D.

Rusu, Teoria m
asurii
si integrala Lebesgue

10

INTEGRALA LEBESGUE

Cursul 9

Teorema 10.31 (Teorema convergentei dominate sau Teorema lui Lebesgue) Fie un sir (fn ) M (X, A)
-a.p.t.
si o functie nenegativ
a g L(X) asa nc
at |fn | g, n N. Dac
a fn f , atunci f L(X) si

lim
fn d =
f d.
n

-a.p.t.

Demonstratie. Deoarece |fn | g, n N si fn f , rezulta ca |f | g -a.p.t. si atunci, din Teorema

10.24(4) obtinem ca f L(X).
Deoarece |fn | g g fn g g + fn 0 si g fn 0, aplicand Lema lui Fatou (Corolarul 10.17) sirurilor
(g + fn ) si (g fn ), obtinem

lim inf (g + fn ) d lim inf

(g + fn ) d,
(106)

X n

lim inf (g fn ) d lim inf

X n

(g fn ) d.

(107)

Intrucat fn -a.p.t.
f , avem lim fn = f -a.p.t. si deci lim inf fn = f -a.p.t.. Cum lim inf (g + fn ) = g +
n

lim inf fn , obtinem ca lim inf (g + fn ) = g + f -a.p.t.. T

inand seama de Teoremele 10.28 si 10.29, rezulta
n

gd +

f d =

lim inf (g + fn ) d lim inf

(g + f ) d =

(106)

X n

(g + fn ) d =

gd + lim inf

fn d.
X

Cum g L(X),

gd R si atunci

f d lim inf

fn d.

(108)

-a.p.t.

De asemenea, ntruc
at fn f , avem lim sup fn = f -a.p.t. si cum lim inf (g fn ) = g + lim inf (fn ) =
n

g lim sup fn , rezulta lim inf (g fn ) = g f -a.p.t.. Atunci

n

gd
X

(g f ) d =

f d =
X

(107)

lim inf (g fn ) d lim inf

X n

(g fn ) d =
X

gd lim sup

fn d.
X

De aici obtinem

f d lim sup

fn d.

(109)

Din (108) si (109) rezulta

f d lim inf
n

fn d

fn d lim sup
n

f d,
X

care antreneaza

lim inf
n

fn d =

fn d = lim sup
n

Prin urmare

lim

fn d =
X

f d.
X

76

f d.
X

D.Rusu, Teoria m
asurii
si integrala Lebesgue

10

INTEGRALA LEBESGUE

Corolar 10.32 (mica teorem

a a lui Lebesgue) Presupunem c
a (X) < si fie un sir (fn ) M (X, A) asa
-a.p.t.
nc
at M > 0 cu |fn | M, n N. Dac
a fn f , atunci f L(X) si

lim
fn d =
f d.
n

Demonstratie. Fie functia g : X (0, ), g(x) = M, x X. Cum g este A-etajata, este si A-masurabila.
In plus, deoarece (X) < , rezulta ca g L(X). Atunci sunt ndeplinite conditiile teoremei convergentei
dominate, de unde rezulta concluzia.

Corolar 10.33 Fie un sir (fn ) M (X, A). Dac

a
nc
at seria

|fn | d < , atunci exist

a o functie f L(X) asa

n=0

fn este absolut convergent

a la f -a.p.t. si

n=0

n=0

fn d =

f d.

Demonstratie. Fie functia g : X [0, ], definita prin g =

|fn |.

n=0

Cum (fn ) M (X, A), rezulta g M (X, A). Din Corolarul 10.16 si din ipoteza obtinem

gd =
X

Deci g L(X) si atunci g este finita -a.p.t., adica

|fn | d < .

n=0

|fn | < -a.p.t.. Altfel spus, seria

n=0

fn este absolut

n=0

convergenta -a.p.t.. Consideram multimea A = {x X| g(x) = } si functia f : X R definita prin

f (x), daca x cA
n
f (x) =
.
n=0

0,
daca x A
Deoarece (A) = 0,

fn = f -a.p.t..

n=0

Pentru orice n N, fie Sn =

Cum |Sn |

|fk |

k=0

fk . Atunci (Sn ) M (X, A) si Sn

|fk | = g, n N si g L(X), din Teorema convergentei dominate rezulta f L(X) si

k=0

Sn d =

Sn d =
X

k=0

f .

k=0

lim
Intrucat

a.p.t.

f d.

fk d, obtinem

n=0

fn d =

f d.
X

Observat
ia 10.34 Fie f M(X, A) si o multime A A. Dac
a (A) = 0, din Propozitia 10.9 obtinem

f + d = f d = 0 si deci
f d = 0. Mai mult, avem urm
atoarea
A

Teorema 10.35 (proprietatea de absolut

a continuitate a integralei n raport cu m
asura) Fie f L(X).




