*U PROGRAM SPORTIV CU CLASELE I-XI! LITATEA CLINCENI, JUD. ILFOV faaten. Prof. Dr. STEFANESCU ILEANA ~ NARCISA(1) ANALIZA PROIECTULUI DE DEZVOLTARE INSTITUTIONALA EXISTENT IN UNITATEA DE INVATAMANT Din punct de vedere teoretic, managementul strategic si managementul operational al unei institutii de fnvatamant preuniversitar proiecteazi activititi complexe, prin care se stabilesc obiective, activitati sau actiuni, termene, responsabilitati, modalitati de monitorizare, control si evaluare, avand ca scop orientarea si reglementarea activitiilor la_nivelul organizatiei in conformitate cu legislagia scolar si cea generala. Calitatea managementului consti in aplicarea sistemelor si procedurilor de asigurare a calitajii. Asigurarea calitafii cuprinde toate actiunile planificate si sistematic realizate care asigura increderea c& un anumit produs sau serviciu va satisface cerintele de calitate. Pentru a dobandi o cat mai bund imagine asupra dezvoltarii Liceului cu Program Sportiv Clinceni am consultat urmiitoarele documente prezentate de citre scoali, la solicitarea mea: * Proiectul de Dezvoltare Institutionala 2016 ~ 2021; * Plan operational 2016 - 2017; + Planul de activitati al Comisiei de Evaluare si Asigurare a Calitayii anul scolar 2016 - 2017; * Schema de incadrare; © Bugetul aprobat; ‘© Rapoartele de analiza anuale si semestriale 1. Avand in vedere c& unitatea de fnvi}imant ar fi trebuit si fie supus’ procedurii de acreditare, intocmirea documentelor proiective ar trebui si se integreze cerinfelor ARA.CLP. 2. Pornind de la premisa ci evaluarea si asigurarea calittii im invatimantul preuniversitar presupune atingerea standardelor de referinta (de calitate) si a indicatorilor de performanté, consider ci realizarea documentelor de proiectare manageriala trebuie s& ib’ la baz’ prevederile legale in vigoare (prevederi care NU SE REGASESC in PDI-ul existent, mai cu seama c& este proiectat pentru perioada 2016-2021 (21) si ci actuala conducere sustine ci a depus documentele in vederea acreditarii: % 0.U.G. Nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calitatii educatiei, aprobat cu completari i modificari prin Legea Nr. 87/13.04.2006, cu modificarile ulterioare; % HG. nr, 1534/25 noiembrie 2008 privind aprobarea standardelor de referinté si a indicatorilor de performansa pentru evaluarea si asigurarea calit’tii in tavatmantul preuniversitar; vs HG, Nr, 21/18.01.2007 pentru aprobarea Standardelor de autorizare $i functionare provizorie a unitijilor de invatmant, precum si a Standardelor de acreditare si evaluare periodica a unitatilor de invatamant preuniversitar;(2) vs HG. Nr, 22/25.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare institutional in vederea autorizirii, acreditarii si evaluirii periodice a organizatillor furnizoare de educatie; % Comunicatul ARACIP nr. 181 din 31 tanuarie 2012, prin care este publicata Lista documentelor solicitate de ARACIP unititilor de inva}amant preuniversitar, precum si cadrul juridic din Romania care stipuleazi obligafia fntocmirii acestor documente la nivelul fiecdrei scoli. 3. Din Proiectul de Dezvoltare Institutional existent (2016-2021!!!) se constatd o foarte slab& preocupare pentru proiectarea unor activititi in concordanti cu standardele de referinti, astfel c& domeniile functionale prevazute in legislatia privind evaluarea institutionala si asigurarea calitatii nu se regisesc nicdieri. 4, Planul de dezvoltare institusionala prezentat pare o copie/preluare a celor anterioare, ‘intrucat data ,dezbaterii” in sedinta Consiliului Profesoral si aprobarii in Consiliul de Administrafie nu sunt reale, fac parte din anul scolar precedent. 5. Argumentul prezentat este formal si irelevant, fard legatura cu Liceul Sportiv Clinceni ori cu specificul sau profilul acestuia, 6. Este prezentaté o ,bazi conceptual” in care sunt utilizate expresii si termeni cu caracter ambiguu, fara o insemnatate logica. Pare cd nu se cunoaste rolul acestui document. 7. Analiza activitafii desfésurate (semestrial sau anual) este doar un raport descriptiv, de enumerare a aspectelor pozitive si negative, iri si se identifice cauzele esecurilor sau disfunctiilor, fara s& se stabileascd masurile reglatoare, termene si responsabilitati clare. 8. Obiectivele descrise nu sunt centrate pe masuri care si regleze asigurarea calitatii educatiei in unitate si nici nu sunt dovedite fn evaluairile periodice. 9. Exist’ 0 multitudine de confuzii in utilizarea unor termeni, concepte, expres orientari. 10. Contextul care sti la baza proiectarii PDI existent nu este fundamentat pe tendintele politicilor educationale si preocuparilor pentru invitimant abordate la nivel european, national, judetean si local. Deci, nu reiese preocuparea pentru cunoasterea realititilor si tendinfelor din sistem si pentru integrarea demersului de proiectare a dezvolt&rii scolii in contextul actual. Cu alte cuvinte, diagnoza este, realizata formal si nu-si demonstreazi rolul in proiectarea realitti.13] 11. PDI existent nu surprinde in niciun fel realitatea Liceului cu Program Sportiv cu clasele I-XII Clinceni si nu se centreazi pe procesele de implementare si pe mecanismele concrete de asigurare a calititi la nivelul scolii ial clasei de elevi. 12. Analiza PEST(ELA): Contextul politic (factorul politic) ~ foarte slab reprezentat si, cu toate cd se recunoaste cA administratia locala se situeaza pe o pozitie de sprijin acordat scolii, pozitie favorabila, deschisa spre comunicare si participare, nu se recunoaste (sau nu se constientizeaz’) c& aceasta pozitie pozitiva, la nivelul managementului scolii, nu a fost valorificata la maxim pana {n prezent si nici nu se face vreo referire la INTENTIA valorificarii concrete pe viitor. Contextul social - se pozitioneaza la nivel declarativ, scriptic, formal. Se aminteste ceva despre familiile ,cu un nivel material scizut”, cirora ,comunitatea locala” (probabil ideea a fost de AUTORITATE LOCALA) le ofera asistenta sociala, deci se scoate in evidenta preocuparea Consiliului Local si a Primariei - ins nu se pomeneste NIMIC de actiuni ori masuri la nivel de management al $COLII, care sa vind in sprijinul elevilor care provin din aceste familii si care au o situafie slaba la invafatura, Elevii beneficiaza, practic, in general, de actiunile realizate in urma politicilor si practicilor la nivel nagional, si nu reise clar cd la nivelul managementului scolii ar exista astfel de preocupari. Contextul economic - nu se face referire deloc la rolul $COLII in acest context, spre exemplu la actiunile in parteneriat cu scoala care ar putea avea impact in educarea si dezvoltarea copiilor/elevilor, la rolul diverselor institusii in viafa scolii si cum ar putea fi valorificat acesta etc. Eactorul tehnologic - se face referire la dotarile exitente in scoala, tot prin grija altor factori responsabili, dar nu se demonstreaz ca se aplicd recomandarea Ministerului Educatiei ca procesul de predare-invatare asistata de calculator s se dezvolte prin actiuni programate lanivel instituyional. Pe scurt, desi dotari exist ~ nu la adevarata necesitate - nu se vorbeste deloc despre acest aspect ca prioritate in managementul unitafii. Factorul ecologic - de asemenea abordat formal $i ineficient. Nu se regisesc nicdieri aspecte privind rolul scolil in acest context. Nu se abordeaz nimic raportat la contextul legislativ privind asigurarea calitatii educatiei, 13. PDI existent nu cuprinde o analiza a calitatit procesului educational oferit de scoal’, iar analiza SWOT este superficiala si nu se reflect Ain actiunile proiectate ulterior (este ineficient). 14. Misiunea formulat nu reflecti ,filosofia” scolii, nu deriva din nevoile de educatie reale si nici din viziunea comuna a diferitelor grupuri de interes (copii, parinti, cadre didactice, reprezentanti ai comunitatii locale etc). Nu este formulat tipul de rezultate si nivelul de performante asteptate prin aplicarea proiectului, nici rezultate considerate de valoare, Altfel spus, viziunea si misiunea definite in PDI existent sunt formulate gresit si nu(4) reflect preocuparea pentru sintetizarea intenfiei de dezvoltare instituyionala si pentru asigurarea calitatii in mediul scolar. 15. Scopurile/tintele nu reflect motivele si argumentele pentru atingerea lor. Au un caracter general valabil, sunt preluate ad-literam din documente elaborate anterior ori din altele publice, au caracter formal si nu vizeaza dezvoltarea organizatiei din punct de vedere al calit3tii procesului de educatie oferit de unitatea de invayamant. 16. Nu sunt definite optiuni strategice care si vizeze identificarea cailor de actiune si etapizarea aciunilor de implementare a PDI, respectiv prin categoriile mari de resurse necesare atingerii scopurilor, prin stabilirea termenelor si a etapelor esenfiale, a resurselor necesare diferitelor programe scolare, extrascolare, concursuri, olimpiade s.a. 17. Modalitatile de monitorizare si evaluare lipsesc cu desavarsire, Comisia de Evaluare si Asigurarea Calit&pii (CEAC) nu poate s intervind in niciun fel, motiv pentru care nu este nit amintita, Concluzie: Proiectul de Dezvoltare Institutional’ pus la dispozitie nu reflect’ preocuparea pentru acreditarea institutiei - si asa termenul de acreditare este depisit, iar informatiile privind situatia acreditarii (NEacreditarii) in termenul legal nu sunt puse la dispozitia personalului unitatii, nu se cunoaste situafia real si motivul pentru care nu s-a procedat inca la evaluarea externa a ARACIP - din document lipseste preocuparea pentru o constructie institusionala realé, ci este realizat doar formal, pentru a exista ca act. Luind in considerare aspectele expuse pe scurt in analiza efectuata de mine, consider ci actualul Project de Dezvoltare Institutional este total ineficient si neoperational, motiv pentru care se impune realizarea unui document nou, pe care fl anexez. La baza proiectarii Proiectului de Dezvoltare Institutional’ propus de mine st& principiul deschiderii spre viitor: are un caracter flexibil, in sensul cA se poate interveni oricand la nivelul echipei de lucru care se va constitui ulterior, pentru imbunatajirea, completarea, modificarea, adaptarea, in functie de dinamica proceselor educationale, de creativitatea si contribufiile inovative ce ar putea surveni din partea personalului cu initiativa al unititii de invasmant, Fac precizarea c& datele cantitative privind prezentarea informatiilor sintetice cuprinse in PDI existent (istoric, elevi, baza material’, incadrarea cu personal, rezultate la evaluarile nationale etc,), find date oficiale, mi le insusesc si voi tine seama de acestea in proiectarea noului PDI. Prof. Dr. $tefainescu Ileana - NarcisaCU PROGRAM SPORTIV CU CLASELE I-; ITATEA CLINCENI, JUD. ILFOV HECT DE DEZVOLTARE NSTITUTIONALAGD0N0GE NANTON FORO TONAOHIDONTRNH OHNO GNRENG DED CCC CCU CLC CUPRINS 4 5 5 5 5 5 5 5 INTRODUCERE / 1 Capitolul | - DOCUMENTE STRATEGICE $I POLITICI EDUCATIONALE 1. Context european in domeniul educatiei - documente de referint’, obiective strategice europene / 6 2. Context national in domeniul educatiei - elemente definitorii ale prioritatilor si politicilor educationale / 9 3. Context general la nivel judefean si local / 18 Capitolul al II-lea ~ PROIECTIE MANAGERIALA PE DIRECTIILE PRINCIPALE DE DEZVOLTARE ALE LICEULUI CU PROGRAM SPORTIV CU CLASELE I-XII CLINCENI FUNDAMENTARE DE PROJECT / 23 Analiza PEST(ELA) a. Contextul politic / 24 Contextul economic / 26 Contextul social /27 |. Contextul tehnologic/ 27 ». Contextul ecologic / 27 Contextul legislativ / 28 ;. Contextul administrativ / 32 emeaogs VIZIUNEA PRIVIND MISIUNEA $I DEZVOLTAREA $COLII PE TERMEN MEDIU $I LUNG Viziunea/ 38 Viziunea privind oferta curriculara / 39 Viziunea privind comunicarea interna si imaginea unitagii scolare / 41 Misiunea Liceului cu Profil Sportiv Clinceni / 43 Cultura si valorile (..) / 45 Principii si politici educationale (...) / 48 Directit prioritare de dezvoltare a Liceului cu Program Sportiv cu cls. I-XII Clinceni / 51 Directii de actiune pentru dezvoltarea Liceului cu Program Sportiv cu els. L-XII Clinceni / 52 Prioritati in stabilirea actiunilor pentru dezvoltarea Liceului cu Program Sportiv cu els, I-XII Clinceni / 53 soneaoengg CLL)boponooonngg S000 TOU ROTO DANOO NONE DORR D EDSON DOG ONDS PROIECTII STRATEGICE PRIVIND ASIGURAREA CALITATI SERVICHLOR EDUCATIONALE OFERITE DE SCOALA PE DOMENII DE ACTIVITATE Proiecfii strategice privind asigurarea calitatii serviciilor educationale oferite, pe domenii de activitate a. Educatia / 53 Resursele umane / 54 Cooperarea si colaborarea interinstitutionala / 55 Managementul calitatii / 56 Resurse financiare si baza materiala / 57 enos TINTE STRATEGICE pentru perioada 2016 - 2020 / 58 OPTIUNI STRATEGICE / 59 ANALIZA AVANTAJELOR OPTIUNII / 59 PRIORITATI PE TERMEN SCURT (raportate la Standardele de referinta si indicatorii de performanta pentru evaluarea si asigurarea calitatii fn fnvafamantul preuniversitar) - PRIMUL AN DE APLICARE A P.D.I. a. Domeniul ,CAPACITATE INSTITUTIONALA” / 61 b. Domeniul ,EFICACITATE EDUCATIONALA" / 62 . Domeniul ,MANAGEMENTUL CALITATIN" / 64 PRIORITATI PE TERMEN MEDIU - AL DOILEA AN DE APLICARE A P.D.I. / 68 PRIORITATI PE TERMEN LUNG / 69 EVALUARE SI CONTROL (principalii indicatori) / 69 REZULTATE ASTEPTATE $I IMPACT / 71 FINALITATI $I CONDITH PENTRU IMPLEMENTAREA CU SUCCES A PREZENTULUI PLAN / 72 RESURSE BIBLIOGRAFICE / 73 Anexa 1- Etapele de realizare a P.D.l. si a principalelor categorii de resurse utilizate pentru realizarea proiectului 2016 - 2020 Anexa 2 PLAN OPERATIONAL ANUAL de implementare a PDI - ANUL $COLAR 2016-2017Project de Dezvoltare Institutional iM. a Liceului cu Program Sportiv cu cls. 1-XI Clincent, Jud. Wfov 1910 INTRODUCERE Institutia de educatie constituie un furnizor de dezvoltare si cultura pentru intreaga comunitate. Ea trebuie si rispunda in mod continu provocirilor societiii romanesti, dar si exigentelor impuse de comunitatea Zrilor europene, comunitate din care face parte si Romania. Calitatea, echitatea si eficienta sunt cei trei piloni ai reformelor educationale din ultimele decenii din Europa si din lume, care trebuie avute in vedere la construirea sistemelor nationale de management si de asigurare a calitafii, inclusiv a celui din Romania. Alinierea Romaniei cu celelalte state europene este necesara nu numai din punct de vedere educational, ci si pentru ca initiativele romanesti din acest domeniu sa fie consonante, din punct de vedere teoretic si metodologic, cu cea ce se intampla acum la nivel mondial. 0 ramanere fn urma in privinta conceptiei sistemelor de management si de asigurare a calitati, a valorilor subsumate si a metodologiilor aferente ar face extrem de grea nu numai alinierea la sistemele de educatie performante recunoscute in unele state europene, dar chiar si intelegerea reciproca. in acest context, managementul invatimantului preuniversitar a dobandit o importanfa tot mai mare, atat in RomAnia, cat si in societatea europeani si astfel, rolul ‘managementului scolar a devenit o tema important de dezbatere la toate nivelurile. Domeniu prioritar al viefii sociale, invataméntul, de care depinde omul, pregatit prin studii, nu trebuie si aiba egsecuri. De aceea, conducerea si eficienta finvatdmantului necesiti o fundamentare stiinjificd bazata pe $ Problematica managementului invajaméntului preuniversitar a devenit semnificativa in mediul social actual, in care toate aspectele educatiei incep cu calitatea, eficienta sistemelor sia activitatilor educationale. Problemele din managementul educational se datoreaza in mare parte schimbarilor multiple si incapacitatii actorilor educationali de a se adapta si accepta aceste schimbari, Urgenta de a solusiona aceste probleme se contureazi prin prisma intrarii Romaniei pe piata muncii europene si cerintelor Uniunii Europene ca invatimAntul romAnesc si se integreze la standardele europene impuse. In dezvoltarea invafaméntului preuniversitar, >) fa managementului educational.Protect de Dezvoltare Institutional i. a Liceului cu Program Sportiv cu cls. J-XII Clincent, Jud. ov 1020 atat la nivel national, cat si european, intrebarea importanta este cea privind tipologia cadrului managerial care este adecvat acestui domeniu. Scoala, la toate nivelurile de inviyamant preuniversitar, prescolar, primar, gimnazial si liceal, este veriga primar3 a sistemului national de educatie, care, de-a lungul evolutiei sale, a indeplinit, cu ponderi diferite, funcyii sociale, educative si instructiv - educative si care, in acelasi_—_timp, a urmérit numeroase obiective generale si specifice in plan cognitiv, atitudinal- afectiv si psihomotor. Perioada scolaritatii constituie etapa celei_ mai intensive _ receptivitati, mobilitsti si posibilitati psihice, o perioada a vietii cu remarcabile progrese in toate planurile, Acum se formeaz toate conduitele adaptative de baz’, se constituie structurile intelectuale $i creative-— mai_importante- inclusiv sociabilitatea, caracteristicile comportamentelor, reacjiile__afectiv- voliyionale ete. Copilul/elevul/traverseazi etapa cunoasterii prin largirea contactului sfu cu me diul social si cultural din care asimileazi modele de viata care permit si determina integrarea sa tot mai activa in conditia umana. Elevii trebuie invigati sa rezolve diverse probleme, pe care natura si viata sociali le pun in fafa integrarii sale socio - profesionale viitoare. Astfel, recomandarile formulate in urma cercetirilor au avut in vedere reaultatele obtinute in urma demersului stiintific si se adreseazi atat managerilor scolari din invataméntul preuniversitar romanesc, cat si celorlalte categorii de actori ai procesului educational. Avand in vedere aceste tendinfe, Proiectul de Dezvoltare Institusionala a Liceului eu Program Sportiv cu clasele I-XII Clinceni, pe care fl propun, este construit in baza prevederilor legislative in vigoare, dar si a recomandarilor fn urma cercetirilor efectuate de factorii cu responsabilitati in domeniul educatiei (Institutul de Stiinte ale Educatiei, Ministerul Educatiei, Institutul de Politici Publice, Administratie si Stiintele Educatiei). Recomandarea privind intocmirea Planului de Dezvoltare Institutional + Comunicarea eficient, atat fn interiorul, cat si in exteriorul unitagii scolare si participarea in echip& a personalului in vederea intocmirii PDI. Abordarile strategice privind PDI sé porneasca de la traditia fiecdrei unitagi de tnvajamant, iar caile de acyiune Si fie alese pe baza resurselor de care dispune unitatea scolara, Recomandarea privind managementul resurselor umane + Datorit3 schimbarilor rapide si permanente din societatea romaneasci este necesara utilizarea optima a personalului existent th fiecare unitate, formarea si dezvoltarea coerenté a acestuia, precum si stabilirea unor relafii de colaborare si promovare a experientelor didactice.Proiect de Dezvoltare Institutional iM. a Liceului cu Program Sportiv cu cls. I-XII Clinceni, Jud. Itfov 010, + Practicarea unui management stiintific, bazat pe o informare corecta si completa, obiective stabilite pe termen lung si recompensare pe baza evaluarii continue si a unor indicatori de performansa. + Respectarea cerintelor legislatiei, in ceea ce priveste intocmirea fiselor de post, a fiselor de evaluare a performantelor profesionale ale personalulu Recomandarea privind dezvoltarea resurselor umane + Necesitatea dezvoltarii profesionale trebuie sa sind cont atat de nevoile scolii, cat si de nevoia in specialitate la nivelul fiecdrei persoane, + in cadrul formarii continue este necesar parcurgerea unor stagii de formare specifice pentru rezolvarea unor probleme ivite la nivelul fiecarei scoli si nu pe aspectele pur teoretice. Recomandarea privind resursele financiare ale unit3tii scolare ‘* Modernizarea activitatii educationale este direct influentati de existenta unui sistem stimulativ de alocare a fondurilor, de aceea repartizarea pe scoli si nivele sa fie efectuata in funcsie de specificul instruirii elevilor din fiecare scoala. Alocarea in acest mod a fondurilor ar duce la autonomie in special si la responsabilitatea fiecirei scoli tn vederea utilizarii eficiente a fondurilor primite. + Respectarea metodologiei de elaborare a bugetelor de venituri si cheltuieli, si respectarea tuturor fazelor procesului bugetar duce la 0 utilizare eficient a fondurilor de care dispune unitatea de invatamant. Recomandarea privind dezvoltarea parteneriatului scoala-institusii publice, scoala - agengi economici * Cresterea implicarii factorilor de decizie de la nivelul local sau regional in activitagile unitjii de invajamant si adaptarea curriculumului la nevoile communi Dezvoltarea competenselor profesionale ale elevilor prin stagii de practic’ efectuate la agentii economici a carui domeniu de activitate corespunde intereselor scolii si identificarea surselor de finanjare prin fonduri europene, astfel incat in urma accesarii fondurilor nerambursabile s& beneficieze atat elevii, cat si agentii economici. Recomandarea privind parteneriatul scoala - institufii din strainatate + Accesarea a cit mai multe programe europene de tip Comenius, Leonardo, programe de cooperare transfrontalier’ finantate prin F. Recomandarea privind evaluarea intern’ + Autoevaluarea este componenta de baz a culturii managementului si trebuie si ofere posibilitatea unit3tii scolare si-si identifice punctele tari si punctele slabe prin compararea performantei an de an. Evaluarea intern se bazeazi pe interpretarea dovezilor, nu pe opiniile celor implicagi in procesul educational.Proiect de Dezvoltare Institutional 106 a a Liceului cu Program Sportiv cu els. XM Clinceni Jud. Mfov 1020 Recomandarea privind controlul managerial intern la nivelul unitii