Utilizarea tehnicilor moderne de masurare la inventarierea siturilor istorice

Constantin Cosarca, Conf. dr.ing., Facultatea de Geodezie, Universitatea Tehnica de Constructii

Bucuresti (Faculty of Geodesy, Technical University of Civil Engineering, Bucharest), email:
cosarca@geodezie.utcb.ro
J ohan Neuner, Prof.dr.ing., Facultatea de Geodezie, Universitatea Tehnica de Constructii
Bucuresti (Faculty of Geodesy, Technical University of Civil Engineering, Bucharest), email:
neuner@geodezie.utcb.ro
Caius Didulescu, Sef lucrari dr.ing. Facultatea de Geodezie, Universitatea Tehnica de Constructii
Bucuresti (Faculty of Geodesy, Technical University of Civil Engineering, Bucharest), email:
didulescu@geodezie.utcb.ro


Abstract.
The knowledge of object geometry is very important in documentation of existent
constructions or installations, as well as in restoration of historical monuments. The complex
documentation of constructions is today integrated into a GIS, the spatial representation of the
object depending on a limited number of modulation elementary forms such as lines, polygons and
corps. The margins, corners, planes and volume elements of real object are represented through
them.
Laser Scanning is a new geodetic technique, whereas the geometry of a structure is measured
(more or less) completely automated and reflector less with high precision and velocity. For the
first time in Romania such of practical application was possible between a common
Socrates/Erasmus programme, developed with University of Federal Armed Forces Germany
Munich, and Faculty of Geodesy from Technical University of Civil Engineering Bucharest. For the
aim to achieve the challenge of this team work, the last generation of Laser Scanner respectively
Leica HDS3000 was used. With this scanner was performed all the characteristics measurements to
the citadel church from Dealu Frumos Sibiu county.


1. Principii generale

n documentarea unor constructii si instalatii existente, precum si restaurarea unor
monumente istorice, cunoasterea geometriei obiectului este de cea mai mare importanta.
Documentarea complexa a constructiilor are astazi loc de regula ntr-un GIS, reprezentarea spatiala
a obiectului bazndu-se pe un numar limitat de forme elementare de modulare, cum ar fi linii,
poligoane si corpuri. Prin ele sunt reprezentate muchii, colturi, plane si elemente de volum ale
obiectului real. n functie de scopul urmarit, modelul rezultat trebuie sa corespunda n limita unei
anumite precizii cu obiectul real.
Dealungul timpului s-au elaborat o serie de metode pentru ridicarea punctelor spatiale,
pornind de la metodele tahimetrice, unde ridicarea era realizata punct cu punct si cu atribute pentru
fiecare punct, pna la ridicarea n masa a punctelor obiect prin metode fotogrametrice si scanare
laser. La masuratorile tahimetrice, timpul pentru discretizarea punctuala a obiectelor si atribuirea de
atribute fiecarui punct este foarte mare comparativ cu metodele fotogrametrice si de scanare laser,
care asigura o preluare rapida, nsa fara atribute.
Scanarea laser este o noua tehnica de masurare, prin intermediul careia poate fi nregistrata
(mai mult sau mai putin) complet automat geometria unei structuri, fara reflector, cu nalta precizie
si cu viteza ridicata. Rezultatul masuratorilor este reprezentat de o multime de puncte, numita nor
de puncte.
Scanerul cu laser nregistreaza punctele tridimensional prin masurarea unghiului orizontal si
vertical, precum si a distantei spatiale spre fiecare punct. Masurarea distantei se face electro-optic
prin procedeul impulsului sau comparatie de faza, n functie de tipul instrumentului. Prin folosirea
unor functii trigonometrice simple, se obtin coordonatele punctelor ntr-un sistem cartezian de
coordonate propriu scanerului. Unghiul orizontal si vertical sunt modificate n mod automat cu
intervale prestabilite.
Scanarea laser consta n devierea unei raze laser prin intermediul unor oglinzi (prin baleere
sau rotatie), reflectarea razei laser de pe suprafata obiectului masurat si receptarea razei laser
reflectate. Fata de masurarea distantelor utiliznd o suprafata reflectorizanta, precizia de masurare
n aceasta situatie depinde de intensitatea razei laser reflectate (Figura 1).
Legaturi functionale ntre precizie si intensitate sunt descrise de legile fizicii. Parametrii
principali n aceasta functie sunt distanta de la scaner pna la obiect, unghiul de incidenta si
proprietatile reflectorizante ale suprafetelor.
Rezolutia, sau dimensiunea laturilor grilei de puncte care sa descrie suprafata unui obiect
poate fi de ordinul milimetrilor pna la centimetri, n functie de pozitia instrumentului distanta
punctului de statie fata de obiectul de scanat, precum si a nclinarii suprafetelor de pe obiect fata de
directia de scanare. Actualmente, exista tendinta de combinare a doua tehnici de preluare n masa a
punctelor (scanarea laser si nregistrarile fotogrametrice).
Precizia determinarii pozitiei spatiale a punctelor prin scanare este de ordinul milimetrilor.
Georeferentierea masuratorilor este posibila prin intermediul unor puncte de coordonate 3D
cunoscute (date), dispuse n aria de scanare.
De cele mai multe ori, alaturi de informatiile cu caracter geometric (coordonate 3D) sunt
oferite si nregistrari ale intensitatii norului de puncte (informatii radiometrice) iar la unele scanere
care dispun si de camera fotografica digitala incorporata se pot obtine fotografii ale spatiului obiect
(Figura 2).
Se poate vorbi aici de LIDAR (Light Detecting and Ranging), sistem care functioneaza
pe principiul radarului, determinarea coordonatelor realizndu-se prin metoda polara, raza laser
emisa de aparat fiind reflectata de obiect si se masoara distanta, directia n spatiu si intensitatea
luminii reflectate.
Fig. 1
Principiul Scanarii Laser