> 0, > 0 astfel nc
at A A cu (A) < ,  f d < .
A

77

D.Rusu, Teoria m
asurii
si integrala Lebesgue

10

INTEGRALA LEBESGUE

Demonstratie. Fie functia g : X [0, ], g = |f |. Cum f L(X), rezulta g L(X). Atunci g este finita
-a.p.t. si deci multimea A = {x X| g(x) = } este -neglijabila.

Pentru orice n N, consideram multimea An = {x X| g(x) > n}. Atunci An+1 An , n N si

An = A.
nN

Pentru orice n N, definim functia gn : X [0, ] prin gn = g cAn + n An .

Cum g este A-masurabil
a, An A si deci gn este A-masurabil
a. Din definitia lui gn rezulta gn n si gn g.
Aratam ca gn gn+1 , n N. Fie n N si fie x X. Daca x cAn , deoarece cAn cAn+1 , rezulta ca
x cAn+1 si deci gn (x) = g(x) = gn+1 (x).
Daca x cAn , dar x cAn+1 , atunci gn (x) = n < g(x) = gn+1 (x).
Daca x cAn+1 , atunci x cAn si deci gn (x) = n < n + 1 = gn+1 (x).
Prin urmare gn (x) gn+1 (x), x X, n N, adica sirul (gn ) este monoton crescator.

-a.p.t.
Aratam n continuare ca gn g. Intr-adevar, daca x cA, cum cA =
cAn , exista m N asa ncat
nN

x cAm si cum cAm cAn , n m, avem ca x cAn , n m. Atunci n m, gn (x) = g(x) si deci
-a.p.t.
gn (x) g(x). Prin urmare {x X| gn (x) g(x} A si cum (A) = 0, rezulta ca gn g.
Sirul (gn ) satisface conditiile teoremei Lebesgue-Beppo-Levi (Teorema 10.14) de unde obtinem ca

lim
gn d =
gd.
n

Prin urmare, pentru un > 0, exista un rang n0 N astfel ncat

(g gn0 ) d =
gd
gn0 d < .
2
X
X
X

Fie =
. Atunci, pentru orice multime A A cu (A) < , avem
2n0

gn0 n0

gn0 d
n0 d = n0 (A) < n0 = .
2
A
A

(110)

(111)

T
inand seama de relatiile (110) si (111), obtinem



ggn0 0


 f d
|f
|
d
=
gd
=
(g

g
+
g
)
d
=
(g

g
)
d
+
g
d

n
n
n
n
0
0
0
0


A
A
A
A
A
A

(g gn0 ) d + gn0 d < + = .
2
2
X
A

Exercitiul 10.36 Fie (X,

a complet
a si fie f : X R o functie A-m
asurabil
a.
{ A, ) un spatiu cu m
}asur
Consider
am familia E = E R| f 1 (E) A si functia de multime
(
)
(
)
f 1 : E [0, ], f 1 (E) = f 1 (E) , E E.
S
a se arate c
a
1. E este o -algebr
a de p
arti ale lui R asa nc
at B0 E.
2. Functia f 1 este o m
asur
a pe E.
3. Dac
a g : R R este o functie B0 -m
asurabil
a si m
acar una din integralele

(
)
gd f 1 si

(g f ) d
X

exist
a, atunci exist
a si cealalt
a si sunt egale (schimbarea de variabil
a n integrala Lebesgue).