de invayimant * Crearea propriilor proceduri operasionale, aprobate de sistemele de management ale unititilor, precum si crearea registrelor de risc la nivelul fiecdrei unitati de invatamant, « Participarea salariajilor implicaji in crearea si dezvoltarea sistemelor de control intern / managerial, la forme de pregatire profesionala in acest domeniu, in acest context, dintre principiile generale si realititile identificate, ce reprezint provocari pentru viitorul institugional al Liceului cu Program Sportiv cu clasele 1-XII Clinceni, pot fi amintite: > Calitatea serviciilor educafionale trebuie s fie asiguratA inclusiv Ja nivelul obiectivelor, metodelor si nevoilor diferite; > Curriculum-ul predat trebuie corelat cu dezvoltarea societaii; Calitatea educatiei inseamni calitatea serviciilor oferite; > Sistemele de asigurare a calitait trebuie sa fie flexibile si adaptabile la nou. Astfel, unitatea de fnva{imant se va alinia noilor abordari ale managementului serviciilor educationale, care prezinta o serie de trasaturi comune ce se focalizeazd asupra urmatoarelor elemente: Cultura organizational’; > Misiunea organizatiilor si institufiilor de asistenta educafionala; > Clarificarea obiectivelor; Y Orientarea catre elev; . > a Imbunatatirea serviciilor oferite; Implicarea tuturor factorilor in procesul de adoptare a deci lor. Destinat deopotriva celor din interiorul scolii, Proiectul de Dezvoltare Institutional a Liceului cu Program Sportiv cu clasele |-XIl Clinceni fsi va concentra atenfia asupra finalitagilor educatiei (dobandirea de abilitayi, atitudini, competenfe), asigura concentrarea tuturor domeniilor functionale ale managementului (curriculum, resurse umane, resurse material - financiare, relatii sistemice si comunitare). Prezentul Proiectul de Dezvoltare Institutional a Liceului cu Program Sportiv cu clasele I-XII Clinceni tsi propune s& asigure coerenja transpunerii strategie! pe termen lung a scolit intr-o list de obiective pe termen scurt, ce pot fi usor intelese si manageriate. Favorizeaz cresterea increderii tn capacitajile si fortele proprii, asiguré dezvoltarea personal si profesional, intireste parteneriatele din interiorul si exteriorul unitagii scolare si, nu fn ultimul rnd, stimuleaza dezvoltarea ethosului scolar. in realizarea strategiei de dezvoltare a Liceului Sportiv Clinceni voi adopta Modelul de management strategic propus de Kenneth Andrews (Harvard Business School and Business Strategy), pe care il consider potrivit contextului in care unitatea de invayamant va functiona, context in care valorile managementulut si responsabilitatea social constituie elemente de intrare in procesul decizional. Acesta pune accent pe elaborarea 2Project de Dezvoltare Institutional my. ‘ a Liceului cu Program Sportivcu cls. -XM Clincent Jud. Mov 1020 completa a strategiilor alternative inainte de decizia strategic. Etapa cea mai important {in cadrul modelului este realizarea deciziei strategice. Schematic, modelul poate fi reprezentat astfel: tunitasi sian ‘Schema 1: Modelul Kenneth AndrewsProject de Dezvoltare Institutional 10%. a Liceului ca Program Sportiv cu cls. I-XI Clinceni Jud. Ifov 2010 Capitolul DOCUMENTE STRATEGICE $I POLITICI IN DOMENIUL EDUCATIEI fn ultimii ani exista, in cadrul Uniunii Europene, o clara tendinfa de asigurare a unor repere si ,standarde” comune la nivel european si nu numai, S-au conturat chiar si veritabile »politici educationale europene”. La. examinare sumara si la modul foarte general, temele cele mai relevante ale acestei reflectii europene sunt urmatoarele: © Fundamentele teoretice (filozofice) ale educatiei (pe ce baz educdm?): optiunea pentru filozofia educatiei permanente de-a lungul si ,de-a latul” intregii vieti (,/ife-wide education”); Obiectivele educatiei (cu ce scop educdm?) (atingerea ,competentelor cheie” cu tot ceea ce implica acest proces); © Confinutul educafiei (prin recursul la ce anume educim?) (,kit-ul educational de baz” sau dita cu instrumente” pe care scoala o ofera tinerilor); @ Practicile educafionale (cum anume educim?); ® Monitorizarea si evaluarea calitiyii (cit de bine facem ceea ce facem?) - stabilirea de standarde inalte si de indicator; © Rolul si calitatea resursei umane din educatie (cine educa si cum?); ® Mecanismele de formulare participativa de politici (cum planificam si cum decidem?). Sintetizim, fh cele ce urmeaza, céteva aspecte cuprinse in documentele de politici educationale strategice la nivel european, la care si Roménia se raliaz’ si pe care, implicit, Liceul cu Program Sportiv cu clasele I-XIl le considera repere utile ce contribuie la proiectarea dezvoltirii sale institugionale. >Proiect de Dezvoltare Institutional m6. «a Liceului cu Program Sportiv cu cls. XI Clincent, Jud. Ifov 020 -Bducatie si formare 2020 (BT 2020) este un cadru strategic pentru cooperarea europeand in domeniul educatiei si formarii profesionale, creat pe baza predecesorului su, programul de lucru ,Educatie si formare 2010” (ET 2010). Acest cadru prevede obiective strategice comune pentru statele membre, inclusiv un set de principii pentru atingerea acestor obiective, precum si metode de lucru comune cu domenii prioritare pentru fiecare ciclu de lucru periodic. Principalul scop al cadrului este de a sprijini statele membre in cea ce priveste dezvoltarea sistemelor de educatie si formare. Aceste sisteme ar trebul si asigure tuturor cetafenilor mijloacele necesare pentru a-si atinge potentialul, precum si sa asigure prosperitatea economic durabil& si capacitatea de integrare profesional’. Cadrul ar trebui sa ia in considerare intregul spectru de sisteme de educatie si formare profesional dintr-o perspectiva a invajarii pe tot parcursul viefii, acoperind toate nivelurile si contextele (inclusiv invayimantul non-formal si informal). in ceeace priveste parasirea timpurie a scolii, acesta este un fenomen complex, influentat de factori educationali, individuali si socio-economici. Abordarea acestei probleme impune masuri preventive si compensatorii, cum ar fi ,a doua sans” la educatie, precum sio stransa coordonare intre sectoarele educatiei si formarii si alte politici conexe. Printre masurile prin care se pot objine schimbarile dorite se pot evidentia: Imbunatatirea serviciilor educational, actualizarea_programelor de tnvatdmént imbunatatirea formarii cadrelor didactice, metode de predare inovatoare, spriji individualizat ~ in special pentru grupurile dezavantajate, inclusiv pentru migran si 0 cooperare mai stransé cu familiile si cu comunitatile locale. Modernizarea invatiméntului scolar Calitatea invapaméntului scolar depinde de imbunatatirea formarii initiale a cadrelor didactice si de participarea tuturor cadrelor didactice la dezvoltarea profesionala continua. Consiliul considera, de asemenea, cA instrumentele cum ar fi autoevaluarea sunt esentiale. Prin urmare, trebuie promovata formarea in vederea gestionarii si utilizarii acestor instrumente. si rromi - Progresul in acest domeniu va fi monitorizat cu ajutorul urmatorilor indicatori centrali: @ tinerii care renunsa timpuriu la scoala; gestionarea scolilor; ® scolile au rol de centre locale de invatare cu obiective multiple; dezvoltarea profesional a cadrelor didactice si a formatorilor. Parlamentul European $1 Consillul Untuni! Buropene, fn documentul Evaluarea calftiil fa AnvaipimAntul preuniversitar (Brussels) precizeaza procesul continuu de evaluare a calit&tii in educatie, care are ca principal obiectiv promovarea includerii sociale.Proiect de Dezvoltare Institufionalé ams. Y a Liceului cu Program Sportiv cu cls. -XII Clinceni, Jud. Mov 1020 Convenfia Natiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilulul evidensiaza faptul cé educafia copilului trebuie sa fie dirijata in scopul dezvoltarii personalitatii sale la nivel maxim, a potenfialului fizic si mental, a capacit3jilor si aptitudinilor sale si spre cultivarea respectulului pentru drepturile si libertitile fundamentale ale omului, pentru identitatea culturala proprie, pentru cea nationala sia f&rii in care traieste. Prin urmare, orice strategie privind accesul la educatie este necesar si fie fundamentatd pe: > Dreptul fiecdrui fundamental al fiecdrui copil la educatie si la oportunitaji care si-i permit s& ating un nivel de invatare compatibil cu posibilitatile si nevoile lui; > Grupurile defavorizate trebuie s& aib acces la scolile obignuite, care sa promoveze o pedagogie centrata pe copil; » Programele educationale si diferentelor dintre copii; > Diferentele si dificultatile individuale pot fi valorificate in beneficiul altor copii, prin crearea unor institufii prietenoase si incluzive care sa ofere 0 educatie de buna calitate; A seama de marea diversitate a nevoilor si a Un alt document este adoptat de ministrii educatiel OECD. (Standardele Calitait Educafiet pentru Tofi), la Dublin, reliefeazi identificarea unor puncte slabe tn implementarea sistemelor de asigurare a calitStii, Criteriul de calitate aplicat educatiei are un rol important in susfinerea dezvoltarii sistemelor educafionale, privite ca un tot unitar, c&ruia se adauga calitatea scolii ca institutie individual’, cu obiectivele specifice si evolutia elevului in cunoastere. La aceastd intalnire s-au ridicat urmatoarele intrebari: > Cum poate fi dezvoltat cu rezultatele invaparii? >» Cum se monitorizeazi realizarea obiectivelor educafionale si cum sunt utilizate datele despre performantele copiilor? > Cum putem garanta ca evaluarea rezultatelor invafarii nu sunt utilizate doar pentru a se eticheta unitasile de invatamAnt si nu pentru a sustine deavoltarea acestora si a promova deschiderea? la astfel incat si se micsoreze diferentele mari intre Concluziile ultimelor Summit-uri europene sunt de importanji deosebits pentru continuarea demersurilor de asigurare a calitagii in educafie: egalitatea de sanse si accesul la educatie si formare trebuie asigurate, iar dacd este necesar, acest lucru se va realiza chiar prin discriminare pozitivi. Sistemul de invafamant trebuie si beneficieze de mecanisme de asigurare a calitatii, prin care trebuie sa se urmareasca concordanja dintre resursele si nevoile existente si si fie sprijinita dezvoltarea de noi parteneriate intre scoala si mediu de afaceri. Mecanismele de asigurare a calitafii trebuie sa respecte, obligatoriu, cdteva cerinfe: ™ Sa fie usor de folosit; ™ — SAutilizeze instrumente si proceduri simple si bine definite;Project de Dezvoltare Institutional im. a Liceului cu Program Sportiv cu cls. I-XI Cinceni, Jud Ifov = 01) "> Si fie flexibile si poata fi aplicate in funcfie de contextele geografice, culturale si economice existente. Politicile educaionale reprezinta directiile strategice de dezvoltare a sistemului educafional si cuprind legi si normative aplicate in practicé prin metodologii, controlate si monitorizate, iar in final evaluate prin studiu de impact. Politicile educationale sunt strategii coerente, realizate pe baza unor studii de analiz’, sintez’, diagnoza si prognoza specifice mediului educational de la toate nivelele, in esenfa, in Romania primul ciclu de schimbare a ‘fnceput abia in 1995, odata cu debutul Projectului de reformd a invisAméntului roménesc promovat de Guvernul Roméniei si de Banca Mondial&, Aceasta a fost si prima incercare de reform profunda si sistemic3 a unuia dintre cele mai rigide sectoare sociale din Romania, dar care a dus la mutafii substanfiale, fara a fi constientizate de fapt de principalii actori educationali sau de marele public. Schimbarile au avut loc in materie de politici educationale, curriculum, manuale scolare, demers de precare-invatare, relajie educafionala, evaluare, formare a personalului didactic, management si multe altele. {n cadrul acestui ciclu schimbarile se stabilizeaza in esantioanele de bazi\ ale sistemului - institatia scolaré si in sistemele de sustinere ale acesteia, Centrarea se realizeaza pe procesele de implementare si pe mecanismele concrete de asigurare a calitatii la nivelul scolii si al clasei de levi * ameliorare scolara (,school improvement”), dezvoltarea echipei(,staff development’), dezvoltare profesional a personalului, asistenpa tehnict acordat’ cadrelor didactice pentru dinamizarea activitapii la clas, ‘materiale-suport de predare-Invafare, umateriale didactice, evaluarea performantelor de invatare ale elevilor, curriculum la decizia scolii, % relatia scoala - comunitateetc. ° * ° * ° >Proiect de Dezvoltare Institutional ins. a Liceului cu Program Sportiv cu cls. -XI Clinceni, Jud tov = 1), Multe din politicile educafionale adoptate de Ministerul Educatiei se inscriu in programe de anvergura europeana sau mondial, inscriind fara noastr pe coordonatele globalizairii, mai ales dup’ aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Din 2007 si pana in prezent, Ministerul Educafiei a implementat mai multe tipuri de politici educationale, cum sunt: > strategia postaderare, » implementarea strategiilor de educatie permanent’, > strategia privind dezvoltarea invataméntului preuniversitar fn perioada 2001-2004, cu replanificarea prospectiva pana in 2010, > strategia privind dezvoltarea invatéméntului universitar in perioada 2002-2010, > strategia de descentralizare a invij4mantului si altele. Aceste documente de politici au fost dezbatute in sedinte de guvern, adoptate prin ordine de ministru, au fost implementate prin documente strategice si aplicate sub forma de planuri de actiune pe termen mediu sau lung. Cadrul legislativ este esenfial atat pentru adoptarea acestor directii de dezvoltare ale sistemului, cat si pentru implementarea si corelarea cu altele aflate deja in derulare. La nivelul Ministerului Educafiei exist organisme care au ca obiect de activitate aceste politici educationale: Directia de Politici si Strategii Educationale, Directia Generali de Management a [nvafamantului Preuniversitar si Institutul de Stiinte ale Educatiei, care are urmatoarele domenii de expertiza de stimulare a participarii la educafie, de dezvoltare a resurselor umane, + evaluarea sistemului de educatie, ‘© educatia grupurilor dezavantajate si educatia in mediul rural. Pentru ca impactul acestor politici educationale si fie ct mai bun, adundnd astfel informasii privind reacfia la implementare, s-a decis ca pentru unele strategii si se actioneze doar in anumite zone sau unitati scolare, astfel au fost selectionate judefele pilot si scolile pilot. Actualmente, cel mai important document strategic in domeniul educatiei este Strategia de dezvoltare a invatamantului preuniversitar, care cuprinde modernizarea sistemului de formare profesionala inifiald din perspectiva dezvoltarii regionale si a asigurarii coeziunii sociale, care este declarati una dintre prioritiile strategice ale politicilor de dezvoltare a invayémantului preuniversitar din Romania in urmatorii ani (contextul general este analizat in Strategia Nafionala pentru Dezvoltare Durabilé a Roméniei. Orizonturi 2013-2020- 2030) Orice document de politici educationale cuprinde (obligatoriu de expus in descrierea stategici): obiectivele specifice, pi le care stau la baza sa, directiile de actiune, rezultatele preconizate, institusiile responsabile de implementarea acestor demersuri, indicatorii de performanta formulati in asa fel ineat rezultatele si poata fi usor masurabile sau cuantificate, politicile de diminuare a riscurilor implementarii strategiei, descrierea mecanismului de implementare, monitorizarea si evaluarea strategiel.Project de Dezvoltare Institutional am. a Liceului cu Program Sportiv cu cls. I-XM Clincent Jud. Ifov 1920 Pentru ca documentafia de care este insotit documentul sa fie extrem de rigaroasa sunt citate si/sau anexate informafii cit mai recente referitoare la tema expusi. Ca urmare a aplicarii acestor strategii, se efectueazi rapoarte de informare asupra evolutiei implementarii politicilor educafionale, de tip post-evaluare a strategiei, asa cum este Raportul asuprastarii_sistemului_ national de = fnvapimant din anul Chtip://wurw.edu.ro/index php/articles/12926) $i Memorandumul referitor la Implementarea Planului de actiuni aferent Programului Nafional de Reforme - Strategia Lisabona (http://www.eduro/index.php/articles/10234). Pentru asigurarea coerentei politicilor din domeniul educafional cu cele desfasurate de guvern, acestea sunt corelate si cuprinse in Programul Nafional de Reforme 2007-2010 Chttp://wwrmeduro/index php articles/10231) si Cadrul Strategic Nafional de Referin} pentru perioada 2007-2013. Site-ul oficial al Ministerului Educafiei cuprinde cele mai importante documente de politici educafionale cu care se preocupa (http://www.edu.ro/index php/articles/c#01/). Sectiunea cuprinde trei parti (http://www.edu.ro/index.php/articles/c#01/): 1. documentele strategice (htip://www.eduro/index php articles /e481/), 2, documentele de politici educationale (htep://www:edu.ro/index,php/articles/c482/), 3. raportarile oficiale privind implementarile realizate (http://www.edu.ro/index,php/articles/c483/) REFORME IN CURS $I INITIATIVE Sistemul de inva}imant roménesc se aflé in continua schimbare si imbunatatire pe diversele domenii si nivele, in conformitate cu schimbarile de ordin economic, social, pol si cultural din societate, A~Reformele in curs i inifiativele legate de cadrul strategic ,ET 2020" ‘Strategii nationale de invafare pe tot parcursul viefii in ultimii ani, in RomAnia, principiile educatiei permanente au fost incluse ca prioritafi {in cadrul documentelor de politici tn domeniul educafiei, formarii continue si ocuparii forfet de munc’. Mentionim, in acest sens, Strategia Educafie si Cercetare pentru Societatea Cunoastertl si Legea Educafiei Nagionale. Avand in vedere ci Roménia nu dispunea de o strategie coerent3 si cuprinzitoare de invatare pe tot parcursul viefii, in 2009, la initiativa Ministerului Educafiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului (MECTS), a inceput elaborarea Strategiei de invatare pe tot parcursul viefii cu participarea specialistilor si a tuturor parfilor interesate. Ca urmare a activitagii desfasurate, s-au realizat o serie de progrese in identificarea prioritagilor strategice si a unor direc}ii de actiune in domeniul invaySrii pe tot parcursul viefii, cum ar fi recunoasterea si za Liceului cu Program Sportiv cu els, I-XM Clinceni Jud. Mfov 1020 validarea invajarii non-formale si informale si orientarea educagiei si formarii citre dezvoltarea competenfelor transversale la orice varsta, Referitor la Recunoasterea si validarea invatarii non-formale si informale, RomAnia a facut progrese importate in implementarea sistemelor de recunoastere si validare a competentelor dobandite fn contexte informale si nonformale de tnvatare. Printre acestea pot fi amint ~ evaluarea si certificarea competenfelor dobandite in contexte informale si nonformale de invatare, prin intermediul Centrelor de Evaluare si Certificare a Competentelor Profesionale autorizate de Consiliul Nafional de Formare Profesional a Adultilor. - introducerea in Romania a instrumentelor dezvoltate la nivel european, Europass si Youthpass, Pasaportul lingvistic, Documentul de mobilitate, Suplimentul la diploma si Suplimentul la certificatul profesional; - implementarea sistemelor de evaluare a competentelor tinerilor care doresc sA beneficieze de programe de tip a doua sansa, proces inifiat de Ministerul Educafiei prin Implementarea programelor Phare Acces la Educatie. - programele ANOFM de evaluare si certificare a competentelor cetatenilor romani care au lucrat in strainatate si care se reintore in Romania. Prin Strategia privind fnvatarea pe tot parcursul viefii se preconizeaz continuarea, promovarea si dezvoltarea initiativelor mentionate pri - armonizarea procedurilor de evaluare si certificare la diferite niveluri si institusii cu responsabilit2i tn acest domeniu (scoli care implementeazi programe de tip sansa a doua, centre de certificare a competenfelor, alte sisteme de evaluare); - implementarea fn paralel a sistemului de credite transferabile pentru competentele cheie, promovarea acestor sisteme in randul celor care au cel mai mult nevoie de ele (categorii dezavantajate pe piafa muncii, populajii din zone rurale izolate, tineri si adulfi aflagi In dificultate etc.) + initierea unui program nafional de formare a evaluatorilor de competente sia consilierilor de cariera care activeaza in acest domeniu; - imbunatatirea mecanismelor de asigurare a calitafii acestei alternative de certificare pentru a-i spori credibilitatea. 