n general, un obiect poate si trebuie sa fi
scanat din mai multe puncte de statie. Ulterior, n
timpul prelucrarii imaginilor scanate, scopul este de
a nregistra norii de puncte obtinute dintr-o
singura statie ntr- un nor de puncte comun.
Aceasta operatiune poarta denumirea de
registratie.
Pentru aceasta operatiune sunt necesare
puncte comune norilor de puncte preluate din statii
nvecinate (puncte de constrngere tie points),
care pot fi puncte de pe obiectul scanat sau tinte
speciale.
n acest mod, la fiecare scanare trebuie sa
existe vizibilitate spre trei sfere (sau puncte de
constrngere). Astfel, este posibila integrarea
sistemului de coordonate local al scanerului n
sistemul de referinta existent.


Fig.2
Nor de puncte cu informatii referitoare la
intensitate


1.1 Principiul de masurare a distantelor
utiliznd tehnica Laser

Un generator de puls electric actioneaza
asupra unei diode laser care emite pulsuri de lumina
infrarosii, care sunt strnse ntr-un fascicul paralel
prin intermediul unor lentile. Prin lentilele
receptoare, parte din semnalul rezultat reflectat de tinta loveste (atinge) o fotodioda care genereaza
un semnal electric receptat. Intervalul de timp ntre transmiterea si receptia pulsatiilor este
contorizat prin intermediul unui stabilizator de frecventa cu quart.
Valoarea calculata a razei de actiune (a intervalului) este preluata de un microcomputer
intern care proceseaza datele masurate si le afiseaza pe display ca date de iesire (Figura 3).












