PRODUSUL INTERN BRUT REGIONAL, IN ANUL 2006

milioane lei preturi curente

Total
MACROREGIUNEA 1

MACROREGIUNEA 2

MACROREGIUNEA 3

MACROREGIUNEA 4

Extra-regiuni


Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Bucuresti-Ilfov Sud-Muntenia Sud-Vest Oltenia Vest




Agricultura, vanatoare si silvicultura 26845,8 3968,7 3583,1 4884,5 3896,0 397,0 4361,0 2862,6 2892,9 - Agriculture, hunting and sylviculture
Pescuit si piscicultura 16,1 1,5 1,6 2,3 4,6 2,0 2,7 0,6 0,8 - Fishery and pisciculture
Industrie
1)
84556,0 10302,3 12132,7 7538,6 9126,6 13220,5 14417,7 8335,9 9357,9 123,8 Industry
1)

Constructii 25547,8 2599,6 2576,1 2671,1 3419,4 6891,6 2724,9 2280,3 2384,8 - Construction
Comert 35007,8 4078,1 4105,9 3622,0 3507,1 10419,7 3563,0 2358,8 3353,2 - Trade
Hoteluri si restaurante 6621,5 671,0 988,6 663,6 906,6 1679,2 682,5 433,5 596,5 - Hotels and restaurants
Transport, depozitare si comunicatii 34803,3 3716,7 2675,6 3316,3 3791,8 11731,1 3434,2 2353,2 3784,4 - Transport, storage and communications
Intermedieri financiare 6181,6 559,3 468,8 410,9 378,5 3414,0 369,1 263,0 318,0 - Financial intermediations
Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii

Real estate transactions, renting and
service activities
prestate in principal intreprinderilor 49377,5 5790,3 5104,5 5597,8 4985,6 13398,4 5449,4 3325,3 5726,2 - mainly rendered to enterprises
Administratie publica si aparare 16015,5 1631,6 1533,8 1925,1 1707,1 4254,5 1926,8 1617,5 1345,5 73,6 Public administration and defence
Invatamant 10924,5 1562,6 1346,8 1959,0 1223,3 1617,7 1212,2 997,3 1005,6 - Education
Sanatate si asistenta sociala 8372,4 1125,0 1066,7 1261,9 951,0 1407,8 932,9 762,2 864,9 - Health and social assistance



Valoarea adaugata bruta regionala (VABR) 304269,8 36006,7 35584,2 33853,1 33897,6 68433,5 39076,4 25590,2 31630,7 197,4 Regional gross value added (RGVA)
Impozite pe produs
2)
38711,5 4581,0 4527,3 4307,1 4312,8 8706,6 4971,6 3255,7 4024,3 25,1 Taxes on product
2)

Drepturi asupra importurilor (taxe vamale) 3238,8 383,4 378,8 360,3 360,9 728,5 415,8 272,3 336,7 2,1 Import duties
Subventii pe produs -1569,5 -164,9 -199,1 -90,6 -62,6 -158,1 -162,4 -529,0 -202,8 - Subsidies on product



Produs intern brut regional (PIBR) - total 344650,6 40806,2 40291,2 38429,9 38508,7 77710,5 44301,4 28589,2 35788,9 224,6
Regional gross domestic product
(RGDP) - total
Produs intern brut regional pe locuitor - lei 15967,6
14946,6 15920,2 10295,8 13569,8 35012,1 13374,6 12463,2 18570,1
-
Regional gross domestic product per
inhabitant - lei



Nota: Date definitive.

1)
Inclusiv energie electrica si termica, gaze si apa.

2)
Inclusiv TVA.

2
Aplicatie privind determinarea profilului economic al regiunii Sud Muntenia
cu ajutorul PRODUSUL INTERN BRUT REGIONAL din anul 2006

Regiunea Sud Muntenia


1.Determinarea profilului economic al regiunii

Activitatile cu ponderea cea mai mare in PIB ale regiunii sunt industria si serviciile.

j
=
j
j
QS
QI

6 = 82 . 0
17570
7 . 14417
=
0.5 <
6
< 1 profil servicii industrial
2.Determinarea specializarii economice a unei regiuni

