a (tem Reyer Ce) eaRevista “Formula AS” si-a facut o traditie din popularizarea medicinei naturii. Suntem frati de cruce cu Floarea de Musetel. Mii de ani inainte ca medicamentele de sinteza sa fi fost inventate, oamenii s-au vindecat cu ce le-a lasat Dumnezeu la indemana: apa curata, ierburi, fructe si soare. Adevarat: cerul boltit deasupra lor era pe atunci mai albastru si izvoarele mai limpezi. Nu aparusera inca poluarea si ingrasamintele chimice, surmenajul $i stressul, fiorosii dusmani ai omului contemporan. Apelul nostru la medicina naturii nu are, insa, intentii razboinice. Nu va vom indemna niciodata sa renuntati la sfatul medicului specialist atunci cand va confruntati cu probleme grave de sanatate, dar nici sa intindeti mana dupa antibiotice atunci cand stranutafi. E ca si cand ati trage cu tunul in vrabii. Indemnul nostru este, de fapt, mai profund. indraznim sa va sugeram sa traiti cumpatat si curat, in spiritul naturii si in armonie cu ea. Hrana noastra de toate zilele nu trebuie transformata in otrava, ci in medicament. Cercetarile din ultima vreme au ajuns la o concluzie care nu poate fi pusa la indoiala: asa cum mancarea contribuie in mare masura la aparitia bolii, tot ea poate sa o si vindece. Chinezii au un proverb plin de intelepciune: “Indiferent cine este tata! unei boli, mama este alimentatia gresita”, spun ei. Un adevar care nu si-a pierdut valabilitatea de-a lungul a mii de ani. Concluzia? Sanatatea sta in mdinile noastre, adica in camara si in frigider. Alegand alimentele potrivite, vom preintampina suferinta si vom sti sa ne vindecam. Retetele pe care vi le propunem sunt culese de pretutindeni. Ele fac parte dintr-un tezaur comun de leacuri populare, verificate prin mii de ani de experienfa, si pe care lumea contemporana le descopera cu interes si respect. Va dorim din suflet sa nu aveti nevoie de ele, dar daca aveti, sa le intrebuintati cu folos! Formula AS— Bunica stie tot Retete de sanatate cu alimente : | :SUMAR si sGnGtatea trece prin stomac . . . EARMACIA DIN CAMARA SI FRIGIDER Afectiunile cavitalii bucale Atectiunile pi Alergia si arsurile provocate de soare « Amigdalita Arsurile . . Atsurile la stomac « Attrita . Balonarile . Bolile stomaculul Bronsita . Cistita . Durerile de inti Durerile reumatice Durerile de urechi . Extenuarea fizica si psihi Febra . . Guta Hemoragia nazala Hipertensiunea arteriala, Infiamarea cavitatii nazaie Insomnia... Infepaturile de insecte | Lipsa poftel de maneare Lovilurle si entorsefe Negi Nervozitatea - Rinita glergica Sciatica si tumbago Tulburdrile circulator. Tulburérile de digestie - g Tulburarile menstruale si tichomonas Tusea ..... . i din laborator RETETE DE SANATATE CU FRUCTE Afinele . Alunele Bananele . Caisele , Coacézele to: Capsunile . Gutuite LamGile . Merele Maslinele | Migdalele Murele . Nucile Perele . Piersicile Portocalele . Prunefe Rabarbarui Smochinele | Strugurii ZmeuraRetete de sanatate cu alimente Si sanatatea trece ~~ prin stomac sti, stim si noi coea ce stinse Hi- Aw ew peste 2000 de ani in urma: rana poate sh fie un medicament foarte eficace- Alimentele ne asigura energia necesari spiritului $i. trupului, contribuind la staréa noastra de bine, dar in acelagi timp, ele put preveni imbolnavitile gi chiar alina direrile. Descoperind mecanismele ce stau la basa ann- thitor boli, cercetérile recente readue tr actua- litate cunostinte vechi despre “farmacia” din bucaitariile si gradinile noastre si demonstreazi __ intr-un mod convingéitor c& natura ne ofera cele mai bune leacuri CA si sandtatea trece prin stomae, veti des: | coperi deci in paginile care urmeaza. Ele vi vor oferi totodata si o perspectiva asupra lungii isto- ii a medicamentelor care se poot manca.. Hrana ca medicament Ineerearea de a preveni gi trata bolile cu ajutorul alimentelor dateazii de miult. Retetele de mancaruri si bauturi vindecdtoare, coplite in piatra de sumerieni acim 6000 de ani, sau pa- pirusurile egiptene continand veginuri alimen- tare pentru tratarea diverselor boli, datand din anul 1500 f.Hr., sunt o dovad& graitoare a strédaniilor si preocuparilor inaintasilor nostri, Medicii ‘si vindec&torii din antichitate prescriau gi ei alimente pentru tratarea bolilor. Renumitul ‘medic grec Plinius (23-79. e.n,) folosea, de pilda, varza ca medicament fn nu mai "putin de 87 de boli, iar capa ~ fn vreo 28, Dar si in secolele care au urmat gi pan& in zilele noastre, medicii n-au contenit si remarce gi sé sublinieze importanta hranei is prevenired si vindecarea bolilor. i Cate popoare, atatea leacuri in mod traditional, multe popoare considera hrana un medicament. De peste 40 de sécole, medicina chinezease4, Ayurveda, sau medicina populara indiana mo fae nici o deosebire intre medicament si hran&, ufia dintre terapiile lor de baza fiind regimul alimentar corespunzator ne~ cositatilor ficcérui individ, Alimentatia este una din metodele curative centrale ale medicine? chi- nezesti gi deaceva, tratamentul a nenumérate boli const in prescrierea unor alimente cores- punzitoare, specifice. Pentru chinezi, omul este 6 copie .a Cosmosului, un microcosmos, inchis care reflect toate influeniele exercitate asupra Ini de medinl inconjuriitor, de macrocosmos De aces, medicina chinezeasc’ traditionala considera ci pentru sandtatea omului, pentra. aparitia bolilor, foarte importante sunt conditiile sale de vial. “Indiferent care a fost «tatib> unei poli — spun chinezii.— «mama» a fost fark nici o ‘indoiala alimentatin gresiti” Tati un. proverb la care merita si reflectam. Din ceie mai vechi timpurl, medicil $i vindecatorit ‘popular au fost preocupati de medicina naluri, bazaté pe plante, legume $i fructe,Retete de sanatate | — Teoria celor cinci elemente in China, alimentatia sanatoasa se orientea- z dupa efectul alimentelor asupra organismului §i dupa capacitatea lor de a produce echilibrul energetic necesar. Medicina chinezeasca im-, parte mancarurile in cinci categorii, dupa cele cinei tipuri elemontare de gust (dulce, acru, iute, amar, sarat) si dup& cele cinci temperaturi (fierbinte, cald, neutru, rece, fourte rece), tipul de hrand recomandandu-se fiectrui individ in niod petsonalizat, in functie de constitutia gi de dispozitia sa din momentul respectiv. Cosmosul specific Conform metodei indiene de vindecare ‘Ayurveda, organisnrul este dominat de trei forte: Vata, Pitta'si Kapha, caro determina constitutia omului si dirijeaza toate procesele fizice si psihice. Cand sunt in armonie, omul respectiv este sdnatos; cand apare un dezéchilibru, inter- cu alimente vine. boala, Hrana influenteazA sindtatea, pen- tra care un efect puternice asupra celor trei, forte (dosha) gi de aceea rolul ei in tratarea unei boli este foarte important. Alimentole