2. Imbundtitivea calitatts efi ducatie form > Invatarea limbilor straine (o reglementare a modului de infiintare si functionare a claselor si grupelor de studiu al unei limbi moderne de circulatie international in regim intensiv si bilingy); > Evolutia profesionala a cadrelor didactice si a formatorilor (diversitatea contextelor de invatare, ca si a noilor roluri didactice si manageriale de indeplinit reclama reglementarea snoilor profesii didactice”, diversificarea profilurilor profesionale ale celor care lucreaz fn diferite ipostaze ale sistemelor de invajare permanenti, astfel incat si cuprinda roluri specializate si un statut legal asociat invafarii permanente, precum: mediator, evaluator (de 2Project de Dezvoltare Institutional bi a Liceului cu Program Sportiv cu cls. XM Clinceni Jud Wor = WN), competente, institugional), facilitator al invasarii, consilier, tutore, mentor, facilitator online, manager de resurse umane, dezvoltator curricular, expert educational in administragia regionali/locala etc.); > Competentele de baza in citire, matematica si stiinfe exacte (obiectivul general il constituie fmbun&tajirea competengelor cheie in fnvajimAntul primar prin crearea/testarea/pilotarea si implementarea unui program educational integrat in vederea cresterii calitatii educatiei la nivel de sistem); > Revizuirea programelor scolare pentru gimnaziu (are drept scop trecerea la abordarea centrata pe competenge a demersului de proiectare si a celui de predare, invajare evaluare, Noile programe scolare au intrat in vigoare fncepand cu anul scolar 2009-2010. Programele de gimnaziu au avut la baz centrarea pe obiective, spre deosebire de programele de liceu care au fost elaborate si anterior prin centrarea pe competense. Obiectivele sunt: elaborarea competentelor generale si specifice pentru programele pentru clasele V-VIII; compatibilizarea sistemului de competente vizate pe parcursul initial al invayarii cu cel de aprofundare $i dezvoltare conceptuala a invatarii derulat pe parcursul liceului). » Incepand cu ianuarie 2010 CNDIPT implementeaza proiectul ,,Corelarea ofertei educafionale a fnvasimantului profesional si tehnic cu cerinfele piefei muncii”, proiect co- finangat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013. (Obiectivul general al proiectului este cresterea relevantei ofertei de formare profesionala initiala prin inva,mantul profesional si tehnic preuniveritar (IPT) in raport cu nevoile pieyei muncii si cerinele de dezvoltare economica si social’, din perspectiva societatii bazate pe cunoastere, prin imbunatatirea documentelor de planificare strategica in IPT la nivel judetean gi local. in aceasta perspectiva, in cadrul proiectului se vor revizui metodologiile si se va realiza un studiu previzional actualizat privind nevoile de formare profesionala la nivel regional si judeyean la orizontul anului 2013 si in perspectiva anului 2020). 3, Promovarea echitatil, a coeziunii sociale sia cetatentel active > P&rasirea timpurie a scoli La nivel european, conform Strategiei Europa 2020, rata de pardsire timpuriea sistemului de educasie si formare ar trebui si nu depaseasc nivelul de 10 % pana in anul 2020. Romania {si propune atingerea procentului de 11,3 % pana in anul 2020. Obiectivul de scddere a ratei de parisire timpurie a sistemului de educatie si formare depinde, in principal, de: evolusia favorabild a economiei, cu efecte asupra sanselor familiilor aparfinand unor categorii dezavantajate socioeconomic, de a sustine participarea la educatie; dezvoltarea si diversificarea oportunitagilor educationale de reintrare in sistem ale tinerilor care au parasit scoala prematur (multiplicarea programelor de tip A doua sansi, implementarea Centrelor Comunitare de invajare Permanenta etc., prevazute in proiectul Legii Educatiei Nationale); valorificarea oportunitailor de evaluare si certificare a invayarii in contexte non-formale si informale de educatie (portofoliile de invajare permanentd, acces la ~~ servicii de evaluare si certificare a competentelor etc.);Project de Dezvoltare Institugionala amg. ‘a Liceului cu Program Sportiv cu cls. XII Clinceni Jud. Hfov 10 > Elevii cu nevoi speciale Programul ,Acces la educatie pentru grupuri dezavantajate”, Obiectivele acestui program sunt imbundtatirea conditiilor de educafie la nivelul invajmAntului special si prevenirea abandonului scolar si imbunatitirea ratei succesului scolar pentru copili cu cerinte educafionale speciale (CES). Rezultatele proiectelor PHARE, in cei aproape 8 ani de derulare gi de extindere la nivel national, cu referire indeosebi la promovarea principiilor educatiei inlcuzive si la sprijinului acordat copiilor din scolile speciale integragi in scolile de masa sunt: 42 strategii judetene pentru imbundtagirea accesului la educatie elaborate conform cerintelor $i materialelor de lucru din cadrul cursurilor de formare; 850 de formatori de formatori (in tematica abordat& se regasesc: Educatie incluziv’, Metode de predare-invajare active si interactive, Evaluarea in cadrul sistemelor educationale incluzive, Relatia scoali-comunitate, Curriculum incluziv, Dificultafi in thvafare); 550 de directori si 7 725 cadre didactice scolile pilot au parcurs module de formare in domeniul educatiei incluzive, al metodelor active de invafare, al dezvoltirii de curriculum etc.; programele de educatie remedial au fost organizate in toate judefe, cu o buna participare; 36 de Centre de Resurse pentru Educatia Incluziva au fost infiinate si funcfioneaza in judefele participante la proiecte; aprox. 450 de scoli incluse fn aceste projecte au derulat activitasi destinate paringilor, conform planurilor stabilite pe plan local. de educatie si de formare > Competente-cheie transversale : * Restructurarea curriculum-ului national. Analiza conditiilor de implementare (Elaborarea unei diagnoze a ,starii de fapt” a curriculum-ului scolar roménesc si a componentelor acestuia, cu identificarea ariilor de interventie prioritare (sapte domenii majore si a modalitatilor posibile de actiune pentru implementarea curriculum-ului, dupa adoptarea noii legi a educatiei). * Dezvoltarea unui curriculum de formare privind integrarea competentelor cheie in procesul didactic (Susjinerea formarii continue a profesorilor prin metodologit de implementare a curriculum-ului nafional, prin dezvoltarea unor unitaji de invagare cu rol de sprijinire a reconstructiei noului curriculum, prin oferirea unor baze pragmatice) * Elaborarea de resurse didactice inovative pentru implementarea competentelor cheie in curriculum (Impactul si schimbarile asteptate vizeazi explorarea modurilor de dezvoltare a competengelor cheie prin intervensii metodologice la nivelul fiecrei discipline scolare, care sa promoveze activitagi de invayare cu caracter integrat) =eProtect de Dezvoltare Instiuionalt ns. «a Liceului cu Program Sportivcu cls. -XM Clincent, Jud. Mov = 10 Alte politici educationale: > Strategia descentralizarii invasamAntului preuniversitar - adoptat prin Memorandum al Guvernului RomAniei in decembrie 2005 si actualizata in martie 2007 prevede cA acest demers si fie conceput ca instrument pentru asigurarea calitatii in educatie si pentru utilizarea mai eficienta a resurselor, iar actualizarea a fost realizata prin raportare prioritara la urmatoarele documente de referinta: - Legea-cadru a descentralizarii nr. 195/2006 a stabilit principiile, regulile si cadrul institutional, care reglementeaza procesul de descentralizare administrativa si financiara in toate sectoarele administratiei si institutiilor publice; - Legea finantelor publice locale nr.273/2006 a stabilit cadrul general si prevederile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice locale, precum si responsabilit3tile autoritstilor administratiei publice locale si ale institutiilor publice implicate in domeniul finantelor publice locale; - Legea administrafiei publice locale nr. 215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare; - OUG nr. 75/2005, privind asigurarea calitatii in educafie, aprobati prin Legea nr. 87/2006; - Strategia post-aderare 2007-2013 a Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului Descentralizarea in sistemul educafional este un proces etapizat, care debuteazi cu crearea cadrului legislativ si institufional, si cu pregatirea, din punct de vedere managerial, a personalului de conducere si de specialitate de la nivelul unitaii de invayamant sia celui de la nivelul administrafiei publice locale. ‘Asa cum reiese din prezentarea, sumar, a principaleleor aspecte ale politicilor educationale ale ministerului educatiei, subliniem ca element esential in proiectarea, planificarea si dezvoltarea invatimAntului, necesitatea implementril asigurarii calit3pil tn educatle. Tindnd cont de caracterul deschis si formativ al evaluarii si de spiritul de angajare personal pe care managementul calitati fl poate determina tn comunitatile scolere, demersul de introducere a sistemelor de management si asigurarea calitajii poate induce societatii mai mult incredere in educasie, o mai bund prefuire a educatiei ca serviciu public, ale cirui obiective sunt dezvoltarea personalitafii, obtinerea unor sanse profesionale mai bune, 0 mobilitate socialé si ocupationala, realizare profesionala, Educafia trebuie sa se cesfigoare pe tot parcursul vietii, in cursul unei multitudini de experiente de fnvajare, contribuind la cresterea coeziunii sociale, la combaterea excluderii, a dificultajilor demografice si de dezvoltare. Astfel, dintre principiile generale si realititile identificate, ce reprezinta provocari pentru vitor, pot fi amintite: © Calitatea educafiei trebuie sa fie asiguraté la toate nivelele si fn toate domeniile educafionale, inclusiv la nivelul obiectivelor, metodelor si nevoilor diferite; © Curriculum-ul predat trebute corelat cu dezvoltarea societai, >)Project de Dezvoltare Institugionalé ims. h a Liceului cu Program Sportiv cu cls. I-XI Clinceni, Jud Wfov = 010) Calitatea educatiei inseamna calitatea serviciilor oferite, ® Sistemele de asigurare a calit3fii trebuie sa fie Mlexibile si adaptabile la nou. Avand in vedere importanfa realizdrii acestor obiective majore toate preocuparile factorilor decizionali nationali sunt focalizate pe implementarea reformelor sistemelor de educatie, a formarii profesionale si a tineretului, Promovarea unei politici orientate spre client in cadrul unui sistem al calitagii se poate realiza prin dezvoltarea unor proceduri specifice de identificare a necesitatilor clientilor, prin eleborarea unor standarde si proceduri, precum si prin masurarea gradului in care rezultatele obfinute de institutia de invayamant sunt in concordant cu obiectivele stabilite. in politica ,orientarii pe client” este absolut necesarA stabilirea unor proceduri concrete de consultare/participare a elevilor si parinfilor la elaborarea fintelor strategice, programelor si actiunilor concrete, la funcionarea concreti a scolii, la luarea deciziilor importante, evaluare etc. Sistemele si procedurile de asigurare a calitatii se refera, de regula, la: Proiectarea si planificarea dezvoltarii unitafii scolare: cum anume se stadilesc fintele strategice si strategiile de dezvoltare, care sunt responsabilititile, mecanismele si procedurile decizionale, cine participa la luarea deciziilor, cum sunt decizille respective aduse la cunostinta comunitapii si cum este creat consensul fn jurul acestor sinte strategice etc. ; > Implementarea programelor si actiunilor stabilite si monitorizarea functionarii unit3tii scolare: cine raspunde si cine participa, care sunt metodele si instrumentele de monitorizare si feed-back, cum se asigura participarea ,purtatorilor de interese” la monitorizare, cum este preluat feed-back-ul acestora etc. Evaluarea modului fn care functioneaza si se dezvolta unitatea scolara, la revizuirea proiectelor, programelor si la optimizarea functionarii curente: care sunt metodele, instrumentele si procedurile de evaluare, cine participa la evaluare si cum anume, care sunt procedurile de revizuire a documentelor programatice si cine participa la ele, care sunt mecanismele de avertizare timpurie. Sistemul de evaluare a calitagii trebuie conceput altfel incat sa asigure realizarea principalelor funcfii ale evaluarii - anume: > Imbunatasirea activitiii curente - evaluarea trebuie si fie oportun’, sA impiedice aparitia disfunctiilor majore si, in acelasi timp, s arate foarte clar ce a mers si ce nu in activittile trecut Asigurarea feedback-ului pentru grupurile semnificative de interes - rezultatele actiunilor trebuie cunoscute de catre elevi, parinji, cadre didactice, manageri, comunitate in ansamblul ei, pentru ca toate aceste grupuri de interes s4 poata judeca daca ,investitia” facut (nu numai cea financiara) a dus sau nu la impactul scontat si daca merita continuata sau nu;Proiect de Dezvoltare Institutional am. «a Liceului cu Program Sportiv cu cls. XI Clinceni Jud. Ifov 1020 > Revizuirea si optimizarea politicilor si strategiilor educafionale de 1a nivelul unit3tii scolare pentru ca acestea si serveasci mai bine misiunii asumate. In ultimii ani, in Romania sila nivelul Uniunii Europene, necesitatea unei culturi a autoevaluarii este tot mai insistent afirmatd si incurajat3 prin politicile educafionale, Autoevaluarea este considerat ca dimensiune fundamental a ,organizatiei care ‘invata”: evaluarea extern3 este, adesea, ineficient’ si tardivd intr-o societate fn care schimbarea este extrem de rapida si imprevizibild, dar nu este lipsita de important’. Deficienfele constatate in domeniul managementului institufitlor de fnvaitamant r din orientarea acestuia spre solutionarea si atenuarea problemelor calitatii pe masura aparifiei lor si nu pe sporirea continua a calitatii proceselor si activititilor ce genereaza aceste probleme, pe dualitatea structurilor organizatorice in invafimant si tendinga de autoizolare a personalului si subdiviziunilor functionale, pe imperfectiunea proceselor de analizi si masurare a calitéjii managementului institujiet si solugionarea problemelor calitatii in frecvente cazuri dupa un model ,de modernizare intarziata”. Educafia trebuie si ajute la rezolvarea unor probleme cu care se confrunt’ societatea contemporana. In acest scop, se impune perfectionarea coerentei interne a sistemelor educative cu societatea, dar si asigurarea unei anumite stabilitasi si continuit&ji a acestora care sa le asigure eficienfa pe termen lung. La fel ca fn toate yarile europene si in Roménia, calitatea educatiel a devenit un domeniu de interes deosebit avand in vedere in primul rand decalajul nagional fas de farile dezvoltate si necesitatea obtinerii unor finalitgi integrate In context european. In acest sens s-a trecut la promovarea unor politici $i proceduri compatibile de asigurare a calitZsii predarii si fnvatarii im vederea cresterii competitivitatii globale a invayamantului, in virtutea finalitdsilor urmarite, orice institujie de invapimant este responsabil’, in mod autonom, de dezvoltarea unei culturi a calit’ii, adici a unor politici, tehnici si practici consecvent aplicate si temeinic documentate pentru objinerea acelor rezultate/performange care sunt concordante cu obiectivele fixate. Printre standardele institutionale ale asigurarii calitatii se regisesc: existenja unor mecanisme specifice de aprobare, monitorizare si evaluare a programelor de studii si a diplomelor; > evaluarea educabililor pe baza unor criterii si proceduri publice aplicate in mod consecvent; > asigurarea de personal didactic suficient, competent si calificat care si gestioneze predarea si invatarea; resursele de invatare oferite si fie adecvate si specifice fiecdrui program de studii, institupiile s& dispuna de sisteme de date si informafii care probeaz’ calitatea. Calitatea serviciilor educationale este un obiectiv social dorit, iar contributia sa la cresterea eficientei de ansamblu a economiei este hotaratore.Project de Dezvoltare Institutional 106. 4 Liceulu! cu Program Sportiv cu cs. -X1I Clincent Jud Mov 020) Desi cea mai larga idee raspandit cu privire la calitate este ca aceasta costa scump in ultima instansd, cercetirile in domeniu au demonstrat ca aceasta conceptie este fals4. Asigurarea calitiji in educafie presupune raportarea la standardele de referin}S, normelor si indicatorilor de performanfi fn sistemul national de invitimant avand in vedere urmatoarele aspecte: > Calitatea sistemului national de invayamant; Y Calitatea serviciilor furnizorilor, reprezentanti de unitati si invayamant; Calitatea procesului de instruire si de educare a elevilor este demonstrata de rezultatele invasirii, pe baza aplicarii_metodologiilor de dezvoltare a curriculumului, a metodelor de predare si invajare, a evaluarii examinarii si institutii de certifica Printre factorii motivationali care determina institutiile de invatamént sa se preocupe de problema calitatii se numara: > orientarea spre performanta si cresterea competitivitayii instituyiilor de invatamént pe piata serviciilor educationale si a absolvenjilor fn piaja resurselor de mune’; expansiunea cheltuielilor destinate proceselor educaionale si de cercetare- dezvoltare; recunoasterea pe piata europeand a calificarilor (titlurilor si diplomelor) oferite de in fara; dezvoltarea unei culturi institutionale a calitaii, implicarea total a personalului in objinerea performantelor; cresterea responsabilitatii pentru calitatea prestatiilor institutiilor de invagimant. + + + Liceul cu Program Sportiv cu clasele I-XII Clinceni are misiunea de a acjiona pentru realizarea politicii educationale in invatamAntul preuniversitar ilfovean, prin asigurarea comunicarii strategice institutionale, compatibilizarea demersurilor proiective cu cele actionale si evaluative, asigurarea calitifii procesului instructiv-educativ si a serviciilor educationale, implementarea curriculum-ului nafional in unitatea de invayimant, astfel incat sistemul nostru educational sa fie compatibil cu bunele practici europene.Proiect de Dezvoltare Institutionala ams . a Liceului cu Program Sportiv cu cls. XII Clinceni, Jud. Mfov 1020 In prezent, refelele de colaborare intre scolile din Judeful Ilfov si, in special cele din localitatile apropiate de unitatea noastra scolara, tind si capete trasiturile unor modele integratoare. Caracteristica principal a acestora este sincronizarea perfect a unor programe, in spefi a celor referitoare la pregitirea initial practic’, formarea continu, dezvoltarea curriculumului si cercetarea pedagogic’. Dezvoltarile previzibile in domeniul parteneriatului sunt definite drept model al reciprocitatii. Relatiile de cooperare pe baze reciproce si mutuale pretind implicarea tuturor institupilor la planificarea sistematicd a activitatilor de interes comun. Refeaua de colaborare cunoaste 0 dezvoltare fh toate dimensiumile sale: parteneriat intre unitasile scolare insele, cu autoritatile educagionale la nivel local si national, cu alte institufii si servicii existente in comunitate si interesate in educatie. Modelul parteneriatului prin reciprocitate are drept scop optimizarea educatic comunitate si accentueaza ideea educatiei ca un sector de servicii publice si universale, dar care pretinde 0 formatie profesional specifica. Acelasi model de parteneriat statueazé importanja diseminarii rezultatelor cercet&rii pedagogice la nivelul sistemului educational national, valorificarea acestor rezultate dincolo de institufiile care le produc. Parteneriatul educational intre Liceul cu Program Sportiv Clinceni si celelalte unitati scolare din apropiere se va concretiza prin principalul mijloc - forma de comunicare, cooperare si colaborare in sprijinul copilului la nivelul procesului educativ. El presupune 0 unitate de cerinte, optiuni, decizii si actiuni educative intre factorii educasionali. Ne propunem s4 desfasuram parteneriatul educational impreuna cu actul educasional propriu-zis. El se refera la proiectarea, decizia, actiunea si colaborarea dintre institufii, influente si agenti educafionali © institutiile educatiei: familie, scoala si comunitate; © agentii educationali: copii, parinji, profesori, specialisti in rezolvarea unor probleme educationale (psihologi, consilieri psiho-pedagogi, terapeuti etc.); © membri ai comunit3fii cu influent asupra cresterii, educarii si dezvoltarit copilului (medici,factori de decizie, reprezentantii bisericii, ai poliiei etc); Se stie ci educatia, ca acjiune social’ organizati, presupune mai multi factori: familia, scoala si comunitatea. Democratizarea educatiei face necesara deplasarea centrului de interes de pe cunostinje impuse - pe obiective, de pe programe abstracte - pe nevoile curente ale elevului, astfel incat acesta sa fie centrul de interes al tuturor. Consideram c4, pentru Liceul cu Program Sportiv cu clasele I-XII Clinceni orice program educativ poate deveni eficient in masura angajarii partilor componente. In acest sens, vin in ajutor proiectele de parteneriat educationale care vizeazi intirirea relagiilor dintre pirinti, elevi, dascil si comunitate,cresterea gradului de implicare a tuturor factorilor educationali. Activitatea in parteneriat are nenumarate avantaje, deoarece creeaza relafii de colaborare, clarifica diverse probleme educative, ofera un nou cadru de dezvoltare a personalitatii elevului. Initierea diferitelor proiecte de parteneriat educafionale sunt benefice att pentru elevi, ct si pentru toti factorii implicagi ( scoala, familie, comunitate).Protect de Dezvoltare Institutional 106. 