Fig.3 Principiul de masurare al senzorului Laser (metoda time of flight)

1.2 Trasaturi caracteristice ale senzorului Laser Pulsed

Principii generale
- metoda: masurarea timpului de propagare (time of flight);
- lungime de unda n domeniul infrarosu;
- dioda pulsatoare ca transmitator laser;
- receptor optic senzitiv;
- detector de semnal pentru pulsuri multiple;
- microprocesor pentru postprocesare si interfata;
- mecanism de scanare optico- mecanic corespunzator.
Avantaje:
marime redusa;
fiabilitate sporita;
imunitate ridicata la interferente;
precizie ridicata;
domeniu mare de masurare;
culegerea rapida a datelor;
raza laser puternic colimata;
raport performanta/pret excelent
Reducerea razei de actiune poate fi cauzata de:
stralucirea puternica a luminii zilei;
vizibilitate proasta;
praf sau murdarie pe lentile

2. Scanere laser terestre caracteristici si accesorii

Scanerul laser furnizeaza o reprezentare completa a unui obiect din spatiu (reprezentare 3D),
efectund o serie de masuratori att n plan orizontal ct si n cel vertical, la intervale uniforme,
prestabilite. Combinatia ntre elementele optice rotative si mecanismele n miscare ale
instrumentului ofera razei laser reflectate posibilitatea de a crea o retea (un grid) uniform.
Coordonatele carteziene 3D ale fiecarui punct masurat sunt furnizate prin intermediul masurarii
distantelor, a directiilor orizontale si a unghiurilor verticale. Acesta este principiul cunoscut n
tehnica masuratorilor terestre sub denumirea de metoda coordonatelor polare. Este important de
remarcat ca aceste coordinate au ca sistem de referinta un sistem intern, definit (x, y, z) al
instrumentului, care apoi, prin georeferentiere poate fi ncadrat ntr-un sistem de coordonate extern
(X, Y, Z), daca acest lucru este necesar. Acest punct
de vedere este ilustrat n Figura 4, n contextual unei
georeferentieri directe a scanerului, prin stationarea
ntr- un punct de coordinate cunoscute si vizarea unui
alt punct de coordonate cunoscute.

Fig. 4
Georeferentierea directa a scanerului laser.


Un scanner laser terestru, stationar, presupune existenta
unui mechanism complex care sa permita masurarea pe doua
directii a unui spatiu obiect oarecare. Aceste diretii pot fi
considerate ca fiind cea verticala si cea orizontala. Acest
principiu este sugerat n Figura 5. Raza modulata de lumina
este emisa de o unitate electronica (A) si ntlneste elementul
optic (D), care se roteste cu o viteza foarte mare. De pe
suprafata acestui mediu optic (care are proprietatile unie
oglinzi) raza laser este reflectata si se propaga sub un unghi
specific (B). n momentul n care scanerul a parcurs ntreg
profilul din spatiul obiect, partea superioara a scanerului (C) se
roteste cu un mic unghi (a) n jurul axei verticale, n scopul de
a ncepe parcurgerea unui alt profil, adiacent primului.
Operatiunile se repeta pna la parcurgerea tuturor profilelor,
prestabilite, ale spatiului obiect supus investigarii.

