale;
Tabelul ll. Domenii de variafie ale flexibilitdjii
la rotire, Uj·T/H

'0 .C:: 12

'0), 1)

;;
<..

()

'ri i.il '''' Ei

"C

" tl <:
u

,,"

5.
.....
;

,::
S:! ,..._

..c:

fi

U]

.... ....
~

iii

[10' radltj}.

Tip subarrsamb/v

.Dlrectia , de

Women;; 'lor/ape r/e,xi6//;/qfe

$arclh/

/Q rofit-a

la ,

clC'?OnC1re Clliernihde (SA) com6if)ctfe (C")

1 I 1 JI
Jl 11 7.22 ... 22,4-S 6,8~ ... 2S,2t,. 3, 4-0 ... 2f,59

.slc1l/ct?

dinamic-e CD)
3,Y3 ... 24,90
9,05 ... 25,85

SctrclF7I

z
P

3,98 .... 29,38

",",05 ... 60.40

M Z
P M

5. 4l)

...

29,3S
..

..

6,60··.7t.80

"",58·... 14,36 4-.53 ... '8, 4-6

3,95 - _._.

... 30,79

3.9$.·. 30-'1-3
4,'18 '"
15,88

2,88 '" 105,72

s.sa

···28,SO

*,19·· .82,30

9,00 ... 59,00

190

NODURI GRINDA-STALP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

UNELE CERCETARI EXPERIMENTALE REALIZATE iN TARA

191
,-/ /" /"

;v.ooo fi(~n
H(~f)
9XV /" ,-/
/' /
/

&va

___ . __,sc;_.-'.

7000
6QaJ

,,~
3000 2000

5000

©
20

80

1000

JO

"0

.$V

60

70

80

go

100

110

120

rsa

L1T1

(mm)

H
%U::>

('0rJ

oQa;J

®
H(Kjf)

SA -.slake- d/lerm/mf
SC""

~
%w
Ji:I:;o

SA - duhc

olfe--ni'17d

"fallc ·comhli7C/f.

D·· d/ndmic

2!Z!?

®
to H(Kjf)
/'

SC - $faitc cOn7b/naf
J) -

dinornio

-.;: '!.

20

«J

$;J

60

YO

8(}

LIT, (rnm}

/'.

/'

s~ .> /'
--._._._. Sc --._... __

,.....
1000 /
I

.,.,..~/~

.....»>

....'"

"'" SA .

/.
//

///

/'-'-~

...sc ...-::::

....::

.D
/
/

/
/

/'

//
20
,/

f 60 O~~~~~~---~~O------~~~--~L_~A~~.,.

,,'0

7,

) (mm .
10 20

Jo

.:;0

QO

?O

60

$0

!(J(J

110

1l!Q.d

Flg.136, Diagrame infii~ur.1toare T1"H, a subansamblurilor

2'"

P, 1i M1, pe directia E.

Fig.137. Diagrame inffi~ur.1toare T1-H, a subansamblurilor

2"

P1 si M2, pe directia /1.

71 (rnm)

192

NODURI GRlNDA-STALP PENTRU STRUCTIJRI DE BETON ARMAT

UNELE CERCETA.Rl EXPERIMENTALE

REALIZATE iN TARA.

193

H(l4jf)

H(~f)
6000 6000

.s >
~/

",

~
sooo
3OQ;t

, I -' // I.

"" r>:

,",'

__SC_,"

. ...- . ...-

.D

- -- --

_.-

»>

.>

.>:

2f»O

~
I
20

/
120

/ .i I
,I

40

60

]1}{)

~O

10" 'f'(rad}

1000'

I _..,.
20 40 50 80 . lOO 120 140 lGO 180 2tXl 220 Z0
261:)

/ .7

H(o/J
&lQ?