2 Liceului cu Program Sportiv cu els. IX Clinceni, Jud. Mfov 1020 Comunitatea reprezinta cadrul cultural, spiritual si geografic de dezvoltare al elevului. Prin caracteristicile ei, poate sustine interesele scolii. Fiecare scoala devine ,o comunitate a celor ce fnvafa”, in conditiile propriului sau plan de tmbundtatire continua a predarii, invatarii si disciplinei, Tofi elevii sai se straduiesc si fac progrese in directia atingerii standardelor dorite, find ajutafi de parinti, cadre didactice si alti parteneri implicafi. $colile si comunitatea imbunatatesc instructia, evaluarea, dezvoltarea profesionala a cadrelor didactice, implicarea paringilor si a oamenilor de afaceri, astfel incat fiecare aspect al educajiei functioneaz’ ca parte a unui sistem, care sprijind tofi elevii pentru a-si atinge obiectivele. Reforma efectiva a invijimantului preuniversitar, ca invifimant public, se poate realiza numai in interiorul spagiului comunitar, ca rezultat al conlucrérii scolii cu mediul social, cultural si economic. Procesul educational este un act de socializare, de culturalizare, de formare si dezvoltare a personalitajii, dus la indeplinire de echipa didactic’ Posibilele misuri care si faciliteze colaborarea cu autoritafile locale si ccmunitatea ar putea consta in: = Campanii de constientizare a beneficiilor scolarizairié. Costurile sunt mai scizute si eficienta ‘unui astfel de tip de campanie este mai ridicat atunci cind avem de-a face cu o campanie directa si nu cu una mediati. Campania direct ar putea include vizite la domiciliul elevilor, propaganda vizuala (afige, revista gcolii) distribuirea de materiale promotionale (rechizite) cu mesaj stimulativ, lectorate cu parinii gi, in general, activitiile care solicit o mai mare implicare a parintilor. ~ Cresterea rolului scolié in viata comunitatii. Acest lucru s-ar putea face prin elaborarea de proiecte, de ciitre cadrele didactice, menite si atragi resurse pentru comunitate. Cercetari anterioare arati ci, deopotriva, parintii, profesorii si reprezentantii comunititii ar fi interesati si fie antrenati in a urma cursuri care sa le ofere informatii despre potentiali finantatori, scriere de proiecte, realizare de parteneriate s.a. — Programe de educatie a adultilor, care si aib& ca obiective cresterea nivelului cunostinelor, pentru a-i putea ajuta si supraveghea pe copii in sarcinile scolare, revalorizarea rolului scolii in societate si in strategiile de viaf&, realizarea unei mai bune comunicari cu scoala. Acest tip de programe ar putea contribui la cresterea nivelului de educatie al parinfilor, care am vazut c& reprezint o problema pentru cei din mediul rural. Apreciez cd, pentru a realiza un Proiect de Dezvoltare Institutional a Liceului cu Program Sportiv cu clasele I-XII Clinceni coerent si pertinent este nevoie de o bun’ cunoastere a unor factori esentiali, atat la nivelul localit8tii, cat si la nivel zonal si judetean, fundamentati pe urmatoarele demersuri:Proiect de Dezvoltare Institutional ims. ’ «a Liceului cu Program Sportiv cu cs. I-XM Clinceni, Jud. Mfov 1920 ‘* Analiza situafiet pedagogice/educationale existente in Liceul cu Program Sportiv cu cls. I~ XII Clinceni, a relatiei dintre actorii educafionali, calitatea valorilor si mediul socio- cultural si axiologic, a contextului in care are loc activitatea de educafie, maniera general de realizare a educatiei, prin raportarea activitatii de educatie la variabilele si valorile contextului extern (care condifioneaza realizarea acesteia intr-un cdmp_psihosocial deschis) si la ambianta interna (dependent de calitatea resurselor pedagogice existente, valorificate / nevalorificate de actorii educayiel); ‘© Identificarea posibilitatilor de armonizare a procesului de invatamant prin implicarea mai activa a membrilor comunitatii in solufionarea problemelor locale fn ceea ce priveste statusul $i rolul scolii ca institugie furnizoare de educatie, eficienta scolaré sirandamentul scolar. ‘© Analiza conditiilor de educatie determinate de aspectul social, axiologic, pedagogic, politic si cultural al comunitatii; ‘* Cunoasterea factorilor reali si a cauzelor care duc la objinerea performantelor / esecului scolar; ‘© Evidentierea raportului dintre randamentul scolar si posibilititile materiale, intelectuale, afective si comportamentale reale pe care le au elevi comparativ cu aceia din scolile urbane, precum sia raportului dintre randamentul scolar si eforturile, expectatiile, aspiratiile, percepfiile, motivatiile elevilor, parintilor, cadrelor didactice, comunitatit; ‘ Analiza raporturilor dintre resursele investite /a intrare ~ calitatea activitasii desfasurate ~calitatea produselor / absolventilor Ja iesire,. Concepte - cheie: ‘\ Valori educationale - structurile axiologice angajate la nivelul finalitatilor si al strategillor educatiei, n contextul raporturilor de determinare teleologicé dintre sistemul social ~ sistemul de educate ~ sistemul de invijamant ~ procesul de invaximant; vizeaxa acele elemente de care depinde funcfionalitatea sistemului sia procesului de nvagamant; se Imbind reflectia pedagogicé asupra condisiei sco si invspimantulul cu reflecia asupra calturiiscolti privita ca organizasie, ca institusle social’, cu analiza politiclar educasionale adoptate (descentralizare, conducere manageriala si administrativa, de ordin strategic si tactic, capacitatea de a reduce/a eradica inegalitatea pedagogica si sociali, cu accent pe rosursele disponibile / utilizate in vederea realizirii educafiei ca proces, ca produs al relafilor sociale). ‘F Mentalul comunitatit - percep cexpectati, aspiratii, factori motivationali, eforturi ale omyProject de Dezvoltare Institutional My. Y a Liceului cu Program Sportiv cu cls. XII Clinceni Jud. Mfov 1020 .actorilor” implicafi tn actul educational, cu accent pe amb/anfa educationala, atitwdinea pedagogic’, demersul pedagogic, cimpul pedagogic. ‘© Ambianga educational - climatul psihosocial, specific scolii, in care se desfascar’ activitatea pedagogica si care influenteaza calitatea educafiei; reflecta perceptiile si reprezentarile ,actorilor’ educatiei la nivelul raporturilor dintre factorii de conducere si comunitatea localé si teritoriali, dintre elevi/parinti si echipa didactic, dintrefactorii manageriali si echipa didactic, dintre membrii componengi ai echipei didactice et. ‘S Atitudinea pedagogicd - ansamblul de insusiri scoli, stablizate vis-a-vis de valorile educatiei, de activitatea de invijare, de activitatea profesional’, de elev/familie/comunitate si concentratd la nivelul stabilitapit si pregnanjei angajate in plan caracterial, valorificare afectiva pozitivi, dominanti in raporturile realizate cu comunitatea scolara si cu comunitatea educativa locals ‘F Demersul pedagogic - ansamblul de interventii formative dirijate de educator (manager scolar, profesor, parinte, membru al comunitafi locale) pentru optimizarea acfunii educative/dlidactice, prin realizarea ‘unui .comun” intre educator si educat, sustinut la diferite grade de congruengi psihologica de aaturé afectiva, motivafionala, cognitiva, exprimata in plan atitudinal si aptitudinal. ‘ cémpul pedagogic ~ contextal psihosocial extern tn care se desfisoara activitatea pedagogicd/actiunea educajionala, cu influenta direct asupra calitifii acfiunii educative, timpal psihosocial al educatiei (programe sociale care vizeazi direct/indirect realizarea obiectivelor pedagogice), stilul psihosocial al educafiei (mecanismele de manifestare cultural si politicd afirmate fn cadrul sistemului social) ‘ Practic educationale- experiente pori ‘S Statusul si rolul scolt ‘Statusul reprezinta tot ceca ce ayteapta comunitatea de la aceasta institut pe care o are. Rolulreprezinta comportamentele pe care insitutia scolara le performea: baza faptuluic& define un status. ‘T° ticenga scolard— wn indicator general al raportulut dintre obiectivele pedegogice stabilite si rezultatele obginute in condipile folosiri anumitor resurse. Valorficarea acestui concept angajeaza nivelul cantitativ al sistemului (raportul dintre rezultatele sisterulu, exprimate fn numarul de absolvensi si de pierderi scolare) si nivelul efectelor calitative (gradul de integrare a absolventilor in activitati creatoare superioare). unduite reflectate in valori reprezint3 pozitia pe care aceasta o ocupa in structura social ‘in baza pozitietProiect de Dezvoltare Institugionalt am. Y a Liceulul cu Program Sportiv cu cls. XI Clincent, Jud. iifov 000} Capitolul al II-lea Proiectie manageriala pe directiile prioritare de dezvoltare ale Liceului cu Program Sportiv cu clasele I-XII Clinceni Conducstorul organizafiei este direct responsabil de calitatea educagiet furnizate” (OUG nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calitatil educafiel, aprobata cu completari si modificari prin Legea nr. 87/13.04.2006, cu modificirile ulterioare) Projectarea demersului managerial am realizat-o pe principiile formulate in normativele legale nationale privind asigurarea calitajiiserviciilor _educationale furnizate de unitagile de invatamant preuniversitar: Legea Nr. 1/ 2011, cu modificarile si completarile ulterioare; 0.U.G. Nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calitatii educafiei, aprobaté cu completari si modificari prin Legea Nr. 87/13.04.2006, cu modificarile ulterioare; H.G. nr, 1534/25 noiembrie 2008 privind aprobarea standaredelor de referinta si a indicatorilor de performansa pentru evaluarea si asigurarea calitapii in invjamantul preuniversitar; H.G. Nr. 21/18.01.2007 pentru aprobarea Standardelor de autorizare si functionare provizorie a unititilor de invayimant, precum si a Standardelor de acreditare si evaluare periodica a unitatilor de invatamant preuniversitar; H.G. Nr. 22/25.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare institutional in vederea autorizarii, acreditarii si evaluarii periodice a organizatiilor furnizoare de educatie;we Proiect de Dezvoltare Institutional 105. «a Liceului cu Program Sportiv cu els. -XII Clincent, Jud. Wfov 120 Legea Nr. 63/2011 privind incadrarea si salarizarea personalului didactic auxiliar din invayimant; H.G, nr, 1258 din 18/10/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si funcfionare al Agenjiei Romane de Asigurare a Calitatii in invayaméntul Preuniversitar (ARACIP); Metodologia din 19/12/2012 aprobata prin Ordinul nr. 6517 din 29/12/2012- Metodologia de evaluare externa a calitatii educafiei in invajamAntul preuniversitar, Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 11 din 08/01/2013; Declaratia de principii. =a ARACIP —_publicat la adresa Attp://www.edu.ro/index.php/articles/4928 Comunicatul ARACIP nr. 181 din 31 ianuarie 2012 este publicata Lista documentelor solicitate de ARACIP unitéilor de fnvatamant preuniversitar precum si cadrul juridie din Romania care stipuleaz obligatia intocmirii acestor documente la nivelul fiecarei scoli; Notele ARACIP publicate la adresa http://aracip.edu.ro. OM 5556/2015 Metodologia privind fundamentarea cifrei de scolarizare pt invataméntul preuniversitar de stat, cuprinderea efectivelor de prescolari si elevi din unitatile de inva}mAnt particular si confesional, precum si emiterea avizului conform fn vederea organizarii refelei unitatilor de invatamant preuniversitar pentru anul scolar 2016-2017. ‘analiza PESTEL, CONTEXTULPOLITIC Desi aparent indepartate, aspectele politice se regisesc in textura contextelor in care fiinfeaz unitatea de invatamant. De exemplu, o orientare de stdnga sau de dreapta poate determina un raport intre centralizare sau descentralizare, finantare etc. in contextul politic local, se poate manifesta o conceptie si 0 atitudine fafa de scoala a oamenilor politici care, pe masur& ce sistemul de invatimant se descentralizeaza, pot avea un rol decisiv pentru dezvoltarea unitatii scolare. anyProiect de Dezvoltare Institutional ine. a Liceului cu Program Sportiv cu cls. XII Clinceni, Jud. fov 1020 Din punct de vedere legislativ si organizatoric, invatimantul preuniversitar romanese este reglementat prin documentele specificate la cadrul juridie. Politicile educasionale sunt in curs de redefinire si restructurare. Oferta politica a guvernului in ceeace priveste educatia in invitimantul preuniversitar este construitd in jurul urmatoarelor obiective majore: Acces egal si sporit la educatie; Asigurarea calitatii educatiei si pregiitirea societitii bazate pe cunoastere; Descentralizarea si depolitizarea sistemului educational; Transformarea educatiei in resursa de baza a modernizarii RomAniei; Considerarea investifiei tn capitalul uman ca fiind cea mai profitabila pe termen lung; Combinarea eficienti a educafiei de elit cu educatia general’; Compatibilizarea europeana si scoaterea invatamantului romanesc din ultimii ani; Dezvoltarea institutionala a educayiei permanente. izolarea + FF FHFHe In acest context se impun cu precadere urmatoarele directii de actiune: > Trecerea de la un curriculum axat pe acumularea de informasii la un curriculum flexibil, centrat pe formarea de competenfe relevante pe piafa muncii, pentru dezvoltarea capacitatii de creatie si inovare, precum si a celei de adaptare la situayii not; Accelerarea descentralizarii in contexul asigurrii calitatii invayimantului; Eliminarea abandonului scolar din invayméntul obligatoriu; incurajarea continuarii studiilor, astfel incat minimum 85% dintre tineri s fie absolventi de studi liceale; Generalizarea invatarii informatizate; Cuprinderea tuturor copiilor cu. nevoi speciale si din grupuri vulnerabile tn tnvajimantul de masa sau special; Asigurarea coerentei procedurilor de evaluare si a examenelor pe baza standardelor nafionale adecvate ciclurilor de invariant; Sustinerea copiilor si tinerilor capabili de performant&; Generalizarea programului ,coala dupa scoala”; Asigurarea serviciilor de consiliere si orientare scolar, profesionalasi de asistenta psihopedagogic’; Eliminarea violentei din scoala si din jurul acesteia; Asigurarea educatici complementare (educatie pentru sinitate si alimentatie sSnatoasa, cultur’, cultura civica, antreprenoriala si tehnologica, prin sport etc.). ony +e $F © FH FHFProiect de Dezvoltare Institugionala 10% , a Liceulut cu Program Sportiv cu ls. XI Clincen’, Jud. Mov 1000 Oportunitatile create de politicile educationale sustinute de guvern sunt legate de asigurarea dotarilor necesare prin programe guvernamentale, accesul la programe internationale, proiectarea unui sistem modern de evaluare a cunostintelor si competentelor, diversificarea metodelor si practicilor didactice, deplasarea accentului de la caracterul informativ la cel formativ ete. Este foarte clara pozitia administratiei locale de sprijin acordat scol rolului pe care aceasta fl joacd in comunitate. Sunt de mentionat, de asemenea, domeniile prioritare de sprijin ale autoritatilor publice locale: repararea si modernizarea unitatii de invatamant; diversificarea si dezvoltarea asistentei sociale pentru populatie; generalizarea accesului la internet in scoala. in cazul particular al unitatii noastre scolare exist’ o atitudine general3 favorabila a autoritatilor locale, dar care, la nivelul managementului scolii, nu a fost valorificata suficient pana in prezent. i pentru fntrirea CONTEXTUL ECONOMIC Conform concluziilor Comisiei Nationale pentru Statistic’, la nivel national, tendinta general privind evolutia ocup&rii fortei de munca a sc&zut, rata somajului a inregistrat 0 crestere semnificativi, din cauza privatizirii marii industrii si retehnologizirii acesteta, Din rapoartele Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Muncé Ilfov (AJOFM), la fel ca si din cele ale Agenei Nationale (ANOFM) reiese faptul ci absolventii invayamantul preuniversitar intampina dificultati in integrarea pe piata muncii, absolventii de licee fara atestat profesional detinand ponderea majora a celor intrati in somaj. Pregatirea insuficienta si tendintele pietei muncii se reflecté in mod negativ asupra optiunilor facute la admitere de catre elevii clasei a VIII-a sia parintilor acestora, specialitijile cu profil teoretic find in continuare preferate, in detrimentul celor tehnologice si cu atat mai mult al celor vocationale, chiar daca cererea de locuri de munca in domeniile acestea depaseste oferta actual. Legislatia actuala in ceeace priveste finantarea permite atragerea de fonduri extrabugetare la nivelul liceului, ins& interesul agentilor economici in acordarea de sponsorizari sau donatii pentru institutiile de invatamant este scizut, acestia considerand ca nu aduc profit’, Un alt aspect dificil este generat de coborarea plafonului de venituri pentru acordarea de manuale scolare gratuite pentru elevii din invatmAntul neobligatoriu, ceeace constituie 0 problema pentru elevit cu venituri familiale scizute. Efectul acestor factori asupra situatiei economico-financiare poate fi extrem de grav, intrucdt genereaz dezinteres si absenteism ridicat, panj la posibil abandon scolar. Un efect pozitiv insa in acest context il are extinderea programelor sociale in domeniu. 2Project de Dezvoltare Institugional «a Liceului cu Program Sportiv cu cls. -XUI Clincens, Jud. Ifov CONTEXTUL SOCIAL Din punct de vedere social, se remarcd influenta mentalitatii populatiei, care acord’ 0 mare valoare pregatirii academice, de cultura general, fapt care determina ca primele optiuni ale elevilor si p&rintilor la intrarea in tnvatamAntul liceal sd fie pentru liceele din Municipiul Bucuresti, in timp ce in liceele din Judetul Ilfov, in spet Liceul Sportiv Clinceni, elevii provin fie din localitate, in continuarea ciclului gimnazial din scoald, fle, ceeace este si mai grav, desi este liceu cu profil vocational sportiv, sunt scolarizati mai mult elevii care nu au promovat examenele nationale, Mai exact, baza de selectie a elevilor este redusA Ja nivelul scolii si nu cuprinde elevi capabili de performanti. Pe de alta parte, pozitia diferitelor grupuri de interes fata de scoala se afli pe o panta ascendenta, manifestata prin deschiderea spre oferirea de sprijin de catre Primiria Clinceni, Polifia, Jandarmeria, ins, la nivelul scolii este necesara implementarea unui management bine definit, care sa influenteze ameliorarea sau eliminarea factorilor sociali amintifi mai sus. Programele care au aceste scopuri se situeazi mai mult la nivel declarativ, scriptic, ins& demersurile la nivelul managementului scolii sunt mai mult formale; elevii beneficiaza in general de actiunile realizate in urma politicilor si practicilor la nivel national (programele de prevenire si diminuare a absenteismului, a ramdnerii in urm’ la invajatur’, a fenomenelor de violent’, agresivitate, consum de alcool etc.). CONTEXTUL TEHNOLOGIC Analiza contextului tehnologic se impune, deoarece tehnologia modern poate aduce un spor substantial de calitate si eficient procesului de tnvayimant. In prezent, forma cea mai important’ a contextului tehnologic este tehnologia informatica, cu implicatiile ei in comunicatii si procesarea informatiei. Dotarea cu caleculatoare, accesul la Internet, la biblioteci virtuale sau la retele institutionale sunt decisive pentru dezvoltarea r de fnvatimant, Acest context influenteazi aplicarea programelor de studii, calitatea procesului de fnvatamant si implicit, calitatea rezultatelor scolare, a absolventilor. Desi la nivel national se remarc& introducerea la scar& tot mai larg a echipamentelor informatice si a noilor tehnologii, cu toate ci Ministerul Educagiei recomanda unitagilor scolare ca predarea predarii - invatarea asistatd de calculator (vezi Programul AEL), in Liceul Sportiv Clinceni nu exist aceast4 preocupare si nici condijiile necesare (ori dacd exist’ nu sunt valorificate). Desigur, este necesari si formarea personalului didactic in utilizarea mijloacelor TIC. CONTEXTUL ECOLOGIC La nivel national se regiseste inclus printre dome PROTECTIE A MEDIULUI $1 CRESTERI CALITATI VIETII. prioritare PROGRAMUL DE >Project de Dezvoltare Institutional 10%. a Liceului cu Program Sportiv cu cls. XI Clinceni, Jud. Itov 1010. Acest context capita o amploare crescanda si se refera la modul in care proiectele scol pot afecta mediul. fn mod real, activitatea scolii afecteaz4 mediul prin gunoful si deseurile produse in urma activitatii propriu-zise. Cu toate ca la nivelul localit Clinceni Primaria si Consiliul local manifesta preocupare grija pentru mediul in care populatia traieste, conditiile de desfasurare a activitatilor scol fntr-un mediu sigur si diversificat sunt optime (amenajarea spatiului scolar, al curtii, a parcului din imediata vecinatate, preocuparea pentru activitatile sportive si culturale la nivelul localitatii etc.), in unitatea de fnvayamant s&ndtatea elevilor poate fi pusa in pericol. Grupurile sanitare, desi amenajate corespunzitor, necesiti o igienizare sporité pentru eliminarea mirosurilor specitice, dar si educarea elevilor astfel incat s% cunoasca si si respecte regulile igienico-sanitare si de preventie etc. Educatia pentru sdnatate si protectia mediului a elevilor trebuie si cunoasci 0 abordare accentuaté la nivelul scolii, prin dezvoltarea de programe specifice privind pistrarea curafeniei, reciclarea deseurilor, pastrarea curdteniei si igienei in coal, dezvoltarea deprinderilor de pastrare si protejare a resurselor materiale de care unitatea scolar beneficiaza. CONTEXTUL LEGISLATIV Adoptarea Legii nr. 87/ 2006 privind asigurarea calit’tii educatiei a creat cadrul institusional legal pentru dezvoltarea si implementarea mecanismelor de asigurare a calitatii fn educafie, la nivel de sistem si la nivel de furnizor. Au avut loc importante dezvoltri in domeniul normatiy, prin extinderea cadrului legislatiy si in cel operational, prin crearea unor instrumente fn domeniul evaluarit si asigurarii calit3pi. In acest context, consider’m c&, tindnd cont de caracterul deschis si formativ al educatiei si de spiritul de angajare personal’ pe care managementul calititii il poate determina in comunititile scolare, demersul de introducere a sistemelor de management si asigurarea calitatii poate induce beneficiarilor nostri mai mult’ fncredere in educagie, 0 mai bun’ pretuire a educatiei ca serviciu public, ale c&rui obiective sunt dezvoltarea personalitafii, obfinerea unor sanse profesionale mai bune, 0 mobilitate social si ocupagionala, realizare profesional. Educatia trebuie s& se desfisoare pe tot parcursul vietii, in cursul unei multitudini de experiente de fnvatare, contribuind la cresterea coeziunii sociale, la combaterea excluderii, a dificultatilor demografice si de dezvoltare. Pornind de la premisa ca, in cadrul unei societati in schimbare si pregiitind pentru o societate in schimbare trebuie si recunoastem primatul calit&fil, ingloband in principiile sale an)Project de Dezvoltare Institufionalé ms. a Liceului cu Program Sportiv cu cls. XU Clincent, ud. ifov = 010) de functionare si in cultura sa organizafionala elemente care definesc modelul calitatii, care se referd la: © Centrarea pe procesele de invatare; @ Focalizarea pe un leadership profesional si pe un management scolar eficient, de tip participativ, centrat pe ideea de calitate; @ strategii specifice si sisteme concrete de asigurare a