Professional Documents
Culture Documents
Onservarea Şi Restaurarea Monumentelor Istorice Unele Obiective Şi Principii Probleme Inginereşti La Monumente
Onservarea Şi Restaurarea Monumentelor Istorice Unele Obiective Şi Principii Probleme Inginereşti La Monumente
CONSERVAREA I RESTAURAREA MONUMENTELOR ISTORICE: UNELE OBIECTIVE I PRINCIPII (PROBLEME INGINERETI LA MONUMENTE)
D ni!" COVATARIU
ef lucrri dr. ing., Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi a!i, e-"ail# cova$dan%&ahoo.co"
41
)* Intro#uc!r! Trecutul este o lumin pus n negura prezentului, ca s lumineze cile viitorului (icolae orga )o"Cnia este un 3ar -e Dntinsul creia, in "i;locul furtunilor istoriei sau Dn vre"uri "ai lini!tite, geniul de constructor al nenu"ra3ilor "e!teri anoni"i a -utut s se e/-ri"e -rin ridicarea unor .i;uterii de arhitectur. De o.icei, "onu"entele istorice dau acel caracter de individualiEare ora!elor noastre !i, Dn "area "a;oritate a caEurilor, devin e".le"a ora!ului 10alatul Culturii a!i, *iserica lui tefan cel 6are - 0iatra (ea"3, *iserica (eagr - *ra!ov, *iserica 0recista - Gala3i, *iserica *orEe!ti : Fne!ti, etc.4. Ceea ce al3ii au cldit cu "ult gri;, re-arCnd sau chiar consolidCnd atunci cCnd a fost nevoie, la noi s-a de"olat ori sa lsat Dn -aragin. Gn restaurare nu e/ist "onu"ente "ai i"-ortante sau "ai -u3in i"-ortante. Chiar atunci cCnd si-a -ierdut -r3i i"-ortante din su.stan3a originar de-a lungul e/isten3ei sale, "onu"entul tre.uie -rivit ca o o-er s-a3ial, -artici-ant la realitatea din ;ur. 0rece-tele care guverneaE do"eniul conservrii !i restaurrii "onu"entelor istorice tre.uie a-licate individualiEat fiecrui "onu"ent, Dn func3ie de -ersonalitatea sa, func3iunea sa trecut sau viitoare, starea de conservare, Dn "sura Dn care conce-tul de restaurare reEult din echili.rarea o.liga3iilor de a nu duna "onu"entului primum non nocere 1Carta de la 2ene3ia4, -recu" !i de a ac3iona -entru trans"iterea lui genera3iilor viitoare. 6onu"entul tre.uie -rivit Dn totalitatea celor trei atri.ute ale sale# +IRMITAS 1soliditate, tehnica de realiEare4,
4@
UTILITAS 1func3ionalitate, sco-ul -entru care a fost realiEat4, PULC,RITAS 1fru"use3e, e/-resie estetic4. Gn acest sens, Carta de la Veneia 11HI44, referindu-se la conservarea !i restaurarea "onu"entelor istorice, a dat o se"nifica3ie "ai larg no3iunii de "onu"ent, ca o consecin3 a ofensivei ur.anis"ului !i siste"atiErii, a"-lificCnd-o -rin introducerea conce-telor de Jcentru monumentalK, Jansamblu istoricK, Jrezervaie urbanK, Jnucleul vechi urban, zon periurban veche, zon e protecie cultural i natural !i altele. Astfel, no3iunea de Jmonument istoricK cu-rinde atCt crea3ia arhitectural iEolat, cCt !i a!eEarea ur.an sau rural, care aduce "rturia unei civiliEa3ii anu"e, a unei evolu3ii se"nificative sau a unui eveni"ent istoric. Gn acest caE ave" Dn vedere atCt "arile crea3ii, cCt !i o-erele "odeste, care au do.Cndit o se"nifica3ie cultural deose.it cu trecerea ti"-ului. -* O%i!cti.! /i 0rinci0ii Carta e la !eneia, ca !i celelalte conven3ii "ondiale !i>sau euro-ene la care a aderat co"unitatea restauratorilor, re-reEint un cadru general de o-erare !i nu un JcorsetK -entru sta.ilirea conce-telor de restaurare. )estaurarea nu tre.uie s deter"ine o "od sau un stil -ersonal de interven3ie asu-ra "onu"entelor. Co"-onentele "onu"entului istoric sunt# )* T!r!nu" $ 0 rc!" c # str "1 -* Construcii Cldiri cu func3iuni -rinci-aleL Alte construc3ii# Eiduri de incint, turnuri, locuin3e, chilii, altare !.a.L Ane/e gos-odre!ti. 2* A3!n 41ri !5t!rio r! Dru"uri de acces, scri, alei carosa.ile, alei -ietonaleL 0arcuri, -lanta3ii, alei, .aEine, statui, taluEuri -lantateL
Construcii
6*
nstala3ii e/terioareL G"-re;"uiri. A"t! !"!3!nt! Ci"itireL +le"ente arheologice. Bunuri cu"tur "! 3o%i"!