2190i500 /0

+ <f

(rocl)

~r
000
JO(X}

__ .

_.-

__

sc, »>:

.-~

SA -

sid/Ie ol/erni'nd
5000

SC - .5Jb.fti: combined

SA - slc111C a/lern i'nd SC - :;h!tc combined .D -:- dti?cttnlC

~
1000

@
zo
40
GO

.D - cJ,OCln?IC .

%t>o

~
2Q;t>

~
!

'100

'?O

140

~6P

180
!

!o+<f(rad)

. H(K.gf)

1000

(J

20

40

H('¥)
~o·
1i(}(XJ

_--- -40
/'

SA_----

sooo

//

II I
,/

-/",,""- -- _ _;_--_;..---_.:,.I)~.~-:::-:.""":!!-....:;~.-..s.>:
.

54

W1ao

sooo
i!00CJ

-- ....eo

/'

-f1!O

--.@
16'0 200

._.

_.-'

.>

1O~

'f(rqcJ)

Fig.138. Diagrame inra~urntoarc 1j·H, a subansamblurilor

2;. P2 ~i Ml• pe direcjia I.

Fig.139.

Diagrame infii$uriitoare 1j·H, a subansamblurilor

Zz.

P2 ~i M2• pe direcjia II.

194

NODUR! GRINDA-STAU

PENTRU STRUCTURI DE BErON ARMAT

UNELE CERCETARI EXPERIMENTALE

REALIZATE

IN TARA

195

~ 5ubansamblurile de tip panta au fisurat initial dupa planul inclinat al pantei, pentru ca ulterior sa prezinte zdrobiri accentuate ale betonului, precum ~iflambarl si ruperi de bare; fisuri; _ in rosrul orizontal dintre grinzile prefabricate ~i suprabetonare nu s-an produs

_ 1a subansamblurile monolite s-a evidentiat in special fenomenul de lunecare a barelor ~i de zdrobire a betonului la interfetele grinda-stalp: _ in nodurile subansamblurilor au aparut fisuri numai la tncercarile fik:ntc pe directia II. Aceste fisuri, in gen~ral u§or. incl.i~ate, au .fost puternic influent ate de existenta grinzilor de pe direelia perpendlculara direcjiei de acnonare; _ la lunecarea accentuate a armaturilor din grinzi, s-a produs ~i exfolierea betonului Din eercetarile efectuate pe cele 6 modele de subansambluri spatiale de tip zimji, pentru cladiri civile s-au. evidenjiat ~rmatoarele: ..... _ structurile mixte pot asigura un grad de continuitate apropiat de structurile . _ imbinarile tip zimti ~i tip panta analizate au asigurat capacitatea de rezistenta §i de deformajie corespunzatoare solicitarilor sectionale considerate in proiectare: ~ se impun masuri de Impiedicare a dislocarii crizontale la lmbinarea tip zimti ~i a micsorari! efectului de zdrobire a betonului la partea superioara a grinzilor din planul inclinat al pantei, la tmbinarea tip panta. S-a observat eli la sarcini dinamice, pentru armature PC60, rnarca de beton B200 nu asigura Impiedicarea lunecarii; _ momentele capabile experimentale au rezultat mai mad decat cele deduse analitic, cu 20% la subansamblul de tip zimti, eu 12% la subansamblul de tip pantii si eu 5% la subansamblul de tip monolit; _ fenomenul de degradare accentuata a betonului, Insojit de fenomenul de lunecare, de flambare si de rupere a armaturilor longitudinale evidentiaza importanta !Ii necesitatea cercetarilor in regim dinamic; . _ pentru cladiri avand peste 5 niveluri, sunt necesare mssuri sup limen tare de marire a capacitlitii de reziste~tla. ~i de ~eform~tie a irnbinarilor de tip zimti ~i de tip panta. . Pentru cUidinle industriale etajate au fost cercetate 5 modele de subansambluri la scara 1:2. Solu!iile constructive ale prototipurilor analizate au fost urmatoarele: _ Subansamblul S,: _ stalpl turnati monoIit, pe niveluri, eu console; - planseul: • grinzi principale transversale prefabricate cu suprabetonare; • elemente secundare prefabricate de tip cheson executate din betoane de granulit; • grinzi longitudinale mono lite; _ tmbinari prin petrecere din bare ~imonolitlzari; _ Subansamblul ~: _ solutie constructiva identica ca la subansamblul S" cu inloculrea elementelor secundare tip cheson de la plansee cu fa~ii cu goluri din beton precomprimat;. ~ Subansamblurile 83 §i 84: ~ stalpi prefabricati cu consola triunghiulara scurta; - ptanseul: monolite; din stalp.