trebuie s& corespunda constitutici si nocesitatilor fieckrui individ. in Ayurveda, regimul alimentar este! ro- comandat in fanetie de “dosha” dominanta si de starea fizick gi psihied a persoanei respective, dar sé tine seama in primul rand de com- patibilitatea individuala cu hrana. De pe farfurie, sub microscop Nu demult, atentia acordaii cunostintelor traditjonale despre puterea curativa a alimen- telor era destul de redusé. Motivul: lipsa unor dovezi stiiniifice care si le confirme efectul intre timp insi, adeptii acestor metode de vin- decare, dar si tin numar mare de medici recurg la aceasta “mostenire”, o adevarati bazA de studiere a terapiilor. Dincolo de Marele Zid Chinezésc, ridicat impotriva lumii, ‘ Reece mute erry 1 rene eCre4 ov Pte Chur yRetete de sanatate cu alimente in Europa, metodele as prin alimente fac furori, teray a, Japonia, India, Th , Tibet sau Nepal bucurandu-se de un interes crescdnd. Teorii vechi, drumuri noi Studierea efectelor curative ale hranei a atins in prezent un ritm foarte sustinut, ali mentele devenind, practic, obiectul unor ¢erce- tari extrem de intense. In ceea ce priveste relatia hrani-boalai, laboratoarele prezinta zilnic alte si alte noutiiti care confirma pe de o parte vechile teorii bazate pe o experint& valoroasa, iar pe de alta indict si cdi noi, promititoare pentru prevenirea si tratarea bolilor. Din experienfa... Hipocrate (460-880/370 i.Hr.), parintele me- dicinei, sustinea inca de acum 2000 de ani ca mentele sunt de fapt medicamente cficiente. Marele medic grec si — dupa el — multi altii au folosit alimentele pentru vindecarea diverselor boli, bazandu-se pe observatiile proprii si pe cele ale contemporanilor lor, confirmate de altfel tot mai frecvent de cercetarea stiintifica din zilele noastre. Nu lipsese nici surprizele. Pe langa continuarea unor cunostinte vechi, traditionale (de pild’, ci mérul ras. vindecd diareea sau c& o-bucdtick de ghimbir mestecaté aluni’ greaia), cercetStorii ajung adeseori la Aescoperiri surprinzAtoare. Astfel, s-a constatat c& efectul antibacterian al usturoiului este ezal cu cel @l antibioticelor, ba chiar mai puternic, sau c& iaurtul este un stimulator extrem de pretios al sistemului imunitar. Substantele vegetale secundare se bucura gi cle de un, interes stiintific sporit, datorita | multiplelor efecte curative. Ele le sunt utile _ plantelor in apararea impotriva daunatorilor si in regularizarea propriei cregteri, Cercetari re- cente atata ci ele pot fi folosite cu succes in stoparea tumorilor maligne, datorita capacitatii Jor dea bloca substantele cancerigene, inca din faza incipient. © alta surpriza 0 ofers fibrele, componente aga-zise nevalorificabile Ale alimentclor vege- tale. De fapt, ele sunt componente vitale, care printre alte fimetii o au $i pe accoa de a “lega” particulele toxice si de a le elimina din oxg: nism. Conform unor studii recente, consumul regulat si suficient de alimente bogate in fibre, fn special de produse integrale, poate preveni afectiunile intestinului si chiar cancerul intes- tinal. In plus, ele reduc considerabil predispo- Zitia la bolile cardiace si de circulatie. Este in- teresant de remarcat c& de efectul acesta pro- tector profits mai sles fumitorii. Dar fibrele existente in cereale si rAdAvinoase ne pot ajuta 8& evittim §1 alte neajunsuri provocate:de civi- lizatie, In ce consta valoarea hranei in eforturile ei dea afla toate secretele despre alimente, de la Ananas la Zarzire, stiinta desco- pera un fapt indiseutabil: c& ceea ce consumam influenteaza decisiv procescle din organism, adic& sinatatea noastra. Cici hrana combate bi lile chiar la rédacina lor, in cele mai mici unitAti ale organismului nostra, in cetule. Tata doar cateva exemple din spectral actiu- ii ~Intensifica metabolismul celular gi dirijeaza reactiile bilogice; Et riaceste aistecialmmamiatens ~Stimuleazi produceréa anticorpilor; —Ucide bacteriile gi virugii; -Are un efect asem&n&tor cu, hormonii gi sporeste rezistenta stomacului la infectii si abcese; ~ Rogularizeaz’ productia de insulina si, deci, glicemia; = Reduce si normalizeazé nivelul colesterolului si protejeaza inima gi-vasele sanguine; =Provoacd subtierea sangelui, evitandu-se astfel formarea cheagurilor; — Reduce tensiunea arteriala; — Amana si atenueaza procesul de imbatranire; ~Stimuleaza producerea de endorfine, avand ca efect alinarea durerilor; = Vindecs indispozitiile gi depres Substantele vitale Se stie de-foarte multa yreme ca, vitaminele, substantele minerale si microelementele sunt. baza_ sanatatii noastre, dar potentielul urias de prevenire si vindecare pe care il ascund in ele a fost scos la lumina abia de cercetarile efectuate Forma maxima JJ 5 |Retete de sanatate cu alimente = mealies : in Seca ani. Rezultetale Jor confirma.gi imbo- gatesc cunostintele traditionale. Noutati stiintifice Radicalii liberi. Studiile internationale arat& c& vitaminele C ‘si E, Beta-carotenul (provita- mina A) gi microclementul Seleniu neutrali- zeaz& radicalii liberi, acestia nemaifiind diu- natori organismului. Radicalii liberi sunt fragmente agresive de molecule care vatdéma celulele somatice, atacd materialul genetic gi sperma, distrug celulele din ochi si pe cele nervoase gi provoaca congestii. Datorita efectelor periculoase multiple, ei sunt considerati raspunzatori pentru imbolnavirea timpurie, pentru afectiunile vasculare, bolile de circulatie etc. Toate aceste neajunsuri pot fi, deci, preintémpinate printr-un consum suficient de antioxidante. Efectul siu preventiv a fost confirmat stiin- tific in mod repetat, iar faptul c& se transforma sau nu in vitamina A este lipsit de important, Beta-carotenul poate stopa evolutia bolii gi poate loca mecanismul cancerului. Este deoschit. de eficient in prevenirea cancerului pulmonar gi la- ringian. Dar si in prevenirea cancerului de piele, apirand-o de efectele diiunitoare ale razélor ultraviolete. Vitamina ¢ Este un adevirat “inger pAzitor” in preve- nirea cancerului: are efect antioxidant si blo- cheazti, astfel, substantele cancerigene: Mai mult, oamenii de stint’ au reugit s& demin- streze cA vitamina C poate stopa virusii gi poate reduce nivelul colesterolului. Galen! Savantii smericani au stabilit ed persoanele care consuma-alimente bogate in caleiu se Smbolnivese mai rar de eancer. Aetiunea de pro- tectie a calciului pare a se datora faptului acesta dezintoxicd acidul choleie (din tractul gestiv), care poate provoca aparitia canceruilui. Cateva precizari @ Pentru-ca brana sf fie cu adevarat un medicament, la prepararea ei trebuie folosite doar ingrediente de cea mai bund calitate. | © Este, deci, extrem de important ca 1 fructele si legumele prezentatetn cele | ce urmeazA si nu fi fost supuse unor