ye Supliment lunar de terapii si viata naturist, | al revistei “FORMULA AS” * . umn si traim naturist | : ] Col. PETRE ANCA (7) “intoarceti-v cn fata Ia natura” DOSAR MEDICAL ALCOOLISMUL ‘ enn ee FARNACIA NATUR | ° Moutati medicale i 7 DOSAR sENTINENTAL | BUCURIA ie = CRACIUNULUI | oi SEXUALITATE ¥ Erotismul Regimul | Cand vine ie ) )) disociat | iarnaCARTE DE VIZITA DECEMBRIE (Uudrea) Deer's. g upg Crdeamala Niel 2 alta earbstoare de peste an nu starnegte atata freamit = frone- zie. Oragele scdnteiaa’ ca nigie jerbve Sirilucitoare, impodobite cu decdratit fanastice de Tumini, pravaliile sunt Tate en aval de armate inbregi de eum- lesion miele gem aub povara traf. lalor proaspee, cacao bros a eign i'couonael, Cine si-si mai sminieasc’, in forfota alergiturilor st a bucstaralor programate la maximum, cd sirbatoa- Peape eare o astepuim este, de fapt, ma rea sirbitoare a Nasterii [ui Tiss) Mi- fot iesle-o0 Neiea frumioasa gi buns, le- ginandu-si Prumcul Ta sim, cetsle do Figen! i magit aduestori de'comori, au nas 9 amine port in gop pistracd in earile cu povesti, ineet dar Figur, semnificatia erestina a Crciunu- {ule inghitita de Criciunal cel trulas, apulent comarca Car depart a ‘margine de oras, in putinele locui unde ammonia naturil nea fost inca distrast de lacomia tiietorfior de paduri sau de ofravunile industnale, acolo unde pasi- file gt arbori 9i celelalte fepturi lasate de Bumneren pe pamant traiese, ined, preeum la facerea’ lumi, acolo ~ neste: yea Iu} Hristoe este agteptats eu infrigu rate, fp nospien Criclunul cea mei sng noapte de peste an, universul fa- ee areca jarnind in Tung ealdtorie spre Vilaim, lntiinive en mature Cronica lui “Annceput de jeri sé cadé Nori s-au mai rézbunat spre apus, dar stau grémadé peste sat” Pasirile padurii ~ Dragoste de mistret tajiates nimaelor din pe See dere cere es fru hubernats nis eee lokigneieatn Ge don “rataceste brim hits oe minigun, mn cfuta: pee es fe Betesie,Boamne Jt ins neato spe pelzndent Lupe Singaroase se ineing, pentra 9 sinatra | Roabte de iubire Odstatescator mistre: {aise tage le eas Sg tan ak rec heeiies spared eae aerile primavert fl fac 8 se infoure te Abareate yi gro porneased tan, prin padur Lunga cdlitorie a sturionilor Destinat sagt deptng ierele doar ia [lol ase io, scp porns in Pee ee es cee Sk parearg® distan = Egon aut de E | Efometr!,“obeurate, arose, de obstacole de netfecut, Niet pose |S. amuse pot sustrage festinutat Condit for, fascinanta dar dramatica tolodata, fcanspicat mul. fist a Gavanula, Ta milenul nopgi, canteceie Yestind-miracolul ntrupat al Halil stant: vor rasuna pana sus, Sri do mp tn adane de timpland de buctrie popoarele tusle st arbor, Suffetuh natu cam se cuvine Créciunul. care sulla ca gheata peste Porice de-ei! Nasteres. Boma Iungat, de bucurie si pace a iubirea pentra lisus, Decembrie céte-un fulg, acum a stat/ Civcdnitoarea z mama focul all ilo, ister adul, mace a uatuntealebrea- ‘Si unele sate, ferite de microbul civilizayiei cita- dine. $i unii oameni, feriti de indiferen- aman mul. $e’ maj mare miracol al veg Seta datAtoare de mind Made i ‘sufleteascd aight Nimic nd arde 4 nu medlaeste, SANZIANA POP) Desi in decembrie na- tura doarme, pasirile pé durilor romanesti sunt. in pling’ achmnate, Goes: rile bat toaca im scoarja copacilor, detectand hrana dupa auz, pitigoil canta de mal ispitig de zipada decat de iarba cea verde, eretit pornese in expeditil de vanatoare, in vre- ‘me ce corbii si ciorile innegrese orizontul camp Ni i, adunati in stolurt gigantice. delfinilor .__ Animale misterioase, dotate eu o inte ligent{ asemandtoare eu aceea a omului, mai iarna, fn lu- na decembrie. Chiar gi felul in care-si adue pul pe lume este, ‘sarecum, ome nese. Nascutt in mijlocul apei, prunelj sunt, sustinuti de paring, care fi invatai cum s& espire gi Cun s& Suga, respite § gt sst act primor- Ja mamifero nu este chiar aga de ugor do invatat. Delfinit nau buze. Mama e ea care le projecteazA laptele in ur’, prin contractarea mugchilor mamayi Bide aile. Zius are 9 ore, ee noaptea 15 ore + Calendar crestin 16 decembrie ~ SF. Ierarh Nicoise ~ Nagterea Domnului = Sohorul Mafeii Dom- 27 decembrie - Stantul Stefan Calendar popular sg Bu dicembee Preua junull se shrbatorese mori, care Cabvara din cer pe pimant penis 4 omenig. Dupo miezul nopli, se face o mas& cu alimente de post. (Grau fiert, turte, fasole, prune etc.) morti- pena ospatarea spin for. Dupa afintirea meset, disminea sByjlimenele sunt Iimpiste mem lor familie si vecinilor. Tot in seara de 23 desembrio ae pomeste alinda copiilor: Mog Ajundl (Bunk dimineata la Mos Ajun, ne dati ori nu ne dati”), In Ardeal, “pitiraii” = (colinditorti) sunt considerati adues- tort de noroe gi fe- rieire. Cand intra i) in cast, seormonese fecal in val ox le pe care le oarti th maini. Credigie: Jn seara de Mos Ajun, e bine ca giranil s& tacd din gurd si 68 ie gndeascd la papusoi, ea shel vi- Seze peste noapte. Cum i] vor visa, aga va fi peste an porumbul. * Tot 4m seara asta so face ealendarul de Daine (se bag in ea un extit uns cu Ceapi, se lasd un timp, poi culoa- tea de pe tig e interpretata in func- Ye de enotimp) sau calendarul de ceaps, care prooroceste vremea pe el ni tea fs erodinile popular, scum 50 deschid cerurile si se fae practic oraculare, pentru’ recolta de anul viitor si pentru paza de boli. Obiceis lip dears eth, be pun pe masa jouk paind. sare, peste 51 grau Pahar de apd, pentru mort care ‘vin sd méndnce, Credinfe: amenin: {area pomilor. Barbati se due cu to- poarele in grading, amenintand Copacit ce, mu rodese c& 0 s&-i tai. ‘Dar femeile vin siti roaga si-iierte, ca vor rodi. Magie: Aluatul framan: tat in noapiea Craciunului e bun de deochi pentru vite, 25 decembrie: Criieunul. Fostul an nou al dacilor o plin de tradi stravechi: colindatul, mersul ca sieaua (pana Ja Boboteaza), irozii (venirea magilor dupa stea). Obt- eeluri: din firimiturile primului co- Jae de Craciun se da de maneare la Dlistir ai Vite, ca a fie ferite de boli. * Blidele in care sea mancat, de Craciun f Se [asd nespalate ands doua 2), ape) Se spall si apa sed Ia vite, contra deo- chiului, + Daca la Graeun osto eald, Ja Past va i frig Dac de Uraciun va fi fr, vara va fibund,INTERVIU Cum sa traim naturist? Col. PETRE ANCA “Intoarceti-va cu fata Ia natura” Suntem ceea ce mancam Printre recapituldrile pe care le fa-> em Ie eapat de an, la loc de frunte ar fpebul sf so alle i sanftatea, Com ficut CONSTIENT pentru ea? Co-am intreprins ‘ca si ne apdrém de_un ‘medit de via din ce n ce mai nociv si ‘mai periculos? lata eateva intrebari de- Tate, clvora putin! oamen! Te pol ri pundé afirmativ, prin fapte concrete, Printr-un program de Vial. chibznit dinadins 84 le apere sdndtatea Majoritatea_oamenilor ‘tralese la intamplare, erezénd ¢& boala fi va ‘coli. Ignorand, de fapt, 28 boala a si tnceput din felul in care traiese, din mAncarea pe care o'pun ailnie in farfurie, Sun- fem ceea ce mancim. Orice boali@eo secinta intoxicdrii cauzate de'o-alimen- tatie toxicd, haotics, abundent’, Dac adéugdm si stresul'de Inga durata, ipsa. migedrii, gandirea negativa, ne putem astepta deja la spital... Sitotusi, sindtatea se invald. Orice om poate Snvdfa ed traiascd pentru a fi sinatos. Ca sunteti buni sau rai, frumosi sau ural, bogat! sau slrach (a fae tuburor acelagi indemn: INTOARCETI-V; FATE ANATURN Invttat 5-0 vedet, s-onieleget, 6-0 folositi, De fapt, sind titan ep de dntenth Bad vk treziti, deschideti ochii eu lumina pe fat, zambiti, bucurati-va de ziua care ‘ineepe, Dati la 0 parte necazurile, tris- tetea, invidia, rAz- bungrea, réutaitile Tumii... Nu_e ugor, dar dac& le lasagi si vi stdpaneasel, rAz- boiul este pierdut, |g Gea mai puternica rezistenti imunitac tl cadena, Boal face de cap. C el cedeazi, boala igi face de eap. Congti- oe ee eae duit anume care, odata urmata, afec- tianile grave, chiar bolile “negre” pot fi revenite gi vindecate. O conduita total ferita de cea care a adus boala in or- ganism si care incepe, obligatoriu, cu Schimbarea alimentatiel.. Alimentatia cu cruditati este cea mai simpla gi mai feftind metoda de profilaxie gi vindeca- re. Multi oameni nu accepté 88 treacd lao alimentatie naturista, pentru ca lt zre mai comod s& apeleze la un an- tibiotic, la un medicament care si re- zolve problema intr-un timp scurt. Tre- bbuie #8 stifi ca, in regimul cu “hrand ve", sunt neeesare uncon eiteva zie ntr ca organismnul sa se obignuiasc fal linens, peroada cand pot ‘sreluri, migrene, vome, febre, _manifostan care diferd de la ‘organism la. organism, Dar un lucra sigur: enzimele de care organismul umah are nevoie i care constituie scanteia viet Ini se gisese numai in hhrana (vie) crud, ele nu pot fi fabri- cate, contrafticute’niciodats, de nici o industrie chimied. Tot ce este fiert, fript ‘sau prajit este toxje, pentru cli rezulta o mare cantitate de'acizi gi deyeuri, care ajung in sange, se depun in diferi part ale corpulti si provoacs boala. In Ceca co priveste alimentatia naturala, avem de-a face cu trei eategorii de bolnavi * prima eategorle ~ din ea fae art cal care nu adopt o astfel le conduita pentru c& nu cred in forfa ei curativa, nu cunose mare Jucru despre es, iar sindromul ‘c&mnit” si al. “medicamentelor” este adane implantat tn flints * a doun categorie o reprozinti cei care incep aceasta alimenta- ti, fie de buna voie, fie de “gure color din jut”, dar se sperie pe parcurs de manifestaile organismului i intre- up tratamentul. ‘+a trela categorie sunt cei care tree prin experiena clor din a doua grupa, jar nu renunié, merg mai departe, se ajuta singuri, siiind ed gi Corul iva ajuta, $i bine fac, pentru e& sunt invin« gitori. Trego ere Cruditiile cele mai bogate in enzi- me sunt: graul incoltit, legumele, fruc- tele, guourile de zarzavat, zarzavatul fraged, gilbenugul de ou crud, semin- ‘Un corp bolnav se cunoaste de la distania, dupa pozitia coloanei, pozitia capulul, greutatea excesiva, balonare, feareine negre, resetii nervoase, stare de slabiciune, stare de somnclent’, Consumati hrana vie si vet) intinen veti avea mai multa vigoare, energie, Vitalitete, Da, atenie! Chins dact ape: Tati la odieté de cruditati, nu trebuie 98 ajungeti niciodata la satietate, nu va fnedreati stornacul in mod inutil, mai ‘ales dimineafa, la micul dejun, pentru ef veli priva organismul de encrgia ne- cesard desfagurarii activitatilor cot diene gil vet obliga so dirjeze pentra digestia alimentelor. Daca vreti sa aveti tm somn odihnitor, plgcut, reconfor- tant, renuntafi seara'sA mai méncati rmulé, chiar dacé pentru mulfi dintre dvs, aceasta este masa de baa Ficcare zi are frumusetie ei, si cele mai multe fe descoperiti fara s8 vet fra sforjare, in treacét: Privy in Jur, ‘orice luera este un motiv de bucuris 4 de satisfac, numal sd si e&- des” Soperig. Schimbati trotaarul eu parcul, soseaua cu clrarea de munte, umbrela i genongul ou muschial pul del re lacina unui arbore din pidure, manea- lua gi muzica proastd, eu cantecul psa telelor ascunse in fruncigul ramutilor Fig. bucurogi_ pentru zita de astazl chiar dec poled de nia indeamna iii eltfel; creati o froctere pore ta viele ae tae ‘buna infologere qi armomia va pot adit a mule stints Darul oanen fox, copiler, udelor, prictenior, ajuta: iow yorba, eu fapto, eu gandul, for {Ele tot ce pet dela un est de ae ffune Ia ofoare, dela un sft la tn aj for material, dar cel mai mult, d8ru- ile zambetul vos: fu, fata voasted hic mitoasa, starea {osste mlipatoare ie pace. si lumin Vile digg i: tre dows vepnie, ea be coaave dal, fu din ant, Mecaré ai eae o mie, viat fl trebule Incoputd tu hotardrea forma de a descoperi toate Sucurile i, trio ea atare, ‘Acceptaii prietenia celor din jurul vosirn, Vi izolagi na Bi res, respin- gatori, trait in mijlocul oameniior, ale: se simpani elo cary in are {ini o atmosfera placutay a celor care Fevarad in jurul lot calm, optimism, bus nd dispoaite, voiosie. Fit yoi la randul Wostew prietonagi, acordagl ineredere, Send, dubire, pereoanclor in presjma cdrora vi sitll bine. Oamenit prcte- i gleare nau nimie de ascuné mu se {mnbolnavese niciodata, pe cand cellalt, prietonos., dar nosinceri, ici in ef cu lacite grele, sunt predispust imbol- ir dtl al a de le neni erispait 41 netvosi, care tund 31 fulgers; Alegeli prictenia oameniler dToachisi eas simi 8 trai "AB verde ~Anull, nr. 10, decembris 2004 @ 3ALCOOLISMUL EUGEMU RADULESCU, jira “Alcoolismul este o problema sociala care ne priveste pe tofi. Indiferenta ne face complici la crima sociala, familiala si morala care se petrece sub ochii nostri” [Pre Eugenia Radulescu, suntefiunal te slstatisicd” al Asociatiei Psihiatrilor emotional de evenimentale din decem- dinre ploniedlltratamentelog Mloterapene Americani, au stat la baza cercetarilor brie 1989 si eare devenise tn alcoolio ie sntafcool din Rominia, Aff erent un care au dus le stabilirea formulei finale violent, vanzand din casa obiecte de produs de mare audienfa; care se adre- % Prodssului Fito-Antialeool, obtinut arta pentru bauturd, eu un Inceput de ser tat dependenfel in aine cat, si ain 14 plante medicinale, Tratamentl eirazé, insomni. ¢ halueinati, consi- Sfactelor devasatoare-pe care alcooiul fe S° poate face fara gtirea celui in cauzé. derat irecuperabll, dupa Goud intemani are asupra organfomalai: Elle-Antaleool, AM stabilit concentratia maxima de la Spitalul nr. 9), acesta si-a regisit eos chenekalaiat as pertalod? ‘tratament, astfel ineat bolnavul s& mu echilibrul psihie, reluandu-si_activita- = Eade of porn de ia eatery Gerussoaschimbares gual cei, fen exporiionld diac Itrerap- date statistice Ip absenta unor boli or. 2 alimentelor sau chiar a dozei zilnice ta inperioada de dependent Spre deo- janice, cum ar fi cele hepatice, neuro de alcool béutd acasi. Fito-Antialeool sebire de sot, fial doamnel, eare cizuse fogice, cardiacs, digestive sau pstho- Wmdreste anularea senzatiei de pli- in acolagi vicin datorita ‘anturajului, stmnatice grave,un consum de alcool de cere declangati de consumul de alcool nici dupa cea de-a treia doza, adminis Traximurs 30 mg pezinu este daunstor, 12 nivelul creierului, flrd sA afecteze trat& tot faré gtirea Ini, nti manifesta [Ascasta ar Inscamna dous stile de bere, Pets0ana in eauzA. Produsul este dispo- vreun progres. Intrigata, ne-a intrebat deca pahare de via sav cies SO om tere, "ibil in varianta FORTE, care nu are ac& nu curva am schimbat compozi- cee Edits sau as deplscased 200 a1 fecte secundare, im eazul fm care pa- fia produsulul. Dupa sase Turd a telefo- Siesel intro saptamara ‘deer un cos clentul continua s& bea tn timpul tra nat din nou, cerdndu-si scuze 1 rela- Gum ccazional, Din netericee, aproape t@mentului, nestiind ed sotia, parinti, tand'tn lucru ineredibil: baiatul fusese sam fl nace Limateast la stat, Alesobad Psictenti ori colegit fl ajutd si'redevind surprins consumdnd droguri. A recu- This o stare euoricd, te indeamnd si OM, Deemenca, produsul nosira ae noseut ei so droga de crea un an si Doig mai mull larde aie pand la de. fioneazA i asupra dependentei de dup’ internarea la Centrul de dezinto- Becenip arises wrt pes fstun, diminudndo. = xicare, a fost singurul pacient care a seGuan corcetatcanvele dependenteide _,. ~ Cit dureazi o cur’ completi? Dupii rispuns imediat la tratament, Atat Eccl tia veraga oer? cat timp se poate spune e.un alcoofie sia mama bitiatului, cat gi medicii au con- ‘al Dependienta spare, de reguli, Ja abandonat definhiv vii? siderat cd tratamental en Fito-Antial- persoandle triste, amrovertite, cu-dife; , Din pacate, nu exista o reguld, o coo! a ajatat In aficienta curei de dezin- Percomplexe paihice far care au iq duratd oxacta de tratament. El depinde toxicare. De altfel, am continual cole nod pacufar‘o sensibilitategenetien 4@ vechimea bol, de pul de alcool pe boraren cul, hind foarte mulfumii de Tn ahtool Majoritaten: oamenfior cad, carer consumé de obicei, de vointa de efectul terapeutic al produsului nostru. care d& dovads. Din camiistica pe care ~ Fito-Antialcool sia creat deja renu- Tansat pe ping ‘nei, in patima hetiel, i urma intal Tilor totaal dese cu pretont la up pa 8m thregistrat-o, am primit numeroase meiaternational. Cum fuga saa chise prin obligaya profedo. semnale de mulfumire din partea european? penk de a participa 1a tretocpale saa Sotilor, de obicei. Uneori, nise mai so- _ — Asociatile AA (alcoolieii anonimi) TulaIniGi Aeaiaes Acoea pring cto lit ete o doz, pentru administrare din stréinitate, citind pagina noastra pa oste depagita pe nesimiite, cand al- Preventiva, ca sa do web, (ww.biohome.r0), at fooleul nu ea numal in socitate ci 20 me rebeie aflat de, existenta produsul eupe a bea de unul sisgur, Acest cosmarul prin caro nostru 100% natal 1 au s0- Gmbortament duce mai devreme sau at trecut. Acestora licitat. Bfectele Tui au fost inca mai tirzit la tulburdri fiziee (dureri de 1¢ oferim, gratuit © dati confirmate. Totodats, stomec, tremuriituri, afectarea grava a Sceasté dons, iar prejul mie (eirea 10 euro flaco- functillor cerebrale, cu lezarea celulelor Persoanelor defa- nul) a facut ca produsul nostru eerie, aicarea Reetalus © apern, voTizate, care n-gi ‘38 fle foarte accesibil publica- ful urogenital, insufien cardiac, 2 ee Tuilarg. Smpatenti, orampe musculare). Conc: Sdaosurile | prac- Tuitent, ce instaleazs gi tulvardrile pat. Heate de farmacii, hice (violent, insomnii sau somn ie horas sonia tat cu copmaturl, anxletats, inapote ‘li, bnsiderand in mod preit c& 48, iraschbilitate ote. Din picate, iq 48 medicamentul _J ar fi'o problema ereditart aga Kougatd etapa alevolicul continua 9a !