• grinzi principale transversale prefabricate avand forma T inters; • grinzi de rigidizare longirudinale prefabricate sau mono lite; • elemente de planseu de tip cheson; • Imbinarile s-au realizat prin sudura la partea superioara a grinzilor, sudura in "baie" Intre mustajile din stalpi ~i mustajile in grinzi, iar la partea inferioara intre placile metalice prevazute la partea inferioara a grinzilor prefabricate §i placile metal ice prevazute la partea superioara a consolelor stalpilor. Modelele de subansambluri analizate au luat in consideratie numai direcjia principala, din subansambluri plane, considerand ca 0 rezerva aportul elementelor secundare ale planseului, Subansamblul 54 a fost incercat static altemant, iar subansamblul S5' dinamic ·~istatic combinat. - Subansamblul S5 mono lit , echivalent cu S3 §i S4: - stalpul ~i zona nodului au aceleasi sectiuni ~i armaturi (longitudinale si transversale) ca si S3' S4, diferind de acestea doar prin lipsa consolelor, ele realizandu-se monolit; - grinzile ca secjiune ~i armare s-an realizat ca la solutiile mono lite uzuale. Acest subansamblu a fost incercat in regim dinamic si static combiuat. Subansamblurile menjionate mai sus au modelat doua subansambluri prototip, dupa cum urmeaza: - S, ~i S2: hale etajate cu 5 niveluri, avand trama de 6 x 6 m si sarcini utile de 500 daN/m2; - 50, S4 §i Ss: hale etajate cu 5 niveluri, avand trama de 6 x 6 m ~i sarcini utile de 1000 daN/m2• Pentru modelare, s~a seleclionat nodul in care apar solicitari maxime, nodul 1a nivelul de peste etaj I. din dreptul celui de al doilea ax, pomind de la margine, atat in sens transversal cat si in sens longitudinal. Modelele au fost realizate la scara 1:2.

;;

9£('7. 1-1 (mm)

Fig.140.

Subansamblal

SI' cladire industriala,

196

NODURI GRINDA-STALP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT.

UNELE CERCETARI EXPERIM:ENTALE REALIZATE

iN TARA ---------------------------------

197 __ --------

seCT .. 1 ...1
i
190 280

(rnm)

Fig.141. Subansamblul Sl' cl!dire industrialli prefabricata.

3£CTIUI'IE

f ~1

r1

~1- 1

re/Q6ricClf
---.J.t--~

ell

console de dimens/un'redose .
Fig.143. Subansamblul 84, cladire industriala prefabricatli.