Leg
atura dintre integrala Riemann si integrala Lebesgue
Fie [a, b] un interval de numere reale.
Numim divizare a intervalului [a, b] orice multime = {x0 , x1 , ..., xn | a = x0 < x1 < ... < xn = b} si notam cu
D[a, b] multimea divizarilor intervalului [a, b].
Daca 1 , 2 D[a, b] spunem ca divizarea 2 este mai fin
a dec
at divizarea 1 daca 1 2 .
Fie = {x0 , x1 , ..., xn | a = x0 < x1 < ... < xn = b} D[a, b] si fie Ei = [xi1 , xi ], i = 1, n. Multimile Ei se
arii .
numesc intervalele diviz
arii , iar num
arul = max (xi xi1 ) se numeste norma diviz
i1,n
{
}
Se numeste sistem de puncte intermediare asociat lui orice multime = 1 , 2 , ..., n | i Ei , i = 1, n .
Notam cu P multimea sistemelor de puncte intermediare asociate lui . Fie = {1 , 2 , ..., n } P .
Fie f : [a, b] R o functie marginit
a. Se numeste suma Riemann asociata lui f , si numarul
78

D.Rusu, Teoria m
asurii
si integrala Lebesgue

10

(f, , ) =

INTEGRALA LEBESGUE

f (i ) (xi xi1 ) .
i=1
not.

not.

Cum functia f este marginit

a, pentru fiecare i 1, n, inf f (x) = mi si sup f (x) = Mi .
xEi

xEi

Se numeste suma Darboux inferioar

a asociata lui f si numarul
S(f, ) =

mi (xi xi1 ) .

k=1

Se numeste suma Darboux superioar

a asociata lui f si num
arul
S(f, ) =

Mi (xi xi1 ) .

i=1

De asemenea, definim functiile

f : [a, b] R, f =

mi Ei ,

i=1

f : [a, b] R, f =

Mi Ei .

i=1

Exercitiul 10.37 Fie , 1 , 2 D[a, b] si P . Atunci avem

1. S (f, ) (f, , ) S (f, ) si f f f .
2. Dac
a 1 2 , atunci S (f, 1 ) S (f, 2 ), S (f, 1 ) S (f, 2 ), f f si f 1 f 2 .
1

3. S (f, 1 ) S (f, 2 ) si f f 2 .

Fixand pe 2 n punctul (3) al exercitiului anterior, deducem ca multimea {S (f, ) | D[a, b]} este majorata
si deci exista sup S (f, ) R pe care l notam cu I. Analog, exista inf S (f, ) R pe care l notam cu
D[a,b]

D[a,b]

I. Numarul I se numeste integrala Darboux inferioar

a a functiei f , iar numarul I se numeste integrala Darboux
superioar
a a functiei f . Din cele de mai sus I I.
Teorema 10.38 (Teorema lui Darboux) Fie f : [a, b] R o functie m
arginit
a. Atunci
I = lim S (f, ) si I = lim S (f, ) .
0

Demonstratia poate fi citita n [P4], pagina 84.

Observatia 10.39 Din Teorema lui Darboux obtinem c
a (k ) D ([a, b]) cu k 0, lim S (f, k ) = I si
k

lim S (f, k ) = I.

Definitia 10.40 O functie m

arginit
a f : [a, b] R se numeste integrabil
a Riemann dac
a exist
a un num
ar real
I cu proprietatea c
a > 0, > 0 asa nc
at D[a, b] cu < si P , |(f, , ) I| < .
In acest
b
caz, num
arul I se numeste integrala Riemann a functiei f pe intervalul [a, b] si se noteaz
a cu
f (x)dx.
a

Vom nota cu R([a, b]) multimea functiilor integrabile Riemann pe [a, b].
Teorema 10.41 (Teorema de integrabilitate a lui Riemann) Fie f : [a, b] R o functie m
arginit
a. Urm
atoarele
afirmatii sunt echivalente:
1. f R (([a, b]),
)
2. lim S (f, ) S (f, ) = 0,
0

3. I = I.
Demonstratia poate fi citita n [P4], pagina 85.
Observatia 10.42 T
in
and seama de Exercitiul 10.37(1) si de teorema anterioar
a, dac
a f R ([a, b]), atunci
b
f (x)dx.
I=I=
a

79

D.Rusu, Teoria m
asurii
si integrala Lebesgue

10

INTEGRALA LEBESGUE

In continuare consideram B = (B )[a,b] urma lui B pe [a, b], M[a,b] urma lui M pe [a, b] si masura Lebesgue
0
0
pe [a, b] (adica restrictia |M[a,b] ).
Observatia 10.43 Fie = {x0 , x1 , ..., xn | a = x0 < x1 < ... < xn = b} D[a, b]. Functiile f , f sunt
B-etajate si deci sunt B-m
asurabile. Cum B M[a,b] , f , f sunt m
asurabile Lebesgue. De asemenea avem:

[a,b]

f d =

f d =
[a,b]

mi (Ei ) =

i=1

i=1

Mi (Ei ) =

i=1

mi (xi xi1 ) = S (f, ) ,

Mi (xi xi1 ) = S (f, ) .

i=1

In consecint
a, f , f sunt integrabile Lebesgue pe [a, b].
Fie un sir de divizari (k ) D ([a, b]) asa ncat k k+1 , k N.
Din Exercitiul 10.37(1) avem f f f k , k N, de unde rezulta sup f f inf f k . Atunci sunt bine
k

kN

kN

ari (k ).
definite functiile f , f : [a, b] R, f = sup f si f = inf f k , numite functiile asociate sirului de diviz
kN

kN

Propozitia 10.44 Fie un sir de diviz

ari (k ) D ([a, b]) astfel nc
at k k+1 , k N si fie f , f functiile
asociate sirului (k ). Au loc urm
atoarele:
1. f f f f f k , k N.
k

2. lim f = f si lim f k = f .
k

3. f si f sunt B-m
asurabile.

4. Dac
a n plus k 0, atunci

f d = I si

f d = I.

[a,b]

[a,b]

Demonstratie. 1. Deoarece f f f k , k N, inegalitatea rezulta imediat din definitia functiilor f si f .

k

2. Cum k k+1 , k N, din Exercitiul 10.37(2) rezulta f f

k

k+1

, k N si atunci lim f = f . De
k

asemenea avem f k f k+1 , k N, de unde obtinem lim f k = f .

k

3. Deoarece k N, f si f k sunt B-m

asurabile, din Teorema 7.13 obtinem ca f si f sunt B-masurabile.
k

4. Intrucat functia f este marginit

a, exista M > 0 asa ncat |f (x)| M, x [a, b] si atunci |f | M, k N.
k

p
Cum f f , din Corolarul 10.32 rezulta ca f L([a, b]) si lim
f d =
f d.
k
X
k [a,b] k
[a,b]

Dar
f d = S (f, k ) si deci lim S (f, k ) =
f d.
[a,b]

[a,b]

Pe de alta parte, deoarece k 0, din Teorema lui Darboux (Teorema 10.38) rezulta ca lim S(f, k ) = I.
k

Atunci
f d = I.
[a,b]

Analog se obtine egalitatea

f d = I.
[a,b]

Urmatorul rezultat stabileste legatura dintre integrala Riemann si integrala Lebesgue.

Teorema 10.45 Fie f R([a, b]). Atunci
1. Exist
a f , f : [a, b] R, dou
a functii m
asurabile Lebesgue pe [a, b] astfel nc
at
f f f si f = f = f a.p.t.
2. Functia f este continu
a -a.p.t.
3. Functia f este integrabil
a Lebesgue pe [a, b] si

f d =
[a,b]

f (x)dx.
a

80

D.Rusu, Teoria m
asurii
si integrala Lebesgue

Demonstratie. Din Teorema 10.41 avem lim

10

INTEGRALA LEBESGUE

(
)
S (f, ) S (f, ) = 0, adica

> 0, > 0 astfel nc

at D ([a, b]) cu < , S (f, ) S (f, ) < .
(112)
{
}
1
1
Fie 0 = 1. Pentru fiecare k N , luand n (112) = , k > 0 cu k < min k1 ,
astfel ncat
k
k
1
(113)
D ([a, b]) cu < k , S (f, ) S (f, ) < .
k
Fie 0 = {a, b}. Pentru fiecare k N , fie o divizare k D ([a, b]) astfel ncat k1 k si k < k . Fie
nk = card(k ) si {Eik | i 1, nk } intervalele divizarii k .
1
Cum k < , k N , rezulta k 0. Din (113) obtinem
k
1
k N , S (f, k ) S (f, k ) < .
(114)
k
Consideram n continuare functiile f si f , asociate sirului de divizari (k )kN .
{
}
1

1. Pentru orice j N , fie multimea Aj = x [a, b]| f (x) f (x)

. Cu aceste notatii obtinem
j

{
} {
}
x [a, b]| f (x) = f (x) = x [a, b]| f (x) f (x) > 0 =
Aj .