cele ale construc3iilor "ai noi, deoarece au reEistat ac3iunilor seis"ice re-etate avCnd rigiditatea structural de;a afectat. Ac3iunile de -rotec3ie a "onu"entelor istorice tre.uie s ai. Dn vedere ur"toarele# O%i!cti.! "ntreinere# F.servarea continu a strii fiEice a "onu"entului istoric !i ansa".lul de "suri luate -entru "en3inerea acestei stri. #estaurare# Ac3iune de Dnalt s-ecialiEare care are sco-ul de a eviden3ia "rturiile istorice incluse Dn "onu"entul istoric !i de a -stra autenticitatea acestuia. Consoli are# Ac3iune de Dnalt s-ecialiEare care ur"re!te D".unt3irea integrit3ii structurale a "onu"entului istoric. $az# Activitate care are ca sco-rote;area "onu"entului istoric D"-otriva furturilor sau a distrugerilor inten3ionate 1vandalis"e4. %ntegrare social, economic i cultural n viaa comunitii locale# Gnscrierea Dn -rogra"ele de deEvoltare !i Dn -lanificarea local !i regional a ac3iunilor de -rotec3ie a "onu"entelor istorice. Princi0ii &'pertizarea strii cl irii in toate punctele e ve ere# (u -ot e/ista conce-te se-arate -entru co"-onentele arhitectur, structur, decora3iune, ci nu"ai un singur conce-t, unitar, care s le ar"oniEeEe -e toate. nvestigarea "onu"entelor istorice, din -unctul de vedere al fiecrei s-ecialit3i, re-reEint su"a o.serva3iilor -ure, i"-ar3iale, -e care "onu"entul ne -er"ite s le o.3ine" !i care tre.uie Dnregistrate ca atare. nter-retarea datelor tre.uie fcut nu"ai du- ter"inarea investigrii !i cu -artici-area tuturor "e".rilor echi-ei. (oluia e consoli are trebuie s nu a)ecteze aspectul arhitectural# Conservarea !i restaurarea "onu"entelor istorice nu -oate sa fie a.ordat decCt Dn echi-L fiecare s-ecialitate are i"-ortan3a ei
4A
7iecare "onu"ent istoric tre.uie s de3in un inventar al ele"entelor co"-onente care este Dntoc"it de -ro-rietarul .unului sau de ad"inistratorul acestuia. 0rin "odificarea structurilor 1la interior4, -strarea sau refacerea fa3adelor in stilul vechi 1care are un as-ect artistic deose.it, co"-arativ cu as-ectul de -rodus industrial al construc3iilor conte"-orane4, -rin readucerea la func3ionalul !i arhitectura e/terioar ini3ial, cCt !i -rin reintegrarea lor cultural !i social se -ot re-une aceste "onu"ente Dn si8ur n1. Din nefericire -entru inginerul constructor, -unerea in siguran3 a unui "onu"ent istoric -rintr-o ase"enea interven3ie radical asu-ra siste"ului structural este a-roa-e i"-osi.il, deoarece, s-re e/e"-lu, .isericile ortodo/e sunt -ictate in fresc la interior, fr a "ai a"inti de "nstirile din nordul 6oldovei la care interven3iile structurale tre.uie s fie "ini"e, date fiind e/isten3a frescelor !i la e/terior. Cldirile cu o durata relativ lung de e/-loatare 1de -este MB ani4 au "aterialele de reEisten3 "ai "ult sau "ai -u3in D".trCnite, situa3ie in care caracteristicile lor "ecanice ini3iale sunt afectate. 8a Eidrii s-au folosit, de regul "ortare sla.e 1a-ro/. 6@, 64 !i "ai rar 61B4 care uneori s-au "cinat in ti"-, iar le"nul a suferit ori -utreEiri ori fisurri din uscare. Anii industrialiErii au accentuat agresivitatea fiEico-chi"ic a "ediului a".iant. Datorit acestor agen3i s-ecifici, cele "ai "ulte dintre construc3iile vechi -reEint degradri !i avarieri su-li"entare fa3 de