tratamente cu chimicale. @ Atontic, de asemenea, la otetul de mere si la lapte: fermentarea otetului sa fie naturals, iar laptele s nu fie in } nici un caz sterilizat saw omogenizat. @ Nu consumati mierea de orice fel, ct doar pe aceea curati, natural, °de flori. Si ined ceva: aces Jimente nu tre- buie si se substituie medicamentelor prescrise de medic, ci si fie doar un sprijin terapeutic real, mai ales in eazul unot holi mai grave, Dar sa se foloseas- c& conform preseriptiilor, la fel ca si me- dicamentele "normale", pentru c4 ‘pot avea si ele efecte secundare negative.Retete de sanatate cu alimente Farmacia din camara si frigider in cazul acestei boli cronice, porii se astup’ din cauza producerii excesive de sebum. Urmarea: puncte negre (comedoane), cosuri, bubulife, iar in | situaii mai graye ~ noduri dureroase, care mai tarzin formeazi pe piele cicatrice neplacute. : Aenea este conditionati in mare misuri de ‘hormoni: o cantitate sporith de testosteron (hormon ‘masculin) stimuleazi activitatea glandelor sebacee. Canalele de drenaj se infandi, sebumul nu se mai | poate scurge si astfel se formeazi comedoanele, care | in contact eu microbii se inflameazi si fac purci | __ Foarte importanti este si starea psihici, pentra, | ei tensiunite si steessulinftuenfeazi aparitianeneet i Cataplasma cu ceapa | Uneori, cosurile se marese, formand adeva- tate abcese. Pentru a le deschide gi a le cursta, cataplasmele cu ceapi sunt extrem de eficiente. Caliti o ceapa in ulei, taiati-o felii, aplicati cate o felie pe locul bolnay si fixati-o cu un leucoplast. _ Ceapa trage puroiul si su:stantele toxice din. co- | surile infectate, ea avand actiune antiinflama- toric. Mascad cu ovaz $i otet Ovazul calmeaza pielea iritata, iar otetul o | curiii: amestecati dou linguri de fttini de ovaz, cu o lingurd de otet de mere, pani ce obtineti o past mai groas&. Ungetj-va fata cu aceasta pas- | t& (evitand zona din jurul ochilor), lasati-o si. | actioneze 10 minute, apoi clatiti-va cu api cald’. Masca cu faind de orz | _ Amestecati patru linguri de faina de orz cu | puting apa, pad ce obijneti un terci, tnedlziti ie "Hrana ta sa-ti fie medicament” Hipocrate tereinl la foe mie gi intindetil, eat mai cald, pe cogurile inflamate. Lisati-l pe fata pani se Ticeste, apoi clititj-va eu apa calda. Masca cu migdale pisate $i miere Este o asc recomandata cu edldura $4 caz de acnee, deoarece curati pielea si are efect dezinfectant. Este bine ca ea si fie aplicata ca 0 cura: din dou’ in dowi zile, vreme de o lund, Amestecati cinci linguri de migdale pisate ca cinci linguri de miere si intindeti pasta astfel obtinuta pe toata fata (stratul si aibA grosimea unui deget). Evitati zonele din jural ochilor gi gurii, Lsati si actioneze 80 de minute si apoi spalati-va fata cu apa caldé ‘Allmente recomandate: Rejetele traditionale cu alimente obisnuite fac adevarate minuniRetete de sanatate cu alimente | | | |e | eines Kfectut curativ al alimentelor in cazul unor afec- fiuni ca inflamarea si singerarea gingiilor sau infec- fiilor simple din cavitatea bucali, este de mult con- firmat, In schimb, toate celelalte boli din: aceasta zond necesiti neapiirat tratament medical. Sue de afine Daci vis-a inflamat gingia, beti de mai multe ori pe zi cate-o inghititura de suc de afine. Inain- te de a-l inghiti, migcati-] in guré incolo gi-neoace (printre ding). Ghimbir si portocala ‘ik cazul gingiilor care sangereazi, mestecati incet o bucaticd de coajai de portocalé sau 0 bu- catica de ghimbir cu zahér. Miere ‘Miorea este foarte eficienta in tratarea infee- {illor din cavitatea bucalé. Luati mai multe lin- gurite pe zi, lfsand de fiecare data sd se topeased mierea in gura. inghititi-o apoi incet i. clatiti gura. Infuzie cu mirodenii Gingiilé inflamate se vindeca daca va aatiti gura cu o infuzie de salvie si cuigoare. Turnati o ceased de apa clocotita peste o lingura de frunze de salvie si 2 cuigoare, Lésati si se infuzeze 10 minute, strecurati lichidul gi clatiti-vA gura de 2 zi; dimineata si sear: Alimente recomandate: + Mere, banane, marar, afine, miere, yarza, ghimbir, iaurt, brean, salvi felina, mustar, zalir, ceapa — au efe antibacterian. * Ananes, antiinflama Dermatitele sau eczemele sunt reactit infla- matorii ale céror cauzo sunt alergice sau toxice, adiei sunt proxocate de contactul cu alergeni sau substanfe toxice. In faza acuti, toate zonele atinse ‘sunt rosii si inflamate. Pe parcurs se mai formeaza hiigicufe cu lichid care produc mancirime. Daci inflamatia persista, straturile superioare ale dermel ‘se ingroasi, pielea se deseuameaza si se crapi, pier- zandu-si elasticitatea, Jin cele ce urmeazis, vis oferim cateva refete im- potriva dermatitelor, eczemelor si a hatiturilor. Usturoi Este ideal pentru tratamentul ,infectiilor § inflamatiilor, el avand efect antibacterian si antiinflamator. ; b Puteti sA amestecati miere cu usturoi pisat 41 sA VA ungeti zonele atinse, sau sa infigurati un c&tel de usturoi tocat mérunt intr-un tifon si sé-1 fixati pe locul ce urmeazi a fi tratat. Un catel de usturoi zdrobit, introdus in pantofi, vindecd ciupercile, Frunze de varza Frunzele de varzA calde se folosese in trata- mentul dermatitelor, abceselor si mAncarimii. Introdueeti 1/4 de c&patana de varz’ in apa clo- cotita si lisati-o si fiarba 10 minute. Scoateti varza din apa, zdrobiti ugor 3 frunze cu sucitoral (cape aluat), punetile pe locul bolnay si fixat-le eu. un bandaj. Lasati-le s& actioneze 30 de minute. Alifie scandinava Este’o reteté veche, din popor, folosité in tratamentul mai multor boli de piele: amestocati miere, polen gi untura de peste in parti egale si aplicali alifia astfél obtinuts de cateva ori pe 71 ‘pe Zonele afectate, Zer Introducet{ o linguriti de hrean ras in 1/41.de zer. Lasati si’se patrunda ‘o jumatate de ori, dup& caré strecurati zerul gi tamponati-va eu el pielea bolnaya. © reteta din Evul Mediu Daca suferiti de dermatita, cojiti o paine de secara, bagati miezul in cuptor sd se incilzeasca gi puneti-l — aga, cald — pe porgianea de piele bolnava. i Ceapa impotriva bataturilor, aplicati - noapte de noapte, vreme de o saptam4nd — 0 bucaté de ceapa presirat cu sare pe batdtur’ gi legati-o cu.un pansament. Dupa cdteva zile, batatura se desprinde de piele gi cade de la sine.Refete de sanatate cu alimente nere, lei de peste, ghim- bir, usturoi, salvie, ceapA - au efect| leiul de peste se gaseste In pestele ras’ sardele, serumblé § somon, é bun in eazul neareat, eu poridilatats De cand paloarea tenului nu maj este considerati un semn de noblefe, ci dimpotrivi, idealului actual de frumusefe ii corespunde fata bine bronzati, urmirile neplicute ale expunerii intense la soare sunt din ce in ce mai des intalnite, Pielea se