& pret de producitor, sundnd la Dispece- eX nui mai este nimic de fcut, multe fe- fen pentru suka de ascszurile sale, Tatul AA (Aleoolicll Anonimi) din Iasi, tel. mel agresate fizic si moral de’un sot al- Starea de epirit si centimentele ce typ: ©7S222.76.63. coolic si ascund cearcénele gi vanataile Gide tot a; mult afvetand relagile Ca si dau un singur exempla: un Este o problema social care ne priveste familiale, profesionale si sociale. ‘caz interesant a fost cel al'unei doamne pe tol, in egal mésur. Indiferenta fa ade lace formull aff pornit in proda- din Bucuresti, care ne-a sunat fericita, de astfel de cazuri ne face complici la eee antenatal eee spundnd ca dupa dowd doze de Fito: crima sociala, familiala i moral care ae Rtapele saccesive pe care vile-am Antialcool, administrate fra gtirea so- se petrece sub ochii nostri descris, cuprinse in manualul “Diagnos- tlui ei (un canoseut artist, afectat FLORENTIN POPA ‘AS verde ~ Anuil- nr. 10, decembrie 2004 @ 4 Ay doris nai adang ceva Sub pretextal frei eau al rustDOSAR MEDICAL foe Sunteti alcoolic? Putini oameni sunt gata si admita eA sunt alcoolici. Der daci cineva din anturajul nostru ni se pare c& a apu- cat-o pe drumal cel rau, testele care ur- meazé ne vor permite sa stabilim dac& are novoie de ajutor. CARMEN PONORAN, rector de producto fa Lahoratnarele "Panttrakt” Cu}tapoca “Wiciodata nu e prea tarziu sa incepi o viata noua!” = Laboratoarele “PlantBxtrakt” au pietituri le 0,6 1 scos de curand pe plafiun produsdestinat Pirie. Cet care ‘Acea persoanl bea: persoanelor dependente de alcool. Ce ne au folosit produsul ne-au comunicat cA = a uita de o problema per- Pott spune detpre acess? s-au obtinut rezultate si prin adminis- sonal sau de ordin sentimental sau = Antialeool Plant este un\ produs trarea piedlurilor im maneare Ishida, | pentru c& este depresiva sau angoasa- fitoterapic obtinut din tincturimama ceai sau cafea. Ambele variante de tra’ | studiate de cite homeopat, Tinel- tament presupun cure de lumgadurata, | _ * uneori, inexces, pand aproape e&- Tilemamd de origine ‘vogetaia repre: diferie ea timp de [a un cat tn altul, in| i plardd exnostinia: zinta o mare pondere in randul mate- functie de gradul de dependenta de'al- |” '» in anumite perioede, cu intervale Tillor prime folosite in homeopatie. Ca- cool. De asemenea, dovele recomandate | de abstinenta, care se diminueaza din rracteristica de haz a acestora este fap- de moi in prospect pot fi marita — prin goin eo mai mult; filed se ob(in din plante proaspete, di- tatonare ~ daca se observa e& la doze earn Ay AH yas alco: ea aes ferentiindu-se de tincturile folouite in mai mari organismal bonavului reac- | au jaisegs alle, Nu eate niciodatd 1m fitoterapie, objinute prin prelucrarea fioneazé mai bine. "5 Mikasa datetea bea edartaia ae opioe plantelor uscate. Produsul fitoterapic — ~ Existh reac(ii adverse sau contrain- | §i0"paut decnt wont intorvele seme Antialcool Plant are in compozitie tvei dicafi ale produsulul? pear deere Renin oie eee Fee ee TY ya, ramet retaenis Antal | depentg ach fA ae alc, dar Inte taetana TE Aardm eu- comrades dosent | 2% De wm perio penrs pe eum (piperal-upal oplanta in- Yecomandate-in cura, aflate Ja limita |S0@na tn cauzs. fatnita fn toata (ars, Ba durile de dintre Htoterapie si homeopatie. Davi vreti 88 aflati ce loc ocupati in foioase din regimile de cémpie gi de Ce alte tratamente recomandafi pa- | £raficul alecolistaului, rdspundot la in- dealuri. In administrare de lunga dura _cienjilor dependenti de alcool? ‘twebarile urmittoare prin “da” sau “nu”: {pln doze foarte mic, dar pondorale |" Sa constatat ci persoanelo oul. | | © Ciutat ocait de a be si valor (nisurabile), atenucazi dorinia consu- ilitate paihica, excesiv de sentimen- | ganizati activitatle in fctie de accas- mula de batturi al- fale gi afective, sunt cele pre- | ta? eolce.Capsium an. dispuse plcele jal receptivela | @ Simfit accedsi plicere de a hea este un remedial a dependent de ial one nn [ana Sn ean ee ut de edie Titoers Land th proces de vindecare, |, © Sibi, atunel cand bet, senzatia Si psihctarapia poate veni im | é ati cdpitat energie brusc? Ajutorul persoanelor depen. | © Recurgeti la alcool pentru a va dente de alcool. Bxista in pre: |destinde, pentru a dormi sau pentru a zent siin fara noastré asoclatii_| infrunta situatii psihologice dificile? ie gi homegpatie de Spotriva, Tincture. tam’ de Capsicum ‘annuum, in cure de 2- 5 Tani (administrare ale leonictor anopin care, © Va pastrati un anumit timp gi 0 Sa eases Seen to peer ce eee eee Sy eokie le walls ot pag, andiueplouel pelicans amend |e ee Aeagusth alcoolci de bauturd, cu efee: tia poate veni gi ea in alutorul aceet pe aL ee tufcel mal evident la bautori de vin. bolnavi, medicdl homeopat putand in- [ule docat intentionat la meeput? Phytolacea americana (carmizl) este 0 dividualiza strata fieeare caz inparte, | @ Vi Se pare ci rezistati Ia aleoo Plant orignard din America de Nord, De asemenea, tot in homenpatic so |maibine dectt majoritatea oamenilor? EGimetizata qi in Europa. Sa coasts: practied aganiumita homevterapie cy | @ Vi se fatimplA sf uitagt eveni- isted administearen tnctunii-mams in foterapice, in cazul acesta cudifugt [mente edre sau prados atuncl odd dono mich imp Tndelungaiy provneh Homenpaic ojnate din Bitara ue- | Ga au aun scot? repulsia fat de bauturile aleoolice side ferat& a bolnavului. Produsul fitote- |° Patra rispunsuri poritive la aceste futun, rapic Antialeoo! Plant se poate asocia fintrebari relevd 0 renia:mtoxicare Ca ~0 problemi riméne modal de admi- acestor traiamente homerpate, ctss- | Sioa), Bautoraltrebie 88 consulte un rare al acestui gen de produse. Sarna eAnd Sansa de vindecare ne “itamcb mit aleoolil mu vor sisi reeu- —(Produsul ANTIALCOOL, PLANT se | COCtO™ Sa SS Ge consults of cel AFVo Hoxsci viel si, ea alare, refuzt (alse comercializeazi prin farmacii si magazi- zi : i | Singur rsouns pozitiv seaman’ c& al: mem mnistrarea se poate face dife- ark nn Mat Mn Bucurel sin eoolul au are un rol mportanttn vai enfiat in fmetie de vointa pacientulti. FLORENTINPoPA = WS: Formula propusi pentru produsul_Au- tialeool Plant, prin dozele mie gi difua- rea lamomentul administra, nu alte- yeazd sau modified gustul unor lehide fn care s-ar putea “strecura”. Astfel, se pot aborda dowd metode de adminis trare: * pentru cei care au vointa nece- sara rezolvarii dependentei de alcool, rodusul se poate administra ca stare, Cte B picaturt in 100 ml apa, de trl ort pe zi, eu inghitturi micis» pentru cei Care nn fi recuinose problemele, produ- Sul se poate administra direct in bautu- Tape care 9 conatima, de catre membrit families 10 picaturi la 1 1 de vin, 20 cool se datoreaz’: 30% dintre cazuri cirozei, 26% cancerelor cdilor digesti- ‘Ye superioare, 10% accidentelor de clt- ‘sumatori de alcool din lume, cu 13,3 Re, 9.5% psihozei alcoolice, 8,5% litri de alcool pur pe an, pe ge, de lo- sinuciderilor, 3% aceidentelor diverse, cultor, consumat aafel: 80 de litri de 1% tuboretozet, tn afarst, 7 dintre vin, 40 de litri de bere, la care se adau- decesele datorate alcoolismului au 0 B28 lit de ales provent din spit sauza pul coposcuta sau nedetermi foase diverse. Pe locurile urmatoare nati, Pe de alla parte, alcootismal es: se afl Portugalia, Spania si ltalia. fe um factor denise pentra 15% dintre Mortalitates globala datorata boli. La volan, 40% dintre. deceeelo aleoolismului reprermta 3.4% din tor anuale sunt datorato biel conduesto- falul devoselor. Decesele legate de alt rior. "AS verde ~Anul nr. 10, dacemibie 2004 @ 6TERAPII NATURISTE cae atta, experienia dvs. me. af tnt@init, ca sigueant, numeroase ‘eazuri de alcoolsm, De ce este atat de per enlos alcool! pentru organismal uman? < Algol poate fun bun prcten ori un redutabil dusman. Total depinc de doza in cave se consumt... In doze ‘ici, aleoolul are efecte favorabile: ine duce relaxarea, tnlsturd tristetea, me~ Jancolia ori depresia, di curaj fricogiler, ereste apetitul sexual si veselia. Recu- noastefi, desigur, prima fazd, cea “sim- patica, a betel” Din pacate, cei care tree la doze medii (Indemnati de “bine voitori") incep piarda. controlul andini, muschii nui mai asculta, ro- jexele scad periculos, Consumat tn do- 4e mani aloolul este deja un toxic care distrugé lent dar sigur, ficatul, creierul, stomacul, organele geuitale gi sistemul endocrin, induce o dependent’ mai frou de inlburat decdt dependents de ‘ogurll Alcoolicul 0 adevarata epayis nd — nu este, din pacate, inofensiv dorinta aprigi de a-si procura “éro- gut’ eheltnieste tol bani or, averea fAgonisita de el sau de coi din fanili, furd, se umileste oti devine agresiv, participa Ia viluri oni ea gofer, saneste Sau chiar omoard cameni novinovati! ‘La acest cogmar al xealitatji asistam cu indignare, indiferen{& ori cu amuza- mont. Mai rar ne gindim c8, de fapt, suntem cu tolii implicati direct sau in: Dr. STEFAN STANGACIU “Medicina naturii ofera numeroase remedii impotriva alcoolismului” ‘direct in aceasta tragedie umand De sepa, fu primal rnd ar treba eth o in lueatie a maselor, in special a adoleseentilor si adultlor. ~ Co tratamente propunesi oamenilor dependent de aicout? ~ Medicina naturii ofera numeroase remedii impotriva aleoolismului, care it face adevarate miracole. E nevoie je perseverenté insal Unul dintre cele mai oficiente remedii este tinetura de adel ne 20 gard fute(psat mart, inelusiv seminjele) se gun al: cool do 80-96" gi se lash Ia maceras dows saptamani (se agita zilnic de doud-trei oni). Se fitreszd prin tifon du- blu gi se depositeaza lx intuneric 1 coare, ints-0 sticla inchisi la culoare. Se administreaza cate 10-40 picdtun, fadat, a Sleare pahar ort cant de autura (dacd este cu putin). Acest remediu nu produce reactit-ad- verse gi di rezultate pe timp indelungat. = Cum se pot inlitura fectele aleoolulai asupra or= sanelor interne? = Se gtie c& alcootel repreginté. un adevarat “cutit” implantat in fica- tul celor care fl consuma exce- siv. Rénile produse la nivel mi- eroscopic, celular, se pot, vindeca malt mai rapid, daca in alimentatia aleoolicului se introduc e&t mai_mult polen gi miere de albine. Polenul con- {ine tol aminoacizii esentiall si foarte multe enzime, inelusiv alcooldel . naza, iat mierea, prin, Coufinitul ei foarte mare de fructori, permite, de asemenea, o mult mai rapida neutra- ligare a aleoolulai Ia nivelul ficatului Cele mai bune prodase care au in ‘amesiee mierea @ polenl sunt: Her- ‘eles, Vifort, Apivitas Forte (ae gisese in farmacii). Se recomanda minimum doua lingurite din oricare aceste pro- use, cu 15 minute mainte de mese, pe o durata de minimum doi ani de zile, in cial in cazurile avansate de degra- wre flentului, Se mei recomanda: miere de albine, polen, tincturi de_pro- polis, usturoi, ceapa, mustar, aloe, ci Enpagie, gluseng, patrunjel, pedicuts, prz,stejar, uel vegetal, varz®, fructe ze. moase din abundenja, in formule de tra~ Lament recomandate de specialist De- Zintoxicarea se va face individualizat, dela cazia oa ~ Cait de important este factorulpsiho- logic In procesul de vindecare? ~ La nivel familial, trebuie luptat pentru a inlatura orice motiy eare poa- te duce la tistele, depresie ori mele at dee ald ce afl Tous s& scoatey din ‘Shearele aleoolismulul e cineva drag youd, ‘este foarte important s& climinagi toate cauzele Gspitele) posi bile. Incereati sit insufla o reali bucurie ds ® Wat, _ fog nae de necaz, mere, meat mai multe excursit ort ——@® deplasiri, la distanté de oame- nif ori loeurile care aw indus initial presi, tristoten si melancolia. Daca rma Feugi, cere ajutorul unui paiho- log! FLORENTIN POPA ‘Dr. Stefan Stingacto, Centrul Medical de Diagnostic si Tratament “Aly-Crys Med” Bucuresti, tel. 021/430-33.65, e-mail dstangaciu@ apitherapy.com anna ee aD ag RL ee ee ee ee eee 73 de minerale si oligoelemente, optim asociate, imbog itd cu magneziu sivitaming D: o combinatie speciald, completnd in mod natural Ee ee ee ee ae YTACn erate SRL Beep Se Vale uk 6 02.2280, 1264 ‘AS verde ~ Anu! nr. 10, docembne 2004 @ 6 VITACARETERAPIi NATURISTE Remedii naturale (90% contra alcoolismului ¢ Cateva tratamente care si-au dovedit Prevenirea alcoolismului Este prima st cea mai ecient me todi de tombatere a. avestel molads. Gum ‘se. poste realiza aceastl. pret enire? Tn primal rand, ajutands pe Constumatort de alcool si insleaga bu fdevarat pericolele la care se expan Din pacate, exista cateva idei false des- pre “ingenuitatea” alcoolului, o adeva- ath capeani mai ales pentru tine. Tata cateva dintre “miturile” care fi pa- ealese pe multi. Patru neadevaruri fatale despre conswmut de alcool 4. *Consumal ocazional de alcool nu Beate da dependent realtalea fapt- Eh arata ca nu este deloe aga. Sea con- stala opentru mull oament ost uf cient s& se ameteascd o singurd datiicu aloo, pentri ea apol sf mi se ma pag: i lps de ol, apicaga apart alt de-rapide a dependentei este dact de un anumit chimism perturbat la nivelul scoartel cerebrale, care face ea sistemul nervos si ceari in permaneni acest stimulent, odaté ce a fost influentat de de alcoolism in familie, pericolal ‘ajungeril la dependent ‘mu este prea mare” — iat un acadevar tare pornesie de la un adevir, Hste adevarats persoanele care au avut aleoolie in familie sunt ‘ult mai predispuse la vieiu $1 a c&dea mai ugor in capcana fui. Pee alta parte, statisticile arath eh aproximativ 40% dintre alcoolici provin din familif ande ‘nl aU existaé azemenea antecedente. 3. “Atunel edind ajungem in pragul dlependenget ne dim seama si ne putem opri” — nimie mat fals! De fapt, acosta fbte gi perfidal mecanism al instaliirit Acestui viciu: consumul de alcool ne eli- ereazi temporar de griji qi inhibiti, insti acest Iuoru ae produce pe fonda) paralizarii unui centr din crejer, care Ke chia de ato i do eapaclaten fe contvol a impulsurilor de moment. Odata ce acest centru este paralizat, orieata vointa exedem c& am Avea, est6 foarte greu, aproape imposihi], sk ne dam seama ci am luat-o pe drumul dependentei gi ca ne aflm in pericol. 