Fig.142. Subansamblul s)' cllidire indusrriala prefabricata,

198

NODURI GRINDA-SrALP

PENTRU STRUCTURI DE BETON ARlvIAT

UNELE CERCETARI EXPERIMENT ALE REALIZATE

iN TARA

199

Subansamblurile S" S2 ~i S4 au fost incercate dinamic ~i static combinat, iar subansamblurile S3 ~i S5. numai static alternanr. In fig. 140... 144 sunt prezentate unele detalii ale aces tor subansarnblur]. Din analiza globala a rezultatelor experimentale objinute pentru subansamblurile S1 §i S2', menjionam: - subansamblu! 52 a Iucrat in elastic pana la 0 foqa dinamica mai mare ell 55 % faJa de forja corespunzatoare a subansamblului S1; - deplasarea elastica dinamica, la baza stalpului inferior a subansamblulul 8 , a fost 2 mai mare eu 23 % fala de deplasarea corespunzatoare a subansamblului S1; - Indirearea maxima dinamica in vecinatatea cedarii a fost eu 9 % mai mare Ia subansamblul S2 fa1li de incarcarea maxima dinamica a subansamblului S1; - subansamolul S~ a avut deplasarea postelastica dinamica maxima, la baza .stalpulni, eli 3 % mal mare fala de deplasarea corespunzatoare a lui SI; - incardi.rile maxi me orizontale, in regim static, la cedare, precum si deplasarile corespunzaroare Ia baza stalpilor inferiori, au avut valori apropiate la subansamblurile SI §i S2; - din punct de vedere al deformabiliraj]] postelastice s-au obtinut cceficienjl de duetilitate, considerand Acedar/ !!/&IJJ'DrdiJon CU valorr de 13,9 pentru S I ~i 11,3 pentru S2 (duetilitatea considerand raportul.dadar/AclUgm (JfmilJ.riJ , a avut valori cuprinse intre 4 ~i 6); - conlucrarea Intre betoanele prefabricate ~i cele monolite a fost asigurata in secjiunile eli solicitarl medii §i mijlocii; - modul de fisurare a fest specific strucrurllor mixte, cu 'degradarea capetelor de grinzi Ia incastrare; Din analiza rezultatelor experimentale, menlionlim: numai a
4 ,

.,
(II

IQ '!:
OJ

..

10,

--

~I~ It
r
"I
0)

<.<i

~l
~ '"
t

200

!')'

:2

I i~ ..,.
'1;'

'" ~

objinute la subansamblurile S2 ~i 8

10)<250- 2S0

P"
SECTIUN£

- fisurarea sectiunii grinzii la fata staIpului s-a produs la incarcari orizontale rnai mad eli circa 10% faJa de cele rezultate din calcul; - prezenja consolelor de rezemare a grinzilor prefabricate a avut ca cfect, pe de o parte, formarea a doua sectiuni entice de localizare a rotirilor, in sensul dat de incarcariIe gravitajionale de pe grinzi, inca din stadiul de dezvoltare a fisurilor, iar pe de alta parte, extinderea zonelor de plastifiere a grinzilor; - diferenta accentuara dintre capacitajile de rezistenja ale secjiunilor grinzilor alaturate nodului, Ia momente incovoietoare pozirive §i negative, s-a manifestat in special Ia incarcari dinamice, prin exfolieri pronunjate ale betonului din staIp ~i din zona superioars a grinzii; .

1- 1

de dezvoltare al fisurilor;

a grinziIor a fost nesatisfacatoare, Iunecarea pronunjara a aeestora Incepand inca din stadiul

- ancorarea prin aderenja in staIp a barelor jurnelate sudate de la partea superioara

. - capacitatea teoretica limita a subansamblurilor experimentale la forte orizontale, a fost cu circa 25 % mai mare decat capacitatea de rezistenta determinata experimental, datorita lunecarli barelor superioare ale grinzii in betonul din stillp; - zonele de fisurare ~ide cedare ale subansamblurilor model au prezentat degradari mai pronunjate la subansamblul S4, incercat dinamle, in comparajie ell subansanlblnl S3 incercat static alternant; - in llodullffibinarii grinda - stalp s-au observat primele fisuri la subansamblul S4' dupa circa 250 cicluri dinamice de incarcare.
Fig.I44. Subansamblul S5. cl1ldire industrial1i monoIitii.