inrogeste de parc ak {1 opiriti gi se acoperii cu bubulife mici $i rosii, care produc méncirime. in cazurile usoare, iubitorii de soare se aleg doar cu spuzeli sau arsuri. Dar exista si situagii mai grave, cind cildura i se ured la cap sf isi fac aparitia primele semne ale inso- latiek: great, voi: si uneori chiar starea de incon- stienfi, Ar fi de preferat si nu ajungeti asa departe! Zer ‘Alergia la soare poate fi vindecata éu urmatoarea reteti: amestecati o lingura de hrean proaspat ras cu 1/41 de lapte, lésati sa se pStrund& 30. de minute si tamponati cu acest Ce Branza de vaci si zerul au un efect séicoritor in arsutile provacate de soare lichid zonelo afectate ale pielii. VA spalati abia dupa 1-2 ore. Branzi de vaci Unul din cele mai bune leacuri. tmpotriva arsurilor este bréinza de vaci rece. Intindeti-o pe pielea arsa, lsati-o si patrunda si repetati pro- cedura de mai multe ori. Rosii Rogiile reci calmeaza $i ele pielea iritata si durerite, Taiag 0 rosie felii si puneti feliile pe zonele afectate. Cand simtiti cA sau incdlzit, inlocuiti-le cu altele, reci Ofet de mere Cand simtiti c& ati stat prea mult la soare, apelati la binecunoscutele gosete eu atet. Ames- tecati otet de mere gi apa rece in proportie de 1 1a 2, inmuiati o perecke de gosete de bumbae in. solutia obtinuta, stoarceti-le bine gi incaltati-le. Deasupra, inciltati ino o pereche de sosete ys- cate, de 14nd, Improspatati gosetele (cu otet) din 16 in 15 minute, Este 0 afectiune provocatit de bacterin special de streptococt, si apare, frecvent, 0 dati cu ritceala. Se manifesta prin inflamarea amigdalelor, roseata in ‘git yi dureri ce radiazi de multe ori pani la urechi si Ginfi. Alte simptome: febra, frisoane si dureri ale metabrelor. Miere inghititi incet cate o linguritk de miere, de cateva ori de-a lungul unet zile, sau faceti gar- gara'cu 0 lingurith de miere si putin otet, diluate intr-un pahar cu apa calda. Otet de mere Ocompresa cu otet de mere potoleste durerile de gat: inmuiati un stergar de bucdt&ric iIntr-un sfert de litru de ofet de mere, stoarcetil bine gi infagurati-l in jurul gatului. Puneti deasupra uri fular de land si stati asa 30 de minute. Seminte de ridichi Semintele de ridichi contin uleiuri eterice bogate in sulf gi actioneazé .ca un antibiotic natural, Fierbeti o Fingurita de’ seminte si o line gurd de miere intr-o jumatate de cease’ de oet. Forma maxima | 9 |infecjile cailor respiratorii se vindeca cu miere Adaugati api pana ce taria ofetului devine | suportabila si faceti garzara. Zeama de lamdaie Cad va doare-n gat, Iuati in gurd cate putin’ zeama de lmSie (de mai multe ori pe zi). Ti- neti-o céiteva minute, apoi inghititi-o meet, Cataplasma cu ceapa ‘Taiati marunt 1-2 cepe gi dalliti-le in ulei de floarea soafelui pana’ ce s-au inmuiat: bine. Jnfisurati ceapa fierbinte (aga uleioasa) intr-un. prosop, lsati-o $A se raceascA putin gi aplicati cataplasma pe gat. Bagati-va imediat in pat si ti- neti-o pana dimineata. lute si sdrat Vindeciitorii mexicani trateaz& amigdalita cu ardei iute s&rat, mestecat bine si inghitit incet, In faza acuta a bolii, puteti s& sugel B in loc de bomboare, r ‘ Usturoi, ccapd, ghimbir, salvie si |mmiere ~ au efect antibacterian si anti | viral. in cazul arsurilor, zona respectivi a pielii Se inro- seste, se umifli si doare. Adeseori se formeazi bagici, din care eurge lichid. Dupi cAteva zile, acestea dis- par, pielea acoperindu-se de cojite, Miere ‘Mierea actioneaza repede, calmeazé durerile, impiedic& formarea hasicilor si grabeste vinde- carea. Luati ¢ linguriti de miere si ungeti-va cu ca portiunea arsi. Ropetati procedura de caiteva ori. Cartofi rasi Cartofii cruzi, dati pe rizStoarea mic i apli- cati pe portiunile arse, alina aproape instants. neu durerile si stimuleaz regenerarea celulelor. Lapte rece Inmuiati o bucata de panzA in lapte rece, stoarcoti-o, aplicati-o ca pe o compresi pe piclea arsé gi fixati-o cu leucoplast. Dupa o or com- presa trebuie schimbata. Morcovi Radefi mérunt doi morcovi, puneti-i pe pielea ars si legati deasupra un bandaj. Dupa 30 de minuto, puneti alti morcovi Compresd cu seminte de in Punet trei linguri de seminte de in ia 1/2 1de api rece gi lasati sA fiarba 10 minute, Strecurati, inmuiati an stergar de in — proaspat spalat — in acest decoct i aplicati-l pe zona ars. Repetati de cateva ori. Cand seal ‘nostra digestiv este. supraincircat cul maneare prea multi, grasi sav consumata in graba, acidul gastric din partea inferioara a eso- fagulni se ridic#, Senzatia pe care o resimfim in acest caz este denumita, foarte plastic, “arsurd la stomac”. Este mai usor de preyenit decat de vindecat. Mancafi incet, evitati mincirurile grase $1 repar- tizafi-vi mesele in mod egal pe parcursul unei zife. Boabe de ienupar Producerea acidului poate fi combatuta ¢u boabe de ienup&r. Rontaiti 10-15 boabe gi o lingurita de seminte de anason sau mustar. Cartofi cruzi Téiati un cartof in felii gi mestecati- incet si bine. Sucul de cartof este si el un leac cu efect rapid. Suc de morcovi Beti V4 1de suc de morcovi cat-se poate de repede dupa aparitia arsurilor. Bfectul acestnia este de-a dreptul uimitor.Retete de sanatate cu alimente Este 0 inflamare seuti sau croniei a articula- fiilor: Printre simptomele clasice se numira: intepe- nirea $i umflarea articulafiilor, dureri Ia miseare si wpisare, noduri la Incheieturi si deformarea car- filajelor de Ia maint. Cauzele acestei boli au rimas neelucidate pani-n zilele noastre. Se presupune citar | fi vorba de o dereglare a sistemulul inunitar (dato- "rata virusilor si bacteriilor), in sensul ca organismul nostru produce anticorpi care in final provoack inflamarea si dezintegrarea articulatilor. Un rol important in aparitia artritei - ‘menii de stiint sunt unanimi ~ il joacd alimentatia, $i ined ceva: numiirul femellor atinse de aceastit hoalis este dublu fafii de cel al barbatilor, cauza fiind de asemenea necunoscutit pana in prezent. Ghimbir De mii de ani, Ayurveda recomanda ghim- birul pentru alinarea durerilor articulare. Aceasti ridicina face adevarate minuni, efectul ci antiinflamator fiind uimitor. Luati de 3 ori pe 7i cate o lingurita de ghimbir (in stare pura) sau | turnati 1/4] de apa clocotitA peste o lingurita de ghimbir macinat si beti zilnic 3-4 cesoute din acest ceai, i Saculete cu tarate de grau Vindecd inflamatiile si calmeaz& durerile. Amestecati trei.linguri de t&rate cu putin otet de vin; lasati-le s& dea intr-un clocot si; dupa ce’ s-ad picit, umpleti cu ele un siculetdin panza de "in gi tineti-l pe lécul afectat. Otet de mere Turnati 6 lingurite de otet de mere intr-un adaugati 2 lingurite amestecati bine gi beti lichidul astfel obtinut in inghitituri mici, de 8°ori pe zi, la mesole