- Vectorul structurii valorii adaugate brute pe activitati economice a regiunii
Sud Muntenia

p
j
=(p
1j
,p
2j
,..,p
ij
,.p
nj
)

p
1j
= 11 . 0
4 . 39076
4361
=
p
2j
= 0
4 . 39076
7 . 2
=
p
3j
= 37 . 0
4 . 39076
7 . 14417
=
p
4j
= 07 . 0
39076.4
9 . 2724
=
p
5j
= 09 . 0
39076.4
3563
=
p
6j
= 02 . 0
39076.4
5 . 682
=
p
7j
= 09 . 0
39076.4
2 . 3434
=
p
8j
= 01 . 0
39076.4
1 . 369
=
p
9j
= 14 . 0
39076.4
4 . 5449
=
p
10j
= 05 . 0
39076.4
8 . 1926
=
p
11j
= 03 . 0
4 . 39076
2 . 1212
=
p
12j
= 02 . 0
39076.4
9 . 932
=

p
ij
=1

- Vectorul structurii valorii adaugate brute la nivelul intregii economii:
( )
p p p p p
T T T iT nT
=
1 2
, , ..., , ...
,
p
1T
= 09 . 0
304269.8
8 . 26845
= P
2T
= 0
304269.8
1 . 16
=
3
p
3T
= 28 . 0
304269.8
34556
=
p
4T
= 08 . 0
304269.8
8 . 25547
=
p
5T
= 12 . 0
304269.8
8 . 35007
=
p
6T
= 02 . 0
304269.8
5 . 6621
=
p
7T
= 11 . 0
304269.8
3 . 34803
=
p
8T
= 02 . 0
304269.8
6 . 6181
=
p
9T
= 16 . 0
304269.8
5 . 49377
=
p
10T
= 05 . 0
304269.8
5 . 16015
=
p
11T
= 04 . 0
304269.8
5 . 10924
=
p
12T
= 03 . 0
304269.8
4 . 8372
=

p
iT
=1

- Coeficientul specializarii economice a regiunii Sud Muntenia:

iT
ij
ij
p
p
s =

S
1j
= 1 22 . 1
09 . 0
11 . 0
> = regiunea este specializata in agricultura, vanatoare, silvicultura
S
2j
= 0
S
3j
= > = 1 32 . 1
28 . 0
37 . 0
regiunea este specializata in industrie
S
4j
= 87 . 0
08 . 0
07 . 0
=
S
5j
= 75 . 0
12 . 0
09 . 0
=
S
6j
= > = 1 1
02 . 0
02 . 0
regiunea este specializata in hoteluri si restaurante
S
7j
= 81 . 0
11 . 0
09 . 0
=
S
8j
= 50 . 0
02 . 0
01 . 0
=
S
9j
= 87 . 0
16 . 0
14 . 0
=
S
10j
= > = 1 1
05 . 0
05 . 0
regiunea este specializata in administratie publica si aparare
S
11j
= 75 . 0
04 . 0
03 . 0
=
S
12j
= 66 . 0
03 . 0
02 . 0
=

4
3.Calculul concentrarii /diversificarii structurii economice a regiunii Sud Muntenia

=
=
n
i
ij j
p p
1
2
=
0004 . 0 0009 . 0 0025 . 0 196 . 0 0001 . 0 0081 . 0 0004 . 0 0081 . 0 0049 . 0 1369 . 0 0 0121 . 0 + + + + + + + + + + +
= 194 . 0 = 0.44

1
1
n
p
j
s s 0.28 0.44 1

C
p p
p p
p
j
j
=

min
max min
=
28 . 0 1
28 . 0 44 . 0

=
72 . 0
16 . 0
= 0.22 C
pj
< 0.3 tendinta
de diversificare


4.Interpretarea rezultatelor bazat pe analiza SWOT

PUNCTE FORTE
- Industrie complexa si diversificata
- Nivel mare al cheltuielilor destinate inovarii efectuate de IMM-urile regionale
(locul secund dupa regiunea Bucuresti-Ilfov)
- Existenta a trei centre universitare si a numeroase centre de cercetare strans legate
de industriile predominante din regiune
- Traditie in cercetarea petrochimica, constructoare de masini si agricola
- Cercetare de o calitate inalta recunoscuta atat la nivel national cat si la nivel
european
- Procent mare al personalului implicat in cercetare (locul secund dupa regiunea
Bucuresti-Ilfov)
- Reprezentare buna a structurilor de sprijin ale afacerilor
- Forta de munca specializata
- Clustere emergente in industriile constructoare de masini, petrochimica si
agricultura cu un potential mare de dezvoltare
5
- Prezenta companiilor mari, puternice si a multinationalelor atat in sectoarele
traditionale cat si in cele emergente ale economiei regionale (constructoare de masini,
petrochimica, ITC, turism)