4. “Cu condita sit nu te imbeti watt ‘consuma zine alcool fir nicl wn fel de rico” ~ pornind de la aceasta idea, foarte multe persoane de varsta medic sau chiar in étate ajung #8 se soufinde intr-un vieiu pe care, in perioada tine- reli, cd rau mai expugi, a reusit aparent sii-] evite. In ce privegte doza admisii, de 200 ml de vin pe zi, mai ales ost, recomandat in afectiunile cardia- ce, mu tot medicit o sustin, Exista stu- din plin eficienta « npr Gli de ultima ord caro ara ck un con: fur regulat de alco), chiar tn canta moderaie, este mat distructiv pentra trganism deat befile ovasionala ‘Metode de tratament Fitoterepie + Pedieata (Lycopodium elavatum)~ este planta eel mat fecvent folosta in teditina populara romanessea tmpo- Elva “patiml bee Se ediministreard Dulberea obtinuta prin macinarea par Flor aeriene ale plant, cate un vast de fue (0,25 g) din patru tn patra ore, tnaximem doze pe zi, Tratamentul Gureaza veme de fase iuni minimum fare ca ofect dinsinuarea gradata@ Hevoll de 2 consumna aloo!” In apro- inaliv 30% din cour ga remafeat Sparia bruscs a tmet puternice intr israne.laalcool, care produoe dupa Ingerare senzale de vod, durer! de cab, veri "Seminfele de pitrunjel Petrosel linam ertpum)= ad un dabtu rol esta de'a face tnai ugoara renunarea la al Goa (nn segues anuprsenh Servos centra) side a restabili um ama it echilibru Gin special. hormonal), portuloat de giro ean? Simul do alcool So adminictreagt edie Jamtate de ingurits de Dulbere (aproximativ 1 de Goud trel ort pe 2h, fe stomacal gol, cu pt nd apes Un eratament jareaga ive supeamnars cu 9 saptaimand de pa 25, dpa care se Tein Yoma terapeuticé Este un procedett foarte folosit im Extremal Onlent (india, Met, Nepal) pentru desobignaires de costed de loool de dragur, procedeu preluat in rezone st de cats cline de prof din Satele Unite si Bupa, Motada este Simpl se prepart o fuzie Gin lem dulce gi sanitenre, pundnd 2 lingurite din fceare plants in 1-5 lta de ape cloeaita si Lisdndo pana se racepte ta femperatara la care’ ponte f inghitit (Gt fe ex supl foarte calda), ‘Se fsdangh doua lingurite de sare gt se bea, dintro data, tutreaga.canttate. de Snhuzie, la esieva minute dupa ingera- rea acegiui, preparat, ne. provouea, © ‘ota srifieiala prin géilaren vali palatin (omugoral) ea degetele maini Grepte ~ miloeil, snelaral si artic ul Vom armani sk eracuam eontinutal Stomaculu pana cand avesta se goleste Semple dup cae neve pala be ‘ind pe fa gt uo You lana vreme de 10-15 minute, La jumatate de ork dupa efectuarea’acestul procedeu, se poate manca Pre (© curd de dezinloxicare prin vom& terapentick dureazé minimum. patra Saptamani gi este de un imens ajutor color care vor s renunte la consumul de alcool, Aceasta, pentru ei reduce nervoritatea si starile de neliniste care ‘par de obinet in criza de dezintoxicare, diminuand dorinta imperio | apare period, de a lun conse de Elemente de psihoterapie Exist o intrebare pe care gi-o pun foarte multi dintre cei care au aleoolic | in familie si printre cei apropiati: “Se | ppoate vindeca un alcoolic care faci nu | oreste acest lucru?”. Din pleate, rie | punsul e negativ. Nu, nu este posit Vindecarea acestisi vieiu, dacé cel in cauzdi nu se implica activ. De fapt, ten= dinga a foarte multi dependenti de | aleool este si nege accasta problema a | lor. Ei chiar se simt jigniti de titulatura de alcoolic $1 aftrma ea se pot lisa or cand de acest vietu, dar c& ma vor. Apoi, data ce at. ajtms la un moment dat (Care poate fi dupa decent) la concluzia ch mi pot renuhta la biuturd, apare senzatia de neajutorare, de imposibi- | itate de a contracara dependenta de pahar, care pare mai degrabii un destin implacabil. i aman mereu si mereu ‘momentul in care vor face pasul decisiv | al dispensirii complete de alcool, pen- ‘tru ca ulterior 88 se recunoascé invinet, | Solutia poate ven! atunci de la curelede | dezalcoolizare, care pot fi alopate, natu- | iste sau combinate, de Ia apliearen reme- yr naturiste expuse in paginile acestui | sar medical sau de Ia aderarea la um | grup cum ar fi eel al Alcoolicilor Anonimt (tel. 021/334.84.06) co poate fi de un mens gjutor, pentra Fegisirea sulle. | ‘teaaca = pentru depisirea complexefor de-vinovaitie, de inferioritate, pe care le acumileaza un alcoolie, De asemenca, susfinerea familiei, a prietenilor, gist | ea unor preocupari cum ar fi ingriirea | lunor persoane alate in. dificultate, a | unui animal, a unel gradini, excursile | prelungite in naturé ete, sunt un ex- traordinar suport entra renuntarea completa Ja alcool fn fine, ultimul, dar '# cel mai puternic mijloc pentru des- Prinderea de aceasta baala teribila este | Tugacjunea, care poate da sufletului | uteri nebanuite. ILIE TUDOR | 7S verde Anal nr 10, Gaoonbe 2004 @ 7FARMACIA NATURIL Legumele Iunii decembrie USTUROIUL Scurt istoric Usturoful eo plants la fel de veche yrecum istori, Ca 8000 de ant inainte fe Bits eeplenit I allasera Ia rang de diviniiate, gravedacl ims hea pe una din cele tre! piramide din Ghizeh. Se spune c& faraooal Keops le didn sinic 5s mandnee asturot supt flog, pent efor de spidem * Medici egipient i sfituiau pe pa- ini ad le atdrne copiilor la gat coliere de usturoi, pentra ti feri de mfect gt ‘erm intestinal un procedea.prac- eh artiat i indie steerer 1 re cifes de ust er iapte cu putina mere repreventau uit nage do fortifeane * Inainte de a participa la intrecer, ze Stadbune, sporti gre! meter {un effel de usturet pentru aq! asigura forma Baia Saas * Nel romanii nu i dispretmiay, agprecind ot usturofl Je dee ealda! lor cabacitatea de Tupta. fa Eval Mediu, clugérit eultivau usturoiul, utilizandicl pen- trae dezinfecta ranile ule terele variconse, pentru a Sparge Riruncalcle si pentru ‘Tuga dren revinatice wTnaeo cronicd france: 48 ge spune 8 la nagterea Huivi niu, fritorul, rege ‘Henrie al IV-tea), taial a frecat prun- ‘eulul buzele eu usturvi, pentru ad con fen sanitate gt vest, fmplinind tl ata $1 0 veene (radife whagiea, prin care uavarul stibule putren fe. & proteja impotriva nenoroctrlor In Suedia, 91 astiz, agricultori le agrna vitelor un edjel de usturat ia fab pontre ne prota le spite mae ce * La Marsilia, in timpul epidemiei de ciuma din 1726, patru hoti care au fost pring! préidand casele au obtinut iortarea, dezvaluind reteta care i facea imuni impotriva boli: 0 absorbtie abundenté de usturol macerat, intro -celor patru hoti”. Si, ca s4 nu lidar Orenfal adept se Spine ef rate relush a cance. 0 ila’ in Ghius ce dstoroqsl SSuutmilai sree sata! Usturotul ca medicament © Anenle sibiune generals — Amostecal us pard de viel canfirat ero pate te uaboct tas ql acat cn ceoierad absent bse agi efect il are gi usturoiul folosit drept Stocir su ngerarea un cael de ifr tn Bere dimineai pe tome a Sips de apeut- Usturoil provoa- ch fhamen, fvorizandaotrelia "pastes ¢&. Unadin refetale strabunicilor noas {fe era lines prajta seca bie ca tear Anivieront = Manca tn Se care disunosi cn eicl de cstual elect! gol Usinoltl dane alr ae case povoacl ingrogareneriorlr. Erveete induct in auc bolle care au drept. cauza 9" proasta circulatie pa. nee ge ompositia care a: devenit celsbra ‘Sub numele de “Ofotal antiseptic “q fin mancare, ool putin doi cétet de usturei pe ai,'Un mie dejan ‘deat: o farting de pine neagra sau 3 tinga cu tin ames. tee de patrunjel tocat, usture fas al payn atdclomh reset Ea Ta reve © Astm— Puneti la roacerat, vvreme do 2600 ile, 4-5 ciel de Usturod inten sfert de litra de aloaol de 90 de grade. Cénd se declangeazd eriza, virsati edte- HE IEEGE ain scot alee ps o buck ied de zahir, pe care 0 8 inet oats mesteca 1 un clfal de usturol Zdrobit ugor gi tavalit prin zehir pudra. ‘ Bronsita- Fierbeti dot eatei de us- turoi infrun sfert de litru de lapte, vreme de 15 minute. Strecurati gi bell acest lapte, induleit cu putind miere, eat puteti de fierbinte, cand simtiti ck Se apropie eriza de tuse, Bet si seara, inainte de culearo ‘© Bitituri, neg verucl - Frecati ‘igor excrescenfa peli, dimineata gi seara, eu un catel de uitarot thiat in dous, vreme de cincl- aprezico le, La fel de ehicients este racatura de ‘usturo: aplicaté pe locul ex prieina, cu un Banda). © Circulagia singelul (Qulburard) ~ Sucul proas- it obtinut din 20 de catel fe usturoi se amestect cu 2 linguri de miere de saleam sl cul une lamal. So ie al- ‘le ete un paharet de liehior, cdimineata, la prénz gi seara. ‘© Durer de dinji— Pentra a potoli,0 durere provocata de 0 carie, introduceti in cavitatea ei un'amesiee de usturoi ras eu unt. 2 Grin 3 seta! pulmonare fn general ~ Varsati 250 de. aps * clocotita peste 0 cantitate vari sikggttol rae (pent, adal: nt ‘pentra copii pana lawn an: geen ani 8 gn a 1 an o'g)- Laval sa se macereze doubspre- doce ore, Se adlministreaza din douk in Aout oFe, tm dozele urmatioare: * olingunita ~ pand la'5 ani ae Teggente qt iumitato pénd ta “0 lingura de sup’ peste aceasti want = ‘© Hemoroizi ~ Mancati tn fiecare di- mineati un effel de usturoi pe sto- macul gol, * Piscituri de insecte ~ Scoateti acul (ack v-a pigeat o albind), apoi frooati locul dureros cu un c&tel de usturoi ‘iat in doua, '¢ Rematism ~ Vreme de o luni si jumatate, puneti Ia macerat 30 g de us- {huroi ras, intr-un stort de litru de aleool de 90 dé grade si luali 6 picaturi dim acest proparat, inainte de doua dintre Tgsele principale, vreme de 6 sApti- * Uilizatoub forms de ctaplasme cativa ciel de usturel pls. Aplica pe locurile dureroase, Suferints va ‘ugurati in mod sonsibl FETS Utilzatt un amestec format din Gottrel céfel de usturol ragi gi dowd Tinguri do untdlemn de masline, pen- fru a vi friciona articulagile 91 muy. ae MSHS 5 ne to racine weiner Sees esate ‘pana ce dau in fiert. Se las 5 minute Si se infuuzeze, se strecoa'’a si se ia pes te 2 intreage cantitate, cate olingurita ‘@ Tensiune arte Beti diminee pe slomuale epg ae al ental mo soara, un chtel de usturoi zdrobit. Se ere a {orul stop: punett 600 g usturot zara: bit intr-un litru de apa clocotita. Lasati Bee ee eee oe ee ae seocuiny Aloe aes ota Sa aie SE aa mae he Paredak edie ae mosh un samp cea a ‘asemenea, dar cu precaute, un catel de Se ee Se ee ee ees Teac bun e gi uleiul de usturoi (se zdro- He hun lal dure ee oe ee Se Maa Ge elem iP ae soph ladanpaie Cra eas eas ae Diektari mr nveche' la 25 ore, Se ea neh rage tate da el do at es levy um tat Aare tacieea pearl gol, Viermi intestinali- Luatj, de doud ori pe ai, un decoct de 25 g usturoi la ln paler de apa sau de lapte, care 8¢ Jagd Ta ert pe foe mic, wreme de zeci de minute. Peniru oxiuri, Justi ‘acest tratament o perioada mal inde Tungata, cind po cer e luna in desere tore, « Chisme caldue, dimineata. $i seara, cu un decoct de 6-8 elite: turoi ia o jumatate de litre Pentru limbrie, luati.o cpagina de usturei, curatati si radeti toti cateli, apol fierbetii doutzeci de minute. In apte, Luati decoctul dimineata, pe sto- ‘cl gol, imu mai méneag nimie pa pila pra Repetatt vatamentul in fecare'si, pind la expulzarea vierm- lor. "AB verde ~Anull, nr. 10, decembnie 2004 @ 9SFATURI UTILITARE Decembrie, vremea racelilor? Se poate si fara ele! By assed gnae poroane din fara e umed, frig, neplacut, toa- tH Iumea ec trage arma acand, fn barlog, Dar trecorea de la rece la cald ne slibeste rezistenta 1a boald, focmai acum, efind organismul nostra Tupta ca ‘si respingt atacul dat de packer 3 visasur. Soluga © doar una: un program bine instrumental de 7- intents in fata boli @PINTARIREA CORPULUL, Practice rea regulaté a saunei obignuieste cartul cu tchimbaroa de temperacurk Ginlandezii nu racese niciodats, find ek de mici copii fac alternativ bai do aburi fierhing §1 apol bai in copci ta Inte in gheald) 0 dats pe siptamans, ‘o-saund de 10-15 minute, lao tempe- raturi po foarte rdicata (maximum 50 do grado), antroneazd vascle do nknge sitfacd fala Ta schimbarile de tempera turd. (Persoanelo et probleme eariace si consulte inainte un medic). Ca mpetoda alternativi: dugarile scotiene flerbing gi roti, practioate zilnic. (Ut ma apa si fie rece.) HRANA CORESPUNZATOARE. O alimentagie echilibratd si bogati in famine este cea mai buna paza im- potriva sécellor. SA nu vi lipseased de De masa fructele de Sezon (mere per ce) yl legume proagpete: varza, gu: Ii carton, toreov, telind, pagtarnse, praz, napi, sfecld, andive ete. In plus, ‘hu uitat guplimentele alimentare: Viz famine, oligoclemente, minerale. Sa zu lipséasca vitamina A (mentine mu- coasele umede), vitamina C (energie entru celulcle care distrug vadicalii Een) cel putin 015 mg pe a. Yn cazul sand preferati'in stare natural, sporiti éfectul, tummand peste sucul dé jocale, Imai, grepfruit te, apa ierbinte (dar nw peste 60. de grade) intre minerale, in decernbrie avel{ ne vole de zine, eare activeazA metabolis- mul, (Beth preparate farmaceutiog care il eontin) Cerealele campos $3 produsele naturale din lapte (branza hhefermentata sau fiartd si laptele sau: jaurtul nepasteurizate) protejeaza ideal intestinele impotriva vrozelor, care de Tao vreme se localizean st acolo, ESPIRATI LIBER. In. tod nor- ‘mal, firigoarele minuscule de par ‘are ne protajeaz nasul au menived 58 Teting, asemionea unui fltru, impu- itatile 3 agentii de boald care ne-ar ‘AB verde ~ Anal, nr 70, decembvie 2004 @ 10 utes staca, Polugren din ultima ye- Eni taehs st de putersieh teed visu au somal soured fed autor Galak nu inal voruim de lerg care Ronee de fitut? Medic ne resomani ef Hem preven aps ale Bee sorts (an etrt do nga ‘in pahar de apé). Mai nou, fn far- mag se pisesesprayun nazdle cu ope donee. Qimendcar-vA, cAupunos. se aR Deiat pal de cade fork inital ie ‘imbracdminte recomandat pentru vre- ten dp 1arak ong eutammul oa fo do capa’, compus din sna multe ese de finbrhctminte usosre, purtate ena pos te alta. Scopul? Daca vii e prea cald, Seoatetio parte din ele, decade prea yiotmbecest dinrnea Cg un s pulover mare qi gros exist seul st Exanspitad fous are, fara a putay gcse ba pe moment gi sa ra ci. Cel mai impor taht: of vk he tatoa: una cald la picioare, Acolagi luera é valabil epee sniater i el se pierde 40% fin ealdura corpulti. eIFt ACTIV, Spor serio de restarant dinamizeaz& circulatia sere si fransportal de quugen O om ae plirt bare prin aer Moet (in pay mst Alert) hal inc ona nk ie Salas at on siliiaen Una Sant a jelicl depuncrea de grlotni'g cit beteasd o daca sensibi de. hormoni tare pollu: busune {ORTATE STRESUL, Un pst tre ear subrevoste corpule conjure "va numai de lucrurt piseute: face- Pit, angie penten aorta ‘raiciun, colindati sau ascultati casete cu oli, eon lstun de psetent pane ecia eke ere jel cries a xt ae nae reapuatie, omeniaate-va spe: tilde olihng al vorba, lnc cand de eal Gn sire gro mgt de tom 7 SUFICIENT, La vreme de iarna, organismul nostra are ne- voie de mai mult energie ca de obicei. Pont asta onevoie sve odinim ou: Hct Un comma 013 ono nous Ghugoiacly, dublet down pe desta tras jmediat dupa pranz. Celulele de apirere ale corfuldl gust periveneet Pe sotee tn ateimpul fee, ar aise acingaa do peea anes eines eles egy eh au nvot timp de odihnd ca sé-si refacd pu- esr iA ch LATE-VA CAT MAJ DES PE Siti buen MLDS oF pretutindeni: hacteriile stau la panda Po clenta ‘ugit virnsunie pe mina Vitamina C ne aparé de radicalfi liberi ‘strinsh pentru salut a celor pe care fi fntaininh Singura. pavaed: spalstal Feevent pe man oot MAI MULTE LICHIDE. Li- chidele (netnduleite si fara alcool) Spring metabolism p tpara ucoae gele de uscdiciunea provecata de incal- airea centrala din locuinte. De aceea se Fcatanda 4 omy gi iota, eso doi litri de lichid pe zi; sucuri de fructe ‘Soarse proaspat cash ceatur de plan: Se, ap& plat sau slab inineralizad 10 mum PLANTELOR, cin. fe plante care aja la redjesa: sea unuilsistem imantear slabit tutre Sie, laloe de frunte ao afd echinacea, existent in toate magazinele de profil, sub forma de tinctari sau pastile. AA eRUINUL, ALBMUELOR. Pro I Gusele stuputan ao propria ox: capGonale de inti a satel Sm ita, ciling organistnal upte cu bolile. Nici o zi firs tmlere, nic 0 fara pole, ‘eo af propolis sol Enesteca buedfele mic eat un bob de fasole, protejeaz& Intreaga, ond nash urechi) sav lichid, admi- Sintra preventiv. (10. Bi atu ad fel ari po ai peo bueéitica de paine sau ames fecat eu migra Manca din and in cind fagure sau c&- Paceala (se gaseste la apicultori). QOTETUL DE MERE. Hal ui ca stinuator al safenulat tani. tar a fost demonstrat in studiile cele- brutti medic american D.C, Jarvis, Re- us lingurite de mere