calitatii; @ unmanagement centrat pe rezultate ~ produse si efecte; © definirea si alocarea corespunzatoare a resurselor umane, materiale, financiare, de timp, informayionale, de expertiza, de experiensa, de autoritate, cu scopul atingeri finalitatilor in conditii corespunzatoare de calitate a serviciilor educationale oferite. Astfel, dintre principiile generale si realitifile identificate, ce reprezint provocari pentru viitorul Liceului cu Program Sportiv cu clasele I-XIl Clinceni aducem in prim-plan urmatoarel Calitatea educasiei se realizeaza prin a forma la elevi bucuria de a inva, invitandu-i sa se implice in procesul de invatare prin tehnici si metode didactice in care acestia-si pot ‘Smbundtati sentimentul sandtos de a fi, respectul de sine si consideratia pentru ceilalti, dar $i felul dea avea rezultate mai bune la fnvatitura. © Calitatea educatiei inseamna calitatea serviciilor oferite de noi; @ ‘Sistemele de asigurare a calitipi la nivelul institutiel trebule sa fie fle lanou. le si adaptabile Cu alte cuvinte, pentru Liceul cu Program Sportiv cu clasele I-XlI Clinceni problematica asiguréril calttafit identifics. importanta/valoarea educatiei pentru societate; necesitatea diversificdrii si democratizarea invajamantului; responsabilitatea factorilor implicai in intregul sistem educational; deschiderea spre reformare $i inovatii; planificarea si managementul resurselor; calificdrile cadrelor didactice si nivelul pregatirii lor; suport material si didactic pentru dezvoltare. Evaluarea instituffonalS a Liceului cu Program Sportiv cu clasele I-XIl Clinceni va fine seamé, pe de o parte, de eficacitate si de eficienta (ia fn considerare inputs si outputs) si, pe de alta parte, de activititi De asemenea, trebuie si conjuge perspectiva intrinseci cu cea extrinsecd a calitaii Invapaméntului preuniversitar. Pe de o parte, evaluarea institusional’ cuprinde institusia in intregime, implicarea agentilor sai si atengia acordata atat valorii, ct si meritului actiunilor indeplinite de catre institufie, care reprezint3 note distinctive ale acestela. Avand in vedere c& producerea, generarea calitatii se realizeazd la nivelul relasiei educationale fundamentale, este clar c prima instant de evaluare, de judecare a calit3tii este educatia insigProiect de Dezvoltare Institufionald ams. a Liceului cu Program Sportiv cu els. -XII Clincent, Jud. Ifov == 0210) Ca urmare, evaluarea interna a calititii (autoevaluarea) este esentiala pentru orice sistem de management al calitayii si constituie pentru noi elementul de baza in activitatea noastra. Mecanismele de autoevaluare la nivelul Liceului cu Program Sportiv cu clasele I-XIl Clinceni vor fi prezente: ® in proiectarea si planificarea dezvoltarii institutionale; ® in implementarea proiectelor, programelor, planurilor si acfiunilor; ® in evaluarea activitagii curente si a indeplinirii scopurilor si obiectivelor propuse. Procesul de autoevaluare va constitui rezultatul unei colaborari intre membrii unui Grup de autoevaluare si conducerea unitatii de invatamant, cadre didactice si elevi, coordonatorii serviciilor administrative si de suport, precum $i alte categorii de stakeholders. Astfel, autoevaluarea trebuie si asigure, tn primul rand, realizarea principalelor func}ii ale evaluarii: + Imbundtéires activitifil curente - evaluarea trebuie sa fie oportun’, si impiedice aparisia disfuncyiilor majore si, in acelasi timp, sd evidentieze clar ce a mers si ce nu in activitatile trecute; ** asigurarea feed-back-ulal pentru grupurile semnificative de tnteres - rezultatele actiunilor trebuie cunoscute de catre parinji, elevi, cadre didactice, manageri, comunitate; “> reviauirea si optimizarea politicilor sf strategillor de \a nivelul instituiei, astfel incat acestea sa serveasc mai bine misiunii asumate. in concluzie, politicle educationale promovate de Liceul cu Program Sportiy cu clasele I- Xl Clincen! tn ceea ce priveste evaluarea institutionali se refer’ sila aspecte privind: a) eficacitatea si eficienta sistemului propriu b) eficacitatea internd si eficacitatea externa; ©) abordari legate de evaluari de macrosistem; 4) abordari legate de microsistem. a), Bflcacitatea propriulul sistem pune in evident randamentul activitafilor proiectate, precum i masura in care-si atinge scopurile vizate. 0 eficacitate acceptabila este aceea care a condus la scopurile avute in vedere, iar o eficacitate redus’/ineficacitate const in obtinerea unor rezultate diferite de cele asteptate. Eficienta sistemului rezult’ din raportul dintre rezultatele obfinute (mai bune sau mai putin bune) si resursele utilizate. Considersm c& rezultatele bune objinute cu un confinut mai mare de resurse este eficace, dar nu eficienta, iar o activitate poate fi eficienta (a fost realizat’ 1m conditii acceptabile, fara si depSseasca resursele atribuite), dar nu eficace (nu si-a atins scopurile). “2. yProiect de Dezvoltare Institutional ims. a Liceului cu Program Sportiv cu dls. -XM Clincent, Jud. iifov 1020 b). Bfcacttatea interna $1 eficacttatea extern nu este proprie evaluarii rezultatelor scolare, insa la evaluarea institufionali aceasta diferent se impune. in acest sens, in opinia noastr§, formarea profesionala are un efect intern, dar verdictul il da activitatea productiva si comportamentele (competente, atitudini etc.), dar competenta ca factor de productie se deduc in rezultatele in comportarea socialai atat a educatorului, cat si a educabilului. c). in privinga evaluarilor de macro(micro)sistem, acestea privesc evaluarea institutionala si implica toate evaluarile din microsistem. Evaluarile din microsistem privesc rezultatele scolare, realizate de catre conducerea institutiei de invatimant gi de catre cadrele didactice. Acestea sunt evaluari de proces, vizeazX condigil, resurse, tipuri de fenomene scolare - frecventa, abandon, esec scolar. Pentru fiecare dintre ele recurgem la metode si proceduri distincte, identificate si analizate in funcgie de situatie. Ca urmare, cresterea calitifif serviciilor oferite de Liceul cu Program Sportiy cu clasele I- ee Cltocent ebuie si devin’ baza intregului proces de projectare/planificare realizat la nivelul i rit instant es Prezentul Project de Dezvoltare Institutionalé este un instrument prin care concepem $i gestiondm politic! educationale proprii de schimbare si de dezvoltare ‘Liceului cu Program Sportiv cu clasele I-XIl Clincenl. Proiectul de Dezvoltare Institutionala propus de Liceul cu Program Sportiv cu clasele I- Xil Clinceni are un caracter: "> strategic - fntruct expune modul in care vor fi coordonate activitatile pe termen lung, de 4 ani. => ameliorativ. - in sensul cd exprima intentiile de actiune viitoare pentru a aduce fmbunatagiri structurale si functionale organizasiel scolare vizate ~ $i unul ‘Tristiturile caracteristice ale prezentului Project de Dezvoltare Institutional sunt: 1. Determinare multipli: © ‘sintele strategice ale dezvoltarii; ® situatia, conditiile si resursele concrete ale instituti 2. Valoare strategic4 - conceput pe 4 ani (poate suferi modificari pe parcurs) 3, Caracter situational - este elaborat avand in vedere mediul si condifiile concrete tn care institutia funcfioneaza si tendinjele de evolutie ale acestora 4. Are dou’ componente: => a). Strategicd (,perena” ) - misiunea, tintele, optiunile strategice ale institutiei "> b). Operational - programe, activitsyi, acjiuni concrete prin care se ating jintele strategice si se realizeaz misiunea. 2)Project de Dezvoltare Institutionalé Me. a Liceului cu Program Sportiv cu cls. I-X11 Clinceni, Jud. Itov 1020 Astfel, proiectarea managerial se realizeazd finand cont de urmatoarele elemente, componente ale managementului calitatii unei institusii: CONTEXTUL ADMINISTRATIV a). Lanivel local Reforma efectiva a fnvapsméntului preuniversitar, ca invasmant public, se poate realiza numai in interiorul spatiului comunitar, ca rezultat al conlucrarii scolii cu mediul social, cultural si economic. Procesul educational este un act de socializare, de culturalizare, de formare si dezvoltare a personalitatii, dus la indeplinire de echipa didacti Parteneriatul poate fi o solujie pentru alocarea si folosirea resurselor locale la nivel comunitar, pentru atragerea altor resurse externe pentru rezolvarea_problemelor comunitare. Ideea de parteneriat intre scoalé si comunitate trebuie s se bazeze pe principiul complementaritafii servictilor sociale oferite de caitre diversele organizasii care eyProject de Dezvoltare Institugionalé Mg. a Liceului cu Program Sportiv cu els. I-XU Clinceni, Jud. tov = 100) activeaza in comunitate. Construirea parteneriatului este un proces deliberat ce implica aptitudini specifice, strategii si cunostinfe pe care partile implicate trebuie sa le cunosca si si le foloseascd. Succesul parteneriatului scoala - comunitate local este bazat pe legitura permanenti, constant intre agenfii comunitari si reprezentangil scolii. Se realizeaza astfel un echilibru intre schimbare si continuitate, intre specific si global, intre implinirea individuala si exigentele de ordin social. Analizénd responsabilitatile principalilor reprezentanji ai colectivitajii locale - primarul si consiliul local, observam ci acestia sunt raspunzatori de asigurarea unui climat de ordine si liniste pe raza localitdtii pe care 0 reprezint&, sunt cei care supervizeazi functionarea serviciilor specializate destinate cetifenilor, gestioneaz fondurile la nivel local, sunt raspunzatori de patrimioniul local etc. Autorit&gile locale, in virtutea prevederilor legale, ofer institugiei de invatamant sprijin concretizat prin fonduri, resurse materiale, facilitarea objinerii unor resurse financiare extrabugetare. Actiunile in care autoritatea local poate interveni sunt: Y asigurarea unor resurse materiale si financiare pentru scoli; ¥ asigurarea condifiilor optime pentru desfisurarea activitatilor intr-un spatiu sigur si confortabil (utilitati, amenajarea spatiilor de joaca facilitarea unor donafii si sponsorizari in bunuri materiale; alocarea unor spatii la dispozitia unitatilor de invafamant din localitate; colaborare in organizarea de activit3ti culturale si sportive; actiuni menite si conduci la imbundtafirea condigiilor de invagare din grddinita care vizeaz’ infrastructura $1 dotarea. Prin intermediul colaborarii dintre autoritajile centrale, judefene si locale cu scoala putem obgine sprijin pentru: Y realizarea demersurilor pentru participarea copiilor la invayamantul prescolar si invayamantul obligatoriu; Y dezvoltarea unor programe de educatie pentru parintii tineri; Y organizarea unor cursuri de pregitire pentru copii ce nu pot rispunde cerinfelor programei nationale si celor care au abandonat scoala, in vederea reintegrarii lor scolare; ¥ organizarea si dezvoltarea unor posibilitaji adecvate de petrecere a timpului liber si odihn’; ¥ realizarea sau initierea demersurilor necesare pentru prevenirea abandonului scolar din motive economice. in comunitate, Polifia reprezinta o institutie de referint’ pentru locuitorii sai. Rolurile Politiei in domeniul educational pot fi impartite in dou& mari categorii: de preventie, de intervenfie in situafit speciale. =>)Project de Dezvoltare Institugionalii a Liceului cu Program Sportiv cu cls. I-XII Clinceni, Jud. tov 10 Parteneriatul dintre scoala si polifie are la baz indeplinirea obiectivelor comune. In ‘comunit3i, intalnim practici ale parteneriatului diferite de la 0 scoala la alta, In esenta, domeniile in care intalnim parteneriatul scoala — poligie sunt urmatoarele: Y asigurarea integrit3tii personale a elevilor, cadrelor didactice, a locuitorilor ‘comunitatii in general; Y prevenirea delincvenfei juvenile si a criminalitatii, a violenjei tn familie, stradale, in cadrul scolii, a consumului, a traficului de droguri, a traficului de persoane, a exploatarii prin munc& a copiilor, a cersetoriel; Y educatia rutier’; Y promovarea respectului fati de lege,a drepturilor omului, a unui comportament civilizat in societate; Y promovarea imaginii pozitive a polifiei in comunitate $i cresterea tncrederii in institugie; Y menfinerea ordinii si linistii publice in unitifile de invéjmént, in afara acestora (perimetrul scolii, traseul de la scoali - acas& al elevilor), in comunitate; ¥ realizarea / proiectarea unor programe/proiecte de parteneriat; ¥ recrutarea viitoarelor cadre ale institut Scoala, prin reprezentanfii sai, cadre didactice, elevi, personal administrativ, trebuie sa identifice problemele de comportament ale elevilor, si colaboreze cu polijia in cazul copiilor infractori sau potential infractori, Desigur, nu numai scoala si polisia trebuie s& se implice in aceste situatii, se impune 0 colaborare cu reprezentanfii serviciilor sociale, cu asistenfii sociali, cu familia elevilor. Proiectele de parteneriat educational cu Polifia au ca argument educatia copiilor pentru cetatenie democratic’, in vederea formarii unor cetfeni activi si responsabili. Prin actiunile desfagurate in acest sens, copii isi insusesc concepte cheie: libertate, justitie, egalitate, solidaritate, cunosc modul de funcfionare a institugiilor democratice, injeleg rolul drepturilor omului in viata cotidiand, sunt pusi in diferite situafii de a-i respecta pe cei de Langa ei, isi formeaza deprinderi de a-si proteja propria persoana si pe ceilalti. Politistul de proximitate si cel de la circulaia rutierd pot fi parteneri activi in profectele unitatii de invatémant. Parteneriatele cu Politia, in mod deosebit cu Politia rutier’, familiarizeazA copili cu regulile de circulatie pentru pietoni, necesare unel autonomii relative pe stradi, cu aplicarea zilnici a celor insusite pe parcursul derularii acestor proiecte educasionale. Parteneriatul scoala - unitasi sanitare poate fi analizat din prisma acestor responsabilititi comunitare pe care unitétile sanitare le au, Unitafile sanitare asigur’ populatiei asistent medicala, curativa si profilactic’ in sectorul public si privat prin: spitale si ambulatorii de spital si de specialitate, dispensare medicale, policlinici, centre de sdnatate, centre de diagnostic si tratament, preventorii, =Proiect de Dezvoltare Institutional M6. a Liceului cu Program Sportiv cu dls. -X0 Clincens, Jud. Ifov = 1), cabinete medicale de familie, cabinete stomatologice, laboratoare medicale, de tehni dentara, cabinete medicale scolare, farmacii si puncte farmaceutice, etc. Rolul unitailor sanitare este in principal acela de a asigura sanatatea populatiei. Temele care pot fi abordate in programele educative pot fi multiple: igiena personals, a locuinfei, a spagiului scolii, a mediului inconjurator, acordarea de prim ajutor in cazuri de urgent’, educatie sexuali si de sinitatea reproducerii, educatia pentru prevenirea consumului de droguri, alcool, tutun, educatia pentru prevenirea imbolnavirilor si a accidentelor, educagia pentru practicarea sporturilor, educafia pentru organizarea timpului liber (timp de joac& adecvat, timp pentru sport, timp alocat televizorului si calculatorului, etc.), educatie pentru consum alimentar sinaitos etc. Una dintre institutiile cu un mare rol comunitar este biserica. Scoala si biserica au colaborat inca din cele mai vechi timpuri. Biserica a fost cea care a infiintat primele scoli. Biserica a avut un rol important in constituirea institutiilor destinate invatamantului, dar si in promovarea educatiei de tip moral - religios. Cele mai frecvente manifestari ale parteneriatului le intalnim in: Y organizarea unor manifestéri cultural artistice comune (serbari, expozitii, spectacole etc.) cu ocazia marilor sarbitori crestine: Crciun, Pasti, Florii, Ziua eroilor neamului etc; Y participarea reprezentantilor bisericii la manifestéri organizate de catre scoala: deschiderea/inchiderea anului scolar, sfinsirea lacasului scolii, lectorate cu paringii, intalniri ale reprezentantilor bisericii cu elevil; Y organizarea de excursii, pelerinaje la diverse asezdminte bisericesti (manastiri, schituri); ¥ participarea reprezentantilor bisericii la campanii destinate eradicarii: violenfei, comportamentelor deviante in randul elevilor, traficului ce copii etc. nivelul Administrarea scolii, denumita si managementul/conducerea colii este considerata 0 problema cheie pentru orice scoal’, indiferent de mirimea, profilul sau pozifionarea sa Reograficd. De aici, in limbajul cotidian se apeleazd la termenul care desemneazi conducitorul (managerul) ca om hotarator pentru bunul mers al unit3tii de invijimant. Actul conducerii responsabile si performante este unul de mare complexitate, problema suecesului depinzand de foarte multi factori de naturd interna si extern’, In contextul analizat, imi permit s4 enunf credinga c& stiinja conducerii este o imbinare armonioasi a calitatilor de conducator, adminstrator si lider, este o abilitate de a inspira incredere, suport moral si material oamenilor care au nevoie de acesta in vederea realizéirli scopurilor majore ale unitatii in care tsi desfasoara activitatea. Ca fenomen complex intr-o cultura institutional in care strategiile suport schimbiri si adaptri din mers, actul de =>)Project de Dezvoltare Institufionalt as. ‘a Liceului cu Program Sportiv cu els. I-XII Clinceni, Jud. Iifov 010 conducere, de administrare a tuturor resurselor scolii, trebuie vazut ca un fenomen de mare mobilitate in care raportul dintre manager/lider si colectivitate trebuie si intruneasci atributele increderii si a modului de actiune asumat, ce presupune competent si responsabilitate la nivel institujional. Conform gandirii actuale, conducerea se ocupa in primul rand de schimbare, de motivarea personalului, de inspirarea si influentarea acestuia. in contrast cu acesta, managementul se ocupa, mai degrabi, de menfinerea echilibrului si funcfionalitatea institusionala. Managementul este mult mai formal si mai pragmatic decat conducerea. El se bazeazi pe unele deprinderi generale, cum ar fi proiectarea, organizarea, controlul, evaluarea, bugetarea, formarea grupurilor de lucru, negocierea conflictelor etc. Acesta poate fi definit ca un set explicit de instrumente, tehnici si metode elaborate in mod ragional si testate in situafii c&t se poate de variate, tn functie de resursele umane si materiale, raportate la fintele si strategiile preconizate de echipa managerial’. Conducerea, in contrast cu managementul, presupune o viziune despre ceva ce poate deveni unitatea scolar’, de aceea conducerea solicit cooperarea si munca in echip’, menfinand persoanele-cheie intr-o stare motivafionala pozitiva, utilizand diverse metode de convingere si persuasiune, in vederea realizarii obiectivelor preconizate. Rolul de manager si conducator se intrepatrund si se completeaza reciproc pornind de la componenta pragmaticd, intrucat conducitorul, in rolul su de manager, se confrunta cu complexitatea si diversitatea fenomenelor din cadrul unitatii de fnvayamant pe care 0 coordoneaza. Rezultatul indeplinirii cu succes a acestui rol este eficienta interna, adicd functionarea normal, pozitiva, fara convulsii, a unitafii pe care o conduce. in schimb, tn functia de lider, managerul se concentreazi asupra realizarii schimbarilor necesare in mentalitatea, comportamentul si modul de acgiune al celor pe care-i conduce, rezultatul {ndeplinirii cu succes a rolului de lider, fiind performanta, Atat in calitate de manager, cat si tn cea de lider, in administrarea unitafii de invéjamant, conducatorul trebuie si rezolve trei sarcini fundamentale, de care depinde nu numai schimbarea, ci si succesul si performanfa: 1. Stabilirea de obiective pe termen scurt, mediu si de durati; 2. Crearea cadrului pentru realizarea obiectivelor; 3. Asigurarea executirii celor stabilite prin folosirea judicioasd a resurselor umane, materiale, financiare, relationale, etc. in unitatile scolare cu rezultate pozitive, managerul, prin proiectarea activitatii manageriale si organizarea intregii activitati trebuie s4 creeze conditiile necesare realizarii obiectivelor stabilite. Liderul tsi apropie oamenii printr-o activitate comunicationala susfinut& pentru aprobarea si acceptul viziunii care preconizeaz’ schimbarea. Managerul creeaza sistemele formale ale organizatiei, el fiind acela care organizeaza structuri, stabileste atribugii, descrie cerinsele posturilor, selecsioneazi oamenii, construieste un sistem ~¥eProject de Dezvoltare Insttufionalé 0%. «a Liceului cu Program Sportiv cu cls. XM Clincent, Jud itov 00) motivational, etc, in timp ce liderul trebuie sa argumenteze necesitatea schimbarii gi sA-5i susfind ideile cu ajutorul credibilit3gii sale personale. Contextul educational actual impune mutarea accentului in problemele de management de pe aspectul conducerii in general pe cel al conducerii eficiente pragmatice si performante. Procesul conducerii eficiente reprezinta o problema esentiala a invajmantului romanesc, de aceea in ultimul timp s-a pus un accent deosebit pe modul de regandire a dimensiunii managementului si pe modalitatile de impunere a unui stil de conducere adecvat principiilor, strategiilor si obiectivelor ce vizeazi o reforma educationala asumata. In consecin{a, managementul institutional trebuie abordat printr-o regandire critica a rolului pe care fl are cel ce conduce, pentru bunul mers al lucrurilor in unitatea pe care 0 coordoneazi. Directorii, liderii, managerii, conducatorii au obligatia de a cunoaste in profunzime toate aspectele institufiei pe care incearca sé le organizeze sau sa le conduca. Se cauti modele pornind de la stiinta, psihologia si eficienta conducerii, dar se uit’ mereu c& cel pus s conduc trebuie format in spiritul avangardist al vremurilor in care discernamantul fntre vechi si nou, performant i contraperformant, succes si esec trebuie tratate cu spirit critic, cu