PUNCTE SLABE
- Disparitati economice si sociale intre partea de nord si partea de sud a regiunii
- Numar scazut al companiilor inovative (locul 6 din cele 8 regiuni)
- Nivel scazut al perceptiei despre importanta inovarii al antreprenorilor regionali si
orientarea spre activitati cu profit pe termen scurt
- Lipsa unei planificari strategice in managementul IMM-urilor regionale
- Resurse limitate, financiare si umane pentru inovare in cadrul IMM-urilor regionale
- Nivel slab al culturii antreprenoriale si inovative in cadrul regiunii
- Nivel slab al investitiilor publice si private in infrastructura CDI
- Nivel slab al cooperarii intre C&D si industrie
- Necorelarea nevoilor reale ale IMM-urilor cu activitatea de cercetare efectuata de
universitati si institutele de cercetare
- Disparitati regionale in structura personalului C&D regional, asociate cu procesul
de imbatranire al acestuia
- Eficienta scazuta si notorietate slaba a serviciilor furnizate de structurile de sprijin
ale afacerilor
- Slaba constientizare regionala a beneficiilor clusterelor si a networking-ului
- Nivel slab al protectiei drepturilor de proprietate intelectuala
- Lipsa oportunitatilor de angajare, in special in mediul rural

OPORTUNITATI
- Orientarea puternica a politicilor europene catre sprijinirea CDI, a clusterelor si a
transferului tehnologic
- Cresterea rapida a economiei nationale
- Posibilitatea accesarii Fondurilor Structurale si a altor programe si initiative
nationale si europene in vederea asigurarii finantarii proiectelor de inovare in perioada
de programare 2008-2013
6
- Proximitate fata de cea mai mare piata nationala si totodata de cel mai mare centru
universitar si de cercetare Bucuresti
- Dezvoltarea rapida a sectorului ITC in Romania (in special comertul electronic)
- Dezvoltarea dinamica a sectorului IMM-urilor
- Dezvoltarea pietei financiare in vederea asigurarii finantarii inovarii prin
intermediul unor solutii alternative (furnizori de capital de risc, capital cu un grad inalt
de risc, etc)
- Indeplinirea standardelor ecologice europene prin modernizarea, implementarea
noilor tehnologii si imbunatatirea calitatii produselor si a proceselor
- Potential ridicat de dezvoltare a turismului, datorita resurselor naturale si culturale
bogate, precum si datorita cresterii cererii in domeniul turismului montan, ecologic,
cultural si balneoclimateric
- Dezvoltarea cooperarii cu tarile riverane Dunarii
AMENINTARI
- Legislatie insuficienta in domeniul inovarii
- Lipsa corelarii intre politicile care favorizeaza CDI si antreprenoriatul
- Legislatia schimbata frecvent si incertitudine
- Lipsa competentelor legale la nivel regional in ceea ce priveste inovarea
- Migrarea fortei de munca calificata si exodul creierelor
- Competitivitate redusa a intreprinderilor regionale
- Lipsa flexibilitatii in finantarea sistemului C&D
- Nivel scazut de dezvoltare a pietei financiare
- Lipsa stimulentelor pentru dezvoltarea cooperari intre sectorul de CDI si IMM-uri
- Localizarea investitorilor in anumite areale, concomitent cu neglijarea altora.
- Adancirea discrepantelor dintre zonele dezvoltate din nord si zonele nedezvoltate
din sud.
- Adancirea dezechilibrului intre comunitatile rurale si cele urbane



7
Regiunea Sud are un important potential de dezvoltare economica, diferentiat
intre nordul si sudul regiunii. Astfel, partea de nord se caracterizeaza printr-un grad
ridicat de industrializarea si avand in vedere specializarea regiunii in acest domeniu de
activitate investirea in acest domeniu ar aduce o crestere a PIB-ului regiunii. Pe de alta
parte, in sudul regiunii exista suprafete agricole intinse, care pot sta la baza unei
agriculturi specializate pe anumite tipuri de culturi, corespunzatoare conditiilor
pedologice din regiune.
Avand in vedere faptul ca regiunea are tendinta de diversificare potentialul
turistic, valorificat intr-un mod adecvat si tinand cont de principiile durabilitatii, poate
contribui esential la dezvoltarea economica si sociala a regiunii.
Ar trebui avuta in vedere si imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si
locale, mai ales ca regiunea beneficiaza de o buna deschidere interna si internationala in
ceea ce priveste transportul rutier, dispune de o retea dezvoltata de transport feroviar si
beneficiaza si de avantajul oferit de principala artera fluviala de navigatie europeana-
Dunarea.
Toate aceste investitii ar fi usor de realizat pentru ca se exploateaza potentialul
regiunii si nu ar include costuri ridicate.
Pe de alta parte, investitii majore ar trebui realizate in domeniile care sunt
subdezvoltate.
De exemplu, sanatatea si asistenta sociala au un coeficient de specializare redus si
ar trebui sa se faca imbunatatiri ale infrastructurii sociale prin:
- Reabilitare/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate
- Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor
sociale
- Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii
in situatii de urgenta