ampate- ate ou doud figure de oet de more sicu un pahar de apa, Iuate o data pe 3 Ghmineatay sau fai bine, do tel ori pez ‘fn plus, nu va veli ingrsga ni- CATEVA SFATURI “MICT”, DAR UTILE + Acrisiieva regula oouinga, Virw- furor Ie’ place Saree derul inchis. oil inca. Zital tn exces a casei gi nu uitati fing ase Peer fre’ sau radia: fone electric SO datas dota aile, faceti inha- fat ex abut de mugetel sau ie- eee curge nasul, fo- lositi pumai’ba- aS care dupa uk Beare le Saran: caSFATURI UTILITARE Cum se adinistreand medicamentele 7S * Sfaturile pe care vi le oferim se referS la modul th care trebuie| Iuate medicamentele, pentru ca eficienta lor si fie asiguraté, dar si pentru ca administrarea for sé nu reprezinte un chin. ‘Cu toate astea, dupa ce cumpérafi un medicament, ccititi cu atentie recomandirile care it insotesc Medicamente care se it Cam 0 treime din totalul medica meniaior sunt preparate eub forma de fablete, drajeuri sau. capsule poate care se administreaza Oral, prin Fnghitre Lune ey un paar mate de api, stand pe seaun sau in picioare, isn rma Haid pe es ig. © Daca vet! probleme cu inghiti 08 pastel mai'man dizivaiie fn abil intro linguré de. apa, chiar cf gustul va fi mai neplacut. Unele tablete pot fi fardmate sau t@iate in ‘buedele mai mici. * Exista insA gi me- dicamente destul de mari, care trebuie uate intregi. Pe ele seri: “retard”, "de- pot” sau “long”. fnainte, in timpul mesei sau dupa masa? ‘* Medicamentele Inate pe stoma- cul gol actioneazit mai repede, Un Gntinevralae Iuat pe nt: ‘macul gol is face efectul rapid. ‘ual eu un pahar mare de api, se dizolva usor, solutia ajuny repede in intestinul subtire, tunde este absorbita im sane gi Impragtiata. in intregul “fs Dar uncle medica: mente inta. mucosa Hlomacelal sia inves: Eipelor, In lo de frunte aflandu-se_paptlele impotr- va durerilon. in eazul cand v8 con- Wuntati eu astfel de reset, Inati medi ‘amentefe in timp ce mana sa imne- at dupa mast Antibioticele trebuie si ajungit repede gi complet in singe, De actoate Bine sa fe luate pe stamacul ga + 'Medicamentcle.destinate unui featament indelangse otf Kate tn Hipp mest, avant in vedere oh hoe tal lor au trebule sh fie media *bilulele uleioase ~ de pilda vita- ninelea si B tebule administrate ig ‘np mesal penta cin fell seta bunt mal ngot He preluat de etre orga Ce lichid este potrivie? Modicamentele solide, are urmea- 4 ete tng “ capele, bles drajeuri trebuie uate cu’ 200, HBA? faptels nu site indicat, Bl act- * Lapiale nu eite indicat, El neaz asupra pastilelor rezistente 1a Stieul gasivi (@ care irebuie 88 86 tolve bie in iatestinal subtre), elie: Hind mai repede decte treble. sub Stang activi, care poate si irite sto: Tact sas dovina ineficjentl in con {ef eu aris stomacalui, In plus, ap- fle contine caleiu. Acosta se combini Gu amumite antibiotie (tetracclina), for molecule mari, pe care corpul nu le poate prelua, : * Goal, cafeaua gi gucurile de fructe contin ‘ite substante care diatilar. Dact ag | intra in combinatje ei medica Tientele, Soca adoeoe, acesten aug mai fac efectul ‘Se intampla Inset inverse de pila, sueul de rept marosto de tet on elec fal"anumitor medicamente, fc cindusle s& devind periculoase {mediesmentsle. penta cabo ren tensity Alcoctu iit mucoasa sto macufui: Fonomenul oe accent iain! cing eTuat ca met Gainente aga wieanve pentra stomad Combinadla dintre orice fel de alcodl si medicaments cas insrzisi Medicamente lichide, (picituct si pulbert + sfedicamontele Mende sunt ugor de luat pentru eh au de shee! un gest scceptabil: Dosarie sunt cupringe in prospect Respectale, pent ct _Nestesel pot duce la neplicer J "+ Medicamentele cate se ad- J rministeant sub fort de pick *) fan ebuledgeate mal aaah } Geen lichidete: Dace steele care se afa au pipeta fxata in Spy ele bute thlnate porpen: 2 peta e aie Ts fargines dopuluh sticia tebuie [incl oie Nua etl et ire vor f ogee gt vor permate 9 dozare corece "Ps «Plse !medizamentle ‘malate tebe late mal int cu pearee ied eet eka fede spa Acrosolii $i spray-urile Dest nm se admintstresel pe gurk si muse inghity fac parte, fot“ din ‘hedlcamentele numite rai’ ‘Tuburile cu aerosol trebuie bine seuturate, mainte de aubebunive, entra ea substan” fect continata oe genzatl complet, spectad! exact indeatiie de Blo- sire. Declangarea Sipoatinalul gi eat eae ffebuie sae atl coordouate’ tucat fmedicamental 8 J nuh proielat Papeluin pid i + Spray-utile contin Tichide, Pentra a bootaa formeta prin apasers sa ack Shier, Ia puma tntrebamnare de- glansaliral sebule apfsat de ox in principi toate indicate de ut: arb sunt trecute in prospedt ‘Alte forme de administrare a medicamentelor Nu toate medicamentele se inghit ‘Inafard de administrarea orala, exists e, fara a mai ajunge Femodii a eitor preseipfie prevede 0 ullcare extern Picaturile pentru nas, ochi #1 urecht sac arte de eee ie folosite ea miloc de curatre, Ad- rministrarea lor trebuie sf fie extrem de coreeta aie pot crea neplacor, Pentru un mod de folosinta corect, a: pill repute ineinat eat mai mult ayre pate, aot ee Pun pietcurle pe raha, fh flecane nara Ports eaptal eroduie ‘enfinuta pani ce simi pieaturle ft ajuns pan in esofag, Apo! capil Se iain plept pentru ea pleaturle #4 A in fa cavitagh Silo. Che “meccasels ‘cunt neta umflat end manne int ini ger ear on ire esac eo le i nr panna ee ice soa eeniee ie ee pa ars a ar eae ae peace fare eine poate ie fe edits oe ER Feta adniae ins par nauk pct star fe aletionts ip ‘chea trebuie apoi ote ie oa dop de vata. Atentie! Nu folositi pic&turil eben bee ge ents speciicatt aoe aaa dl de pus in och se Infoducea capol youll tating spre spate, Cx Thera, tagett pleoapa’ de jos gl pun Ditties Varha ppete i are vole ak Reinga ochiul, pentru ea si nu fe ré iti comeea ‘est 8 inte microbi in chi. Dupa aplicarea medicamentulut inchidett pleoapele si roliti globul cular, pentru ea lichidul s& fle m- pristiat uniform. : In cazul unei infectii microbiene, piciturile pot # ouse maximum sase siptimni de la deschiderea sticlutei. Ciligi cu atentie recomandarile, “AS verde = Anu nr. 10, decembie 2004 @ 11FRUMUSETE Cand vine iarna. Hidratarea e formula magica prin care pielea poate sa invinga neplécerile anotimpului rece ‘mici devin, brusc, _\e s#a imate, Aplicatj ailnie creme bo- oe Gele n Vianing C (pe path it ge ‘ma american’ Orange Daily, cu produse exceptionale de demachiat, tonifiat 1 intrefinut piel) Uleul deeating gph [ai alos pertoancle care stau mult 1a S&tditeet pe piale, ea unguent, are cle Mat ales porsoancle care stan mult 18 fGnic deosebh. in pus, va bronzeszh U de Rezolvare: folositi creme care contin Pielea reactioneaza sensibil, fifea la vreme de iarnd.. Ce fe gic Wie recomandim pe cele pe, face edeme, apar pete rosit Be Lasik cana baal a duse de Oil of Olas Gegasese in comer Cae: mat mult ca sigur elt Gx5- mai adesea zadarnic, pentru ci frigul #1 J profuri normale) faremele cu argila gerat In materie de curatre gi ingrijire cal tes tonal, Gap fue arate de "Pare™ = Clay Naples, tenul Orce exons luntazd Con nmezoala in, exces produce edeme i ungoti-va pe fata cu untdelemn de mas” tactul prea des cu apé flerbinte i 58- Ualburd espa pel: imal eikté ng pyewal are (uasatl no cass Pun, peeling pres duro, mise Pe se ineorporeze total) sau ea ulei de ea- aplicate la distanie prea mici ~ toate centraliat insist {ys en ghseqo a Platarri)combin rag din piel grimil de proe fate: eigen catia sau tales {ap or gioowie la Plata) combinat_sbtoeextrag din pelo grcimale de pro Cause: cu anii, capacitatea tenului de a absorbi umezeala scade, Tesutul Se subtiazé si igi pierde elasticitatea, in ten de miitase gi piele de cof Font ch fulbur ech ae Pies patida, bested agent extor enn, wocsne, caces, ral dintro gréisime gi umezeal gi barie- suze: dorbudl prea penne fumati de umiditate, 2 Fadeproiciea tinal cedeaat Nea: Camas 4omnid prea pun, fama (eau te prods cor nul acs cg poate, totun. nde. Ratan perturba capaciates epidermei meties de curiire a fenulul gi apelag dave negza urmaoare, va propuncn: ci de a prelua substantele hranitoare din a spélatul alternativ cu apa fierbinte Hen olamutggggareprobtemclin Sige Celle moa prolirenss,nu eal en (de 20 de on feemo).o me mi‘pot fi indepértate fn mod natural, todd scoQiand eu ofect imediat. Pentru Pleloa se usucd, se extotiars 131 20tflindepliale in mod natal, a eH laslg sepanunie talonost en ae tertage Bieleh se ingroosh if plerde culoa Bove see pete tot sa ont Cauze: Spiderma Ne fa. adapta i: Dormit ee ore heres natural Cu lanta eeremat cil- ince in conduc ce iad, cn Onion po Sone, Dermal cel putin geplacere Gui sau emdtand. Le capa creme, care dureazA cdteva saptimani, Frat: Folosif sApunuri lichide eu gra. ideale sunt cele. praduse de laboratoa. sMieolvore: lost creme hidratante ie de wing augue suckide GHA. Tole ranceze Vichy, preparate cu ape si grase, Ideala este crema simpli Nr mall inmuist in lapte, Gand stageaca, tetmale, CostA cle, tn milion, dar an Yes, care pitrande fo pofunzie In i. apical magi cu miorede albine( buscar, dureard 2-3 luni Sapel isle, prowand-o devumezeala gh ing. iat cu mie de albine (¢ oliegael sublso, ca cheltulald se" dr BMinedivingieieting)*amestetadt eu suede more de pofigeer Ma es tn aprepievea Cractunul Lectie de machiaj Fifi frumoase in seara de Mos Craciun acd sunteti brunete: P fae nanan masse 1. it —% __ Boza unul machiaj perfect este for- FSF) dul de ten, Alogeti- in functie de natura Piel (ver! sfaturile alaturate) side ex: loarey ol, Wuanja se tneenred pe dosul un fard deschis, in nuan- miini. Fondul de ten frebuie aplicat pe . fe de gri spre albastru, ‘tot obrazul, pe gat gi pe decolteu (dack Cu un betigor de machia) subjire, trasatj o ‘rochie decoltata).. Daca sunteti blondes apelati la machiajul englezese. 1. bazel s Se procedeaza Ia fel ca mai sus, 2. Imbujoragiva Pentru fmt desi, fobs Gl site nuante de roz, care dau o ugoaré senzatie de imbujorare. Aplicati fardul_ de oraz cu pensula pe Pome, oblie, spre tam: ple. 2, Accentuat! oct “Anlen pe sleoape veti ‘dara de fard, gi pe marginea de sub gene a Me Pome! ferbing! pseape! infetioare. Pe areada pune] scelagl a Fardul de obraz ereeazi fard ro2 pe care l-ati aplicat pe pometi. Deso- F senzatia de viu, cAlduros, nati conturul pleoapelor superioare cu fierbinte, Aplicati-l pe pomefi cu o pensuld saul eyeliner albastns inchis «au negru, iar pen- ful ogoisir. Guloares aeell pentocaial ark Eutceh ga son aves iia) apie reer Cues ON eee mel de edloe albastru inchs sa neg, 4. Ochi intensi 3. “Glasagi-va" buzele 3 Aplicati_un fard de pleoape intr-o nuant » Aplicati pe buze un ruj de culoare roz-viu, — aproplat do euloareg 9f luc aramel, Pe gs Seana lot feduepareny Penta fal od Jeoapa de sus, trageti do-a lungul genclor 0 » Inainte de a aplica gloss-ul, tamponati-va buz Finie subjee, ox! un eyeliner maro, Cl un der- un servetel. matograi de access culoare, trast v dong ‘partea umedd a pleoapel inferioare, Aplicall pe ene rimel mare. 4 uk senzuals Alege si pentru buze un ry) in culoarea eee Belem it entra eo Frujul, iar dea sublire sya, apt supra punel o dara sub ‘AS verde ~ Anul nr. 10, decembrie 2004 @ 12 Cum alegeti fondul de ten potrivie Aveti ten uscat? Alege un fond de ten pe care serie| “hidratant”. * Aveti plele grasi? Alegeti un produs pe care serie “mat”, “regnlarizator”, “izolator”. + Avefi tenul mixt? Cuvantul de ordine este “balance”, + Avefipicien obosita sfilita? Cereti produse “lftante”,ETE DE SLABIT Alimentatia disociata alte cifitoare ne roag 58 dim laminunte legate de slabitul cu ajutoral metodel disscert alimentavo Wd in veicre Cheste o uctoaa cova ‘mai “bland”, din care alimentele nu Sunt ata de’ drastic excuse, ese pate nde nt al eee seruie, Mreamintindule citwoarelor noastre cf problema a fost tratata gt in Tonsia “Fermula AS" qi cd motoda dt Souler sta sila baea unor regi eo {obre, ea celal doctoral smerean io: bert Atkins. ‘Aga dupa cum lesne se intelege, ae aaa eet fre ne intereseazay find vorba despre separarea alimentelor. Dupa ani de cer cetare stiintificd, nutrifionigtii au ajuns fn condluzia ed, desi intro farfurie car- ‘nea gi orezul se afl& alaturi, ele sunt Guan de moarte atune! eld june fin Stomse La ful cares gi frucsle consumate in eadral accluiasi pana, St acesta este doar un exemplu, Timpul necesar digerarii lor in stomac imparte alimen- tele in “prieteni” si “dug- tant On de eats ort farfurie se intdlneste un prieton carun dug, Fe Eultatal osteo digestio freoaie, caren loc se ra ‘eased organismul, pro- duce grasfnt Condlazia este simpl: vreti sa nu va ingragat Invatatl st disociati alimentele. Ceca ce muse poste mnea tm rena (dame ca fricte la aceeasi ma- 35) ae poate mance separat: earned Ta Pir Scud ia dag care frebuie sh fe ovitagi * Proteine-zaharuri (toate produsele do origine. animald. contin proteins) carnea (indiferent de ce fel), pestele, outle gi produsele lactate, cerealele; za- fara Se afd In stare purd in fruct miere, unele legume, cereale, radaci fnoese, legume seat, iructe seat, presuin sin zaharal shdustra s proline fecule Cat asec carnea si lacatele cu flinoase, a proteins (earnea nar tre bui gltta ou smantans unt) J auargpéfecule (at eoabing@ 2e- hiru’eu fatnoesele) Omentiane, spedald pontra ali mentee eare tebe manedte singe, puted ft combinate eu nicl us atten laptle, pepenlleabeni area, Vreti si beti un pz de Japte? El tre- buie s reprezinte o masa, fara nici un_ lladaos aimenter Tmportantalimentele alate in dus- ‘ménie pot fi maneate fiecare In parte, tu condita sa se ageze ttre clo fants de tmp (orele netesare tnei d- complete). Proteinele au nevoie le 3-4 ore de digerare. Fructele de 1-2 fore, In eoneluzie: daca la pranz manecati eras, pril mar poate ft mancat ie oats consumate Fructele trebule singure * Celebat céntiret Demis Roussos a slabit 50 de kg cu ajutorul ei * Dupage am vorbit despre rite fudieseatunt gi cine de cin Gebule 88 fie ferit. Campionii amicitiei sunt le- sgumele, ele pot fi maneate pe saturate, stat ldng& proteine (carne, lactate, oud), e&t gi langé finoase (orez, pine, falgi de cereale) si fructe (salatele din legume si fructe sunt un deliciu. Proteinele (carnea, lactatele) nu trebuie niciodata mancate impreuni ca paste fainoase (orez, macarosne, gris), mu trebuie gatite ‘ct grasimi (unt, smanténd, sosuri). Un regim de slabit ideal se poate baza fara teama de com- glicatii pe un gratar slab (indiferent din ce fel de carne) asociat eu o mare salati de eruditati, peste fript sau fiert +0 salata de eruditay, branceturi + salate de cruditati, oud fierte + legume. Finoasele (cereale prelucrate) nu ‘rebuie niciodata transformate in feluri care si insofeasca camea. Ble trebuie combinate nimal st numai cu legume ‘erude: painea de graham, de secard, painea neagr’ fulgii de porumb, ova s grat, graul incoltit se Gombina excelent cu sa- late de legume de sezon. Grice asociere a lor cu alte alimente in afard de Tegume are drept urmare ovhrand prea bogat in calor gi greu de digerat, ei mal mari dusmani ai slibitului, sunt, aluatu- rile, pastele combinate cu came, branzeturile grase, Inecate in sosuri calde sau rec Fructele — nu irebuie niciodata maneate sub forma de duleiuri:jeleur, marmelada, dulceat’, gorbet, prajiturl cx fructe, inghetati’ etc. Ble trebuie consumate ca atare, singure sau in sa- late;n mese independente. (Nicigdats “deeeasi mas eu proteinele.) Intre masa de frdicte si masa urmatoare age- zaiidoua ore. ‘Apa ~ dacd bem 2-3 litri de apa pe durata tnei zi- fe, vow ff mat jutath si sld- Bim. ‘Apa taie foamea. Umple stomecul cu ere ere foarte repede eliminata de organism ¢i asigurd o bund funetionare a inichilor, “dar ou 0 conditie: = 84 fie apa bund, curati (eventual de iz- yor). Dacé loeuiti in orage, unde cali tatea apei de pe conducte este indo- felnicd, mai bine beti apd minerald (nu gazossk pentre os ea baloneoza), Im portant: échimbati eat mai des marca ‘Apelor minerale, astfel ca trupul s& nu deving imun [a efectul lor. Cu exceptia ‘pei, toate celelalte bauturi sunt nocive Si Gebuie scoase cintr-un, regim de Habit: Pepel, Cola, sucurl dul, toate preparatele industrial Cealurile'de_plante ~ sunt foarte bane, ct condigia #4 nu fie bate In exces, Ble sunt medicamente lichide, Tolul ior eate si vindese, bute Cu exa gerare, pot provoca tulblira Sacurile de fructe qi de legume — nici flo Tone general ine #4 apelat la ele intel de post de Slit eu chide, cand ve sim ane ‘ici orf obosiG, weimavara, cand. te. bule sa va enengieng. Curent, putom ‘boa na sue de legume gi fructe o data la oa il atin ate mse pin Gil dab ite intr pea. npr piu, orice lueru eare dbpagogtat mo deeatia gi echilbrul ente nec. Un model de regim pe 0 2i Dimineata + 1 ou fiert tare + cafea sau cesi fara zahar (sau) * Lsuc de fructe (mere, ananas, ba- rane, strugur ete) ‘Ora 11 + 1 ieurt (sau) * 0 salata de telind eu mere, Prinz * o bucatd carne fripta sau fiarta + o salati mare de cruditati fara care, regatita cz sos de iaurt eu Fico gt mustar (eau) ‘peste slab flert, ind Dusit sau la gratar (cat Gori) +o salatd mare de eruditat. + inut oa) * o salaté de rogii cu var- mab ina + pui (ir ple, ntbuat gau fiert (cat doriti) +o salata Seana Dupe simi cd nce Def pier rinele logan file sain sora Hg 18 Pe toaté durata dietei, respectati urmadloerle saga obiga ones beg 3 litri de apA mineral pe zi (nu ga- oaad); © nt bef nie un'fel de sel ‘ia tadneabdeloe ahr; + face eat Santa ier "AS verde ~Anul |. 