principale: Cataplasma cu branzd de vaci Bate foarte eficace in cazul articulatiilor in- flamate: amestecaii 100 g de brénzé de vaci eu 2 Tingurite de sare, intindeti-o pe incheietura bol- si puneti deasupra un stergar. LAsati s& actioneze 80-40 de minute, dups-care vA clititi cu apa cald’ Fr = stopeani producerea amatorii gi calmeazh du wile pe care le contin an efect anti- ee ‘ “* Chill, cuigoare, usturoi, ceapa ~ | Deevitat: carnea, grsimile animale in |general, care sunt bogate in acizi grasi | saturati dgmatori pentru sandiate, | Jn rajoritatea cazurilor, cauza balonarilor (@atulenti) este slabirea si dereglarea digestiei. , Factorit declansatori sunt, de obicei, mAneatul pe fuga si cantitatile prea mari, mestecatul insuficient si alimentele greu de digerat, precum: fasolea uscati, mazirea, varza, conopida, gulille, pdinea proaspitit sou crudititile, Statul pe scaun reduce si el digestia pani aproape de zero. Urmarea, foarte neplicutii de altfel: chilul (hrana maran{iti) riméne prea mult in jntestin gi astfel se produc gazele, care fac o presiune puternica pentru a-si face loc sit iasi. Patrunjel verde ‘Un leae popular, extrem de eficace. Dupi fiecare masi, mestecati cAteva frunze de patrunjel verde, Ghimbir si usturoi Gereetari recente efectuate in India confirma medicina populara traditional, conform careia ghimbirul si usturoiul. “dezamorseazii” mancé- rurile care baloneaz. Atunei cand va supird gazele intestinale, mestecati o bucatica de ghimbir proaspat (daca vi se pare prea iute, incercati cu ghimbir uscat). Anason si chimen Persoanele predispuse la balondri ar trebui si-gi faci un obicei: sa mAndnce = dupa fiecare masa — cAteya seminte de anason gi de chimen: Acestea fac si dispar mirosul neplacut al gurii si stimuleazi digestia, De asemena, gustul bueatelor este mult mai pleut. daca adaugati anason sau chimen. | t t 1| ‘Alimente recomandate: + Anason, busuioc, chili, ghimbir, chimen, patrunjl, marar, menta, vinfectean’ tractul intestinal s combate producoroa gazclor, Formele care apar cel mai frevent sunt: dureri (episodice) insotite de baloniri, greats si hiperacidi- tate, deranjul de stomac si gastrita, ale chror simptome sunt arsurile si durerile in capul stoma- cului sau crampe, diaree, constipatie etc. Cauzele acestor afectiuni sunt: méncatul neregulat ‘sau in grabii, mancarea fierbinte, stressul si, de asemenea, consumaul exagerat de cafea, alcool $i tutun. Curd de banane Una sau dou& banane pe zi “imblAnzesc” stomacul rebel, neutralizand atidul gastric excedentar. in plus, bananele aw o actiune cal- manta asupra mucoasei stomacului. Usturoi Contrar pirerilor de pana acum, usturoiul linigtegte durerile de stomac, in special pe cele provocate de surplusul de suc gastric. Studiile efectuate arata cA usturoiul reduce in mod evi- dent producerea de acid gastric, intarind rezis- tenta mucoasei. Piure de cartofi Bste — ou siguranté — cel mai bun remediu in vindecarea deranjului de stomac, la fel ca si supa de cartofi, Cartofii eruzt sunt si ei reco- mandati pentru calmarea arsurilor si a cram- pelor. Suc de varza Cercetirile stiintifice confirma efectul curatiy al sucului de varz4 in combaterea inflamatiilor mucoasel. Faceti cure rogulate cu suc proaspit "de varai. Durata: minimum 2 saptaméni; doza: 2:8 pahare pe zi (bauta putin cate putin, inainte gh intre mese). Alimente recomandate: * Banane, conopid’, broceoli, smo- chine, ghimbir, cartofi, varza, sfecla rosie al negra, Neutralizeazd acidul gas- Aceasti inflamare acuti sau croniei a bronhiilor apare frecvent atunel end suntem ricifi si facem febri, dar ea poate fi provocats $i de fumat sau de respiratin (exclusiv) pe guri. Primele simptome: arsuri si dureri in piept, iritarea laringelui, tuse si 0 stare generali proasti. Schimbérile bruste de tem- peraturi $i migeSrile rapide produc adevirate accese de tuse. Cind boala incepe sis se vindece, in- tervine expectorarea flegmei, Cataplasma cu mustar Amostocati 2 linguri de fins de mustar eu apii, pana ce obtineti o past. Ungeti un strat de pasta pe un stergar de in si aplicati cataplasma. pe zona superioar a spatelui. Puncti deasupra un prosop umed, lisati mustarul sA actioneze pAnd ce pielea se fnrogeste si se-nfierbanta, du- pA care clatiti bine locul cu apa calda. Sirop de ceapa Se curata 5 cepe, se taie felii gi se pun intr-un castron cu 8 linguri de miere. Se lasi o zi gi 0 noapte — amestecdnd cAt se poate de des — se toarna siropul intr-o sticlA cu dop gi se bagi la frigider. Daca brongita este acuta, se ia cate o lingura de sirop, de trei ori pe zi. Sirop de hrean O. licoare de-a dreptul magica: scobiti o tulpind (mai groasi) de hrean si umpleti-o cu | zahir tos. Cand zahirul s-a topit, se formeazii o mas& siropoasa. Doza: cate o linguriti de sirop de cateva ori pe zi: Zeama de lémaie Stoareeti“o’ Limie, turnati pesté zeama 1 pabar cu apa calda indulcita cu zahair si beti lichidul astfel preparat pe parcursul-unei zile. |Retete de sanatate cu alimente ‘Paiati felii trei tulpini de praz, fierbeti-le in puting apa pana ce se inmoaie, dupa care pasa- tile ea maixerul (au trecetilé prin site), Adau- gati la piureu! de praz trét linguri de miere, amestecati bine si punetil pe foc s4 mai dea ca- {eva ‘clocate, pana ce lichidul se ingroasa. Tur- naticl intr-un reeipient de ceramic’ si luali 1-2 linguri atunci cand e nevoie. | tusea, * Ananas, mere, ulei de peste, ghimbir ‘| aw efect antiinflamator. =| Simptomele clasice ale cistitel sunt: nevola tot ‘mai stringent de 2 urina (desi camtitaten de rink este foarte redusi) si durerile la urinare, care devin din ce fn ce mai acute. Pe purcorsut bolti, usina se modified tulturan- du-se, ba uncori devenind chiar stnyerie Factorul care declangea7it aceasta boali— de care suferis in special femeile — este o ricealii Ia nivelul abdomenului inferior. Sistemul traunitar stibeste, ior bacteriile pitrund in vevick ~ prin uretri canalul urinar ~ provocind inflamarea acestet Uneori, cistita poate fi cauzatis si de actul Sexual, si anume atunci cand ~ o datis cu penisul ~ in vagin pi- trund $i agenti patogent, care apoi ajung in verica urinari. Cataplasma cu cartosi Th cagul cistitei este nevoie de caldura, calmarea durerilor ¥ destindere — adic exact aportul cataplasmei cu eartofi. Fierbeti 2 eartofi mari, sffirdmatii si faccti un piure pe care intindeti fierbinte pe un stergar de in. Impaturiti stergarul si aplicati cataplasma pe zona vericii. Poste ca mai puneti un-fular de lana. Cand cartofli s-ati rAcit, IndepSrtati cataplasma. le Mustar Incereati si compresa cu mustar. Are efect antibacterian si incSlzeste. Amestecati 4 linguri de fina de mustar éu V/2 T'de api fierbinte si itcectmisecantrnstnsranuetie comarca r inmuiati un prosop in