Fig. 5
Principiul scanarii laser

n prezent, scanarea laser terestra a devenit o tehnica suplimentara pentru aplicatiile
geodezice. Utilizarea scanerelor laser este n continua crestere, sistemele provenind de la diverse
firme constructoare fiind prezente astazi pe piata instrumentelor si sistemelor de masurare.
O clasificare a scanerelor laser terestre este destul de problematica, deoarece ar trebui
definita baza acestei clasificari.
Posibile clasificari pot fi facute dupa urmatoarele criterii:
- domeniul de masurare a distantelor;
- principiul sistemului de masurare a distantelor;
- densitatea punctelor;
- precizia determinarii pozitiei spatiale a punctelor;
- domeniul de scanare.
Pornind de la aceste afirmatii, se poate lua n discutie o modalitate de clasificare a scanerelor
laser terestre. n primul rnd, se poate spune ca nu exista un scaner laser universal, pentru orice
aplicatie tehnica. Unele sunt adecvate pentru domenii mici ale distantelor (n incinte, unde
distantele nu depasesc 100 m), altele pentru domenii ale distantelor care depasesc cu mult 100 m.
n concluzie, tipul de aplicatie tehnica decide tipul de scaner laser.
Scanerele laser terestre pot fi clasificate dupa principiul sistemului de masurare a distantelor.
Acesta defineste, att domeniul de masurare ct si precizia.
Cele mai multe scanere laser se bazeaza pe principiul masurarii timpului de propagare (time
of flight). Aceasta tehnica permite masurarea distantelor pna la cteva sute de metrii. Este posibila
chiar masurarea unor distante de peste un kilometru, nsa acest avantaj implica o precizie mai
scazuta, de aproximativ un centimetru.
Un alt principiu este cel al masurarii fazei, reprezentnd cealalta tehnica comuna pentru
domeniul mediu de masurare a distantelor. Domeniul este limitat la 100 m. n acest caz, fata de
principiul enuntat mai sus, precizia masurarii distantelor se ncadreaza n domeniul milimetric.
Pentru ca aceasta clasificare sa fie completa, trebuie amintite si scanerele laser concepute
pentru un domeniu restrns (sub 10 m), utilizate mai ales n aplicatii din industrie. Principiile de
masurare a distantelor n acest caz sunt laser radar si optical triangulation. Precizia unor astfel de
sisteme este de domeniul submilimetric (zecime sau sutime de milimetru). De altfel, aceste tipuri de
sisteme nu se regasesc n clasificarile scanerelor laser terestre.
O alta posibila clasificare ar putea fi facuta, functie de proprietatile tehnice ale
instrument elor .
Diferentieri ale scanerelor laser terestre, din punct de vedere tehnic pot consta n:
- modul de scanare:
o scanare 360
o
;
o scanare pe sectiuni specifice, datorita limitarii unghiului de cmp;
o scanare pe profile;
o etc.
- sistemul de deflectie a razei laser:
o oglinzi care se rotesc sau care baleaza;
- combinarea cu alte dispozitive montate pe scanerul laser:
camera foto digitala, GPS;

2.1 Diferentieri ntre tehnici de scanare :

referitor la dimensiuni:
o 1D (point wise), 2D (profile), 3D (picture);
domeniul de masurare:
a) < 10 m, sisteme oferite de majoritatea firmelor producatoare (ex.: COMET,
Steinbichler, Germania);
b) de la 10 la 150 m, Long Range Scanning (ex.: HDS 2500 Leica (Cyrax 2500,
Cyra, USA);
c) > 150 m (ex.: LMS-Z210, Riegl, Austria;
referitor la tehnica de masurare a distantelor:
a) Masurarea timpului de propagare ex.: Callidus V1.1, Callidus, Germania;
b) Comparatie de faza ex.: IMAGER 5003, Zller & Frhlich, Germania;
c) Triangulare ex.: SOISIC, Mensi, Franta;
referitor la tipul aparatului:
a) Camera Scanner ex.: HDS 2500, Leica (Cyrax 2500, Cyra, USA);
b) Panorama Scanner ex.: IMAGER 5003, Zller & Frhlich, Germania;

2.2 HDS (High-Definition Surveying)

Este un nou concept, o noua tehnica, care tinde sa revolutioneze modalitatile de determinare
a pozitiei spatiale ale punctelor, inclusiv a obiectelor sau detaliilor topografice, cu o reprezentare
spatiala a acestora ntr-un timp substantial mai scurt si cu o precizie ridicata, n comparatie cu
metodele clasice.
Conceptul High Definition Surveying
TM
(HDS
TM
) este o descriere mai exacta, a ceea ce este
cunoscut frecvent ca scanare laser 3D. Firma Leica a ales aceasta noua descriere din doua motive:
- n primul rnd, acest termen (definitie) indica mai precis cum aceasta tehnologie difera
fundamental fata de metodele topografice clasice;
- n al doilea rnd, cu noua familie de produse HDS, pe lnga faptul ca s-a adus aceasta
tehnologie la un nivel extrem de interesant, dar este acum o metoda de masurare pe deplin
dezvoltata pentru un larg evantai de masuratori ingineresti (Figura 6).