10, dacembre 2004 @ 13 _ aemosstre, legate de pranmuixea Craciumului in ani copilériei! Toate | sunt pline de mese intinse la care gett peers rainodl Hl ofatnat anaileates ficiogi gi matusi parfumate, verigosre siveri {ard numér, dar mai ales tati si iti 88 petreacd sirbaioarea ‘unului in familie. Chiar si in | amintini, spiritul de “neam” @ datator de mare putere. De altfel, rezistenta roma nilor la tavalugul istoriet se explica prin marea coe- | ziune a fiiliei, prin forta ei. Nu e prea departe tim- pln cave panini foeuau fa un loc ou copiit (#1 nu abandonati, ca astéai, prin | ‘reo garsoniera mizerd sau prin vreun azil de batréni), cand raportul dintre gene~ rajii era un veritabil pro- gram de transmitere a ex- perieniel de vintdy de la inaintast Ja urmagi, de la a “patit” Ia “incepator’, Congtiinga apar- dfnenia lao fala veche’ unit, do: | titoare gi iubitoare era un sprijin moral Bi afeetly penta touts viata. Inasura, alienarea care macind lumea do a2i ca un cancer iyi are originea toc- mai in slabirea spiritului familial, in disperserea familiel. Se mai poate face ceva? Existé 0 reintoarcere la Craciu- nul de altddata, la valorile sentimen- tale gi morale, incrustate in amintiri? Toat3 Iumea are nevoie de ridscini Psihologii sustin c& pripastia, din- fre gonerati nu reprozinta un hau, c& eg poste fle eeu ‘cu pun bu: wwaintA gi atentie, Important este inhidem och Ta hustle ek mi neers cfm 84 organizim un Criciun perfect, Intentionati s& poftiti Taq mast anul acesta fntreaga familie, pe batranit ui tali gi pe copin risipiti prin cea lume? | | foarte bine. Dar atunci pregatiti-vi oA fifi mn doar o gazda exeslenta, ci gi un regizor atent la desfigurarea eve- nimentului. De pild’, pe masuri co Tumpleti masa de buniitati, conduceti dys. firul discutilor, astfel incat s& fie orientate edtre teme care s& le fie plac tuturor. De pild&. amintirile din copilirie. Evocati cu tandrete Crichi- ‘AS vere ~ Anu 10, decembrie 2008 @ 14 ‘pul de alfddaf, mersul la 00: Undat, emotie venir Lai Mos Criiciun, darusile, atmosfera din cast Sunt teme la care vibreaca in. egal ‘dvurd oe timer get balrand. Bovegtl fadevirate, tinge do miracolul srbito- tilor veehi, cand gt iornile rau mai bo- gate in spel Facets contidente, Soon {eq albumele de familie # explicate copilor cine sunt persoancle.acelea fnecunoscute,ipite pe copertle de car- = tan. Ce. povosti ex XY tracrdinere azcund! PY Cova din firea Jor a freeut gin armas, sf ar ft bine sit facet Si infeleagh ed fami Tia. are 0 radacina paternicd, ditaitoare de forté gh'de identi fate Tnpicae sige bitrani in povestlle dys, eu sigurante cf amit neo ga in Tenguri sult olore, precum ghir- Tandeje de pe beadul impodobit. "Sunt ‘momeste ideale penta a Intretine eu tira familials” spun psihnologi‘Nimaie hut e wai pifedt deott a4 devi, po ris- timpul une! seri de ssrbatoare, copilal de altddaca, chiar acd ai 50 de ani si i i brate nepot.” Patin umor drege tot Pulink suplete splrituala eee to tus indlapensabil, pentru a dezamor- sa contlitelatente care pot izbucnl, ca de pilda. mora. {izarile. bunic tor adresate no- potllor si. iro. Ble” agsiara opt Naspuns. Care este solu: fia? Desigur, us Tnbral, meni si destin pe ioe Stmosfera, Fie revlon eusde aig pasted fetdeauna surd- ol, dar reugita seri merit acest efor. Evitati subiectele delicate Th orice familie existi.subiecte tabu, probleme spinoase care, scoase la upralai, slack ai srice tot, Pentru ca irostoatea sicglDistreze’ soninul ¢ a He "Mai este Craciunul o Sarbatoare a familiei? | * Clndva, marea sirbitoare 8 Nasterli Domnulul si venirea Tul ‘Mos Crdciun erau, in prinul rénd, © sérbétoare a familiel. De Ia © wreme, lucrurile s-au mai schimbat. Bétrénil se duc $1, odatd cu el, i treditille. Tinerli prefers 38 petreacd seara de Criciun impreund ‘prin discotecl, patingil in vizitd la prieten! sau prin restaurante. Divortul generafiior este de neoprit si cea mal frumosss sitbitoare crestin’ si-a plerdut protocolul. Oare nu mai este chiar himic de fécut? Dialogul dintre parinti si copii, dintre buniel si |_neposi € un dialog tntre muti? Psiholoii sunt de alts pire ° Toarte important ea discordiile nerezal- vate eA raman& afar, 1a usa, la fel ca | si diseutile politice, care atata gi rita | ‘igor. Bvitatile, gi impreund cu cle, ai | diseugile legate de mostenini de f- | guile, de cligun, de rerulsiele go. lare ale copitlor. ‘Dac aveti vreo ranchiun’ legata de untl din india, discuta cu al tn] particular sau lésatto pe alti data, altfel atmosfora se tensioneazi si se in-| Yenineaci. Cand eapitolul amintiilor sa sfirgit, aduceti in discatje lecruri care ii inlereseazA pe tofi: eAlAtori, spectacole, proiecte de modificare a | Jocuintei, émisiuni interesante pe care le-ati vénut la tolevizor, si facets astfel incl. 88 participe tot coi de fata In| dialog. Intrebatea ce cred, ceretile op | nia, dati-le sentimentul ed coea ce spun este deosebit de important, implicarea | {n diseuti destinde si creeaza intotdea- | tuna o atmosfera placuta. | ‘Colindati Spiritul vechi si bun al Craciunulut nu exist fara colinde. Cénd simfiti ci atmosfera este destinsd si vinul dez- Teaga mai ugor limbile, punet la ease- | tofon o easeti eu Hruged, cu Grigore | Lege sau Boga si cAntati tmpreuna cu | i, Muzica topeste chiar si cele mai in- vergunate rezerve, mai ales cand are | forta de emotie a colindelor romanesti Cel mai bitrani se vor recunoaste in cle, cei tineri le vor infelege importan- | fa, alta decdt aceon a muziat generatici | lor, pe care nimeni nu ii impiedica s-o asculte. Colin- dele sunt o mu- ick pentru su- fet. Ble ne apro- pie gi ne asea- iind pe unii eu alti, conferin- | du-ne identitate | de familie si de neam, dar ne confess si “aif rent”, ne_aju 8 ne simtim di- feriti, Lucrurile facestea mu tre- ‘baie explicate. Muzica deschide portila | care cuvintele nu ajung, © seara de co- Jinde, ascultate intro seard de Crdciun petrecut in familie, este miracolul care face ca toate inimile 8 bata la fel.proape fard exceptie, la in- rere omen nilor se posomordsc. “Ce s& mai-astep- tim?” Capul varat intre umeri, privirea eee ar cere super tag Pera prea mal fim ccna e po ule He cco apa nd Be marea sarbitoare a Craciunului. icat de siiracd ne este masa, el tre- buie praznuit. Oricdt de greu ne este prezentul, sufletul nostru are nevoie de sien gi de lu- ‘Tot mai des, in. ung ine aanshiatata | de cadouri, risipa de bucate pe masa. Semnificatia lui f profund’ si-adeva- lisus, s-a -pierdut. eS sa a eo, cn Ce Bel De rn nnn sag, i cu uta sl dic om owe Aig state Salemi ir dc nat tp Dea a eatin ei sn, Gian dv i pn cf vagina oe sot aura a ema a lecat ca pe 0 sees petrecere de final de an: un mic indreptar pentru cei ce diced Pua ns nae spirituald, menit 84 ne apropie de ros- turile adevdrate ale vietii, cuprinse, ite atte le ec ore ti mil Raval a 1. Ci seara, singur sau alturi de ct ac py a fn all nr ostea gia Pruncului Sfant ndseut intr- o iesle va tese in jurul Créciuntlut Bohs 2, incercati si postitl, Dar nu ca o “moda”, ca un “trebuie” amenintator. Legati postul de un géind eatre bine, de o tmplinire care areffievole de-eprijintl Jui Tuntieceut Capacitatea.de concen- trare pe-un giind indltat spre cer, cu toaté puterea inchipuirii, dezleagi o tat Ptr eu, nee onus mcd oe i irae oe csr pee Doma oca nang, Cot nandu-va cu toaté puterea de gandul 3, mbiénziti-vi: sufletul eu cotinde. Odata cu primele suncte care vi vor iegi de pe buze, intregul areal de ima- gini pierdute-n copilirie se va-ntoarce inapoi. $i, Doamne, ce mai privelistil Cat aur 91 cAt& lumina in amintirile de copill Purifieat de emotie ca de apele ‘unui rau, veti avea o stare neasteplata de bucurie interioara, o eliberare din carapacea osificati a’ cenusiului coti- dian. Colindati din tot sufletul. Singur ‘sau cu cei care vi inconjoara. iar dacd Pesbiitaton ‘aceasta mu vi oata la a eti-v4 zilnic o caset’ cu eee tina acl oe Co 4, Ocrotii-vien ca- si un colt de Criciun, Aduceti:i simbolul in locuints ca pe-o “ves. tire", inainte de sosi- rea tui Mos Criciun, E-atét de simplul 0 coroand de brad im- pletitt cu 0 pangs ie matase gi en cate- va luméndri,-un sfes- nic imbogatit cu lied: ral unor margele de sticli, edteva stele de aur prinse pe o perdea) o imagine a feslel din Bethleem agezata pe-o eta- Jer, cu dowd-trei crengute de brad. Ri ‘tualul Craciunului nu cere bani. Sem- Fara hrad, Craciumul nu mai este Graciun, In jurul Tui, cet mici si cei mari se adund fermecati, Traditie vie, resting, bradul impodobit gi straluc tor lumineaza si ultimele zile ale Tui decemibrie gi, mai ales, noaptea de Ors- iun, care eite cea mai Iunga noapte din an, E un moment magic, in care fie- care, din nol isi regtseste ‘recuful ‘emotiile copilirii. In 5 ch ima ginile de fatd vi vor starni dorints 88 adepostitt 91 anal acesie In casa, dys. simbolul nagterii lui Hristos, va oferim eéteva sugestii pentru a impodobi bra- ou 2 * Bradul cu funde Dack vii lipsese ghirlandele aurite inal care q raul omululieGrcun tapi eh le nlocut Rearte bine cu cate: 5 lngatile de ia tmurele, din’ loc in Toe Langs nod lor, atérnati globurile. Puneti gi lumanari. Dar atentie, mata- ‘| sea ia foc repede. BiG pradengl PSIHOLOGIE rele lui sunt cele mai importante. Pre- zenie In cast, vor jese 0 atmosfera de taind, care va pregiti sirbitoarea, ii vor intoaree Crécitinului infelesul lui de miracol, de minune a nasteril Tui Tisu S. Fifi darniel. Din putinull sau mul ‘ul pe care-] aveti, rupotio flirama pen- tru cel mai strae decat voi, Nu ultati niciodati ochii eopiilor orfani, ai bitra- nilor singuri, pentru care feeria Cracit ‘nuluj e doar’o imagine inaceesibilé, 1 chia in colivia vitrinelor, Dar daruiti din tot sufletal, De unde dafi, co pune Iumind in loc, Aceasta este “minunea”: sérbStoarea se va aprinde in sufletul dvs, ca steaua din Bethleem. SANZIANA POP * Bradul cu pachetele Sete need eeeaa aceea dea transforma cate- va. eutil de chi- brturt goale in trusurprize. Puc refi micile cado- et Stans poi, imbraca tit tn ff de staniol ori in hartie apecialé de impa- chetat, Legate cu funde, ereeaza o im: presie deosebita, luni cand ‘sunt Btamnate in pomul de Craciun, * Bradul suspendat ack ala ovunt miss singe suit un rida suspended nu va ‘cups prea mult Loe. Cumparati de la Plagl oramura mai mare de brad, im ostit-o cu abun ih, ct mao. orate, inveliti capatal crengi ct ulin staniol, apoi legati deasupra 0 Find mare din material rogu, Patten de sus a crengii, legata eu un giret, se poate atarna pe perete, intrun cui. lin decor doosebit de frumos. In casa dvs. va fi sixbatoare, “AS vardé — Anull, nr. 10, decembvie 2004 @ 15DOSAR SENTIMENTAL Din céte sarbatori exista in calendaral cregtin, nici una nu are stralucirea si bucuria Craciunului, Intrebati pe oricine si veti vedea ca este adevarat. Taina si vraja Jui sunt ins greu de explicat. De vind e poate iarna, cu decorul ei scanteietor de zépezi, sau poate amintirile din copilarie, strabétute de acelasi darnic gi nelipsit Mos Craciun, sau te traditia romaneascd, care a ficut din Nagterea nuncului Sfaint un basm plin de ingeri gi de Iumini, plin de colinde si stele purtate din casd in casi “spre Jauda lui Firistos®,, Dar chiar daca raspunsurile ipsese, sirbatoarea existé. Am crescut impreund cu ea. Flecare avem tesut Créciunul in suflet, cu fir de aur. O poveste stralucitoare care, atunei cand fn calendar mai rémane o singura fil&, se spune singurd, de la inceput. Tar calendarul s-a scuturat. Ne mai despart doar cateva zile de minunea petrecuta in iesle, de sarbatoarea fesuta in jurul ei. Cu ¢ateva clipe inainte ca istorii sii aducd vested cea mare, noi va dorim Sarbitori fericite gi va poftim s& afldm impreund cum se explicd Marea Bucurie a Craciunului. ‘mai atenti, mai adic tele, si améndtile, au cati, mai grijulii eu cei | Cum se explicd loc gi deceptiile, i de langa noi. Si toate | fyeuvia Créchumulul? | tristetilo, zatah si ce- acostea se adund gi eng. | Husil cel de ficcare daw armonia gi impi- |@ De ce fumina tui ma | 75 "Dar daci ole n-ar Ponte c& in nici o alta strbSleere, carea, gi lumina sir | _$@ stinge miciodata? | f, noam mai puter bucuria nu este atat de mare ca acooa batori. oare bueura stat de are ne coplogeste in preajma Criciu- Nici mu gtiu cum ag putea numi mult de SARBATOARE? mului. Dintre toate sarbitorile din an, aceasté zi, ca 84 incapi in céteva vorbe OTILIA TEROSU Criciunul este cu adevérat cca mai toaté magia ei: sdrbitoare-leagin, sn deosebit’. Sarbatoare de capatai, ra care inedpom cu totii, cantr-o arc a de care toate ar fi pe bucuriei, sérbatoare-lumi- lumea asta cenusii 2 n&, care umple sufletele de : ‘Grichinal: éite: ma. pace, sirbstoare a dararilor, _ Bucuria Créciunului e data de ere- rea SARBATOARE. eM (6) sarbitoare a copiliriei, sir- dinfa noastr tn aceasté sirbatoare Sieste aga, pentru ca f batoare a s&rbatorilor.,, santa. E un alt fel de bucurie... B una ro tot coca coi tre- | uae tas Nici nu se poate altfel, cjei ¢ dimtre putinele ocazii din an in care buie: z&pezi care aeo- i ziua in care Insugi Dumne- lsiim egoismul deoparte gi ne gandim pera. pémantul cu eI vzeu L-a primit pe Pruncul mai mult la ceilalti. Gandurile bune pe hhaind curati, luma- : Lui fn dar, din manila fira- care le avem fatA de apropiat gi pe care niiri colorate care im- 5 ve ale Mariei. ei, la réndul lor, le an pentru alti, nu prigtic o lumina dia- Astept fiecare Craciun fac decdt 04 se constituie intr-un lanfal fand, en totul altfel cu aceeasi speranté giinere- binelui, al bucuriei gi al iertdrii care ne dectt in elelalta zile, 2 B cro, cu aceleasi vise, cu leaga pe toti. De Craciun, ne bucurdm colinde care coboard s aceleasi indoieli, eu acoeasi pentru Iueruri pe care de obicei le tre- cerul pe pimént, in| nerabdare cw care am-agtep- cem cu vederea. Abia atunci ne dim zvon de clopotel. $i Hv mali | tat si mice nascl pruncii. 