lichidul — gros ~ astfel ob- tinut. Stoarceti prosopul, punctil pe vezivs $i 1k sati mustarul sa actio- neze 15 minute. Inde- partati compresa si epalati bine urmele de mustar. Taurt Dack va chinuie cistita, consumatj zil- nic un borean de iaurt. antibacterian, 2 Fructe de padure, fructe de padure $i jar feucte de padure Recomandate de secole ca antidot al cistitei, froctele de padure, indiferent de soi, au fost confirmate recent si de stiinta. Cele mai eficiente sunt totusi afinele si éoacizele proaspete, sub formade sivop sau — gi mai bine — in iaurt, pentru cA asa au un efect curativ dublu. ‘Ar fi bine s& le consumati si preventiv — 0 profilaxie cum nu se poate mai placuta. Aimee Fecomandate: * Fructe de padut aniele pi care: le contin. ‘mpiedica | be ae fioase s& se stabileasct pe membrana toate au actiune See Boe influenta evolutia hol, Simptomele tipice pentra constipatie sunt: balo- ndrile, greata, senzatia de plin, lipsa pottei de mancare si durerile de burti. Cavza este mai ales alimentatia incorecti: hrani prelucrata artificial, din conserve, lipsa alimentelor proaspete, deficitul de fibre ~ atat de necesare func- fillor intestinale ~ si prea multe dulciuri, O mare influentit asupra digestici o are, fireste, starea psihi- ci: supirarea, prestanile de tot felu) si stressul apa- ii nu numai asupra psihiculvi, ci i a intestinului { ee ee “2Retete de sdndatate cu alimente Fulgi de ova: Se recomanda un pah: Un remediu pe care se poate conta: opiriti T® inainte de culcar } _ trei linguri de falgi de ovaz cu o ceased de apa Seminte de in clocotité, acoperiti vasul si lasafj-1 si stea ag Din mogi-striimosi se gtie ci seminiele de in || | peste noapte. A doua zi dimineat’ mAncati fulgii, stimuleazé digestia, dar rezultatele apar doar | pe stomacul gol..Gustul lor este mult mai bun dupa cateva zile. Rabdare, deci! Luati 3 linguri daca ii amestecati cu putin 3. de seminte — pe parcursul unei zile — amestecate Lapte ow cidra cu iaurt, lapte sau suc de fructe. + a Varzd acra __. vin de mere) — Moarea (deme yaes este o adevarata. Este o retet foarte veche din Boemia: ames- minune pentru intestin, cdci fermentii pe care-i tecati 6 linguri de lapte, 2 linguri de cidru si 4 contine dl curdtA perfect: beti zilnic, dimineata §1 picdturi de giet si beti acest amestec (al carui seara, 3-4 guri de zeamA de varzi. gust nu este grozav) dimineata, pe stamacu?l gol. Varza acra este si ea de mare ajutor atunci — i i cand intestinul e leneg. Pastorul Kneipp spunea imochine $si.prune uscate "Poamele uscate stimuleaza activitatea intos- despre ea urmatoarele: “Varza acré este 0 ade- tinului: Inmuiati de cu seara'citeya smochine gi VaTatt mAturA pentru stomac si intestin, pentru cfiteva prune uscate tntr-o ceased ct apf rece, A °# 08 eurata sucurile rele si gazele”, sonoma | doua zi dimineata, pe stomacul gol, mancati | Alimen fructele fi bet apa in care au fost inmuiate, Serato de grau. a - oduse integrale, i Apa cu miere | © Smochine, curmale, prune uscate. Are un efect imediat si sigur: dimineata, pe | “Ananas, mere, portocale si alte stomacul gol, beti un pahar cu apd calda in care ifructe. - amestecati 0 linguriti de miere de albine. | * Legume (spanac), apa calda pe : Produse lactate a Taurtul, kefirul si zerul activeaza intestinul, — | i —Reftete de sanatate cu alimente cdnd simtim ca ne paraseste curajul, iar dispozitia sufleteascd este tot mai sumbrit, Suntem fir’ viag’, anu ne mai intereseaza nimic, n-avem energie si ne cuprinde disperares. Impotriva acestei stiri sufle- testi ~ specialistii if spun indispozitie — exist totugi cdteva remedii eficiente. Ele ne ajuti realmente si depasim aceasti “cidere” psihic Scortisoara Scortisoara remonteaza. Presdrati un yarf de eutit de scortisoara pisata pe bucstica de paine si apoi mancati-o. Mestecati bine si cu saliva multa, pentru ca scortigoara se asimileaza prin mucoasa bucala. Lemn dulce Puneti doua lingurite de radacina (macinata) de lemn dulce in:4/4’1 de apa, lasati-o s& fiarba putin, strecurati gi beti de cdtova ori pe zi cate-o inghitituré din aceasta licoare. Zeama de fenicul | Se zdrobese cdteva frunze de fenicul si cu zeama obtinutd se frectioneaz’ de 2-8 ori pe zi acid folic, + Si -sofran. + Poste gi fru seleniu. oN glee to, * Ardei iute - stimuleaz producerea ‘endorfinelor (hormonii ferieirii), * Alimente bogate in hidrati de carbon |— paine, fulgi de cereale, taietei, cartofi, * Boabe de cereale, legume verzi (spanac, varza), miere, mazire, linte, faso- He boabe, SR ee un efect. antidepre-| Scaunele zilnice repetate (apoase, de obicei) nu sunt, de fapt, o boalii, ci un simptom. Diareea acuta este provocata in general de consumul anor alimente incompatibile, de stress sau de o incéredtur’ emofionali mare, Inflamafiile intestinului subfire (enterite) sau gros pot duce - printre altele ~ la ins- talarea diareei cronice, cu scaune repetate, pe o du- rats mai lungi. Diareea infectioasi este conditionatis de existenta agentilor patogeni si fnsofiti— de regult =de crampe intestinale, vomi, febr’, far parfial side dureri de burti, Mere rase Din timpurile stravechi, merele rase sunt considerate medicamentul nr. 1 in combaterea diareei (mai ales la copii). Radeti un mar cu coajii cu tot si fnainte de 2-1 consuma lasati-l si stea pani ce ~ in contact cu aerul — igi schimba culoarea. Pectina din mere dezintoxicé intes- tinul. Ea se gaseste $i in alte fructe si legume, cum ar fi: gutuile, e&pgunile, zmeura si morcovii. Supa de cereale Turnati 2 cesti de apa peste o ceagca cu fulgi de orez (sau alte cereale) gata fierti, adiugati 1/2 de lingurit& de sare gi puneti-i sA mai dea cateva clocote. Consumati-i chiar de la primele semne ale bolii § continuaii cu cateva linguri pe ai, pana ce scaunul se normalizeazé. In general, cerealele - datorit& continutului lor bogat in fibre — sunt remediul ideal pentru. vindecarea bolilor stomacale si intestinale. Boabe de ienupar Un leac simplu si foarte eficace: mestecati si apoi inghititi intre 6-10 boabe de ienupir pe zi, Daca nu suportati gustul, turnati o ceagca de apa peste 0 lingurita de boabe, fierbeti-le 5 minute, Jasati-le s& se patrunda (10 minute), dupa care strecurati zeama si beti-o, inghititura cu inghiti- turd. seen cu continutul or bogat in fibre, Vindecd bolle stomacale sf intestinaleRetete de sanatate cu alimente Terci de afine uscate Puneti intr-un vas 3 linguri cu varf de afine useate ¢i2 linguri de zahar, turnati deasupra W/4 1 de vin fosu gi lasati-ie st fiarba circa 10 minu- te, pana ce se fac ca un terci mai gros. Doza zilnica: 1 lingurd de terci, Zeamad de orez Puneti sa farba 1 linguré de orez cu 1 | de api. Dupa 3 ore de fiert la foc mic, strecurati zeama, adaugati putin miere gi cAteva picaturi