Fig.6
Familia HDS

2.3 High Density unul din avantajele
tehnologiei High-Definition.

Densitatea mare de puncte (definite prin
coordonatele lor) diferentiaza fundamental
aceasta tehnologie fata de metodele clasice ale
masuratorilor ingineresti. Aparitia pe ecranul
calculatorului a datelor cu mare densitate (norul
de puncte), la care se adauga culoarea proprie si
posibilitatea de vizualizare 3D asigura puterea
acestor informatii. Aceasta ofera utilizatorului o
mare ncredere n precizia si caracterul complet
al rezultatelor masuratorilor.

2.4 Leica HDS3000

HDS3000 (scaner time of flight) poate fi numit nava amiral a familiei HDS. Pe lnga faptul
ca are alura unui instrument de masurare, acest sistem suporta proceduri standard de masurare,
cum ar fi trepiedul pentru asezarea deasupra unui punct topografic si posibilitatea masurarii
naltimii aparatului. Combinnd posibilitatea unei arii de scanare maxima (360
o
x 270
o
) cu
tehnologia SmartScan, sistemul HDS3000 duce scanarea laser spre un nalt nivel de productivitate.
Beneficiile esentiale se refera la reducerea semnificativa a costurilor lucrarilor de teren si de birou
(Figura 7).
Caracteristici tehnice principale:
- aria maxima de scanare: 360
o
x 270
o
, doua ferestre (Panorama Scanner);
- camera digitala integrata coaxial, pentru preluarea (generarea) automata a fotografiilor
obiectelor masurate;
- stationarea pe puncte de coordonate cunoscute;
- orientarea spre puncte de coordonate cunoscute (principiul stationarii libere de la statiile
totale);
- toate cablurile conectate la instrument;
- tehnologia utilizata la masurarea distantelor: Time of Flight;
- precizia de determinare a pozitiei spatiale a punctelor: 6 mm;
- domeniul de masurare cu aceasta precizie: > 100 m;


Fig.7

Sistemul Leica HDS3000










2.5 Tinte de vizare
Tintele de vizare sunt accesorii importante pentru realizarea registartiei si asigurarea
calitatii. Ele se utilizeaza pentru georeferentierea precisa a scanarii pe puncte de control cunoscute,
acuratetea scanarilor multiple (din mai multe puncte de statie) si pentru asigurarea calitatii
scanarilor individuale. Tintele plate, albastre HDS permit identificarea si extractia automata de catre
componenta software Cyclone, datorita diferentelor n capacitatea de reflectare, ntre centrul tintei si
ntreaga suprafata a tintei (Figura 8).

Fig.8 Tinte circulare 6"
(6" circular targets)

Tinte patrate 3"x 3"
(3"x 3" square targets)



Noile tinte standard HDS sunt astfel concepute nct se pot roti si nclina. Ele sunt prevazute
cu un filet interior care permit montarea lor pe un baston sau pe un suport magnetic. Ele pot fi rotite
si nclinate pentru o orientare precisa spre scaner (Figura 9).
Sistemul jalon cu prisme duble (pereche) contine doua prisme plate HDS si o nivela sferica
(20) pentru pozitionarea precisa a bastonului pe punctul de control (Figura 9).

3. Prelucrarea nregistrarilor principii generale

Succesiunea operatiilor n procesul de scanare si la postprocesarea datelor obtinute este
sugerata n Figura 10.
La prelucrare, trebuie sa ne asiguram prin intermediul unor functii de selectie, ca punctele
scanate (definite 3D) apartin aceluiasi plan, n limita unei precizii prestabilite. Obiectul din lumea
reala trebuie transpus ntr-un model, format din colturi, muchii si plane. Colturile se unesc si
formeaza muchii, iar muchiile limiteaza plane. Planele la rndul lor sunt limite pentru elemente de
volum. Suprafetele constructiilor contin multe plane, care se intersecteaza n colturi si muchii. La
instalatii industriale se ntlnesc foarte frecvent obiecte cilindrice, cum ar fi tevi si coloane. n
aceste situatii o modelare a colturilor din puncte scanate poate sa dea gres, ntruct ele nu exista n
realitate datorita formei rotunde a obiectului. Abia dupa intersectarea muchiilor (canturilor)
adiacente se obtin colturile constructive.