responsabilitate si pricepere managerial. Functia de conducitor, sef, director, manager presupune un mod de actiune colectiv al celor din echipa managerial, bazat pe colaborare continu’. Or, acest lucru solicit’ un climat democratic, cunostinge, deprinderi si abilitai din partea sefilor, pentru a rezolva problemele specifice fenomenelor de grup si a fi in masura s construiasca echipe de lucru eficiente si performante. Pregitirea diversificata a conducatorilor se impune si in privinta procesului de selecfie, sistemul de pregatire, formarea, perfectionarea si evaluarea performanselor, intrucét fn realizarea acestor obiective un rol esenfial il joac’ sistemul motivational si climatul de ansamblu din unitatea sau institujia condusa. De aici decurgdnd un nou stil de conducere si o noua perceptie a rolului general de lider. ,conducatorul nu mai este cel care stabileste sarcinile si modalitatile adecvate de realizare a acestora. Acum el devine un partener, un participant care isi consiliaza, ajuta si dirijeazd oamenii (grupul din care face parte), ca la randul lor acestia si perceap3 fenomenul cu care se confrunti unitatea in cat activeazi, mobilizindu-se pentru a indeplini obiectivele, chiar cu preful unor eforturi deosebite, menite si reaseze modul de actiune pornind de la noi cerinfe comportamentale, care vizeaza transformarea, schimbarea si implementarea unui nou concept despre rolul conducatorului si al actului managerial in general "?. * Tony Bush (2015), Leadership si management educational. Teorisi practci actuale, Bd. Polirom 2Proiect de Dezvoltare Institutionala 1046. «a Liceului ca Program Sportiv cu cls. -XU Clinceni, Jud. Mov 1) VIZIUNEA Scopul esential al educatiei elevilor este de a le forma bazele unei gindiri si atitudini centrate pe promovarea unui mediu propice vietii democratice, de a le dezvolta spiritul de responsabilitate fata de societatea in care convietuiesc. Pentru a stimula dezvoltarea personala, activitatea educativa scolara si extrascolara va avea in permanenta in atentie nevoia de adaptare la cerintele individuale diverse ale tuturor copiilor, la interesele de cunoastere sila potentialul fiecdruia, Liceul Sportiv cu clasele I-XII Clinceni se va transforma intr-un centru de resurse educationale moderne, va deveni un ,campus” educational complex, destinat inva,mAntului prescolar, gimnazial si liceal vocaional, care va implementa in comunitate politici noi de educatie sociala si de snatate public’, respectiv relationarea dintre un sistem de scoali snatos si unul de educatie pentru tineri de calitate. Comunitatea Liceului Sportiv Clinceni - elevi, parinti, cadre didactice, intreg personalul va contribui la construirea viitorului. in conditiile crizei economice si sociale din Romania, a desconsiderarii muncii si invataturii, noi vom rezista tentatiilor descurajarii, lenei, a pierderii de vreme. Noi stim ci numai fnvafatura, munca si activitatile scolare frumoase sunt bune pentru ceeace suntem. Vor dezvolta un model cultural performant, armonios, vom sti s& ne bucuram de progresele elevilor nostri, de succesele celor pe care fi educim si de cele profesionale si personale ale noastre. Liceul cu Program Sportiv cu clasele I-XII Clinceni doreste asigurarea cadrului pentru dezvoltarea optima a copiilor/elevilor care beneficiaza de serviciile educationale oferite de acesta, situind pe primul plan educatia lor in cadru institutionalizat, in sprijinul celei oferite de familie, in acelasi timp, va milita pentru respectarea drepturilor si intereselor copiilor si parintilor in conditiile legislatiei fn vigoare si va asigura, cu mijloacele de care dispune,Project de Dezvoltare Institupionalé I. 2 Liceului cu Program Sportiv cu els. -XII Clinceni, Jud. Ifor 2020 siguranfa si dezvoltarea fizicd, intelectuala si spiritual a acestora. Va urmari accesul sporit la educafie, dar si a concurentei libere, pentru asigurarea calitafii serviciilor educafionale, in acjiunea de a stabili o anumita viziune care si pun’ in miscare eficienta sistemic3 a institufiei noastre ne propunem sa actionam, in principal, pe trei planuri: A. in domeniul formarii (0 instruire adecvata a personalului, prin care s-ar rezolva un numar semnificativ de probleme); Informational; ‘Transformarea relatiilor, a mentalitatilor. Aceast acfiune isi propune mentinerea sub control a calit3tii, asigurarea unui climat de fncredere, cea ce ne-ar permite s4 avem constiinja activitspii depuse, de a putea fine sub control acfiunile noastre, de a gestiona inteligent energia cu care am putea pune in aplicare planurile propuse. Cu alte cuvinte, ne propunem: ® SA asiguram copiilor o ingrijire si o educatie care si indeplineasca asteptarile beneficiarilor, conform standardelor de performanta; % S& desfasurim o activitate didactic’ centrati pe educabili prin elaborarea de programe speciale pentru pregiitirea copiilor cu ces. si pentru copii supradotaji; > Sa oferim copiilor sanse egale de pregatire si afirmare, indiferent de nationalitate, etnie, sex, convingeri religioase, stare social sau material, capacitate intelectual sau integritate fizicd si psihica; Sa ne preocupam permanent de pregitirea noastra profesional prin participarea la cursuri, examene, pregittire colectiva sau individual S& promovaim toleranja si respectul in randul personalului si al copiilor; S& transformam paringii in parteneri de discutii si de proiecte educationale; Sa elaboram curriculumul la decizia coli, s4-1 punem in practic4 si s3- revizuim ori de cite ori este necesar; Sa implicm comunitatea in activitatea noastr§, s8 ne facem mai mult cunoscufi pe plan local si judetean. + 44 + SAUER wy Cau eA N » “ Planurile-cadru de inva}AmAnt si proiectul de dezvoltare institugionala constituie baza pe care urmeaza si se elaboreze si s& fie facut publici oferta curriculara a scolii. Ea 2Profect de Dezvoltare Institupionals «a Liceului cu Program Sportiv cu cls. -XII Clinceni, Jud. Ifov 10) precizeaza tipul de educatie pe care dorim sa o oferim copiilor/elevilor sau pe care s& le dezvoltsm. Este elaborata de Consiliul pentru curriculum al scolii, in urma discusiilor cu diversi parteneri implicati si in urma consultarii beneficiarilor educafiei oferite, paringi, elevi, pentru a identifica nevoile locale la care ar putea rispunde unitatea noastra de invayaméant. Vor fi consultate cadrele didactice, personal didactic-auxiliar si nedidactic, in vederea stabilirii resurselor umane i materiale pe care se poate conta in onorarea ofertei educationale, mai ales atunci cAnd este vorba despre pachetele de discipline opsionale care urmeaza si fie concepute si realizate in unitatea scolara. In urma acestor negocieri si consultari, urmeaza si fie luate o serie de decizii privind modul de administrare si gestionare a Planului-cadru de invatamant la nivelul scolii (de exemplu decizii privind raportul procentual dintre curriculum-ul de baza si cel optional, cu respectarea limitelor fixate pentru ponderea trunchiului comun. Pe de alta parte, urmeaza si se ia decizii privind pachetele optionale care urmeazi si fie concepute si realizate in unitatea de inva}amant pentru a fi oferite copiilor/elevilor sub forma unui curriculum local. Aceste pachete vor fi avizate sub aspectele corectitudinii stiintifice si a adecvarii lor la varsta elevilor de c&tre inspectoratul scolar. Ne propunem desfasurarea urmitoarelor activitai de implementare a curriculum-ului 1, Studierea si identificarea celor mai bune practici si materiale de instruire pentru predarea noilor continuturi. 2. Descrierea procedurilor necesare pentru procurarea materialelor si a resurselor materiale necesare instruiri 3. Identificarea/conceperea modalititilor de exemplificare prin care sti se demonstreze profesorilor comportamentele de invatare, de predare, precum si mediul de invatare care trebuie creat pentru realizarea noilor obiective educative. 4, Studierea starilor de lucruri prezente in domeniul predarii continutului, respectiv a modului in care predau profesor 5. Compararea sistemului de predare dorit cu cel prezent, identificarea diferentelor (analiza disfuncyiilor) si conceperea unui plan de remediere a diferentelor constatate. 6. Participarea cadrelor didactice angajate la diverse activitayi pentru studierea modalitatilor in care pot fi eliminate deficientele actuale si se poate colabora in vederea susfinerii eforturilor comune de implementare a curriculum-ului. 7. Asigurarea unei continue perfectionari profesionale in domeniul strategiilor de instruire si a materialelor de invajare, care s& pun’ accentul atat pe teorie, cat si pe demonstratii, exercifiu si feedback. 8. Asigurarea unei monitorizari si evalu curriculum-ului. 9. Comunicarea permanent cu institufiile scolare, dar si cu publicul din afara scolii cu privire la implementarea curriculum-uh regulate a nivelului de implementare a >Protect de Dezvoltare Institugional ams. a Liceului cu Program Sportiv cu cls. I-XM Clinceni Jud. Mfov 020 10. Gasirea unor forme de colaborare a personalului didactic, a parinfilor, copiilor, a membrilor comunitafii si a altor factori implicati in luarea deciziilor privind implementarea curriculum-ului, ‘VIZIUNEA PRIVIND COMUNICAREA INTERNA SIIMAGINEA UNITATII $COLARE “Comunicarea intern3 nu este lubrifiantul unei orgamizafii: este sistemul nervos si circulator al acesteia. Comunicarea interna nu este instrumental tactic al omulu, este fnsusi omul’. = In opinia noastra, imaginea fiecirei organizafii este ,obiect de patrimoniu” si nu se refera restrictiv la reproducerea materiald a unei realitagi date, ci la capacitatea receptorului dea construi reprezentari mintale in leg3tura cu aceasta. Ne propunem ca mesajele transmise de institutia noastra si fie explicite, cocrente si corecte. Prin comunicarea cu comunitatea, ne propunem s& formulim jeluri comune, si creem si s& respectiim norme, valori si principit comune, Cand este tratat_subiectul comunicdrii sau cel al relatiilor publice, de cele mai multe ori este luatd in discufie numai comunicarea externa: imaginea unei organizafii reiesit’ din comunicatele de pres’, interviuri, strategii de marketing etc. Este ins4 foarte important de stiut prin ce experiense trec angajatii organizagiei pentru a se obsine performante si o imagine cat mai buna, de ce informatii au nevoie. Atitudinile si comportamentul in interesul organizafiei sunt definitorii pentru imaginea extern a acesteia, Asadar, in viziunea noastr’, comunicarea interna devine factorul esenfial al succesului_ i reprezinta o provocare pentru companiile si organizaiile moderne care vor si-si promoveze imaginea. De fapt, fiecare reprezinta imaginea organizafiei in relafiile cu diferiti parteneri si beneficiari. Din experienta unor organizatii de succes cunoastem ci, pentru 0 comunicare interna de calitate, exist céteva cerinte, pe care le consideram esential Manager puternic, cooperant, capabil sd ia dec: ‘% Stil managerial deschis si onest; ® Posibilitatea de a comunica intr-un limbaj familiar angajasilor; '® Posibilitati suficiente de transmitere gi receptionare a feed-back- ului. = 2)Acordim important’ faptului c& abordarea interactiva a comunicaril interne presupune totalitatea proceselor de comunicare din interiorul organizafiei, schimb continuu de mesaje fntre membrii pentru ca, prin intermediul lor, sé se promoveze o imagine favorabila a acesteia. Cel mai bun mod de a realiza 0 comunicare interna interactiva este de a implica toti angajafii fh politica organizasiei, ceeace ne propunem si noi. Pentru aceasta trebuie si acordim atentie urmatoarelor aspecte: Dinamica grupului: cum interactioneazi angajatii_ pe parcursul desfasura activitagilor; ‘> Eficienta personala: ce competente au angajafii si de ce abilitati au nevoie pentru a comunica pe cale orala si scris&; Cooperarea : capacitatea angajatilor de a colabora; ® Consultanfa: ce recomandari le sunt necesare sefilor de compartimente, de comis! & angajarilor; Conflictele: cum sunt acestea gestionate. Comunicarea interna pe care 0 dorim promoveaza intr-un mod creator transparenta, motivarea, comportamentul pozitiv si abilitatile de comunicare ale angajafilor. Principalele instrumente de comunicare internd pe care le vom utiliza sunt: 1, Instrumente scrise: publicajie intern’, buletin informativ, publicatie managerial’, afisier, decupaje din ziare, scrisori administrative, rapoarte, memorii, scrisori, raport anual, postere, brosuri, pliante, urna pentru sugestit; 2, Instrumente orale: sedinfe de lucru generale/ pe compartimente, sedinte de consultanf, consilier personal, fntalniri si festivitsti ale personalului, sedinje de acomodare, discugii funcfionale si instructive, management instructiv, discufii de tip panel, dezbateri, sedinte de brainstorming, reuniuni in aer liber etc. 3. Instrumente digitale: e- mail, site, forum pentru discufii pe Internet; 4, Instrumente audio- vizuale : jurnal video, teleconferinte etc. Vom construi, practic, imaginea institufiei din interior, in timp $i se reflect tn afar prin rezultatele obtinute. Din perspectiva comunicarii interne si optimizarii imaginil publice vom elabora un plan de acyiune care va cuprinde: L Obiectivele principale ale organizafiei, pornind de la ratiunea noastra de afi, de a oferi sanse egale de educafie tuturor copiilor inscrisi, de a le forma calitafi ce au la baz’ atitudini si comportamente democratice, stabilirea unor relayii interculturale bazate pe cunoasterea adevaratelor valori nationale. Credem in stimularea continu a unui climat care confera libertate talentelor, creativit3$ii, entuziasmului si angajamentului personalului nostru, menfine treaz spiritul de a invata. IL Strategia de bazésProject de Dezvoltare Institutional ims. a Liceului cu Program Sportiv cu cls. I-X1 Clincent, Jud. Mfov = W)— ™ Punctul de pornire este crearea unei structuri flexibile a organizatiei fn care s4 se dezvolte comunicarea bidirectionala, interactiva la nivelul comisiilor (,.iderii liber alesi”); ™® Reconsiderarea managementului din aceasta perspectivi cu accent pe corelarea instrumentelor de comunicare cu obiectivele, grupurile fint’, competentele si abilitatile angajatilor (de exemplu participarea acestora la cursuri acreditate de tipul “Metode si tehnici de imbunatafirea comunicarii didactice”, “Managementul conflictului” etc.) M1. Valorile centrale ale organizatiei sunt intemeiate pe dragostea si respectul fata de copii/elevi, competenfa profesionalé, onestitatea, integritatea, loialitatea fafa de organizatie, munca in echipd si asumarea responsabilitatilor. IV. Planul strategic de comunicare internava parcurge urmatoarele etape: 1. Stabilirea tendinfelor si influengelor mediului inconjurator asupra organizasiei (existenja unei oferte bogate de cursuri pentru angajatii din diferite sectoare: ingrijire, bucatarie, didactic auxiliar, didactic, le ofera posibilitatea sporirii competenfelor, inclusiv a celor de comunicare, legislafia privind asigurarea si evaluarea calitapli in educatie impune cerinfe noi in fata membrilor organizatiei, se modifica contextul social- economic, nevoile comunitafii etc.); 2, Definirea grupurilor finti interne si a nevoilor acestora privind comunicarea (copiii/elevii: formarea unor abilitati, atitudini si comportamente prevaizute de program’; parinfii: informare legati de specificul dezvoltarii psihofizice si intelectuale a copillor prescolari, activitati educative, proiecte, concursuri, manifestari artistice si cultural- sportive la care participa instituyia, tehnici de comunicare cu copiii si adulfii; personalul didactic, personalul didactic auxiliar, personalul nedidactic, personalul sanitar- informare profesional’, tehnici de comunicare, negocierea conflictelor, lucrul in echip&, activitatile de loisir). 3. Selectarea instrumentelor de comunicare; 4, Organizarea comuni la nivelul fiecdrui compartiment si al fiecdrei comisii prin planificarea activitatilor (teme, responsabilitati, termene); 5, Estimarea bugetului necesar; 6. Desfigurarea activitatilor; . t } PSU Jt we | 7 NN 9 ACoA AU CHU OLA TAC ESS UUs . a CU CLASELE I-XII CLINCENI In cadrul Strategiei Nat male de Dezvoltare Durabila a Roméniei, Orizonturi 2013 - 2020 - 2030, imbundtajirea si diversificarea ofertei educationale a intregului sistem de >Proiect de Dezvoltare Institutionala 16. a Liceului cu Program Sportiv cu dls. -XI Clinceni Jud. fov 1020 ‘invatamant din Romania este recunoascuta ca un obiectiv prioritar si 0 conditie obligatorie pentru transpunerea in fapt a principiilor durabile pe termen mediu si lung, Educatia este factorul strategic al dezvoltirii viitoare a tarii prin contributia sa esentiala la modelarea multidimensionala si anticipativa a capitalului uman, Liceul Sporiv Clinceni, ca institutie de educatie, va transmite cunostinte si formeazi valori respectate si promovate, al ciror beneficiareste elevul. In parteneriat cu ceilalti factori de educatie scoala trebuie si constituie mediul favorabil bunatatirii educatiei, astfel incat fiecdrui elev sa i se creeze toate conditille astfel incat si-si poati atinge maximum de capacitati intelectuale, morale, emotionale, de lucru in echip’, de coperare $i adaptare la un mediu concurential. Liceul Sportiv Clinceni fi asuma misiunea de a construi o comunitate de invajare fn care elevi, profesori, p&ringi, bunict invagi s& invefe. Explorim impreun’, in multiple moduri, Adevarul, Frumosul, Binele si Libertatea. Invijim si gandim, s actiondm si si ne comportim moral, inifiind proiecte interdisciplinare, tn scoala si fn afara scolii. Stimulim potentialul personal al fiectrui copil fntr-un mediu de invatare sigur, echilibrat, motivant, atractiv si interactiv. Educdm pentru injelegere si ne pas de mediu. Respectim si valorizim diversitatea si unicitatea. Alimentém creativitatea cu imaginafie si punem la loc de cinste bucuriile simple, Procesul de predare - invatare, care sta la baza indeplinirii misiunii scolii se intemeiaz pe urmatoarele considerente: Fiecare copil este unic: Deoarece fiecare copil este unic, in Liceul Sportiv Clinceni se va fncuraja in permanensA personalizarea procesului de invatare, respectand ritmul si capacitatea de dezvoltare, modul de gandire si de actiune, motivatiile, interesele si individualitatea fiecarui elev. Copii invara cea ce traiesc: Educafia este un proces viu si in continua miscare, Indiferent de disciplina, activitatile didactice trebuie si fie interactive, adresndu-se experientei clevului, favoriznd implicarea sa intelectual’ si emotional’. Un mediu stimulativ: in unitatea noastra scolara dorim expunerea cattre elevi a unei palete mari de posibilitaji de invagare si experiente in cadrul unui mediu pedagogic primitor, pozitiv si motivant. Invajare si dezvoltare: Elevii se dezvolt& si invas in moduri diferite si in ritmuri diferite, toate domeniile de educafie si dezvoltare avand o importanga egala gi fiind strans legate pe tot parcursul ,slefuirii” educationale. Perfectionare: Stiind ci omul are tendinga de a se dezvolta si perfectiona individual, educafia trebuie si aib& rolul de a motiva si incuraja depisirea limitelor si evolusia armonioasa a tuturor abilitatilor elevului, pana la atingerea potenfialului sau maxim.Proiect de Dezvoltare Institutional am. «a Liceului cu Program Sportiv cu cls. I-XI Clinceni Jud. Ufov ™20 Indeplinirea misiunii scolii va fi orientat& spre: ™® restructurarea curricular a raporturilor dintre educafie si instruire, astfel ca educasia 8 devind ,0 instruire realizata prin educatie si nu o educagie dobandita prin instruire’; > reconsiderarea rolului cadrului didactic in relafia cadru didactic-copli, care cer noi calitati si o atitudine diferita in abordarea programelor educafionale si a beneficiarilor acestora ~ copiii/elevii si pArinti % prefigurarea unei viziuni didactice de tip curricular, ceea ce implicd o nou’ proiectare a activitatilor instructiv-formative pornind de la obiectivele de natura formativa (si nu de Ia consinuturi tematice), o proiectare interdisciplinar’3, modular’ a continuturilor alese de cadrele didactice si copii. ® recunoasterea valentelor formative ale mediului educational, ceea ce permite abordarea unei perspective ecologice asupra educatiei si invayarii (valorificarea potensialului formativ al mediului educational restrans - sala de clas, curtea scolii) si lirgit (spatiul socio-cultural si natural local - prin deschiderea scolii spre comunitate si implicarea acestuia in activitatea si decizia educativa a unititii scolare). > considerarea educafiei ca parte a educatiei permanente, prin recunoasterea experientei copilului/elevului dobandita in familie (prima instanj’i educagionala) si valorizarea acesteia in programele de instruire si formare propuse de cadrele didactice, ea putand fi punctul de pornire pentru noi acumulari. CULTURA ORGANIZATIONALA $I VALORILE PROMOVATE DE LICEUL CU PROGRAM SPORTIV CLINCENI zo ultra organizationala este personalitatea unei institutii”. (McNamara, 1997). Formularea valorilor organizatiei noastre porneste de la preambulul Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului potrivit caruia ,copilul trebuie sa creasca tntr-un mediu familial, Intr-o atmosfera de fericire, dragoste si Infelegere, pentru a-si dezvolta complet si armonios personalitatea”. Altfel spus, la baza actiunile noastre se vor construi pe urmatoarele principii valorice: 2)Protect de Dezvoltare Institutional img . a Liceului cu Program Sportiv cu cls, -XUI Clinceni, Jud. Mfov —™010 > Vom respecta si promova, cu prioritate, interesul superior al copilului: a). Copiii au dreptul s8 invefe tmpreund, indiferent de dificultgi sau diferente; b). Fiecare copil e unic si are un potential propriu de invatare si dezvoltar ©). Trebuie sa asiguram sanse egale de acces la educatie pentru