a-arte Dn sta.ilirea unor conce-te unitare de restaurare. echi-a tre.uie for"at de ctre !eful de -roiect arhitect !i se .aEeaE -e .un Dn3elegere, res-ect reci-roc !i coeEiune. +chi-a nu -oate fi co"-let fr -artici-area restauratorului e/ecutant. *eninerea autenticitii# considerat ca fiind acel ansa".lu de ac3iuni "enite s dea o.iectului starea -e care a avut-o la un anu"e nivel istoric : cel "ai adesea cel original : const Dn reconstruc3ia tehnic, inde-endent de starea o.iectului Dnainte de interven3ie. (tabilirea nivelului e intervenie i e asigurare antiseismic# Gradul de interven3ie asu-ra unui "onu"ent variaE de la si"-le lucrri de Dntre3inere !i conservare, trecCnd -rin ac3iuni de -rotec3ie, consolidare !i Dntregire !i a;ungCnd la interven3ii co"-le/e de restaurare !i reco"-unere, de deEasa".lare !i reasa".lare, sau, Dn caEuri e/tre"e, de translare sau reconstruire -ar3ial 1e/. *iserica )e.ege!ti, sec. al N2 -lea : translat vertical O A,MB ", ing. +"il 0rager, 1HAM !i un nu"r destul de "are de .iserici J"utateK Dn *ucure!ti Dn anii 5PB, autor dr. ing. ordchescu4. &'ecuia n regim e ma'im urgen a lucrrilor e consoli are# +ste un factor o.ligatoriu la "a;oritatea "onu"entelor istorice, datorit degradrilor !i deteriorrilor avansate, constate Dn ur"a e/-ertiErilor de;a efectuate !i este necesar -entru a -reDntC"-ina un deEastru Dn caEul unui cutre"ur, cu -rioritate a "onu"entelor care ad-ostesc oa"eni a cror vie3i -ot fi -use Dn -ericol D"-reun cu inesti"a.ile valori de -atri"oniu. #eversibilitatea meto elor aplicate n conservare i+sau restaurare, 0lecCnd de la i-oteEa c viitorul ne va aduce tehnologii "ai via.ile, se i"-une alegerea unor "odalit3i de conservare !i restaurare care vor -utea fi cu u!urin3 Dnde-rtate Dn viitor, Dn condi3iile unei -osi.ile o-era3ii de restaurare
utiliECnd tehnologii !i -rinci-ii care deoca"dat ne sunt necunoscute. Compatibilitatea materialelor utilizate la conservare i+sau restaurare# (u tre.uie utiliEate 1decCt Dn caEuri li"it4 nu"ai "ateriale co"-ati.ile, de -referin3 din aceea!i surs, -entru c "a;oritatea inco"-ati.ilit3ilor survenite la folosirea unui "aterial vechi 1original4 !i unul nou, duce deseori la o degradare ulterioar "ult "ai ra-id. "ncrcrile rezultate in noile elemente e consoli are nu trebuie sa epeasc rezistentele capabile ale materialelor 1.locuri de Eidrie, "ortar, etc.4 (tructura rezultat up consoli are trebuie sa con uc la o bun comportare seismic a ansamblului structur veche - elemente structurale noi #eintegrarea cultural i social# 6onu"entelor istorice tre.uie "en3inute Dn -er"anen3 Dntr-o stare de func3ionare cCt "ai -erfect, fie -rin -strarea, dar !i "oderniEarea func3iunilor lor ini3iale, fie -rin acordarea de func3iuni noi, via.ile, co"-ati.ile cu natura, structura !i>sau valoarea lor. Un "onu"ent Je/-loatat?, dar !i Dntre3inut -er"anent, "en3inut viu, se conserv "ult "ai .ine decCt altul, fie !i consolidat !i restaurat, dar neutiliEat. 2* 9n "oc #! conc"u:ii*** .u trebuie nicio at s se schimbe sau s se nlocuiasc /...0 rmiele monumentale sau artistice e care %aul e plin. 1sai-le cum snt2 nu le schimbai n)irile2 nicieri pe pmntul rom3nesc nu e'ist alt ora care s cuprin ctitorii ale trecutului nostru e aa valoare ... 4raul %ai este un muzeu al amintirii i al su)letului nostru colectiv.5 6ihail 'adoveanu
Pri3it# 1@ iulie @B11 R!.i:uit: @M iulie @B11 Acc!0t t ;n <or3 <in "1# 11 august @B11
44