Professional Documents
Culture Documents
This topic
Magazin
1.
Centru Constructii
2.
Sectiunea tehnica
3.
4.
Incepatori
0
Etabs
Started by alex , iun 21 2012 12:55
Page 1 of 2
NEXT
Sign In
Create Account
Advanced Member
Senior Member
55 posts
Ce combinatii de incarcari se baga in etabs? si cum declar masele alea? ca nu am mai lucrat de
mult cu etabsu si nu mai stiu
Report
#2Balamuc
Advanced Member
Moderators
21 posts
LocationBucureti
Eu fac asa:
1) Declar la Static Load Cases utila, placa, greutatea acoperisului, zapada, inchiderile exterioare ce
sprijina pe grinzi si o incarcare din greutatea proprie a elementelor. in timp ce primele le iau cu
DEAD 0, incarcarea din greutate proprie a elementelor o iau DEAD cu multiplier 1. Mai declar tot
acolo SX si SY cu user coeficient, ca Quake.
2) La Load Combinations am 5 ipoteze:
a) GF (adica fundamentala) unde tot ce inseamna incarcari permanente au coeficient 1,35, iar
zapada si utila coeficientul de 1,5.
b) LD (lunga durata) unde incarcarile permanente au coeficientul 1, iar zapada si utila 0,4
c) SEISM X - unde iau LD cu 1 si SX cu 1
d) SEISM Y - unde iau LD cu 1 si SY cu 1
e) INF (infasuratoare) declarata ca ENVE, pentru a-si lua eforturile maxime, fara a da ADD, si
care contine combinatiile GF, SEISM X si SEISM Y toate cu coeficientul 1.
La mase, ma duc la Define - Mass Source: la mass definition dau FROM LOADS si trec la loads tot
ce-nseamna permanente cu 1, iar utila si zapada cu 0,4
Do what makes you happy, be with who makes you smile, laugh as much as you breathe, love as long as you live Buddha
Rareori ne gndim la ceea ce avem, dar mereu la ceea ce ne lipsete - Arthur Schopenhauer
Report
#3ella01
Advanced Member
Members
24 posts
Daca iei zapada cu 1,5 utila merge cu 1,05 desi cred ca predominant cam e utila. Am facut un
rezumat la CR0 unde sunt data combinatiile astea cum se iau:
Report
#4ella01
Advanced Member
Members
24 posts
Report
#5alexis709a
Administrator
Administrators
93 posts
LocationBucuresti
Daca nu bagi mass source o sa ia in calcul doar greutetea elementelor structurale, fara sa ia si
inchiderile utila sau ce alta incarcare mai pote fi in momentul producerii seismului,
Report
#6elenamikiduta
Newbie
Members
3 posts
Buna ziua
Report
#7ella01
Advanced Member
Members
24 posts
mod 2 Translatie pe y
mod 3 Torsiune
Report
#8elenamikiduta
Newbie
Members
3 posts
Neata
am o intrebare am facut pasii pentru calculul grinzii de fundatie dar cand sa scot tabele de unde
scot ca pe pdf imi apare (displacament -point displacament
-gsxp combo infas combo) care este calcul pentru grinzi de fundatie in excel si ce inseamna fiecare
uz, uy, ux SAU DACA NU E BINE DE UNDE IAU TABELELE CA SA CALCULEZ FUNDATIA
DACA IMI POATE SPUNE CINEVA PAS CU PAS SI POZE SA IMI SPUNE-TI O ALTA METODA CU
CALCULUL GRINZII DE FUNDATIE
Report
#9alex
Advanced Member
Senior Member
55 posts
U e deplasarea terenului si se foloseste pentru verificare terenului (Uxks>pconv) pentru armare luati
momentele ca la grinzi.
Report
#10Balamuc
Advanced Member
Moderators
21 posts
LocationBucureti
Alta metoda e de mana. Iei eforturile din stalpi, N, T si M si faci calculele frumos.
Do what makes you happy, be with who makes you smile, laugh as much as you breathe, love as long as you live Buddha
Rareori ne gndim la ceea ce avem, dar mereu la ceea ce ne lipsete - Arthur Schopenhauer
Report
#11elenamikiduta
Newbie
Members
3 posts
buna ziua
are cineva un exemplu din etabs pentru calculul fundatiei in excel daca da imi dati si mie va rog pe
email bingo_mcw@yahoo.com si pasii cum ati facut in etabs
Report
#12vasy
Member
Members
8 posts
Salutare la toti!
Am si eu cateva intrebari legate de definirea seismului in etabs, daca ma poate ajuta careva. Tin sa
precizez ca is student, si acum invat etabs.
1. Cand definesc seismul cu spectru de raspuns, valoarea lui "scale factor" este ag/q? Si cum se
defineste excentricitatea accidentala ( conform P100 e0= 0.05*L) ?
2. Cum se calculeaza coeficientul seismic de baza, ( base shear coefficient C si building height exp.
K) in cazul in care introduc seismul folosind "user coefficient"?