urrnatoarele:

in

ceea ce priveste cornportarea subansamblului monolit,

ss,

sunt de menjionar

200

NODum GRlND.A-SrALP PENTRU STRUCTURI DE BETON ARMAT

BffiLlOGRAFIE - CAPITOLELE 1 - 8

201

. aparitia fisurilor in grinzi s-a produs la tncarcari orizontale mai mari ell circa 12 % dedit tele rezultate din calcul; _ lipsa consolelor gi monolitismul betonnlui a modificat rnult modul de flsurare gl de cedare. Zonele de plastifiere ale grinzilor nu au mal fost intinse, iar lllattimea nodului s-a micsorat en ina!limea consolei, La acest subansamblu nu H1U mai produs exfclieri ~i nici dislocari ale betonului tn zona superioara a grinzilor ~i nici la faja stillpuhli; - lunecarea barelor jumelate a aparut rnai putin accentuatii: _ capacitatea limitii teoretica de rezistentsla forte orlzontale a fostcu 4 % mal. mica dedit eea rezultata experimental; _ grinzile au prezentat fisuri verticale ~i lnclinate pe toata Iungimea lor, lipsind degradarile accentuate de la interfetele grinda-stalp; _ in nod au aparut primele fisuri !a 0,4 din sarcina de cedare, In continuare, nodul a fisurat mult mai accentuat dedit nodurile subansamblurilor 33 si S4; - in stalpul inferior au aparut microfisuri. Comparand subansamblul S3' actionat static, altemant en subansamblul S4 acjionat dinamic, se remarca aparitia fisurilor in nod si a lunecarilor barelor superioare din grinzi la forte orizontale mai mid la S4 si, fisurari, zdrobiri ~i dislocari mai importante la acest model.Capacitatea portanta a subansamblurilor a rezultat sensibil apropiata. La ambele modele nu au aparut fisuri in stalpi, iar fisurile in grinzi au aparut la forte orizontale apropiate, Consolele triunghiulare s-au comportat satisfiicator, lunecarile armaturilor superioare din grinzi au fost mari, iar fisurarea .nodulni, in faza de cedare, acceptabila, Cornpatand subansamblurile realizate din clemente prefabricate S:i ~i S~ eu subansamblul monolit 55' a rezultat 0 comportare a reszemelor grinzilor ~'iin special a nodurilor mull mal favorabila la modelele prefabricate, datorita consolelor de rezemare ale grinzilor. Aderenta armaturilor jumelate a fost favorizata de monolitismul betonului. Lunecarea armaturilor jumelate la subansamblurile S, ~i S~ a condus 1'10 capacitate portanta micsorata eu 18% fala de subansamblul SS. In nodul acestui subansamblu, lipsit de consolele triunghiulare, precum si in stalpul lui inferior, au aparut microfisuri, ceea ce nu s-a observat la subansamblurile 83 $i S4' . La cercetarile facute de I.e.C.p.D.C. ··Filiala Iasi au colaborat laboratorul T. A. D. C M .Iasi pentm tncercarile pe noduri izolate ~i 1. P .C. T. -Bucuresti pentru proiectele de subansambluri prototipvLa subansamblurile S~, S4' ~i S5 au mai colaborat TNII promzdanii ~i TNIISK Moscova. Cercetarile teoretice au fost facute in colaboare Facultatea de Constructii din

BIBLIOGRAFIE Capitolele 1 8
1. Agent.R: Asupra transmiterii forte! uuetoare
fa

nodurile structurilor prefabricate pentru cliidiri

etajate in "Colocviul privind imbinarile grindll - stalp de beton armat", Iasi, sept.l981. 2. Atalay, B.M.,Penzien J.: The seismic behaviour of critical regions of reinforced concrete components as influenced by moment, shear and axial force, Report EERC 75-19, Berkeley, California,