(115)

jN

T
inand cont de relatia (114), de Observatia 10.43 si de Propozitia 10.44(1), pentru fiecare k N avem
1
> S (f, k ) S (f, k ) =
k

[a,b]

f k d

[a,b]

f d =

)
f f d

(
[a,b]

f k f

)
k

(
)
f f d

d
[a,b]

1
1
d = (Aj ) .
j
j
})
({
De aici rezulta (Aj ) = 0, j N si tin
and cont de (115), obtinem ca x [a, b]| f (x) = f (x) = 0, adica
f = f -a.p.t.. Cum f f f , urmeaza f = f = f -a.p.t..
Aj

Aj

2. Consideram multimile
A=

}
{
k si B = x [a, b]| f (x) = f (x) .

kN

Cum multimea A este num

arabil
a, (A) = 0. Mai sus am aratat ca (B) = 0. Atunci (A B) = 0.
Vom demonstra ca functia f este continu
a n orice x c (A B).
Presupunem prin absurd ca x c (A B) astfel ncat f nu este continua n x. Prin urmare
> 0 astfel nc
at V V (x) , y V [a, b] cu |f (x) f (y)| .
De aici rezulta

sup
zV [a,b]

f (z)

inf

zV [a,b]

f (z) |f (x) f (y)| si deci

V V (x) ,
Pentru k N , deoarece x [a, b] =

n
k
i=1

sup
zV [a,b]

f (z)

inf

zV [a,b]

f (z) .

(116)

Eik , i = 1, nk astfel ncat x Eik . Cum x A, rezulta x k si deci

x int Eik . Prin urmare int Eik V(x). Atunci, n (116) luam V = int Eik si obtinem
f k (x) f (x) = Mik mki sup f (z) inf f (z) .
k

zV

zV

Deci f k (x)f (x) , k N , de unde, prin trecere la limita si tinand seama de Propozitia 10.44(2), rezulta
k
(
)
f (x) f (x) = lim f k (x) lim f (x) = lim f k (x) f (x) > 0,
k

ceea ce este n contradictie cu x cB. Atunci presupunerea facuta este falsa si deci functia f este continua n
orice x c (A B). Prin urmare {x [a, b]| f este discontinua n x} A B si cum (A B) = 0, obtinem ca
({x [a, b]| f este discontinu
a n x}) = 0, adica f este continua -a.p.t..

81

D.Rusu, Teoria m
asurii
si integrala Lebesgue

10

INTEGRALA LEBESGUE

3. Intrucat f si f sunt B-masurabile, rezulta ca sunt masurabile Lebesgue. Din (1) avem f = f = f -a.p.t. si
atunci, din Teorema 7.18 rezult
a ca f este masurabila Lebesgue. De asemenea, din Teorema 10.29 obtinem

f d =
f d =
f d.
[a,b]

[a,b]

[a,b]

Dar, din Propozitia 10.44(4),

f d = I si

f d = I. Atunci avem

[a,b]

[a,b]

I=

f d = I.
[a,b]

Prin urmare f L([a, b]) si din Observatia 10.42

f d =
[a,b]

f (x)dx.
a

concluzie, integrabilitatea Riemann pe un interval m

Observatia 10.46 In
arginit implic
a integrabilitatea Lebesgue pe acel interval. Reciproca acestui rezultat nu este ns
a adev
arat
a, cum reiese si din Exemplul 10.5.
Observatia 10.47 Teorema precedent
a ne permite calcularea unor integrale Lebesgue cu ajutorul integralei Riemann. Mai precis, pentru o functie f : [a, b] R, se modific
a (dac
a este posibil) valorile lui f pe o multime
neglijabil
a Lebesgue astfel nc
at functia obtinut
a, fie aceasta g : [a, b] R, s
a fie integrabil
a Riemann pe [a, b].

b
Atunci g este integrabil
a Lebesgue pe [a, b] si
gd =
g(x)dx. Cum f = g -a.p.t., rezult
a c
a f este
[a,b]
a

b
integrabil
a Lebesgue pe [a, b] si
f d =
gd. Deci
f d =
g(x)dx, care se calculeaz
a folosind
[a,b]

[a,b]

[a,b]

mijloacele integralei Riemann.

]
[
a prin
Exercitiul 10.48 S
a se studieze integrabilitatea Lebesgue a functiei f : 4 , 2 R, definit
[ ]
{ 1
a x [ 4, 2] \ Q
sin x , dac
f (x) =
,
0,
dac
a x 4 , 2 Q

iar n caz de integrabilitate s

a se calculeze integrala
f d.
[ 4 , 2 ]

82