Fig.9
Tinte patrate (3"x 3") cu
posibilitati de rotire si nclinare




Jalon (baston)
cu prisme duble


Pentru eliminarea erorilor punctelor scanate datorita aparatului si a erorilor datorate
modelarii structurilor obiect, are loc o modelare a suprafetelor plane printr- un calcul de
compensare. Punctele care trebuie introduse n calculul de compensare sunt extrase n mod automat
printr-un procedeu de cautare recursiv din numarul total de puncte scanate sau numai a unei parti
din acestea, bazat pe vecinatatea spatiala a punctelor. Relatiile de vecinatate sunt deduse cu ajutorul
unei triangulatii tridimensionale Delaunay. Pentru a lua o decizie ca punctele apartin aceluiasi plan,
se calculeaza n punctele scanate valori de rotunjire pe doua directii ortogonale. Parametrii de
rotunjire pentru o suprafata plana sunt astfel mbunatatiti recursiv. n urma compensarii se obtin
parametrii suprafetei plane, iar pentru estimarea preciziei se obtin abaterile standard pentru distanta
dintre punctele scanate la suprafata planului.
Suprafetele plane sunt formalizate prin poligoane, iar suprafetele cilindrice si sferice prin
arce de elipsa. Segmente de drepte iau nastere prin generalizarea de poligoane formate din puncte
marginale, care sunt extrase dintr-un shape bidimensional. Extragerea suprafetelor plane regulate se
bazeaza exclusiv pe date scanate.
Fig.10
Succesiunea operatiilor











Pentru diferite prelucrari, existenta unor coordonate carteziene pe obiect definite ntr-un
sistem local, pot fi deosebit de utile, ele sprijinind modelarea muchiilor suprafetelor plane.
Georeferentierea
nregistrarilor
(Registration referencing) Modelare
(Modelling)
Rezultate /
Export date
(Results/Export)
nregistrare
(Recording)
Extragerea muchiilor si colturilor din norul de puncte este mult mai sigura, prin utilizarea unor
profile. Formarea profilelor este o componenta deosebit de importanta n modelare. n cazul cel mai
simplu, norul de puncte scanate este redus prin functii de selectie, astfel nct sa permita modelarea
unor segmente de linii care formeaza profile. Punctele reprezentative de pe un profil sunt selectate
din ochi. Dupa introducerea interactiva a orientarii profilului printr-o dreapta deja modulata, a
lungimii acestuia si a doua puncte de pe profil, selectarea poate decurge automat.
Un profil general este compus din segmente de profile (drepte spatiale). Ele rezulta din
intersectia suprafetelor plane regulate extrase si planul profilului. Suprafetele obiect sunt
formalizate n domeniul de cautare, extrase si tinnd cont de unele goluri combinate cu planele de
profile sunt apoi unite formnd segmente de drepte si elipse. Profilele nvecinate sunt concatenate
prin intersectii.

4. Aplicatie practica n Romnia

Scanarea laser terestra (TLSs) si gaseste aplicatii n foarte multe domenii ale masuratorilor,
n special putndu-se aminti proiectele ingineresti si nregistrarea patrimoniului cultural si a situ-
rilor istorice. Caracteristicile tehnice amintite mai sus (nalta rezolutie, precizia si rapiditatea
preluarilor) permit si asigura realizarea modelelor de proiectare si a documentatiilor ntr-un format
digital:
documentatii n ingineria civila;
Arhitectura, Arheologie, restaurarea situ-rilor istorice;
constructii de tunele;
documentatii pentru instalatii tehnice (industria petrochimica, centarale
termice, centrale nucleare);
aplicatii n realitatea virtuala;
documentatii tehnice pentru domeniul criminalisticii, accidente de
circulatie, etc.
Una dintre utilizarile cele mai recente si prolifice ale tehnicii de scanare laser terestre se
situeaza n domeniul documentarii patrimoniului cultural si istoric, n vederea prezervarii si
restaurarii acestuia. Aceasta tehnica de masurare permite obtinerea unor imagini 3D de mare
rezolutie si fidelitate. Aceasta modalitate de nregistrare a patrimoniului cultural si is toric a crescut
n popularitate si tinde spre crearea unor standarde pentru acest tip de masuratori.
Pentru prima data n Romnia, o astfel de aplicatie practica a fost posibila prin
intermediul unui program comun Socrates/Erasmus, desfasurat mpreuna cu Institutul de
Geodezie din Universitatea Fortelor Armate Federale ale Germaniei, Munchen, si Facultatea de
Geodezie din Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti si a unei colaborari cu Universitatea de
Arhitectura si Urbanism Ion Mincu - Bucuresti.