1 soamma vat de bine e ct suntem impre-| serul e la Créciun E = de fiecare da- a ————— atat de limpede, incat tie team canu t& mi rog, la fel cum puma si se sparga in cristale care sii mara rugal asteptandui se rostogoleased precum résul ingeri- pe ei, ma rog si fie un Jor. Dar asta nu se intémpld, pentru ed Cragiun bun, wa Créciun ‘acolo sunt stele, paznici indepirtati, ve- frumos, cu sfindtate, ea ghotori din alt& lume, care fin dreapt& ucusie gi ou Inmind, un cumpina. Criciun eurat, ferit do Doamne, gi¢ atata de subtire seara toate cole rele. ce leaga cerul de pamént im aceasta 2i, $i dupa ce se termina {nef te géndesti cd orice nor ar putea surbatorile, o ludm iar de s-0 rupa gi s-ar putea risipi minunea. la eapat. E loc i pentru Dar ea nu se rupe, pentru ci aga, ca mune, pentru ineriince- printr-un miracol, de Sarbatoaroa nare, pentru alergaturd aceasta parc& toti devenim mai buni, gi nervi, ineap si regre- ‘AS varde~ Anuil, nt. 10, decembrie 2004 @ 16‘und cu cei pe care fi iubim, e& avem bu- naititi pe mas, c& suntem tot sindtosi Cand aceast’ bucurie simpla, erestic neascd iti lipseste, i dai seama c& toate celelalte bucurit sunt doar slabe pélpairi, Pentra mine, bucuria Criciu- rmului inseamna chiar mai mult decét att. Intotdeauna mi s-a pérut c& nu- ‘mai de Créciun, cénd timpul cuxge alt- fel si parcd te predispune la reflectie, pot ai-mi numar pagii de pana acolo si 8 mA géndese clar ce mai am de facut fn continuare. Créciunul este o rascru- c2, 0 sérbitoare a autocunoasterii si a apropierii de oameni si un motiv. in plus si las deoparte orice giind gi orice reocupare care nu ma onoreazi, De ce are se intamplé asta numai de Cra- ciun? Pentru ¢&, din pacate, jubirea Pentru toti oamenii e ceva foarte rar. Para aceastis iubire care s& se daru- asc gratuit de la umul la altul nu exis- t8 nici spiritul, nici bucuria Criciu- nului, Iar noi suntem din nefericire mult prea ancorati in viata de ion 2i si Re trezim cu “n-am timp” pe buze, uiténd cf fiecare bine pe care fl facem altora e un bine pe care ni-l facem de fapt noua, ANA SEBASTIAN, educatoare Cum se explic& bucuria Craciunu- ui? Toemai asta este: nu se explic8, Bunu mi-o explic in nici un fel, $i ered ca toomai de aceea este inogalabilé, unica, perfect, pentra cd ru se poate explica. Nu stia de ce este cea mai importan- 14 ai din an pentru mino. Nici mécar nu ma fnnebu- nese dupa iarn, dar pur si simplu imi bate ininia mai cea putere fm aceastii zi. Am emofii, am fluturi in sto- mac, nu pot sta mai mult de un minut intr-un loc. Cred ch una dintre cauze este deosebita insemnitate care ise di tn familia mea. Ma- ma, tata si doi “copii” de ‘roizeci de ani, caro ine& impacheveazi fn ajun cadouri pe ascuns, Cea mai mare grija este ca nu cumva si ne in- talnim sub brad, cénd fiecare tsi ageazt cadourile cu grijé, m ordinea unei {importante numai de el gtiut8. intr-un farziu, se aude un glas, de obicei al mamei, mai putin rébditoare: “Hei, a venit Mogull Ati vazut e8 a venit, Mo- ul?", $i patra oameni fn toata firea, iar de ceva timp si doud minuni de nepo- {ele, se apropie parca tematori de brad DOSAR SENTIMENTAL si, niciodata n-am reugit si-mi explic asta, chiar m& intreb cand o fi venit Mogul. Ne arun- cfm eu totii in genunchi gi car mera résund de ecoul pache- telor rupte side exclamatile de bucurie. Darurile sunt mai fru- moase ca-n vise. Oare unde le-o fi gisit Mog Crciun? Bem un pahar de vin, colindam, rase- tele copiilor se impletese cu clinchetelo clopoteilor pringi in brad. A doua zi e pranzul de Craciun, efnd vin bunicii, care chiar gi acum ne adue portocale si ciorapi impletifi. Mioase frumos a pine calda. Cum a putea si explic toate minunile astea? Gand eram mai mie, nici nu-mi imaginam cé mu toaia Jumea are acelagi Craciun eu al meu. Doar e Craciun, iar el © unul singut. Bineinteles c& anti au dovedit c& sunt norocoasd, cf aceasté sirbitoare ar trebui 8 fie exceptional pentru tof dar nu e, Tar dupi o zi, parfumul lui se risipeste gi pentru mine. Bradul pared fncepe s& se usuce, panglicile gi hartille multicolore au ars de mult, painii i s-a {ntarit crusta. $i mf fntristes. Cu toate astea, nu cred e& sar putea prelungi mai mult de atat bucuria Criciunului; dac& s-ar repeta, nu am mai sti 98 0 simfim, sar banaliza, fn schimb, cred eu toaté taria c& bundtatea caro ne im- DDrafigeazA sulletul in aceasta zi ponte si duroze toatd viata. Cred e& forta ei ‘este suficient de mare eft s& nu se stin- 4 intro singuré zi, Exact pentru asta trebuie 24 existe Craciumul: 0 scanteie de iubire, de dar gi de bundtate, care ei ne incarce pentru un an intreg, sau entra doi, sau pentru etornitate, O zi ‘in plus de bundtate este un dar excep- {ional pe care, daca ai sufletul deschis, {1 poate face inexplicahilul Griciun, BOGDANA TIHON Cand eram mic, Craciumul insemna vacanfa de iarnd. Vacanta asta era Iintaia rasplaté pentru notele bune din timpul trimestrului. mi doream atat de mult vacanta cu 2pada si eu Cra ciun, ined, daci nu ningea, ma uitam de un milion de ori_pe cer, doar-doar 0 si ‘vad eu primul falg gi sami anunt prietenit de la bloc Cand am mai crescut, ai mel mi-au povestit despre| Nagterea Domnului, i Cri- ‘iunul tneepea ew mersul la biseric’, imbracat frumos. Bunica, din Oro de Mu- reg, si bunicul, din Costana de Sucoava, dezlegau in pregima Crdciunului sacul| eu amintiti din copilirie, iar ev, baiefelul blond, gra- suf, cuminte, premiant gi —~ Dineinteles — rasfitat, mal mminunam de copii cu tris tute gi cojocele, gi de ispric| vile lor... $i nu gtiu cum se ficea, c& ei aveau intotdeauna 2ipadi, iar in| casele lor mirosea a gutui, plicinte si coronaci. La ei venea numai Mog Cra- ciun gi stian tot felul de céntece si colinde, La gcoal, vorbeam de Mog Gerila, iar acasti do Mog Crdciun (mi-am pus, fireste, gi problema daci n-ar fi mail bine sd vind amandoi,c& aveam loc sub brédup. fn adolescen(é, am avut un fel de “frond’”, si de atunci numese altfel “AS verde Anu nr. 10, devemibnie 2004 @ 17DOSAR SENTIMENTAL ‘ceca ce primese tin sacul Mogului: de Créciun Je spun “daruri’, in restul ‘anului, ‘cadouri”. Cum s8 nu te bucure ‘mai mult gi mai altfel decat ce primesti fn restul anului, cfnd gtii e& sunt undeva in casi, ascunse cu grijé, c& trebuie s& rezisti tentatioi de a rascoli dupa ele, pentru ca Ie aduce “Mogul”?! ‘Darurile de Craciun sunt mai frumos fimpachetate decat toate celelalte §i neaparat cu ceva rosu; gi thier dact ar fi nigte flecustete neinsemnate, ele devin cole mai importante, pentru ci sunt agezate langé brad, De fapt, cum 8 vorbesti despre mirajul Créeciu- nului, fird si amintesti de brad?! Cand eram mic, pandeam cand se } “bigau” brazi tn pial gi imi era 0 ind’ teribild daca ai mei nu apucan ‘atunci. Mi-era friek: dao o s& réiman fark pomule(? Dac& brazil frumosi s-au vandut? Si tin minte momentul uunic al sosirii brdduletului tm casé, ‘Mama sau bunicul, triumfator, intrau cu trofeul, méndri c& au apucat bradul i anul &ste, iar in hol incepea s4 mi- Toasdi a cetind gi-a raging. Pani la Cri ‘iun, fl vizitam in balcon de eéteva ori [pe 2, m& uitam la sfoara cu care era ‘strdns (tare doream sé-1 vid odatd des- facut!) si vorificam dacé mai este apd in Dboreanul in care fl agezasem, ca nu ‘coma s& se usuce, Criciunul se asocias, in mintea ‘mea, si cu alte mirosuri: cu cel de cozo- ‘nac gi cu mirosul do portocale sau man- darine. Cu cozonacul, eta 0 poveste in- jtreagk, dvojdia era alarma de gradul zero. Bunica pandea pe la alimentara, mama ficea schimb de informatii eu jcolegele, fn sfarsit, cubul prolios igi gi- ‘AS verde ~ Anull nr. 10, docembrie 2004 @ 78 sea locul in frigider, astu- pat si nu intre aerul... ar cand se frimanta cozona- cul, o regula era clard: tmi au tot ee fmi trebuie de 1a Ducdiirie, ca sa nu ma fata pe usa, sil deranjez de la creseut, gi stan la mine in camer, Portocalele si man- darinele erau absolut. in- dispensabile, ficeau parte din recuzita Créciunului, i pot 8 spun ch am fost oarecum dezamagit cénd ‘au incoput st se giscascd tot timpul, Parca imi fura- se cineva sarbitoarea. ‘Am tot auzit spunan- du-se: “Criciunul se petre- ce in familie”. Asa este. Si ered c& fieeare e mai bogat ton: eopili, pentru ek au pe ai lor alditu,iobitori gi veseli, iar cei mari, pen- tru ed au dowd familii: copili gi familia din amin- ‘iri, a proprief copilart. CLAUDIU IONESCU Mos Créciun chiar enista De Crictun an plete ata ise cerea aceea dulce, dulce, care intr-ade- var mu dureaza mai mult de trei zile pe an, dar cere-mi umple ba- terile si ma im- pingo sé ma simt, chiar si pentra | cateva clipe, cu 0 jumitate de pas mai aproape de Dumnezeu. Parca ‘tacerea asta imi face sufletul_un pic mai eald gi mai frumos. Par- césmi deschide larg ochii gi sterge mi- antele si multele greseli... De Crdciun fii place si sim... $i-mi aud flecare Se pas cum scértiie in zipada, si ma pierd in fata bradului, gandindu-mé la trecut, s& morg pe strada privind oa- menii in ochi, aga cum n-am facut-o in nici o alta zi din an, si le zAmbese eu sentimentul c& poate ami reugit si le ‘transmit macar 0 miei parte din bu- euria mea. De fapt, de sarbatori inva, pentru anu stiu céta oard, 88 privesc in jurul meu, s& cobor lent si constient in ‘acelasi timp spre starea de normalitate pierduté edndva. De Créciun imi place 88 numér... S& numér fulgii, s&-mi nu- mar visele i anii, sf mA las cuprins& pe neasteptate de toate imaginile si miro- surilé care mi-an Iuminat copilaria, de vegnicole si nesfarsitele prajituri ale bunieii. E ea un joc al meu cu mine, fn care ma prefue zimbind, c& nu voi sti ce va urma, pentra a mé trezi, in dimi- neata de Créciun, invadata de emoti, de emotia aceea simpla a copilului care, eu un ochi intredeschis, pandeste mo- mental cadoului... De’ tmplinire, de speran{a si de entuziasnsel mascat cu gindal la noul an. fn acea unics dimi- neaji, mam obignuit de mult timp si-mi incep ziua cu o privire aruncatd pe fereastré, cu convingerea cd ninge pentru mine, c& fiecare fulg coboard de undeva, de acolo de sus, de unde numai eu stiu, doar ca sd fiu ou fericita, In Fiecare decembrie reinvit st vorbese, 8 ‘erg si si jut, o tap pur si simplu de Ja capat, mere cu acelasi vegnic tre- mur de inceput, pregiitindu-ma si da- ruiesc, 94 dau fra #8 cer, 38 in- dragese si si ascult. $i aga incere, ‘poate chiar gi reugesc, si pistrez viu, ascuns intr-un sertar al su- fletului, spiritul sfint al Craciunu- Ini, adormind in fiecare i din an €u géndul la acee simpla impacare sufleteascd pe care mi-o oforé strbatorile de iarna. Si de Craciun ‘mi place 4 rad. Sa rad cu pofta, din tot sufletul, pentru e nimic mu ‘poate fi mai luminos gi mai colorat a sentimentul pe care til ofers aceasti noapte petrecuté cu fa sey Tilia. $i si va mal span vn Tueru pe care cu siguranté Lati — uitat: Mos. Créciun chiar exist. $i dack nici acum nu ere- deti, fncer- cafi, micar 0 daté in viata, sh va treciti fn dimineata de Criciun tcand... Poate-| veti redes- coperi atanci MARIA TOADER, studentiCerurile se deschid pentru ragaciuni Bu cred cd sérbatoarea Criciunulnt este pereeputi in mod diferit. Pentru cei mai mulfi dintre not, pe lang’ sem- nificatia religioasd, Craciunul este si o intoarcere, constienta sau nu, Ia bra- dul, zipezile si povestile copiliriei, la atmosfera magick creat in jurul acestei sarbavori, Créciunul este inevi tabil acociat eu ninsoarea ca-n basme, eu aroma de cozonae si crenguta de brad, cu siragurile de beculote multi- colore, betealé, colinde, cu febra elerga- tului-dintr-un magazin tn altul dupa cadouri, Cred ce de Craciun grijile si ‘necamurile cotidiene se estompeai $i fiecare dintre not redevine un copil care il agteapta en infrigurare pe Mog Craciun, Pentru mine, un farmee apar- te il are impodobirea bradului, fara de care aceste zile at fi mai sérace, ‘Tim- pul dispare gi privese cu aceeasi incén- fare ea pe vremuri palpaitul lumand- Hilor, globurile Iucioase, ciocolata in- velita in staniol. Cei mai eredinciogi, cregtinti prac- ticanti—care sunt destul de putini-, se ‘ucurd de nasterea Domnului pe care 0 sirbitorese prin participarea la shuj- bele de la biserica, dupa ce, zi dupa zi, fn perioada premergatoare, timp do 0 Tund gi jumitate, s-au pregtit suflo- tegte gi trupeste prin post, spovedanie, impartaganie pentru acest eveniment. {in biseriei plutegte un duh de sérba- toare gi parca zilele acestea si cerurile sunt mai deschise la rugdciuni. ‘Magia zilelor de Créciun ne face sa devenim mai buni, mai aproape de Dumnezeu, ne lumineard casele gi ini- mile, ne face 6% umblam la enfarul ca amintiri, Spiritul Criciumului nu dis- pare odata cu sdrbatoarea, el poate fi plstrat undeva, intr-un colt al sufle- ‘lui, TULIA VLAD, redactor Fiecave Créciun e unite. Nu se repeta wiclodatd Pentru mine, bucuria Geéciunului este legatA iremediabil de copilarie. In el regisesc sumedenie de gusturi gi de il zapezilor de ‘oulori amestecate. altédat& gi al vacaniei, al cozonacil plini cu nucé gi al bomboanelor de pom, - pe care le mancam noaptea, pe furig, Tisdndule in crengile bradului, ea nigy te fructe mincinoase, carcasa wubtira do poleiala rogie, albastrs, argintie. Ade- vérotul Créciun e al copiilor mari si mici. Mai intai, e joacd gi nerabdare. Abia apoi urmeazi fastul, cadourile DOSAR SENTIMENTAL marunte, agitatia blanda a pregatirilor ce stirmese mirosuri de coting gi aluat bine dospit $i eu ma intreb ce se intampla? Mai ‘ou, ceva s-a stricat in rostul eunoseut al s&rbatorii. Pe strizile superbe din centru, dichisite cao mireasd striluci- toare, in magazinele doldora de bunatati, ¢ 0 agitatie navalni- 4, 0 competitie erdn- cen ~ fird invingi, far’ tnvingatori. Fe- bra cumpériturilor are cX ne egatizes 28 pe tot: bogati sau strael, Reflugiem in- freaga solemnitate a Créciunului fn lu- cruri, in cadouri cu nemiluita: brazi pre- ambalati gi indes- ‘tructibili, lumanari eu palpairi electro- nice ori zapadi. pu- foasd gi poliaerilic& Ta cutie, la bax. Ne bucurim cumva pe fugi, cu ‘chil la ceas gi Ja bani ramagi fn porto- fel, Intram in magazine in acclasi timp, ea la comand’. Umplem frigiderele péné la refwz. Strainii invitagi la masa rindn néutei, vlzand puzderia de sar- male, friptui, piftie gi caltabosi. E prea mult, este de-a dreptul exagerat. ‘Si eu ma intreb ce se intampla? De ce cheltuim de dragul de a cheltui? De ce ne agitim atata? Tare m& tem ca, obignuifi cu putin, acum me stim ee 88 facém cu prea muitul. In sirécia tristd si rationalizata pe cartele de paine gi zahir a anilor de dupa résboi, romanit parci rau mai fericit, mai pregatit de sirbitoare. red ci nu e inci téraiu sine cem aminte - Criciunul apartine fa- miliei, Nu rasfaful bucatelor de tot fe- Jul conteaztseiprogitires lor, colindele duioase de Mog Ajun, globurile multi- colore aranjate din-timp.in varful bra- Incheieturi dureroase? ‘Dar de ce 88 supor{ durerea cénd nu egti nevoit? Seleniul este mineralul ntural care va protejeazA sénatatea celulelor gi va ajuté sd vi mentineti anticulatile intro forma optim’. Bio-SeleniusZinc este un preparat care confine antioxidanti ‘important! si, mal ales, seleniu organic cu un grad ‘AS verde ~ Anul nf. 10, decemvie 2004 @ANTOLOGIE ‘ficienta regimului se resimte in doul- este bun $i pengra tratarea dispepsiei. nu am nevoie de ochelari. Mierea este tre fungi poate demonsteata prin (Lec popular rues) in medicament formidebill analize medicale, fn cirea un an, de 1a ‘CATARACTA ‘ANETA SANPETRU - Galati cat la.caz, se poate renunia la mediea- 6 aq TARACTA ,V& recomand eu malts eslduri fo ‘mentee dg thtretinere, cu consimy © Alénduamt in cabinetul unui oeu- sosryq pieturilor pentru och pe bazd Tilntul mediculut, Un atgument de au- list, aintrat le un moment dato femeie Jo gi de aloe stablizat, Aloe Activator forivate pentru eficienta: in rma cy cireia doctoral ta reprogatcA n-avenit ftetr, cave, administral 1a may multe ‘eal ao dey emai Feeliaial Se -opereze de cataracti, desi fusese Dorsoane in varstl, care nu distingeau slestuiri Aarti caracterelor eredivare BYogromata in urmi cu un an. Femeia Poh oana din fafa lor, Sicomulus Pelanga aie noutagocan. © Taspuns ck nu mai are nevoie de ope- cimAcar persoana din ata Jor, 2 dus intélnim: “ec an. “apro- Tate, pentru cd acum vede perfect. Con- op {e, inng: eorpul uman es Io. frolaptco cu aparatela, doctoral a spus Yodel de GO a solzu la 18-208, ne- Tioare prin scindarea gi recombinarea ¢4 intr-adevar, nu mai are nimic la ochi NEGREA SORIN - Sibia sntelor_proteic ‘a ok i, mirat, a intrebat-o ce a facut. Per- Rrotelta, potnvitscrcumstangelors somne n'cauzH a raepune cll reine de, Cetaracia poate combatutd api No ‘webuie deci si acoperim necesita Un an gi-a pus zilnic o picdturd de mie- terapeutic. Dimineata se vias in ochi ile unei alimentatii omnivore. echili- ee eae de aga o eget ru eee Es rato, westul va tetlva organismal in: tminae; end femeia a pleeat, am mers sbtinutd Gin miere, laptigor de Susi pon metabolism, Astial sevifar 4up8 danea, vugand-o sé-mi spuna qi ™ateA gi extract, moale de, propolis) Bae Pooceina aoa mal pottivied afer mie velpia exact, Tato, aga cam am @p0l se clipeste de mai multe ori, De. fiunit Reearuia Scumpirat-o”" un varf de i chteva ori pe i, pleoapele (bine inchise) ‘IOAN CIOFU~ Bucuregt!