tofi copii °% Vom asigura servicii specializate centrate pe nevoile copiilor: a). Corelarea tipurilor de educatie tn functie de scopul educatiei; b). Asigurarea conexiunii educafionale prin activitsti complexe. > Vom manifesta receptivitate faté de nevoile indivizilor, fat de diferitele nevoi ale copilor. % Vom oferi unui mediu sigur, sin’tos, care acord’ sprijin copiilor, institusia asigurandu-se ci programele educationale sunt furnizate de personal competent si calificat. ® Sistemul de management al calit&ii va asigura calitatea programelor de fnviyimant si va promova imbundtafirea continua. "> Institufia va utiliza procese eficace de evaluare si monitorizare pentru a sprijini progresele copiilor. Cimatul motivational din cadrul Liceulul cu Program Sportiv cu clasele XII Clincent se doreste a f POZITIV - concretizat prin: ® Exprimarea liber a opiniilor; ® Preluarea si valorizarea ideilor si inigiativelor; ~® Relafii interpersonale pugin formalizate; ® Amabilitate fata de persoanele din afara organizatiei; ‘ Recunoasterea si incurajarea succesului; Conflictele vor fi vizil rezolvate rapid, © Valorile pe care ne propunem si dezvoltim managementul institufional al Liceului cu Program Sportiv cu clasele I-Xll Clincent vor fi urmatoarele: Orientate spre performanta: Echipa manageriala va incuraja initiativele personalului didactic; Scoala va incuraja inifiativele elevilor si parintilor; Disciplina in scoala a elevilor si responsabilizarea si motivarea cadrelor didactice este foarte important pentru un inva}amant de calitate. vVYvVr Comunicare interna eficienta: Informagia va fi larg difuzata in scoala, inclusiv in randul elevilor si parinti vrProiect de Dezvoltare Institutional mm. \ «a Liceului cu Program Sportiv cu cls. XII Clincent, Jud. Mov 1020 >» Tot personalul va avea acces la informagia necesara desfasurarii activitatii in conditii optime; > Arespecta opinia altcuiva este mai important decat a avea dreptate. Reprezentare sociala: > Reprezentantii parintilor vor avea acces la diverse activitati, la intalniri ale consiliului profesoral ori ale consiliului de administratie 4. Climat, confort organizational: > Elevii si tot personalul trebuie si se simt’ bine sin siguranfa in coal’; > Conflictele vor fi abordate punctual, deschis si discret si rezolvate Leadership - puternic, at, charismatic, altruist,Project de Dezvoltare Institutional am. a Liceului cu Program Sportiv cu cls. I-XII Clinceni, Jud. tov 10 PRINCIPII $I POLITICI EDUCATIONALE Pee v AG ANROT Np ERC UCC zy Principiile care guverneaza intreaga activitate la nivelul unitatii nostre scolare sunt derivate din acelea prevazute de Legea Nr. 1/2011 - Legea Educafiei Nagionale . Toate activitatile incluse in acest strategie vor fi pregitite finanduse cont de urmatoarele principii: 1. PRINCIPIUL PARTENERIATULUL Implementarea un sistem de educafie performant inseamna un proces complex si indelungat, care cere o colaborare stransi i continua cu oti factorii implicati in vederea asigurarii coordonarii tuturor masurilor privind drepturile, protectia si dezvoltarea viitoare a copilului 2, PRINCIPIUL CALITATI, Toate procedurile, mecanismele, standardele de evaluare si deci trebuie puse fn acfiune cu gindul la perspectiva indepartat a imbun&tigirii calit3tii sistemului nafional de educatie. 3, PRINCIPIUL TRANSPARENTEI, Dezvoltarea si implementarea unui sistem national de educafie eficient trebuie facute intr-o maniera transparent’, in asa fel incat tofi actorii si fie consultafi si implicagi fn acest proces. Transparenfa va asigura proprietatea asupra noului sistem si va furniza o viziune clara, comuna si precis& pentru tosi partenerii in procesul schimbari. 4, PRINCIPIUL PROFESIONALISMULUL, Pentru a ajunge la obiectivele propuse si la standardele europene in domeniul educatiei, profesionalismul trebuie menfinut in toate activitatile corespunzatoare stategiei concepute si implementirii acesteia. 5. PRINCIPIUL DESCENTRALIZARII DECIZIEIL Alegerea oricdrui tip de institufie pentru educatie apartine parintilor sau tutorilor legali. Cu toate acestea, serviciile vor fi furnizate bazndu-se pe nevoile locale si sinand cont de standardele nagionale. PRINCIPIUL NON-DISCRIMINARIL Dezvoltarea unui sistem de educatie timpurie (inclusiv a unui sistem de educafie a parintilor) trebuie s& confere accesul non-discriminatoriu pentru toti potentialii beneficiari, 7. PRINCIPIUL EGALITATI DE GEN $I AL ECHITATII. Sistemul de educatie trebuie s& sprijine egalitatea de gen si echitatea. Respectul reciproc si sprijinul intre sexe trebuie promovat prin intermediul programelor de sensibilizare a copiilor inc de la cea mai frageda varst. ‘Asadar, Liceul cu Program Sportiv cu clasele I-XIl va promova: 2)Proiect de Dezvoltare Institutional ® Calitatea servicillor ~ Obiectivul primordial al institutiei noastre de thvatamant i constituie satisfactia si protectia beneficiarilor relevanti - copii si parinti, acordandu-se o atentie deosebita oricaror solicitari care ar putea imbundtati modul de indeplinire a obligafiilor asumate de scoala si calitatea produselor si serviciilor oferite, drept pentru care personalul acesteia va actiona permanent pentru implementarea standardelor de calitate in toate domeniile de activitate. > Impartialitatea - fn deciziile care influenteaza relatiile cu beneficiarii (copii, parinti, angajati, parteneri educationali si parteneri de afaceri) > Onestitatea - in contextul activitatilor profesionale, personalul scolii trebuie si respecte, cu maxima seriozitate, atat legislatia in vigoare, cat si codul etic si regulamentul intern al acesteia, ® Confidentialitatea ~ Liceul Clinceni garanteaza confidenfialitatea informatiilor care se afla {n posesia sa, $i se obligi s nu furnizeze date confidensiale referitoare la angajafi, la elevi sau familiile acestora. > Valoarea.resurselor_umane - Personalul Liceului Clinceni reprezinti un factor indispensabil in succesul organizatiei, drept pentru care apara si promoveaz valoarea resurselor sale umane pentru a-si imbunatiji si spori patrimoniul, precum si pentru a valorifica fora competitiva reprezentati de abilitapile fiecirui angajat. "> Exercitarea echitabilé a autoritatii - in procesul de stabilire si gestionare al relatiilor contractuale care implicd crearea de relafii ierarhice - in special cu angajatii - Liceul Clinceni se angajeaz sa asigure exercitarea autoritatii intr-o manier& corespunzatoare si corecta, fara nici un fel de abuz. Componentele institutionale si organizatorice vor fi constituite astfel incat Liceul Clinceni si-si realizeze misiunea si obiectivele sale, s asigure criteriile si standardele de calitate, s& gestioneze in mod eficient activitatile de invatamant, transfer cognitiv si tehnologic si si ofere sprijinul administrativ adecvat membrilor comunit&tii scolare. POLITICILE EDUCATIONALE pe care Liceul Clinceni le va aplica vor fi in conformitate cu acelea ale Inspectoratului Scolar Judetean Ilfov, ale Ministerului Educatiei si adaptate specificului local si al comunitatii. Ne vom motiva actiunile intreprinse inind cont de asteptirile si solicitérile membrilor comunit3tii educagionale: © Blevit asteapt de la scoali: @ prin educatie si poata dobandi un statut socio-economic apreciabil; @ uncurriculum scolar cat mai putin incarcat, tintit pe deprinderile si dezvoltarea aptitudinilor necesare tn specializarea urmat’; © conditii cat mai bune de invatare. ® Scoala solicita de la elevi: @ s& fie receptivi, si manifeste interes si si-si dezvolte personalitatea si responsabilitatea; @ s&cunoasca si si respecte regulamentul scolar;Protect de Dezvoltare Insttusional a Liceului cu Program Sportiv cu cls. I-XII Clinceni, Jud. Itov 010 @ sa facd cunoscut numele scolii in momentul atingerii performantei © Pirinfit asteapté de la scoalé: YZ sale fie respectate optiunile; © scoala sa-i pregateasca pe elevi pentru insertie sociala; @ scoala sa gaseasca si sa adopte coordonatele personalitatii fiecdrui elev si si actioneze fn directia realizarii lor. © Scoala solicitd de la paringi: @ colaborare, comunicare permanent; @ sprijin; @ receptivitate; @ implicare in rezolvarea problemelor scolii. © Comunitatea asteapta de la scoala: @ cetitenii educasi, adaptasi @ receptivitate la nevoile scoli @ recunoasterea efortului depus, a valorii personale, aprecierea efortului a adaptabili; suplimentar; ambianta pozi 4 de ingelegere si respect. © Scoala asteapta de la comunitatea locala: @_ implicare si receptivitate in realizarea obiectivelor scolii; @ recunoasterea importanfei institufiei in viata comunitafii; @ _popularizarea rezultatelor bune. Punctul forte al politicii tn domeniul calitayii il reprezint asumarea responsabilitatii pentru demersurile ce vizeaza: @ realizarea obiectivelor in domeniul calitagii; ® imbunatatirea organizarii si prestarii serviciilor, intr-o abordare moderna.Profect de Dezvoltare Institugionalé ims. a Liceului eu Program Sportiv cu cls. XU Clinceni, Jud. Mtov —™10 DIRECTII PRIORITARE DE DEZVOLTARE BCT A OUT Principalele directii de dezvoltare si evaluare in institutia noastri se orienteaz spre: > Conditille si resursele (de natura materiala si umana); % Principalele componente structurale, pornind de la premisa reali cd orice sistem e un ansamblu de elemente organizate, structurate: procesele de instruire, factorii umani (educatori si educabili), efecte (rezultate); > Managementul invatamantului (substanfa evaluarii institusionale), abordat la diverse nivele ierarhice: pe ansamblul sistemului; structuri scolare; forme de organizare a activitagii. Din perspectiva ,culturii calitatii", Liceul cu Program Sportiv cu clasele I-XIl Clinceni isi propune orientarea activitafii si actiunilor spre atingerea urmatoarelor finalit& © dezvoltarea liberd, integrala si armonioasa a personalitatii copilului, in functie de ritmul propriu si de trebuinfele sale, sprijinind formarea autonoma si creativa a acestuia; ® dezvoltarea capacitatii de a interactiona cu alti copii/elevi, cu adulfii si cu mediul, pentru a dobandi cunostinge, deprinderi, atitudini si conduite noi; © descoperirea, de cétre fiecare copil/elev, a propriei identitai, a autonomiei si dezvoltarea unei stime de sine pozitive; © sprijinirea copiilor/elevilor in achizitionarea de cunostinte, capacitati, deprinderi siatitudini necesare acestora in scoala si pe tot parcursul viet PRIORITATI STRATEGICE ale Liceului cu Program Sportiv cu clasele I-XII Clincent > Implementarea, la nivelul intregii activitati a scolii, a sistemului de management al calit3sii; > Stabilirea strategiei unitagii de invatamént pe termen scurt, mediu si lung, pornind de la specificul scolii si al zonei unde aceasta este amplasati; ® Implicarea beneficiarilor directi si indirecti in actul decizional; 3)105. Proiect de Dezvoltare Institupionali a «a Liceului cu Program Sportiv cu cls. -X1I Clincent, Jud. Ifov ® Asigurarea tuturor conditiilor de organizare, coordonare, dotare necesare bunei functionari a scolit; %> Accesul egal la educatie al tuturor copiilor/elevilor, fri deosebire de nationalitate, asi, sex, stare social sau material, capacitate fizica sau intelectual’; > Crearea unui mediu de munca armonios si eficient, bazat pe tolerant si respect reciproc; > imbunatatirea comunicarii sia relafiilor intersistemice; DIRECTII DE ACTIUNE avute in vedere pentru dezvoltarea Liceului cu Program Sportiv cu clasele I-XII Clincent Promovarea unei exigenge sporite fn actul managerial fn cazul reticenfel fafa de nou $i schimbare; Monitorizarea activititii cadrelor didactice tn vederea eliminaril formalismului, a cresterii eficientei actului de predare sia utilizarii resurselor; Adaptarea ofertei la nevoile individuale ale elevilor, care s rispunda intereselor lor de formare pe termen scurt, mediu si lung; Promovarea de programe pentru colaborarea cu autoritajile locale in scopul sprijinirii demersurilor scolii; Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare si dezvoltare personali si profesional’; Asigurarea serviciilor de consiliere si de asistenta psihopedagogica, logopedica si servicii educationale de sprijin; Implementarea curriculumului scolar bazat pe competentele cheie ale Uniunii Europene; Actualizarea permanent a documentelor sistemului de management al calitdi functie de ceringele procesului educational si distribuirea acestora respensabililor de procese, potrivit competenfelor; * + + + + © & F > Adaptarea instrumentelor de evaluare si asigurare a calitaii la specificul invatmantului preuniversitar; ® Analiza datelor referitoare la calitate si prezentarea acestora, cu concluziile aferente, cadrelor didactice, paringilor, autorit3tilor locale, comunitatii; ® Continuarea cu rigoare a activitatii de evaluare si asigurare la cele mai inalte standarde ale calitatii; > Corelarea rezultatelor evaluarii periodice a cadrelor didactice cu politicile privind promovarea personalului didactic; ™® Dezvoltarea bazei de date specifice si completarea acesteia cu elemente de actualitate side interes educational; ® Identificarea unor noi surse de finantare in domeniul managementului calit&tii; > Implicarea comisiilor de specialitate in demersurile privind asigurarea calitatii. >Proiect de Dezvoltare Institugionala ims. «a Liceului cu Program Sportiv cu cls. -XII Clincent, Jud. Utov 020) PRIORITATI ‘in stabilirea actiunilor pentru dezvoltarea Liceului cu Program Sportiv cu clasele I-XII Clinceni © Cresterea eficientei serviciilor educajionale: aplicarea curriculum-ului scolar centrat pe dobandirea competentelor-cheie ale Uniunii Europene, reorganizarea activitatii de dirigentie, activitaii instructiv-educative, asigurarea serviciilor de consiliere scolara si de asistenfi psihopedagogic’, reorganizarea programelor de pregitire a elevilor/tinerilor pentru performanta; © Utilizarea oportunitasilor de finantare prin accesarea fondurilor structurale; ® Extinderea parteneriatelor educationale interinstitutionale la nivel local si na! vederea diversificarii ofertei de programe si activit’ti educative; Demersul managerial va avea in vedere realizarea idealului educational adoptat prin Legea Educatiei Nationale nr. 1/2011 si prin documentele de politici educationale ale M.E.CS. nal in PROIECTII STRATEGICE PRIVIND ASIGURAREA CALITATII SERVICIILOR EDUCATIONALE OFERITE DE LICEUL CU PROGRAM SPORTIV CLINCENI, PE DOMENII DE ACTIVITATE. Educatia ® in perspectiva imediata, dar si mai indepartatd, Liceul Clinceni fsi propune s& fie un furnizor atat de cunostinge teoretice si abilitagi practice, ct si un partener activ al societatii prin intermediul unor servicii corespunzitoare nevoilor si asteptirilor acesteia. ® Prin centrarea invatarii pe elev, aceasta isi asuma optiunea strategic’ de a oferi beneficiarilor sai programe educationale si servicii suport orientate spre asigurarea satisfacerii cerinfelor i exigentelor educabililor. Mecanismele de asigurare a calitatii educatiei in Liceul Sportiv Clinceni se vor realiza prin: >Protect de Dezvoltare Institusionalt amg. a Liceului cu Program Sportiv cu els. I-XI Clincent, Jud. Ifov 1020 & consolidarea pozitiei de institutie centrata pe nevoile beneficiarului, prin organizarea de activitati de tip alternativ, cu sprijinul reprezentansilor celor cu responsabilitai in domeniul educatiei; & implementarea in activitatea institutiei, a prevederilor cu privire la invafamant, inscrise in strategia de dezvoltare a Inspectoratului Scolar Judefean Mfov si a Ministerului Educatiei; %& evaluarea periodicd a modului in care este asigurata calitatea educafiei; %& urmarirea, cu atentie, a modificarilor sau schimbarilor care intervin pe plan intern, european si internafional i sistemele si documentele de asigurare a calitStii si implementarea lor operativa in Sistemul de management al calitafii: & acordarea unei atentii sporite verificirii si analizarii modului in care se inregistreazi progrese calitative in domeniile capacitate institutionala, eficacitate educafionala si managementul calitafil, ca indicatori importangi ai evaluirii calitayii invayamantului; % adaptarea programelor de studii la condifiile schimbarilor din mediul nafional si international, avandu-se in atensie mutasiile care se produc pe piata muncil & urmirirea si realizarea compatibilizarii programelor de studii la nivel liceal cu prevederile Cadrului National al Calificarilor; & implicarea tn noi proiecte care vizeaz4 cresterea $i asigurarea calitagii invafamantului la nivel institusional, regional si national prin antrenarea unor cade didactice, cercet&tori, tineri si a unui numar cat mai mare de persoane interesate; % desfigurarea intregului ansamblu de actiuni care vizeazi dezvoltarea capacitifii institutionale de elaborare, planificare si de implementare a programelor de studi, astfel incat acestea s& probeze nivelul ridicat de infelegere si aplicare a cerintelor interne si externe in materie de calitate si, deopotriva, si asigure Increderea beneficiarilor cd institutia este in masura s& satisfaca standardele de calitate; & centrarea intregului proces de asigurare a calitatii preponderent pe rezultate, pentru ca acestea si exprime cunostinfele, abilitasile si deprinderile acumulate/formate in condifiile parcurgerii unor programe de studi; & documentele interne cu referire la calitate, asigurarea calitatii si cultura calitafi trebuie supuse periodic verificarii in raport cu standardele de calitate si indicatorii de performanjé ai Agentiei Romane de Asigurare a Calitajii in {nvajamantul Preuniversitar. Conducerea liceului cu Program Sportiv Clinceni va actiona, cu determinare, pentru promovarea unui climat favorabil de formare, dezvoltare si motivare a resurselor umane, a nor structuri, mecanisme de funcjionare sia unui sistem de alocare a resurselor care s& contribuie la dezvoltarea durabila si armonioasa a institutiei prin: >Project de Dezvoltare Institutional m6. a Liceulut cu Program Sportiv cu cls. -XII Clincent, Jud. Ifov 020 analizarea resurselor umane la nivelul fiecdrei structuri funcfionale si elaborarea unui program, pe termen mediu si lung, de dezvoltare a acestora in vederea satisfacerii nevoilor didactice, stiintifice si administrative ale institutiei; identificarea nevoilor de dezvoltare in carier’ a diverselor categorii de personal (didactic, didactic auxiliar, administrativ) si promovarea unor mecanisme de implinire a aspiratiilor profesionale (specializari, training, etc.); © promovarea unei politici nediscriminatorii fafa de intregul personal al comunitapii didactice, indiferent de varsta, sex, etnie, religie, nevoi speciale; @ cresterea calitafii personalului didactic, prin politica de recrutare si selectie, riguros $i permanent aplicat’, avnd ca obiectiv esensial objinerea unor standarde inalte de pregatire profesionala a cadrelor didactice si cresterea calitativa a serviciilor oferite de institufie, obtindndu-se astfel conexarea continua a politicii de personal cu cresterea calitafii proceselor de invayimént, intr-un cadru bine definit de evaluare si asigurare interna a calitait; asigurarea unui echilibru optim intre categoriile de personal si obiectivele, misiunea si strategia Liceului Cu Program Sportiv Clinceni, avandu-se in vedere nevoile curente si cele de perspecti aplicarea cu rigoare a procedurilor si criteriilor de performanta privind evaluarea anual a personalului didactic; imbunatatirea metodelor de evaluare a performantelor individuale ale cadrelor didactice si motivarea diferenfiati a acestora; © dezvoltarea abilitatilor intregului corp profesoral pentru fnsusirea si perfectionarea utilizarii mijloacelor IT; © continuarea politicii de atragere, stabilizare si stimulare a personalului didactic tanir sivaloros; © cresterea satisfactiei beneficiarilor de servicii educationale furnizate de institutia noastra si promovarea unor mecanisme de dezvoltare a sentimentului de apartenensa Ia institugie. Cooperarea si colaborarea interinstitufionalé In vederea dezvoltarii si intensificarii relafiilor de colaborare cu alte institutii de invayamént, ori cu preoupari in domeniul educational, cu scopul integrarii experienfei acestora in managementul activititilor curente ale _institusiei, _ stimul&rii performanfelor, cresterii substangiale a mobilititii cadrelor didactice si elevilor, identificarii oportunit’gilor si solufiilor necesare proceselor de schimbare si de adaptare la noile provocari, se va urmari: perfectionarea cadrului organizatoric la nivel de scoalé privind programele de colaborare, cresterea vizibilitapii acestora pentru crearea unor condifii egale de acces, atatale cadrelor didactice, cat si ale elevilor; 2Project de Dezvoltare Institugionald ams. «a Liceulut cu Program Sportiv cu els. I-XI Clinceni Jud. Ufov 1020 intensificarea demersurilor pentru incheierea de parteneriate, convensii si contracte de colaborare cu entit3$i stiinfifice, educafionale, culturale $i social-economice, pe diverse planuri; identificarea de noi oportunitati si participarea la proiecte si programe sustinute financiar de organisme internationale publice si private; itierea si dezvoltarea mobilit’tilor internationale pentru elevi bilaterale si programe sustinute de UE. stimularea eforturilor cadrelor didactice si cercetatorilor in demersul de crestere a vizibilit&tii instivupiel; evidentierea rezultatelor deosebite objinute in planul activitasii stiinsifice de c&tre cadre didactice care atrag recunoasteri nationale/internagionale; promovarea unui climat de responsabilitate, onestitate si respect in desfésurarea raporturilor cu partenerii externi; stimularea preocuparii cadrelor didactice, elevilor/tinerilor angrenati in parteneriate, pentru obtinerea unor rezultate de excelensa. prin programe Managementul calititii Liceul cu Program Sportiv cu clasele