Fig. 11
Scanerul Laser HDS3000 n pozitie de lucru la biserica-cetate
Dealu Frumos
Proiectul comun vizeaza alcatuirea unei banci de date, respectiv a unui GIS al siturilor
istorice din zona Ardeal, cu referire directa la cetatile-biserici reformate sasesti din acest areal.
Aceasta aplicatie s-a efectuat pornind de la ideea de introducere si popularizare a noilor
tehnologii topografice ingineresti de nivel tehnic extrem de ridicat implicate n domenii care nu sunt
specifice (traditionale). Respectiv cele de furnizarea de imagini 3D, metrice, de precizie ridicata,
realizate ntr- un timp substantial mai scurt dect cu mijloace clasice.
n scopul realizarii dezideratului acestei colaborari, Universitatea Fortelor Armate Federale
ale Germaniei, Munchen, Institutul de Geodezie a pus la dispozitie personal tehnic de specialitate si
aparatura performanta (HDS3000 Leica), cu ajutorul careia s-au efectuat masuratorile specifice la
cetatea-biserica saseasca de la Dealu Frumos jud. Sibiu (Figura 11).
n vederea pregatirii lucrarilor de scanare Facultatea de Geodezie Bucuresti a realizat reteaua
de puncte de constrngere (tie points) necesare operatiunilor de georeferentiere, precum si planul de
situatie, la scara 1: 200 al cetatii. La efectuarea masuratorilor din faza de realizare a retelei si la cea
de ridicare ct si la procedurile specifice scanarii au participat specialisti si studenti din Romnia si
Germania (Figura 12).




Fig.12
Faze de lucrari



Prelucrarea datelor obtinute n urma operatiunilor de scanare se efectuaza la Universitatea
Fortelor Armate Federale ale Germaniei, Munchen, Institutul de Geodezie si va constitui tema
lucrarilor de diploma pentru un student german si unul romn, rezultatul acestora fiind imagini 3D
ale sitului istoric. Urmatoarea faza a modelarii este definirea obiectelor si apoi, prin exportul ntr-un
sistem software CAD, acestea pot deveni o baza de proiectare a restaurarii sitului istoric.
Avantajul acestei tehnologii este dat de rapiditatea efectuarii masuratorilor si de calitatea
rezultatelor.

Bibliografie:

[1] Heunecke O., Prof. Univ. Dr. Ing., Universitatea Fortelor Armate Federale, Munchen, Institutul
de Geodezie
Prelegeri n cadrul programului Socrates/Erasmus, Bucuresti, 2004
Scanarea Laser dezvoltari recente ale unei noi tehnici n geodezie (nepublicat).
[2] Site-uri Internet ale marilor firme din domeniu:
www.leica-geosystems.com
www.hds.leica-geosystems.com
www.cyra.com
www.zofre-laser.com
www.riegl.co.at
www.rieglusa.com
www.trimble.com/callidus
www.mensi.com
[3] Proiect de cercetare comun: Universitatea Fortelor Armate Gemane din Munchen, Universitatea
de Arhitectura Bucuresti si Facultatea de Geodezie din cadrul Universitatii Tehnice de
Constructii Bucuresti, 2004, (nepublicat).