3. Mai exista si alta varianta de definire a seismului?
Report
#13ella01
Advanced Member
Members
24 posts
1.Spectrul poti sa l definesti in 2 feluri: ca spectru nomalizat si atunci i dai scale factor ag/q sau ca
spectru de proiectare si i dai scale factor 1, ideea e ca daca te uiti in formula spectrului o sa vezi ca
beta e singura variabila restu sunt constante. Un spectru facut in excel gasesti aici
2.Spectrele astea se folosesc doar atunci cand ai o cladire neregulata pe orizontala sau verticala
( sunt criteriile in P100) in rest se foloseste metoda fortelor statice echivalente, adica i dai
coeficientu C .
3. Mai e o metoda in care iei accelerogramele dupa siteul INCERC si le definesti asa, dar succes cu
asta :)
Report
#14vasy
Member
Members
8 posts
Multumesc Ella01!
Am reusit sa fac ambele variante ( cu spectru normalizat si cu forte echivalente), dar obtin
diferente de eforturi ( forta taietoare si moment) de vreo 16% de la o situatie la alta, in sensul ca fata
de metoda cu spectru normalizat, in cazul fortelor echivalente eforturile cresc cu 16 procente.
Cladirea este simetrica si pe orizontala si pe verticala. Oare ii normal sa dea asa diferente de la o
situatie la alta? :D
Report
#15ella01
Advanced Member
Members
24 posts
Cu placere, se poate sa difere asa de mult, pe langa simetrie mai conteaza si inaltimea.
Distributia accelaratilor pe inaltimea cladirii este parabolica dar pentru cladiri mici se poate aproxima
liniara
In cazul distributiei liniare rezultanta fortelor laterale e pozitionata mai sus decat in cazul distributiei
parabolice si de asta momentul e mai mare la distributia liniara (calculul cu forta static echivalenta).
Report
#16vasy
Member
Members
8 posts
Citeam pe niste forumuri de prin Chile, ca normativele lor accepta o diferenta intre eforturi de 20% la
cladiri simetrice si de 10% la cele nesimetrice, adica eforturile din analiza dinamica pot sa fie minim
80% din eforturile obtinute cu analiza statica. Nu stii daca exista ceva conditii de genul asta in
normativele de la noi din tara? M-am uitat prin P100 dar nu am gasit nimic referitor la asta .
Report
#17ella01
Advanced Member
Members
24 posts
Nu sunt limitari de genu la noi, in Chile am inteles ca sunt mai dese si mai puternice cutremurele ca
la noi.
La noi sunt niste criterii de regularitate in plan si in elevatie( ex: Structura sa nu prezinte la nici un
nivel o rezistenta laterala mai mica cu mai mult de 20% decat cea a nicelului situat imediat
Report
#18vasy
Member
Members
8 posts
Report
#19vasy
Member
Members
8 posts
Salutare la toti!
Incerc sa fac o analiza liniara time history ( prima de tipul asta ) pe o structura in diafragme si am
cateva intrebari. Am citit in P100-1-2006 ca acest tip de analiza se face pe minim 3 accelerogame,
doua pe directii orizontale, si una pe directie verticala. Am downloadat de
pehttp://www.incerc200...celerograme.htm accelerograma seismului din data de 4 martie 1977 si am
reusit sa definesc functiile time history pe directiile NS, EV si pe Z.
1. Cand definesc time history case, cum se calculeaza scale factor? Ma gandesc ca ar trebui sa fie
raportul dintre ag-ul amplasamentului cladirii (in cazul meu Cluj Napoca) si ag-ul amplasamentului
unde s-a inregistrat accelerograma. Sau nu? Ce valori trebuie sa introduc in campurile "Arrival time"
si "Angle"?
2. O data definite cele 3 cazuri time history , acestea intra in 3 combinatii speciale la fel ca si in cazul
in care definim seismul cu spectru?
Report
#20alex
Advanced Member
Senior Member
55 posts
Tu introduci ag ca find variabil si la scale factor tre sa bagi rezultatul inmultirii restului de coeficienti
gama,beta,lamda,q.
Daca nu ai accelerograma inregistrata, cum e la Cluj, ai putea incerca sa inmultesti si cu raportul de
ag uri, daca vrei poti testa teoria cu Bucuresti si Focsani accelerograma din Focsani sa fie ca
accelerograma din Bucuresti inmultita cu 1.33
Arrivel time e momentul cand incepe seismul, se foloseste daca vrei de ex sa vezi daca o
constructiie care a prins seismul de 77 mai rezista la inca unu, i bagi cutremuru din 77 la arrival time
0 si mai bagi unu cu arrival time dupa ce s a terminat primul, i definesti armarea sectiunilor si iti
arata cum se formeaza articulatiile plastice dupa primu si dupa al doilea seism.
Angle cred ca ar trebui sa fie unghiul dintre sistemul tau de axe si directiile NS si EV, iar cazurile ar
trebui sa fie 3 cate unu pentru fiecare direcite.
Bafta.
Report
Page 1 of 2
NEXT
Back to Incepatori
2.
Sectiunea tehnica
3.
4.
5.
Incepatori
Privacy Policy
Change Theme
romana
Contact Us
Help
Community Forum Software by IP.Board 3.3.4
Licensed to: Centru Constructii