3. Badea, D.: consideratu asupra structurllor antiseismice tn cadre din beton armat, Revista
"Consrructil" nr.2, 1980. 4. Beckingsale, C. W.: Post - elastic behaviour of reinforced concrete beam - column joints, Teza de doctorat, Univ, Canterbury, 1978. 5. Bertero V. V.: Inelastic behaviour of beam to column subassemolages under repeated loading, Report EERC-68-2, Berkeley. California, 1968. 6. Bertero V.V.: "Seismic behaviour of structural concrete linear elements (beams, columns), and their connections" in L'industria italiana del cementa, no=3 ~i 4, 1980. 7. Bertero V.V., Me Clure G.: "Behaviour of reinforced concrete frames subjected to repeated reversibile loads", In : Journal ACI,octl964. S_ Betero V.V., Popov P.E., Krawinkler H.: "Beam - column subassemblages under repeated loading" in : Journal of the structural division ASCE,ST5, may 1972. 9_ Bertero V. V., Popov P.E.: "Testing facility for frame subassemblages Experimental mechanics", Journal of the society for experimental stress analysis, oct1971. 10. Bertero V. V., Popov P.E.: "Seismic behaviour of ductile moment resisting reinforced concrete frames", ACI, PubI.SP53, Detriot, 1977. 1L Bertero V.V., Popov P.K : "Hysteretic behaviour of ductile moment resisting reinforced concrete frame components", Report EERe, 7:5-16, Berkeley, apri11975.

dec.1975.

12, Bespaev A. A.: K rasceotie jestkih uzlov-jelezobetonnovo karkasamnogoetajnie zdanie, vozvodimin v seismiceskik raionalt, Donejk, 1969.
13. Birrs G.R.: "The elastic behaviour of earthquake resistant reinforced concrete interior beam column joints", Report 78-13, University Canterbury, febr.l978. 14. Bicenkov I.D., Bespaev A.A.: Selsmostoikosti zdanii i injenernih soorujenii, Moskva, 1971. 15. Bicenkovl.D. .Bespaev A.A.: "Bksperimetalinoe issledovanie rabotljelezobetonnih uzlov ramnovo karkasa mnogoetajnih zdanii pri dinamiceskih znakoporemenlh poftornih nagrujeniah" in: Seismostoikosti zdanii i, injenemtn soorujenii, Moskva, 1972. 16. Bicenkov I.D .• Bespaev A.A.: "Napriajennoe sostoianie jestkih uzlov jelezobetonnovo karkasa mnogoetajnie zdanii, vozvodimtn v seismiceskik raiona" in Stik; sbornih jetezobetontn konstruqn, Stroizdat, 1970. 17. Blcenkov.Llr., Bespaev A.A.: "Procinosti i trescinosti uzlov ram jelezobetonovo karkasa seisrnostoikih mnogoetajnih zdanii" in Beton i jelezobeton, 00=2, 1971. 18. Black C. W.: "Reinforcing bars in earthquake - resistant reinforced concrete building construction Conferinta Construqii de beton annat rezistente la cutremure, Berkeley, iulie, 1977. 19_ Blakeley RWGo, Edmonds P.D., Megget L.M., Prietsley M.J.N.: Performance of large reinforced concrete beam - column joint units under cyclic loading, 6th weEE, New Delhi, 1977. 20. Blakeley RWG., Edmonds F.D., Megget L.M., Wood H.J.: "Cyclic load testing of two refined reinforced concrete beam - column joints in: Bulletin oj New - Zealand, vol.l2, No=3, sept.1979. 21. Blakeley RWG., Megget L.M., Prietsley M.J.N.: "Seismic performance of two full size reinforced concrete beam - column joint", in : Bulletin of New Zealand National Society for E.E.,
n

ell

cadrul Institutului Politehnic Iasi. In incheierea acestui capitol menjionam nrmatoarele observatii: _ codurile in vigoare, nationale ~i intematiouale, sunt detaliate in general pentru structuri rnonolite; _ pentru structurile partial ~d integral prefabricate. codurile ·cuprind numai

recomandari generale; _ cercetari pe subansarnbluri en clemente pretabrlcatesunt putin publicate in literatura, multe din de reprezentand secrete ale diferitelor firme, Rezultatele cuprinse in diferite comunicari nu prezinta detaliile de baza; -miee sistem nou, partial sau integral prefabricat, necesita un volum specific de cercetari pentru ca sistemul sa poata fi aplicat,