de sue de limaie si beti-o, putin cate putin, pe parcursul unei zile. Faina de grau __ Amestecati fina (putin cate putin) cu un pahar de apa fiartd gi rAcita, pana ce obtineti 0 past vascoasi. Din pasta aceasta, consumati | ailnic cateva linguri. ; [alinente recomandate: ||. * Banane, afine, miere, ianrt, coacdzc, ghimbir, usturoi, nucsoara, ore, salvie, | lcimbra si scortigoara. Regularizeaza febra stomacalé. e * Supe de cereale, Normalizeazé scat ‘nul. é * Si Se evite: alimente care contin za- hr, sucurile de fructe, alcoolul, cafeau: produsele integrale, laptele, fructele Tegumele crude, Daretilede-diat! no sunt o bool, ci um indicia weplient c® ceva mu e-n roguti cu aparatul de mas- ticafie. Poate sii fie un dinte cu abces, o infectie lao riidicinis sau pozitia defectuoasi a maxilaralui si dintilor. Remediile pe care vi le oferim in cele ce urmeaza nu vi scutese de mersul la dentist, ec ele servese doar Ia calmarea temporaria durerii. Usturoi Curitati de coajé un citel de usturoi, zdro- biti gi frecati-va cu el gingia din zona dintelui bolnav. Dac& durerea este mare, lasati usturoiul cirea 0 ora pe dintele care doare. Patrunjel Are efect calmant gi relaxant. Zdrobiti catewa frunze proaspete de patrunjel si lipitile de eee, in zona dintelui bolnay, Fs [orm marine Pairunjelul ajuta =} impotiva aleroior ae ain Cuisoare ‘Tinetéo euizoard pe dintele care doare gi dupa cateva minute, zdrobiti-o intre dinti. Compresd cu seminte de in Luati un siculet de tilbn gi umpleti-t pe jumatate cu seminte. Inmuiati-l 15 minute in ‘8d se scurgl gi si se rlicens- cA putin gi aplicati-l pe locul dureros, dup& ce Lati infagurat intrun prosop. Astfel, efectul calmant dureazi mai mult. Reumatismul éste 0 boat inflamatorie, dege- nerativis si dureroasé, ce afecteazd mai ales articu- Jafiile. Simptomele caracteristice sunt: infepenires articulatiilor (dimineata), ureci la miscare sau apiisare, inflamarea articulatiitor, noduri dureroase 1a incheieturi, deformarea cartilajelor de la maint si deformarea spatelui. Reumatismul spare - in gen ‘ral ~ din cauza suprasolicitirii articulati#or, & po: (tinutei) gresite, a unor fanctii metabotice insufi- ciente sau a imbittranirii premature a articulatitlor.Retete de sandatate cu alimente i Cataplasme cu miere Incilziti (pe aburi) 1-2 linguri de miere, un- Keti zona dureroasd inainte de culcare i puneti deasupra un stergar de in. Cataplasme cu branza de vaci Amestecati 100 g de branza de vaci cu 2 lin- gurite de sare de bucatarie, intindeti-o pe arti- culatia dureroasé, si Jegati pe deasupra un prosop sau o panza. Sarea extrage Tichidul din articulatie, astfel cd umflatura se retrage. Dup& _ 30-40 de minute, spalati locul cu apa calda. Procedura se repet& de cateva ori pe zi. “Plasture” cu mustar Daca boala s-a acutizat, aplicati cu incredere un “plasture” cu mustar, al cérui efect este imediat. Procedati in felul urmitor: amestecati 3 linguri de boabe de mustar (macinate sau zdrobite) cu api rece, pana ce rezilté un piure mai’gros, Ungeii un tifon mai gros cu un strat de piure, lisati si stea cAteva minute pentru ca uleiurile eterice, sé-nceapa s& lucreze gi aplicati-] pe lociil dureros. Tineti asa pani cand simtiti c& vi arde, apoi clatiti locul cu apa calda. Masaje cu ulei de usturoi Puneti 3 catei de usturoi (curiitati de coaja) intr-o sticlutd, turnati deasupra 8 linguri de ulei de misline presat la rece si 1A si se macereze cateva sAptimani. Masati apoi locul dureros cu wleiul de usturoi astfel obtinut, de cateva ori pe parcursul unei zile. “Alimente vecomandate: * Ghimbir — stopeaza produ prostaglandinelor, are efect calmant. + Regim vegetarian, + Ananas, mere, peste gras (somon sau | ton), Sunt antiinflamatorii, * Cuigoare, ardei iute, usturoi, roz- marin, mustar, ceapa. Alina durerile si au efect antiinflamator. Si se evite: carnes |saturati cizii_grasi| Apar, in general, din cauza curentulai si a yan- tului rece, dar pot fi provocate si de otit. Usturoi Taiati un edfel de usturoiin lamele fine, ‘infagurati-le cu o bucata de vata (ca un dop) gi rroduceti vata in urechea bolnava. Culcati-va ‘pe pat si acoperiti urechea cu un gal gros de lana. Alternativ, puteti s8 vA picurati in uroche ulei de usturoi, pe care- preparati dup cum urmeaz: zdrobiti 3 edtei de usturoi si amestecati-i cu: 3° linguri de ulei de masline, Puneti amestecul astfel obtimut intr-o sticla si lésali-o sA.stea 0 sGptiman& la temperatura camerei. Pe urma strecurati uleiul printr-o sit deasa. Reteta bunicii Pentru alinarea durerilor de urechi, bunicile noastre foloseau zeama de praz, amestecata cu ofet sau cu lapte in parti egale, pe care o picurau apoi in ureche, Cataplasma cu ceapa Ceapa, bogata in uleiuri eterice, este un “leac atoatevindecator”, care calmeaza si durerile de urechi. Tocati marunt o ceap&, punetj-o intr-o batista gi legati batista ca un sAculet. Culcati-va pe-o parte si {neti sAculetul cu ceapa pe urechea bolnava, jute, cuigoare, ghimbir, ustu- Organismul nostru este capabil si suporte oboseala fizici si psihiei chiar pe o durati mai lungi de timp, dar pentru ca performantele sale sa fie repede restabilite, iar noi si ne simtim din now in forma, trebuie sa-i acordim — din cand in cand — cate un riigaz. Insomnia si stressul, fra faze de refacere, pot deveni critice pentru siinitatea noastrisRetete de sanatate cu alimente Polen si miere Seiamestecd polenul gi mierea th parti egale } si se iau cite 2 lingurite pe,zi, vreme de dona ! saptamani. In felul acesta, energia dv. s6iNa / reface garantat si foarte repede. | Mierea este plina de energie. ‘Remedial ideal pentru o forma maxima © combinatie rh egal: zerul vi oferd toate substantele vitalo existente in lapte, far mierea va reda energia consumata. Daca va simtiti obo- siti sau sunteti foarte solicitati fizi¢ sau psibic, beti in fiecare zi un pahar de zer jin care amestecati doug lingurite de miere. Vin de rozmarin Puneti sase ramurele de rozmarin proaspat intr-o sticla cu'vin alb, astupati sticla gi isati-o sa stea aga patru zile, Beti cate putin vin de cate ori simtiti nevoia, Este un intaritor care stimu- albumine gi ea laptele degre: stimuleazd acti- ‘ace in grasim) C82 | Sat gi iaurtul slab, To ‘vitatea creierul, i Gana Cénd ayem febri, temperatura corpului creste peste valoarea normals, atingind 37-39°C gi chiar mai mult. Simptomele tipice sunt: frisoane, obraji inrositi si ochi sticlosi. Cataplasme cu branza de vaci in medicina populara, branza°de vaci este considerati un adevarat antibiotic. Ba are un efect curativ exceptional in toate bolile infla- matorii gi in starile febrile. Puneti pe o panzi un strat de branza de vaci, impituriti-o si aplicati-o pe gamba (cel mai bine ~ cate o eataplasma pe fiecare picior). Otet