_ mete cura (nefalsficata) se medlzeq- #1 PUbin Imprejural ochilor se umectea se prepal @AN OFM: Busurest! To'pugn ca sk ee mai immoaie. Be vara #4 folosind vatA fmbibats eu o sols coactize negre uscate la i 1de apa, Se 18.0% degetul mic de Ja mana dreapta gi obtinut& din dowd lingurite de ofet de florbe 15 munute, se stoarce prin tifon, 5 leoapa de sus a ochiulai ere cu miere + dou lingurite de apa Re itdeugd 250g zahar ¢ oe Gerke pani" dteby—en degettl arstator de la mana (Stl), ma bine, infuzie de galbenele $1 ajunge fa consistenta und! AROSE Te . Tagg, Hleogpe, Seat zlul dowd ngurie de mit GUE ingurie in oud ore Insinater {278 ao aingk globulochiulut Apel 78 eu léptger de mate, Seara le cule fire grabnical splasd plecapain ossise chpesiemult Te ,pleoapele inchise $e ung’cu alia ANA COSA~Sibia #,2epede, La fel se procedeasé qi ou Portevz (preparaté pe baci de produse CATAR ochiul stang, care trebuie uns imediat 3Picole). Este vine 28 se gos ‘slo curd, 7 GASTRIC ‘dupa dreptul, Ustura putin, darnumai 4€ teyitalizare, Zilnic, se bea mintzsum. © Vracii le recomandau pacientilor mult deo jumatate de minut. Dacd ld UM Jitru din infuzie de coada-calului ‘si bea seminte de mustar cu putina Hizey spdlati-va fata, dar nu giochi. (40%), urzied (30%), galbenele (20%) si fapé, Se incepe cu o simania pe zi gi ge Efectul’se simte imediat: privind m za: Yentniliek (10%). In plus, bolnayul va ahuige 2 desemino, miktnd ainie x, pereogor malt mai ear imagine, mance 20 gpolen sau 15 pastle de pts, loza cu cate o sam: mgénd la 20 chiar gi dupa prima aplicare a mierii. 1rd, V uri ere cu de seminfe, doza trebuie micsorata in Eu inedon! sunt beneticara acesra: ea 'ABHgor de matek pe zi, patru lingurite fecare zi cu cate o simanti, pénd se tament. Am avut un inceput de cata- 4€ mere propolizata si tot atata mire ajunge la zero. Semintele se beau dit act, ined de la 30 de ani. Acum am 82 ¢U germeni de ee heata, pe stomacul gol. Tratamentul de ani, lucrez, bag ata in acgi pe drum Prof. VASILE ANDRITOIU ~ Térgu-Jin_ LLANTOSLIN sirop natural de tuse — ranvvsin ese indica in ' brongite acute yi cronice cu La 75 de ani de ta fondarea sa de expectoratic viscous, congestic cdtre farmacistul Andrei Farago, pulmonari, laringiti, taheiti 7 FARES continua si-si imbogiteasch acuth §i eronich, catarh oferta eu noi produse naturale de respirators é calitate, imbinind armonios traditia Gustul plicut, aromatic, dulce cu cercetarea si inovafia. acrigor recomanda siropul gi Respectarea rejetelor si calitagii se pentru medicagia pediatriea, reflecti att in produsele care au Eficienth sesageutien @ facut istoria companiei ined de lap Plactusinulul se ‘bizeazk spe W extractul standardizat gi ‘Inceputuri, cat gi in dezvoltarea de fp, 7 Se produse oi, adapaie remurior LAV AH! conisotat tn costinutwl de a substanfe active, obtinut dintr-o modeme, oF Un exemplti de reusit& in acest sens f pomibinatie de plantemedicinale feu actiune expectoranti, este siroppl matural § i PLANTUSIN, | fabricat dupi i os antitusiva gi antiseptic’, muguri refetd originalé FARES dezvoliatt in ———" pd at age mts Vebeiatoay oie ron ia ae aboratoarla FARES Bio Vial - 335700 Orso, tr, Plantelo 50 z ratoare io Vita - tio, str. Plantelor noastididle cercetare, informatie 0254-247 74 sau infos ro ‘AS verds— Anul nr. 10, décembrie 2004 @ 25,SEXUALITATE De la 12 la 16 ani este parioada in ‘care corpul unui biiat va ereste, se va sehimba si vor aparea fune¥ile sexucle de reproducere, Transformani, cu totul diferite, so vor ivi gi la fetta, in jural varstei de 11 ani, pentru ca pe la 14-15 ani 84 devind domnigoara. Ambele transformiri cunt insotite de o verita bila furéund, hormenald, care pe Uni adolescenti fi face se comporte stri- dent, iar pe alti il inbiba. Biietii si fetele evolueaza in mod diferit Spre 12 sau 18 ani apare pairul pu- bian. Spre 13 sau la 14 ani, organcle lor genitale vor eapata dimensiunile defi nitive, Le aceasta varsta, pe buze supe- viogr apar tuleiele, vocea este in schimbare. In jurul varstei do 15 ani, fncepe sa fie seeretattregulat sperma, eare acim confine spermatozoizi, Dar, chiar de la debutul pubertati, sub efec- tal contactolor fice exterioare (facand sport, de pilda) sau, mai frecvent, da- toriti excitatilor psihologice (filme, visi), baiatul ere erecti. El va cu. roaste, deci, prima ejaculare, in gene- ral noaptea, Mult mai deyrome decat fata, ol face, agadar, experienta senza- iilor semuale intense gi precise: sen- ualitatea i so trezeste mai repede, {ined nu si maturitatea psihologica, S& hiém acum exemplul fetei, Pus bertatea incepe In jurul varstel de 12 ani, 12 ani 91 jumatate, Totasi, uncle fete vor avea dell la 11 ani, altele Ja Isat 16 oni Primele sense ale pubert&tiifomi- nine: oresterea sdnilor si aparitia p&- rului pubian. poi, in jurul varstei de 12 ani, in general, crese organele Adolescentii $i dragostea Debutul sexualltagii trebuie sé fie A) normal $i firese * genitale interde (ovare, uter) buie 1 i externe (glande mamare, vulva, clitoris), In primii ani ciclul poate exista fara si se produci insa ovulatia: el este, deci, uncori abundent si nere- gulat, inainte de a-gi gisi rit- mul normal, fn paralel, corpul adolescentului se transforma foarte rapid (prea rapid), adu- dnd totodaté lipsa de armo- nie fizicd, obeditatea sau sit biciunea excesivi, de care in general el sufera. Psihanalig- {fii numese aceasta preschim- bare dureroasi a adolescenti- Jor, biieli ean fete, “complexul homaralui”. Ei insist, de ase- menea, asupra incredibilei tulburari ce se produce intr-un rastimp atat de sourt, de la fesires din copilitie. “Ceca 2 etree le pubertato este 0 eur. prizd pe care copilal mu 0 poate anti- ‘ipa. Adolescentul descopera un corp care nu mai este cel cunoseut. Or, la aceast# varsté, trupul merge mult mai jute decdt capul: astfel, adolescentul are sentimentul cd-si este siegi un pic strain’, seriu tratatale de specielitate, Scoala parintilor UrmAndu-si propria sensibilitate, fragilitatea, noua putere, tinerii vor in- ‘tampina cu mei multi ori mai putin’ dificultate trecerea a varsta adulta, Este o etapé greu de trait, in care tre- Dule neapirat, ejuteli. Tata un set de {ntrebiri care ii preocupa deopotriva pe copii si paring, La ce varsta, primele relafii sexuale? “Nu exist norma, Nu exist o vare- 8 cand trebuie «sa te culci», contrar zvonurilor care cireuld prin cole $i licee", sustin specialigti: “De altel, na- ‘merogi sunt cei care se laud, care se dau mari in acest domeniu. Important este ca adolescentul sa fie pregatit din unet de vedere fic, cu mintea si ca inima.” Medieii occidental insista asu- pra pericolului nor relati sexual pre- toce. "Un tdnar de 13-14 ani este ined tun copil. Pact, nolinigiti-va dacd se ntoarce acasé la ora 4 dimineata si daca de obicei iese cu tineri de 17 sau 18 ani. In acest caz, copilul dvs. este, poate, imatur. S& nu $tii si spui nu teste semn de imaturitate”, afirma spe- alist. Trebuie sd le dim copiilor prezervative? O mami povesteste: “Cand, la 17 ani, fiul meu a plecat prima oard in ta- bard, nu pres stiam unde anume se afla el pe plan sexual, dar mi-am spus 4, cu pericolul SIDA, ax fi fost 0 erima s4 nuvi vorbese. Mi-am Iuat, agadar, Gnimacn dinti: “tine, i dau niste pre- zervative, si le ai la nevoje. Dar astea nu sunt un pagaport ca ai-ti faci de rape’ Specialigtii predica un astfel de dia- Jog intre generatii: “Nu trebuie ca pa- sintii sd se mulfumeascd sii strecoare rezervatival in sertarul cu medica- ‘mente, Bi trebuie sa Je vorbeased filer Jor: segti la varsta Ia care incepi s& af relatii sexualo. Nu stiu daca te intere- Seazd, dar to shituiese 84 te protajezi cu un prezervativ»”. ‘Unik pind preferd si strecoare prozervativele in.sertarul biroulu la care Iuereara adoleseontu) lor: ji adre- seaza astfel um mesaj mut. Altii prefer 8 le vorbessed despre uiilitatea pre- vervativalut gi si] lase pe tandr 28-§1 fack singur Cumpiritirile, pentru ca ‘astfel si se simta mai responsabil. Atractia homosexuala ar trebui si ne sperie? “In momentul adolescentei”, arata cerestitorii cecidentali, “séndurile si impulsurile homesexuale nu au nimicanormal, Mai intai, pentru cd ganduri- Je, visele nu sunt acte. Dar dacé tana ral tréiegte dureros nigte ezitiri in acest domeniu, trebuie si-i- vorbim. ‘Sé-i spunem, de pilda: «Iti este greu s& stil cine esti, Noi nu putem face nimic pentru tine, Dar exist medici, psiho- Jogi care te pot ajuta si te ver! mai Pentru ce fel de tulburdri trebuie facut un consult? Pentru baie, exist dous feluri de tulburdti sexuale: ejacularea precoce gi impotenta, Fetele pot suferi, in diverse grade, de frigiditate. Pentra baieti, ca Si pentru fete, trebuie verificat dac& aceste “pene sexuale” nu au curnva cau- 20 fiziologice. Totusi, in marea majori- tate a cazutilor, originea acestor tulbu- riri este de ordin psihologic. Riacul Yea precoce survine deseori dupa o an- goasti fra de a merge prea jute Intr-o relate il face chiar #8 mearga proa iute Tn cazul impotentei, biiatul sufers de ‘nhibitie, se gisegte uneor! total dezar- ‘mat psihologic in fata fetei, Aceste “pe- ne” sunt traumatizante si umilitoare pentru t€ndrul baiat care, deseori, p3s- tread secretul doar pentru el, Discu- {file cu psihologul (daca parinfii {Te re- fuzi) pot s&-i redea inerederea in sine si 8 deblocheze situatia. In ceea ce pri- yeste frigiditatea, trebuie s& determi- na daca ea este ocazionala sau per- Tusnenth dat aa, cuzele aunt aprew. intotdeauna psihologice gi uerurile voluenzA deseo in chip feverabil Este necesar ca adolescentii si povesteasca totul parintilor? in multe scrisori adresate redactiei, corespondentele ne intra Tntotdes. una i-am povestit aproape totul mame Trebuie s&-i spun si cd mam culca’ pentru prima oard cu colegui meu?”. Pe de alt’ parte, parinti Ist pun intreba- rea: copii trebuie eupravegheati? Tre- bute sa aflam dacd, da sau nu, au fa- cut-o? Specialistii in domenia spun: “Bete normal ca un tandr ssi apere gradina secret. Or, ce are el mai intim decat sexualitatea? Intr-o familie in care Iuerurile se potree normal, dact adolescentul aro o relatie sexual, pa- ringii o vor afla foarte repede. Acolo unde dialogul fanctioneaz, nu existé probleme. Ascungi sunt numai copiii ror sexualitate périntii vor so afle cu batul. Apropiati-va cat mai devreme copii, Le veti putea observa eu disere- tie evolutia sexual’ Fetele si contraceptia Multe mame se intreabi decd ar trebui sa-gi ducd fica la ginecolog tunel cand are pritoul cic, ba aceas- {8 intrebare medic rAspund cf nu este neapiraté nevoie. Igiena intima se iranamite de la mama la fied in cas Odati eu aparitia SIDA, tot mai multe adolescente iau singure drumul cabine- tulul medical, Ble tree mult mai usor pe la doctor, strecurand intrebairiie care le rémanta. In general, se fem ca nu gumva si fie anormale: ‘Prima data, ele nu au orgasm ginu ineleg de ce au a petrecut totul ca In carti ori ca Ja cinematograf”, jj explicd specialistii, Sunt preacupate de efieva credin- fe eronate: “Aud ined prosti ea aceea ci cea dea 14-a zi ar ficea mai riseanta. Toatd lumea stie of cialul femeilor se deosebegte de la caz Ja caz, Este prin urmare absurd sd resi" aga cova”. Bolile se- xuale transmisibile nu le sperie: “Le ignora, pur si Simplu, Tot aga cum nesoco- tese pilula. Ble isi imaginea 24 cl, avand raporturi prote- Jate, mu au cum si rimind Insércinate. Dar se intampla, luneor, 58 $e sparga prezer: vatival si, in acost caz, pen: tru a fi la adapost de o sar Gnd, trebuie sa actioneze ra- pid” Tn loc 88 consilte un = Binet, in ultima vreme, chiar si in Romania, tinerele fote tery mal curd a un ooh tru de contracoplie si planificare fami lial (SECS). Acolo, ele gt c& sunt ase cultate ou atentie, sfatuite gi indru- mate frdrinel capris infor Disculparea masturbarii Subiect tabu, masturbarea este, to- tugi, de luat in ealeul. Baieti gi fete ist cerssteaz’ foarte devreme organcle soxuale, Medici psihanaligti i pedo- pailiatri sustin o@ “doringa de a se juca eu propriul sex este normal”. Dat ei, copii, simi foarte bine cd este o incalca re a logi gi de aceea se gi aseund, Adul- {ii nu-i autorizeaza 8-0 fack si cu atat mai putin iar incaraja. Daca un eopil vorbegte despre aga ceva, este pentru cd se simle eperiat, Nu este cazul si fie pedepsit, accasta ar avea ca efect intro- SEXUALITATE hei Tuperea comunicérii pe mai departe, tocmai atunci ednd aceasta ax trebui Incurajata. Dar trebuie sa i se spund c& masturbarea este doar o pericada de trecere, o mai bund cunoagtere a orga nelor gi senzatiilor erotice, inainte de inceperea vietii sexuale, Interzist de Biserica Catolic’, masturbarea inspAi- manta. Or, astazi, sexologii o considera indispensabild dezvoltarii_sexuale Conform unor anchete recente, dowd ‘troimi dintre adolescentii lumii se mas- ‘surbeard tnainte de 16 ani. Studiile confirma ¢& 40% dintre fetele de Ia 15 Ja 18 ani declard ca s-as masturbat: cel putin o data, fetide 90% din baiet, are o practica in mod frecvent. ADINA BRAN hn nr. vitor “Sexualitatea cuplului”) Miia azamisbile gexual freprezinta o realitate, dar cel ‘mai adesea, tinerii nu le iau foarte in serios, Adolescente se = jerede invulnerabila. “Nu mi se poate Intém- pla nimic’, reconfor- teazaspiritele. Cu toa- te astea, maladiile is sexual ‘ae sunt, hepatita B, SIDA, sifilis, Lnfectia sexuala ew chia repre: zinta o problema de. natate publics, avand ‘in vedere ec mai mult de 15% din adolescen- tele lumii, care intretin raporbwsi sexuale freovente, sunt pur {atoare de germeni lar singurul mod de a gti daca egti sau mu est cantami- nat este sa recurgi |p examepe bacte riologice. In ce. pri vveste hepatita B, al rel virus este ex: trem de rezistent (prezent. in. singe, saliva gi secretile sexuale), e8 PI seazd mai lent, dac Se fae vaccinari Conform \ cifrelor furnizate de OMS, fntre 300 si 400 de milioane de persea- pe sunt infeeete Dh ‘AS verde ~ AnulT, nr. 10, decemibie 2004 @ 27Plante de apartament ALOE (Aloe Vera) « Poate fi cumpéreté| din toric 51 7 ar trebul 58 nu lipseascé din nici o casi. Frunzele ei cimoase contin un gel cu aplicagil de exceptie atat in ‘sandtate, cét si ca materie primé pentni fumusete « O planta sacra Aloe este originara din Africa Ecuatoriala. ‘Musuimanii o considerau un simbol al religiel or. Cand se intorceau din pelerinajul anual de la Mecea, atarmau frunzs de aloe deasupra ilor. In secolul al 1V-lea L.C., Alexandru cal fare a cucerit insula Socotra din Oceanul Indian, pentru a obtine cu forta ceea ce local- fnleli ni volau 8 cedeze: planta lor magica, fnumita Aloe. In ge-o priveste po frumoasa imparateasa a Egiptului, Cleopatra, frunzele de Aloe erau una din tainele frumusetii ei. CA este adevarat, o doyedeste expansiunea ului- toare eps in industria cosmeticelor de ‘aa cand ea reprezinté materia prima pentru ‘creme, geluri, sampoane, paste de dint ete, Dar edlebritatea plantel tue, astizi, mai ales de fora ei vindecitoare deosebita, in comba terea cancerului, « iradieyii, a arsurilor grave. Pastrata in easd, frunzele &t pot B folosite cu succes fn prepararea vipului de Aloe, ea prim ajutor in eczeme, rani si arsuri, dar si ca mij- Joc de frumusete, Aplicati pe fata o bucatica de frunzA proaspata, folosindu partea interioa- 4, gelatinoasé, 3 rerulatul na va intarzi, foe de expunere: fuminos, insorit, ferit de ceurengi de aer gi ger, care 0 omaata pe Toe. ul de sol potrivit: nisipos, bine drenat. ngrijre: temperatura minima 5 grade. Recoltare: Se taie frunzele la nevoie. Planta trebuo si fie de peste dot ani. Conservare: pan present, metoda nu jeste cunosenta oficial. In Romania, produsul ‘Aloe Vera de ongine americana (conline 99% Planta purd) este comercialigat cu mare suc ces de firma “Living Forever”, care are sucur- sale in toaté tara. intrebuintare * Ga plants dooorativa, * In uz casnic, drept colorant. Planta da o ‘culoare violet foarte frumoasa. * Cosmetics Sucul frunzelor are 0 acfiune almanta si vindeeatoare, indicaia mai ales in Ingres lenuloruscate =! mice, Dat prin rmagina de tocat 1 aplica turé mancérimile gi matreat * Sinatate: Se stoaree sucul din frunge sau se aplich runzele ea atare, tiave in ica oo- respunzatoare si destficuté pe mijloc. Se apli- Gt be pict, in dermatit, evens, arsurt 'inul de Aloe: 1,5 kg frunze mari de aloe, jin varsfa de §-6 ani, se tree prin magina de tocat. (Inainte de a se fo- jy losi, planta nu se uda lvreme de 5 zile.) S¢ Adauga 2,5 ke miere mai, 3,5 ] vin rogu de ma- fximim 14-18 grade. Se amesteci ingredioniolo, se baga intr-un borean de sticld (de culoare inchisa) eee ne in aac i, ee Infonsoos oi ratpros, vreme de 5 alle. Mod as gaminsteae, «Ue pele 7a ge i cate Jo linguriti de amestee, de tre ori pe 23, ca ous‘ore inainte de masa. © in urmdtnarele saptaméni se ia cate o lingurd, de trei ori pe 21,01 0 oF4 mainte de mass, Durata unel cure este de doud-irei saptamani pe paral ud ile ‘AS verde ~ Anul|, nr. 1, decembrie 2004 @ 26 i si fructe . & eaminati ha} | cu.tente rustle prs Ia pat Hepat pe ce partagele pe ce- fe leumpects © pa tate fu alain Dutretaeye~ pen: tru a evita propaghres boli, Fobsit Eva intardore fuctele coapte st tdsed cuvaie, actif be tacuperee inearele pisirag. ‘S'Dack ave cumva tufe mai ba- rane de. alum, revigoraile, tind trengile de a hivela sof fun Spies certaeoeen ee: Fok fohnarea wlsdivebe ‘aA'sostt mementul si tratai vila-de-vie in vederes ier, Pulver Yalu produs weiss efcient pentra a stimina para cage bern ecru eens pate, Sb Ganditevd labomandiirie din primavara si verifead capactatea Fermingtiva’ 'stoculal dvs de ge- arn Pack ave tnaolel Toon ‘eebanetin net pevtt ume. di = reo sce aemine fh aproplerea {ine suse de ealgust) gt stabi cat Ducitajea de germina a aces, iS in zone mut fagurvens, ok wn le acoperit gf tngropet in fatba radieinoassle din grades = oreo fling patel ete tn fe Tegel vat avea fa ndemans, ack vremea geroad ge prelungeye Continuat! culdvarea audive: lor ~ jn faite chiar im gil — in Fanete de canttatea dori Sk get A DIN LUMEA PLANTELOR Calendatul verde al funii Decembrie (ae Siar penis stain = | Pans a 15-20. de a basa = r, pentru a le proteja de frig, Inde- PATA, apo), grimenle de pamént, pal gridina pentru anotim- pul urmator, intoreana por gi simpla Plena so caamaua, Alara mghel-dezghet os spars minh asf ob a inespulal primis veri, va trebui si Iuerati pamantul dloar’ superficial, el find gata pre- ati pentru plantat Plante balcon Atentie la ghivecele crapate. Pentru a le proteja, invelitele ~ in perioadele geroase ~ cu un plastic Fea abezatle pe proptole de Jen sau placi de polistiren, Acest suport le ioleaza de sol, ameliorand, in acelasi timp, drenajul. Trobule, ‘ned, evitata stagnarea apei in ghi- © Ganditi-va si protejati de ger arbustii de pe terasa si plantele c&té- fatoare din jardiniere. Folositi rogo- Jini, care le apaira de frig, dar lasd gi ‘eral si circule, astfel et plantele nu vor sufer ® Profitati de cfteva zile mai ale pentru tnlocirea dalla de pe ‘erast Supraiagatrebujo siya lt 9 adancime de 15 cm, dupa care se fntinde un strat de pictrig gros de 5 cm gi pe urma unul de nisip, de cat va centimetri, pentru a stabilize dalele, Acestea se fixeazd una cate luna, verificand permanent, nivelul Spaliile dintre ele ee umplu cu nisip, c& exist varietat ale enror rdicini nu trebuie sepperte cu pamant us eat, cu condita ei fle pastrate la intuners. Plante ornamentale ‘Profitati de tncaet rea vremii gi mutati ar. bustit deveniti ineomosi fn gradina eau de-a lun- tune alei, Pregati Bropile in care urmeat Si plantaii, scurtatile maturat mai Intl nt sens pe "urma_ perpendicular. sfargit se stropese bine cu pf pentru ed ansambal sdsetaseze. ‘® Curditati (ci peria) intr-o solutie cu clor toate vasclo de pe baleon "pe care nu Je. utiliza! In aceasta jan ghivece, ale de pamant, jardinie” Fo ots gh adipeatitle de fnghel, Si nu uitati 9A plantai sau sa cumparati tin bet In ghived pe care 38-1 impodobiti de Craciun! Plante de Interior a uin tijele gi — mai alos = udatici abundent inain- ‘te gi dupa transplantare, ‘Fe uipadl i pe gor, prowiti un in sare grunjoas hisip gipresératt-1in cute, pe alei gi pe trotuare, pentru a evita formarea poleiulul, Atenfe: sarea grunjoasi Esto toxic penitu plante!l Uallizat-o, deci, 1a.o stants de col pusin 50-cm de gazon gi de straturi. Daca iarna sganditiva s4 invelifi emporar ca un plastic gramezile de compost, ca sa hu se inmoaie prea tare. Acoperit plane mai sensibile la frig cu paie, ze useate sat rams, '@ Daca plantati trandafiri, pu- neti altoli chiar aproape de suprafa- ‘2 solului, astupag groapa giadunati te ploioasé, # Gnd geral se mai inmoaie, nu nitati A aerisiti mécar 10-15 minute Snedperile care adaposiesc plantele, ‘mai ales daed in familia dvs, sunt gf fumiton. Pentru e4 realmente sunt foarte rare plantele care suport fumul de Giga ‘® Veri rand sau din serd s& nu stea prea inghesuite, wai ales cele inflorie, © Bi dealaGe a era frat or este un atu impotriva bolilor eripto- gamice. De asemenea, ar fibine sa le Stropiti la mijlocul ile, pentru ca frunvele si aiba timp sa Se usuce bi- ne inainte de seiderea temperaturi peste noapte. ‘ca plantele de pe ve-cum Dae Se gosto pentru om. Cai Ta da uit ea sf aibi fn el un tovarag de drum ‘un prion adevavat, gala afl apore A si astepte rasplata. Spre deose- Dire do nol, oamenii, eainele are caps- citatea de a iubi eu acelasi devotament ‘trae si bogat, pe ura gi frumos, pe jegtept #1 pe cel mai strac.cu dubul, pe Impttat a pe slulitor lar in sehimbul acestel mani iubini pe care 6 daruieste zu agteapta nimiel Sigur, este fericit atunci,e&nd.pri- magia semne de afectune din partea oatra, Vorbe de lauda, mingdier! $1 alint, ddr si in lipsa lor, ne va jubi cu accedsi intensitate, De ce? i bine, acesta este un mister neelucidat ines! Unul din motive ar putea fic Divini- tatoa, atunel efnd & creat eainele, ‘vrut, probabil, sf ne reaminteased sia he sivelo e6 Insound sa iubest ‘Aceste randuri se vor, aga dupa ‘cum am spas chiar in tithi, a 8 o ple- doario, O pledoaaie pentru a fubi acest minunat animal, CAINELE! Un de- mers bazat pe convingerea mea, care ne i print and dis sda lin experient4. Experien(a profesiona- iit ca medio vterbar. dav ca on, ‘care inainte de-a fl medic a fost gl este tun mare iubiter al animalelor si, 1m special, al eainelul Demersul met se adreseaza,. in primul rand, eelor care iubese eainele ‘MA cheama Moise gi am jase ani, Sunt o corciturd je Ciobainese Carpatin. Se spune ci primal meu sti- pan a fost un batran care frsia intr-o casuta, pe-un arf de deal. Dupé moar- De foame, am coborat etre vale,’unde ge aflau cteva gospodarit tara nesti, M-am aciuat intr-o edpiti de fin, unde un copil imi aducea cate o eoaji de mamaliga, dar eainii din sat m-au simtit $i a trebuit sa imi gisese un alt adi- ost, Am gisit o coliba darapinats, aflaté pe un tapsan, de unde vedeam duct s¢ apropie cneva, Pant Ja uri, am fost descopertt gi acolo. 0 femeie ‘imbrécata in negra trecea prin dreptul ascunzigului meu efind mergea la bise- ied. Dupa ce m-a vazut, mica adus in fieeare 2i de maneare, Vorbea frumos, ma chema la ea gi incerca's mA man- wie. Dar mie mi-era foarte frick de Gameni, gi mA feream. Catva timp, mam deseurcat acolo sus, pe tapgan, dar intr-o 2i fomoia n-a mai venit, gf foamea m-a impins eétre un drum’ pe care treceau masini. Am ineeput £4 | DIN LUMEA ANIMALELOR Pledoarie pentru dragoste Deopotriva insi, el se adreseaza si ag dori s8 ajunga gi la inimile color care fubese mai putin (sau deloe!) acest mi- nunat patraped. Lasati inima dvs. si decade beng uma il Cu sigu Tanta ca uv zs ‘ace: onvingere. Nu trebule a fie neaparat tun citel de rasa, Poate fi chiar si ci- felul de pe stradi, din faa casei, din pare, pe lings eare de multe, poste de Brea multe ory at frecut nepacatort Vari suiciont doar sa va facet'ogecun- find dent tn och aL Doar 0 osu 4X! Veti afla acolo ceva minunat de fru- ‘mos, de care va veti Indragosti ireme- diab: pentru totdeaune! et gasi in acel aparent neinsen nat bot de bana, cu open! une! {nfrieogati, eeea ce poate de multe ori afi edutat la semenii dvs. gi nu ati ga- sit $l anume: dragostl iu am avut norocul acesta, am ga sit statornie acest sontiment Tn inima unui catel ce s-a numit Bobita si care ‘mia fost alaturi timp de 18 ani. Pe tot pareursul acestor ani, Bobita a fost mu humai o prevent afectuoas’, ci gi cel ‘mai bun prieten al meu (de multe ori, Singurull. Mia fost frate,adevaratl ‘Atal timp edt el a existat, viata mea a fost mai pling gi mai bogata. De cand nu mai este, am devenit mai singur $i mai sdrac, Nu Lam putut uita pe prictenul vietti mele gi miei mu-1 vo! uita Vreodati. Elva rit vegnic in inima agtept, sperand cineva oe8 ma ba- ge in seami. Aga Gum. aritam, nt puteam fi trecut eu Yederea, Nespllat io la nagtore pln de noduri gi de seaict, oram si ft cos pe deasupra, fugind de orieine ene exact’ eknd_ ere- doam of 8 mor ‘eae gana dint data femme” inbred teas: eater kage Grn pe care Wow nostéam De. data tole am lasat-o : punt ina po mk aja Seal lectin ats oa boleh, Co denetrel Auspoot dbus aj, mpreuna cu dou vac sun Ve inanenin pe eaturao, siagere moa orie find £8 pazese ograda de hog. ‘Amexagerat, din pate, Dorinda rear dorotn ming letenn toate ie tea aptee, bagand Tamea in sper iro i cava oament eu suet hain ai facut plangere ia primar si ela che- meet binghoet Nu tutelage com Best ico so timp ct mine. Am fst ratat intro caged iam aut ind spumeau eh vot omorat, fn vsemen ela, stipana mea, care era invaiton: ina poate sé aba incre." i; Si finde vine Ta fel ea Bobifs sunt tof Cini ain lume. Prin meseria pe care 0 fae, intra in permanent eontact cu camentt care trdiose altari de ehini. $i coon e& A impresioneazh gi ma emotioneads rofund este afeetiunea, dragoatea slat je curatd dintre oameni st cain lor. De multe ori mica fost dat ined si tri fse #98 partcip sila momento nefe Tice, legete de plecarea intr alta di mong pula alae die Gel dot pricteni nedespargi, om si cdl: fe totdeetnn el plecat a bod ta {ima celts rimas un gol nesfiret- Dar thier gatundl cand fault pres devre: mo, clini! nostri ne pardsesc, sf nu tit ef obdeauna va exist ‘unde tin alt eafel care asteapta dragostea, oa Die wakes aoe poveste. Brule Ieee fn ua etnd yunnezeu lisa cdinele pe plant. Deva lungul timpulat am vaaut multe asemenea povest fericte. ‘az, IONUT LUNGU, edie specialist yeterinat ze in sat, se certa cu hingherii, 3 cativa cenit din vec inctreauel im smulgd din mana lor. N-au reusit. Am fost prins i transportatinir-un adapost cu o mule fine ae ein. Latta gtonani, see iau si plangean, a ai, He omnag. Gala sant Soeotnaapla Eu nu latram, Stiteam mists, mu ma atingoam de mancare, astoptand s& se iene cin "Undovd, a slid mei, lickrea totusi un pie de sperant’, In gindul ch stapana cea bund Inceared sicmni salveze viata. Aga sa pi intdm- plat. Intr-o bund zi, un hingher m-a feos afar din euged si am fost suit. In magina unui necunoscut. Era fiul st&- panei mele, care locuia in oras. Ce-a ur- Inat a fost un adevarat paradis, Stapd- ba a plans, vacile micas fieut loc lagd ele in gurd, iar eu mivam reluat mese- ia de paznio, renuntind la latrat, Rar de tot, cand cainn din sat pornese 68 latre deodata, imi amestec gi eu glasul prinire al lor, ca s& mu uit, totug, c& unt neam de Ciobanese Miertic, imu tun Diet mielusel. Accasta este povestea mes. O povesie cu final fericit, dar in Bg RES ee find dorm, visez eAteodats hingherii gi dul acela, plin de caini disperag. ‘riciunul, mi gindese 4 poate face Dumnezeu 0 minune si-i Scapa gi pe ei cineva de la moarte, aga cum mca selipat pe mine stipana mea. Craciunul e saxhatoarea faptelor bune. Pentru o viati de eaine, Dumnezeu Ti iarté toate pacatele. MOISACA (noul meu nume, de efind am stipfin) ‘AS verde — Anul |, nr. 10, dacembrie 2004 @ 29ASUL VERDE ISSN 1584-3548 Secretariat: teVVax 021/326.33.04 Redacfie: 021/326.33. Diluzare: 021/211.62.26 $10744/30.45.32 ‘Adresa redactiet str. Plantelor nr 70, sector 2, Bucuresti sau CP. 194, O.P. 22, Bucuresti, cod 010481 Editor: SOCIETATEA DE PRESA ISIS © Director coordonator: FLORENTIN POPA (tel. 0744/54.48.81) Redactor sef: ILIE TUDOR (tel. 0744/75.74.94) © Secretar general de redactie: DELIA HANZELIK (tel. 0744/38.86.44) © Publicitate: PETRE COJOCARIU (tel. 0740/16.83.23) © Consilieri: Dr. CRISTINA AOSAN (tel. 0722/16.39.63) Dr. CRISTIAN BOERESCU (tel. 0722/20.70.76) © Tehnoredactare: CARMEN MURGASANU. Tiparat: Tipografia FED. Buciresti ‘AS verde ~ Anil nr. 10, decembrie 2004 @ 31Cronica sentimentala Vasile Alecsandri Jatna norii de zapada, cer graémada; ii sbor, plutesc in aer, ca un roiu de fluturi albi, Sees terete ei ee Ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iara! Ciro zale argintie so imbracd mandra tard; le rotund i palid, se prevede printre nori, Ca un vis de tinereje, printre anil ‘trecditori. Tot e alb, pe camp, pe dealuri, impregiur, in departare: Ca fantasme albe plopii, insirati, se pierd in zare, fie ntinderes putic, fird urme, rd drum, Se vid satele pierdute sub clabucii albi de fam. Dar ninsoarea inceteaza, norii fug, doritul soare Straluceste si desmeardé oceanul de avo santo upoari, care trece peste i. In vaeduh voios riisund clinchete de zurgalai. Sania ica soare, gor cu stelel... Hai, iubita, la plimbare Cait miusét-a lor zabao, surugil ¢ Séniufa, cuih de jarna, e cam strdmata pentru doi. Ty sémbesti?.. Zambirea e bund pentra noi, ‘Caii souturd prin acr sunatoarele Eipind Sania upoar, care lass nind sania usoard, care urme abe Surugiul chiueste; caii sboard ca doi smnei Printr-o pulbere de raze, printr-un nour de seéntei. Pe campia inalbita, neteda, stralucitoare, Se vad insule de codri, s'aud céni de Wandtoare Tar in lunca pudruita eu marint mdrgéritar ice cit Salti-o veverita mica, pe 0 creangit de stejar. Acuin trecem prin poiene, acum trecem prin zavoaie; Crengile-aninate’n cale ning stelute si se ‘ndoaie, Tat gingagé mladits, cu gireg de martigor... Tuo rupi? Ba te siropeste cu falgi albi rétcoritori Zaharia Stancu Ruga de saraa Ingeri scutara liveci, Gad din cor crenguii de-argint Inima fara alint Azi ti-o dau s'o vezi. Uite manile zalog, Miau roit in sutlet ‘fluturi, eae albi, s& nu mi-i Doar atat to r0g.. Octavian Goga Mos Craciun Dragi copii din tara asta, Vai mirati voi: clum se te, Bios Criciun, din eer de-acolo, Dele stie toate-toate... Uite-cum, - vil spune badea: Tama‘n noapte pe zipadi, El trimite eate-un inger La fereastra sd va vada. Angerii se wita’n cast, Vad si spun, ~ iar’ Mogul are, Colo'n cer, la el in tind’, Pe genunchi, o carte mare. Cu condi de-argint el scrie Go copil si ce purtare: Si de-acolo stie Mosul, (Casi sirot of lucra maze. Mos Créefun Craciun cz barba alba, Criciun cu trata pling, Vechi stipan atat de darnic al copilariei mele, zi la noi in sat te- asteapt toata casa Cu colindé gi eu ceantec si cu era coteri de stele, Ta te farigezi in taind pe Is fiecare rt, {it pasives ta upslt nu lagi urme pe zipadé, ‘Dar te simte ‘ntreg cuprinsul ‘oropsitilor de soarté, Cénd lasi binecuvantarea, peste capa lor sé cada, Ta cobori sin sara asta, tu cobori ca totdeauna, Pe pamantul greu de rele, sol batran de génduri bune, Sinvegmanti c'un val de pace Fasyratirea/nfiorata... ~ Cum te-agteapté’n sat la ininel,,Ducte, dust, Moy Deni f-0 fi peste mana, treei si pela casa noastra, Biatd mama, ‘ngandurata, azi e singura la masa, Ta macar 0 razd ‘n suflet tt trimite pe fereastra, Cand veri neatins, ¢i vimal, sf colacul de pe mast. Apoi pleaett, Mos Crécitne... pe ortunde-si duce darul Bitrdneasea si cinstita si curata nnoastré lege, ‘Nama’n lumea mea strina nu ‘noerca si treci hotarul, Cici si inima si case tis inchise-aici, mognegel.