Remedi vechi, cu traditie indelungata, spala- turile cu.apA cu otet pe tot corpul, ca si traditio- nalele comprese cu ote (aplicate pe gambe) sunt foarte folosite gi astizi. Ble provoacd seiderea temperaturii gi elimi Sosete cu ceapa a transpiratia, Taiati marunt 3-4 cope mijlocii, bigati-le in niste gosete de lana gi incalfati-vé cu ele. Dea- supra, mai puneti o pereche — tot de land — gi dormiti cu ele pan& dimineata. Picioarele raman. calde gi, fiind dou perechi de ciorapi, mirosul de ‘coapa nu selva simb. | Zeama de zmeura Zeama de zmeuri (stoars& proaspit sau sirop) este si ea un lea eficient pentra comba- terea febrei, ‘Atengie! Febra este o reactie a organismului si nu trebuie s-o “reprimati” cu orice pret. Doar atunei cind ereste vertiginos gi nu cedeazi in cdteva zile, este bine s& folositi mijloacele cele mai eficiente pentru ao combate. * Guta este 0 boalit de metabolism: organistaul produce prea mult actd uric, care se depune in arti- calafii sub formi de eristale. Boala se manifesta prin Jarosirea, inflamarea gi incélzirea articulasiilor, Uneori, se formeazii noduri in articulatii si in pavitional urechii.Retete de sanatate cu alimente Un Jeac simplu si eficient: masarea zonei bol- nave cu ceap’ cruda. Concomitent, se mai ri manda un siculet din panza de in umplut cu fel de ceapa proaspat tdiate, aplicat pe locul dure- ros, Durerile se calmeazi imediat. Frunze de varza Introduceti 1/4 de cpatand de varzi in apa clocotita si lisati-o si fiarba 10 minute. Scoateti varza din ap§, zdrobiti ugor cAteva frunze cu sucitorul (exact ca pe un aluat), aplicati-le pe incheietura, fixati-le éu un bandaj si lasati-le si actioneze 30 de minute. Suc de urzici Uraicile contin multe vitamine, enzime, sub- stante minerale, sub- stanfe amare si tanin. Sucul de urzici (se store in mixer) curétA san- gele si este un remediu excelent in combaterea gutel, Luati de trei ori pe vi ete o lingurita de sue de urzici, subtiat cu putin’ apa. Medicina popular’ recomanda salata de varzi crud si sucul de varzd: Bolnavii de gut’ ar trebui, de asemenea, s4 consume cAt mai des cu ‘putinta hrean proaspat. Suffatit nasului sau strinutatul puternic, leziu- nile mucoasei ca si ranirea produsi de cizituri sau loviri pot conduce la hemoragie Dac aceasta nu inceteaza in 20 de minute sau, dimpotriva, devine mai puternici, trebuie chemat imediat medicul. Acelasi lucru este valabil si pentru hemoragiile nazale produse de lovituri Ia cap sau la ceafa. Suc proaspat de lamaie Curdtati nara care sAngereazd cu apa rece, dupa care introduceti un jet de suc proaspat de lamaie. Apa sara Un alt remediu este clitirea nasului cu ap& sdrata (0 linguritf de sare la 1/2 pahar cu api Din picate, pericolul pe care-I reprezinti aceastit boala este adeseori bagatelizat, pentru ca efectele ei nu sunt evidente chiar de Ix inceput. Abia dup cdtiva ani igi fac aparifia tulburarile grave side lunga durati: modifica ale arterelor si venelor ce pot avea urmiri nefaste ~ arterioscleroza, infarctul miocardic $i insuficienta renal, La baza hipertensiunii arteriale se aff mai multi factori, dar cei mai importanti sunt greutatea excesiva, fumatul, alimentafia prea bogati in sare si calorii si lipsa cronica de miscare, i Usturoi Vechile cunostinte despre rolul ysturoiului in stabilizarea tensiunii arteriale si reducerea acesteia a fost confirmat stiintific in ultimii ani. Dar-pentru ca tensiunea si seada efectiv pe o durata mai lunga, trebuie consumati zilnic intre 1210 cei de usturoi. Goi care ezitd s& 0 fack, avand in vedere mirosul puternic al acestuia, pot sA inghita usturoiul nemestecat. Vin pentru inima Este o reteté Veche, cunoscuta de bunicile noastre gi se prepara in felul urmiitor: luati doi pumni de catina alba, zdrobiti-o, puneti-o intr-un_ borean si turnati deasupra vin dulce (Porto sau Madeira), aga incdt s& acopere boabele. Lasati borcanul (inchis) 10 zile la loc msorit, dupa care strecurati vinul si beti ete un paharel inainte de masa de pranz si seara, la culcare. Curd cu zer Cure = regulate — cu zer se recomand’ in cazul unor valori ridicate de tonsiune, eéci zerul reduce cantitatea de grésimi din sAnge gi niyelul colesterolului. Bfectul a fost confirmat stiintifie de diferite sindil clinice. eee* Grapefimit, tarate de ovaz, mazare, Hasole nscata, usturoi, telina siceapa. | © Ulei de miisline presat le rece, | © Pesto gras (somon, scrumbie, sarde- Ue, ton) de 2-8 ori pe saptamana, |. * Fructe si legume — de preferinta cru- Toate slimentele bogate in ealciu,) potasiu ¢i-vitamina C. ‘De evitat: exeesul de aleool si sarea in cantitati pres mari. Simptomele: guturai puternic, dureri de cap, dureri de urechi si febri. Este 0 boali provocata fie de raceala, fie de o grip’ nevindecata complet. in aparifia ei, un rol important i are starea psihica. Grids) efiofile gf ies) pol dace la tnflatnares cavk. tifilor nazale. Ceai cu mirodenii Preparati o infuzie din: 1: linguriti de cui- goare, 1 linguri{é de anason, 1 lingurita de lemn dulce si V/2 lingurité de ghimbir (toate pisate), peste care turnati 1/4 1 de apa fierbinte. Lasati si stea 5 minute gi beti cAte o cegcuti, de cAteva oriipe parcursul zilei. Goalul de plante este un remedia th multe afection! = Forma maxima | | Cataplasm3 cu hrean $i branza de vaci Branza de vaci proaspiti si hreanul au efect curatiy, antiinflamator. Intindeti pe uni stergar de in branza de vaci amestecata cu 1 linguré de hrean proaspat ras (un strat gros de un deget) si aplicati cataplasma 10-15 minute pe frunte sau pe zona sinusului maxilar. Fagure de miere Mestecatio bucatict de fagure (cca 2.em) timp de 15-20 de minute, dupa care o scuipati Repetati de 6 ori pe zi, la intervale de o ora. Apoi, Tuati zilnic cate-o lingurita de miere dupa mesele principale. Lasati-o s& se topeascd in guri, inainte de-a 0 inghiti. Tratamentul se efoctueaza o séptamand, * Broccoli, ae ture, dovleac, nuci, + Ananas, mere, pest ae ‘ghiml ceapa - = sunt antiinflamatorii, Evita Tulburitrile de somn sunt foarte complexe si au cauze multiple: unii nu se pot odihni, desi sunt obositi — nu-i Iasi evenimentele de peste zi; alii se trezese dup céiteva ore de somn gi nu mai pot sa adoarmi. In majoritatéa cazurilor, insomnia este _ provocati de o ein prea copioasi si tarzie, de prea multi cafea si prea mult ceai negra, de lipsa de migcare si aer liber si, fireste, de stress, griji si probleme in viata particulara si profesional, Ceapa cu lapte Somn adane garantat: mAneati inainte de | culcare 1-2 cepe fierte in putin lapte. Migdale cu lapte Sunt col putin Ia fel de bune ca laptele cu miere. Macinati (in ragnita de cafea) 20 g de migdale dulci, amestecati-le cu un pahar, de lapte caldut gi beti cate o inghititura seara, inainte de culeare.