I-XII Clinceni tsi asuma raspunderea pentru realizarea obiectivelor inscrise in agenda de prioritati, indeosebi a celor care vizeazd cresterea si asigurarea calit3tii prin: © continuarea functionarii eficiente a Sistemului de management al calititii, astfel organizat si conceput incat sd asigure indeplinirea integral a obiectivelor, misiunii si strategiei care vizeaza calitatea si cultura calitaii; stabilirea si corelarea politicilor referitoare la cresterea si asigurarea calititii, avand ca suport cunoasterea realit3tilor actuale si previzionarea evolupiilor din mediul socio- economic, pentru identificarea unor noi cerinfe si oportunitasi pentru domeniile de interes ale institusiei; @ dezvoltarea culturii organizationale pentru a asigura o pozitie competitiva in sistemul educational din Judetul Ilfov; @ antrenarea tuturor componentelor Sistemului de management al calitagii in demersurile privind evaluarile periodice, analizarea si comunicarea lor operativa colectivelor de anagajati; © imbundtapirea calitatii resurselor umane si asigurarea infrastructurii (cladiri, spafii de invagamént $i utilitafi sociale, echipamente hardware si software pentru laboratoare etc.) pentru sporirea eficacitasiii Sistemului de management al calitatii si satisfactiei beneficiarilor.Project de Dezvoltare Institutional; 26. a Liceului cu Program Sportiv cu cls. -XII Clinceni, Jud. tov 00) Actiunile si inifiativele Liceul cu Program Sportiv cu clasele I-XII Clinceni privind calitatea au in obiectiv demonstrarea voinfei si capacitafil sale de a raspunde noilor tendinye care se manifesta in domeniul calitafii prin: © modernizarea si perfectionarea serviciilor educafionale, sustinute de structuri corespunzatoare si de politici viabile, sub aspectul planificarii, implementari, controlului si tmbunatafirii calitatii; © accentuarea preocuparilor sia demersurilor institutiei de a fi un furnizor de cunostinje si abilitati practice si, deopotriva, un partener activ al societafii prin intermediul unor servicii dedicate acesteia, dovedind astfel potenfialul sau de transfer a cunostintelor bazat pe responsabilitatea asumata a intregii comunitati didactice; © conservarea si dezvoltarea bunelor practic ale structurilor_ manageriale corespunzatoare asteptarilor personalului angajat si eficienfei comunicarii; © continuarea eforturilor pentru implementarea unui sistem de indicatori proprii de performant, compatibili cu cerintele JudefuluiIIfov; ® dezvoltarea inva}améntului centrat pe elev, beneficiarii serviciilor educasionale fiind considerafi parteneri si membri egali ai comunitatii educationale, care contribuie la propria lor formare si dezvoltare personala si profesionala; ® continuarea evaludrii periodice a satisfactiei beneficiarilor, cuantificarea rezultatelor sondajelor, interpretarea datelor si utilizarea lor pentru tmbunatitirea servictilor acordate de institutia noastra; implicarea mai hotarata si mai activa a elevilor/tinerilor si angajatorilor in procesele decizionale care reprezint§ unul din elementele esentiale ale sustenabi si fundamentarii planurilor strategice. Monitorizarea permanent’ a asigur&rii calititii, a demersurilor Liceului cu Program Sportiv cu clasele I-XIl Clinceni in vederea controlarii situafiilor de risc se realizeaza prin: © verificarea periodic a procedurilor care vizeaza activitatea institutiei de invatamant si aplicarea de corectii in functie de situatie si de necesitafi; © armonizarea, corelarea $i standardizarea documentelor interne, cu prioritate a procedurilor, metodologiilor si regulamentelor; @ dezvoltarea unui set de instrumente standardizate pentru asigurarea calititii; stabilirea unui set de atributii, competenfe si responsabilit’ti clare la nivelul structurilor manageriale; © aprecierea activitasii manageriale in raport de performangele obtinute. Resurse financiare si baza material in contextul socio-economic actual resursele financiare trebuie astfel orientate fncat s& asigure dezvoltarea bazei materiale a Liceului cu Program Sportiv cu clasele I-XII Clinceni, In acest sens, se va actiona pentru: 7 )Protect de Dezvoltare Institutional am. «a Liceului cu Program Sportiv cu ls. -X1 Clincent, Jud. Ifov 100 promovarea unei politici financiare realiste, in concordanta cu resursele institutionale si cu cerinfele actuale si de perspectiva ale activitatii educationale; asigurarea unui buget anual care s& fie in misur& s8 asigure Planul strategic de dezvoltare instituyionala al scolii; sporirea eforturilor pentru obfinerea de fonduri din surse publice si private, prin initierea unor noi actiuni si demersuri; gestionarea cu maxima responsabilitate a resurselor materiale si financiare; initierea unui program de economisire a energiei electrice si consumabilelor; implicarea mai activa a structurilor manageriale in asigurarea unei_atitudini responsabile in gestionarea propriilor resurse umane, materiale si financiare. eee © © ‘JINTE STRATEGICE pentru perioada 2016 - 2020 Za Pentru realizarea misiunii Liceului Sportiv Clinceni, eforturile managementului acesteia se vor concentra catre atingerea fintelor strategice derivate din aceasta scolii si care reprezinta intentiile majore care vor fi transpuse in practic, dup cum urmeaza: 1. Reconsiderarea managementulut la nivelul scolii si al clasei in perspectiva egalizarii sanselor prin; © diversificarea graduala a ofertel curriculare; © proiectarea manageriala tinénd cont de nevoile, aptitudinile, particularititile elevilor, personalitatea profesorului si cerintele comunititii; ® asigurarea unui invatimént de calitate prin reconsiderarea managementului la nivelul clasei, care s& permit elevilor sportivi componenti ai loturilor sportive ori cu un calendar competitional fnearcat sa beneficieze de un program individualizat de recuperare a materiei, de evaluare diferentiat’, menite s& le asigure acestora sanse egale la examenul de Bacalaureat; ® centrarea procesului de invatare pe elev, pe formarea si dezvoltarea competentelor de baz, pentru incadrarea lor eficienta pe piata muncii;Project de Dezvoltare Institutional img «a Liceului cu Program Sporeiv cu els, XI Clincens, Jud. lfov 2020 2. Formarea continuii a personalului scolii fn perspectiva invagamantului activ-participativ prin: ® stimularea participarii cadrelor didactice la pregatirea continua in specialitate, in didactica specialitatii, in managementul educational, cat si a personalului auxiliar si nedidactic in vederea atingerii standardelor nationale si europene; Extinderea, la nivelul fiecdrei clase, fiecdrui cabinet sau laborator a_utilizarii sistematice a tehnologiilor didactice asistate de calculator. obtinerea de fonduri europene pentru dezvoltarea scoli abilitarea scolii pentru cursuri de reconversie profesional; objinerea dreptului de a acorda credite transferabile in formarea profesional pe baza Codului european de calitate in informatica. eee ¢ 3. Redefinirea valorilor de baz ale culturii organizationale prin dezvoltarea si incurajarea spiritului de echip’; 4. Climat de siguransa fizic’ si spirituala pentru cursangi si personalul scolii, realizat prin: ® asigurarea pazei si sigurantei intregului colectiv; © asigurarea asistentei sanitare prin dotari corespunzatoare; initierea de programe de parteneriat cu institutii abilitate. 5. Dezvoltarea parteneriatelor interne si externe prin: © Continuarea parteneriatelor de colaborare existente, dar, mai ales, incheierea unora noi, cu structuri sportive de juniori, seniori, ONG-uri sau societati comerciale, pentru asigurarea unor resurse financiare, facilitti de mas, transport, eventual cazare. © Extinderea relatiilor de parteneriat cu Primaria, Consiliul Local, Directia de San&tate Public&, Directia pentru Protectia Copilului, Politia, Jandarmeria, licee, ONG-uri, pentru implicarea elevilor si profesorilor in proiecte si manifestari cultural-artistice, sportive, sociale si umanitare, aniversare, ecologice s.a. © Identificarea si contactarea unor ONG-uri, institujii, organizatii, care pot spri activitatea educativa si sportiva, participarea la activitati organizate de parteneri ca si coorganizator, in perspectiva unor servicii in contrapartida. vin plan maximal avem ca scop ridicarea continua a calitatii procesului instructiv - educativ si ridicarea prestigiului valoric al institutiei noastre; %. Aplicarea creatoare a programelor instructiv ~educative; % Dezvoltarea curriculara: - dezvoltarea in cadrul CDS a unor opyionale adecvate prin aplicarea de chestionare, pentru identificarea optiunilor beneficiarilor;Project de Dezvoltare Institufionald am. « Liceului cu Program Sportiv cu cls. -XUI Clincent, Jud. Mfov 920 % Dezvoltarea resurselor umane: - perfectionarea continua a personalului didactic si nedidactic; formarea unui numar de minim dou cadre didactice in cea ce priveste educafia incluziva; %® Dezvoltarea relasiilor comunitare: prin participarea comunitagii locale (implicarea familillor, in special) la actiunile organizate in fiecare an de citre unitatea noastra, 7% Reconsiderarea managementului la nivelul institutiei si al formatiunilor de lucru; 2 Atragerea beneficiarilor printr-o buna oferta curricular’; 2 Schimbarea mentalititilor invechite; %. Asigurarea unui bun management al informatie; 2%. Acordarea calificativelor anuale fn urma unei evaluari corecte. In acest fel, reabilitand tot ce este necesar, printr-un tip de management cu spirit inovator si creator, curaj fn asumarea riscurilor, capacitate deosebiti de antrenare a personalului, flexibilitate fn situafii de criz sau de conflict de munc’, existenfa unei strategii lar formulate, tendinta citre masuri preventive pentru evitarea crizelor, vom reusisi devenim o institutie de educafie apreciatd si recunoscuti ca avand standarde fnalte. Am ales fintele strategice menffonate mai sus deoarece considerm c&: & Tintele stabilite sunt absolut necesare pentru dezvoltarea unitafii de invatmant; &\ Respect’ politicile si strategiile de dezvoltare locale regionale si nationale; sunt realizabile cu resursele existente si previzibile; '& Foloseste mai eficient resursele disponibile; Conduce la cresterea calitatii educatiei; ] Largeste accesul la educasie al copiilor/elevilor. Acest aspect implica urmatoarele linii de actiune esenfiale: ® Proiectarea sistemelor de asigurare a calitagii la nivelul institutiei de fnvatamant; ™® Alocarea de resurse specifice destinate dezvoltarii sistemelor de management al caliProiect de Dezvoltare Institutional img. a Liceulul cu Program Sportiv cu ds. 1:XI Clincent, Jud. tov == 00, ® Formarea specifica a personalului structurilor organizationale care gestioneazd sistemele de asigurare a calitatii ™® Dezvoltarea unor proceduri interne de asigurare a calititii, cu rol de baza in optimizarea, dezvoltarea si modificarea/imbunatitirea procedurilor respective PRIORITATI PE TERMEN SCURT (aportate la STANDARDELE DE REFERINTA $1 INDICATORII DE PERFORMANTA PENTRU EVALUAREA $1 ASIGURAREA CALITATI IN INVATAMANTUL PREUNIVERSITAR) PRIMUL AN DE IMPLEMENTARE AL PROIECTULUI DE DEZVOLTARE INSTITUTIONALA (2016-2017) A). STRUCTURILE INSTITUTJIONALE, ADMINISTRATIVE $I MANAGERIALE % Elaborarea tuturor documentelor proiective in conformitate cu prevederile legale; %® Elaborarea strategiei de dezvoltare managerial si de dezvoltare profesionala pentru personalul de conducere, respectiv pentru personalul didactic, didactic auxiliar si nedidactic si corelarea acesteia cu proiectul de dezvoltare, cu planul operational sicu oferta educational a institusiei de invayamant; % Organizarea institutiei conform standardelor de autorizare provizorie si evaluare periodicd a unitatilor de invajmant; ® Crearea cadrului adecvat de functionare a organismelor de conducere - individuala si colectiva - in condisiile prevazute de legislasia in vigoare si de reglementarile interne - elaborarea regulamentelor de organizare si funcjionare, stabilirea atribufiilor, monitorizarea si evaluarea activitasilor desfasurate; %. Construirea unui sistem de comunicare intern’ si extern cu parintii si cu ceilalti beneficiari din comunitate. % Asigurarea securitatii tuturor celor implicafi in activitatea scolar’, in timpul desfasurarii programului; >Project de Dezvoltare Institutional ims a Liceuluf cu Program Sportiv cu cls. I-XI Clincent, Jud. ifov = 010 B). BAZA MATERTALA 2 Reamenajarea functionala si dotarea spatiilor scolare si auxiliare; 2% Asigurarea, in contextul legislativ actual, a resurselor financiare si materiale necesare activitaii scolare, sportive, a participaril la calendarul sportiv, la nivelul normativelor si standardelor in vigoare. % Montarea de panouri indicatoare si banere pentru localizarea usoara a institutie 2% Achizitionarea materialelor, mijloacelor de fnvatamant si auxiliarelor curriculare in conformitate cu normativele de dotare minimald a unitatilor de invatamant preuniversi C). RESURSE UMANE ‘% Asigurarea si motivarea unui corp profesoral performant prin incurajarea participarii Ja cursuri de formare continua, grade didactice, perfectionari pe linie de federatii cu acces Ja informatii de ultima or, in paralel cu implicarea in comisii la nivelul ISJ, DJST, birouri federale la nivelul federatiilor nationale sau intenationale. % Stabilirea in statul de functiuni a numérului de cadre didactice, nedidactice si personal auxiliar necesar pentru funcjionarea unitstii de invayamAnt in funcjie de planul de scolarizare si de oferta scolar promovata si incadrarea functiilor vacante; 1%. Realizarea evaluarii periodice a personalului conform legislatiei in vigoare si a reglementdrilor interne; A). CONTINUTUL PROGRAMELOR DE STUDIU ‘winaintarea unor propuneri c&tre Ministerul Educatiei in vederea modificarii trunchiului comun al planului cadru, filier’ vocational sportivi, in sensul existengei posibiltatii de a opta intre profilul realsi uman la finele clasei a X-a, in functie de interesele elevilor, in vederea punerii in aplicare a prevederilor Legii Nr. 1/2011, Legea Educatiei Nationale, legate de Examenul de Bacalaureat ~ filler’ vocational, profil sportiv. %® Dezvoltarea aptitudinilor pentru sportul de performanti si la elev primar si gimnazial, pentru a asigura, atat numeric, cat si calitativ, viitorii elevi de liceu, printr-o selectie permanent’ a elevilor din scolile localitatilor apropiate, dar sidin alte zone ale Judefului Ilfov sau chiar din Municipiul Bucuresti. din ciclul % Adecvarea ofertei educafionale la diagnoza contextului socio-economic i cultural al localitayii, regiunii, Judetului Ilfov, Municipiului Bucuresti, la prezentul proiect de “eyProject de Dezvoltare Institugionals img. «a Liceului cu Program Sportiv cu cls. I-XII Clinceni, Jud. Ifov — ™010 dezvoltare, la planul operafional pentru primul an de functionare, la dotarea existentd si la personalul prognozat; 2%. Proiectarea unitailor de invyare pe promovarea $i incurajarea centririi pe elev. B). REZULTATELE INVATARI 2% Asigurarea unui invitimant de calitate prin reconsiderarea managementului la nivelul clasei, care si permit elevilor sportivi componenti ai loturilor sportive ori cu un calendar competitional incarcat si beneficieze de un program individualizat de recuperare a materiei, de evaluare diferentiata, menite si le asigure acestora sanse egale la examenul de Bacalaureat. %. Dezvoltarea aptitudinilor pentru sportul de performanta sila elevii din cidlul primar si gimnazial, pentru a asigura, atat numeric, cat si calitativ, viitorii elevi de liceu, printr-o selectie permanenta a elevilor din scolile localitailor apropiate, dar si din alte zone ale Judefului tlfov sau chiar din Municipiul Bucuresti. % Coborarea varstei de selectie la nivelul invatimantului primar si gimnazial, prin identificarea si valorificarea elevilor cu aptitudini sportive, organizarea de activitati cu specifiv sportiv. % Extinderea, la nivelul fiecdrei clase, fiecirui cabinet sau laborator a utilizarii sistematice a tehnologiilor didactice asistate de calculator; 2 Dezvoltarea si aplicarea unui sistem coerent si transparent de evaluare ¢ rezultatelor invatrii, centrat pe progres si performante; %. Angrenarea cadrelor didactice, copitlor si parinjilor pentru desfagurarea de activitayi diversificate si atractive; ‘% Popularizarea activitatilor extracurriculare in randul personalului, al copiilor, al paringilor si al altor purtatori de interese relevangi. in educatie pe principiul integrarii, valorizirii si al evaluarii standardizate (fundamentarea managementului calititii pe autoevaluare si pe dezvoltare institugionalg; centrarea managementului calititii pe valoarea adaugati si pe progres; cresterea competentelor cadrelor didactice in calitate de manager de curriculum si manager de clas’). C. ACTIVITATEA FINANCIARA %. Reformarea calit’t % Intocmirea bugetului in conformitate cu prevederile legale in vigoare si adecvarea lui si a executiei bugetare la prezentul program de dezvoltare, in functie de veniturile prognozate; % Realizarea executiei bugetare fn conformitate cu reglementarile legale.Proiect de Dezvoltare Institutional ims a Liceului cu Program Sportiv cu els. I-XI Clincent, Jud. tov 020 % Intensificarea diligentelor pe langi Consiliul Local, Primarie, Consiliul Judetean, Inspectoratul $colar, menite si asigure o finanfare ritmicd si pe masura cerinfelor impuse de calendarul competitional si nevoile pregatirii. ‘%. Identificarea unor jubitori ai sportului din randul oamenilor de afaceri, cu potengial de a sustine in activitate pe elevii sportivi capabili de performanta. % Acordarea de sprijin financiar coneret pentru elevii identificati (mijloace de transport, decontarea navetei, burse scolare, burse sportive, programul ,Bani de liceu”), asigurindu-se astfel sanse egale pentru elevii din mediul rural, urban, din familii defavorizate, de a urma cursurile Liceului Sportiv Clinceni. A). STRATEGII $I PROCEDURI PENTRU ASIGURAREA CALITATIL % Construirea, dezvoltarea si aplicarea sistematic’ a unor proceduri de autoevaluare instituionala; % Dezvoltarea funcjiei de autoevaluare ca instrument efectiv pentru consolidarea dezvoltarii institusionale; %.Realizarea periodicd a activitajilor de evaluare a satisfactiei beneficiarilor fafa de rezultatele scolare, extrascolare si generale ale activitajil institugiei de invayamant; % Realizarea activitajilor de evaluare a personalului si de evaluare interna pe baza standardelor nationale in vigoare; ‘% Asigurarea functionalitasii structurilor de asigurare a calitatii educafiei. B). PROCEDURI PRIVIND INITIEREA; MONITORIZAREA $I REVIZUIREA. PERIODICA A PROGRAMELOR SI ACTIVITATILOR DESFASURATE 2%. Revizuirea periodic a ofertei educationale si a proiectului de dezvoltare institufionala; %. Realizarea si aplicarea unor proceduri de optimizare a evaluarii fnvifarii D). PROCEDURI DE EVALUARE PERIODICA A CALITATII CORPULUI PROFESORAL > Procedura de evaluare a cadrelor didactice, in conformitate cu prevederile legislasiei mentionate mai sus, cuprinde: * Autoevaluarea + Evaluarea colegiald (in catedr/comisie metodica).Proiect de Dezvoltare Institugionalé amg. a Liceului cu Program Sportiv cu cls. -XU Clincent, Jud. ifov 020 © Evaluarea de catre Consiliul de administratie, 1. Evaluarea direct’: -laclas& in cadrul activitatile extracurriculare; - Ia activitatile cu parintii sau cu alti purtatori de interese de la nivelul comunitati 2. Ancheta prin chestionar sau interviu: a. Aplicate educabililor si absolventilor, pentru evidentierea; - nivelului de satisfactie fafa de activitatea depus’; - nivelului respectului reciproc manifestat in cadrul relatiei profesor-clev; - calitapii limbajul utilizat - corectitudine, accesibilitate; - nivelului de satisfacere a nevoilor si intereselor individuale. b. Aplicate p&rintilor, pentru evidentierea: - nivelului de satisfactie fafa de activitatea depusé; - nivelului respectului reciproc manifestat in cadrul relasiei profesor-elev; ~ calitatii limbajul utilizat - corectitudine, accesibilitate. ~ nivelului de satisfacere a nevoilor si intereselor individuale. .Aplicate reprezentantilor altor purtitori de interese din comunitate, pentru evidenfierea: - nivelului de satisfacgie fafa de activitatea depusi; - utilit3ti si aplicabilitapii celor invagate; - nivelului de satisfacere a nevoilor si intereselor comunitare. 3. Analiza produselor activit4il: ~ produsele educabililor ~ caiete, lucrri scrise, lucrari practice, rezultatele la probele de evaluare, artefacte (desene, lucrari practice etc), tnregistrari video sau audio, imagini etc. + produsele activitatii cadrului didactic - documente de proiectare a activitasil (planificarile calendaristice, proiectele unitafilor de invajare), documente privind evaluarea rezultatelor scolare si ale activitatilor extrascolare, portofolii, auxiliare curriculare si material didactic, fise de progres, fise de lucru (individual sau colectiv) etc. + documente emise de teri: diplome, adeveringe si certificate, procese verbale si alte documente legate de inspectie, procese verbale si alte documente ale comisiilor metodice si catedrelor, rapoarte de autoevaluare / evaluare interna si de evaluare externa etc. E). ACCESIBILITATEA RESURSELOR ADECVATE INVATARIL > programul de invajare satisface cerinfele privind siguranja, sAnitatea si resursele fizice; precum si orice alte condisii prevazute de lege;F). G). ¥), mw wm Proiect de Dezvoltare Institugional ams. a Liceulut cu Program Sportiv cu cls. -XI1 Clincent Jud. Mov = 0 > exist resurse eficiente si sunt astfel gestionate incat s& sprijine procesul de invatare, esurse care sunt insofite de instrucfiuni de funcfionare clare, usor de infeles in diferite formate ; > se gestioneazi, mentine, monitorizeaza si evalueaz siguranta, gradul de adecvare si utilizarea echipamentelor, resurselor si spatiilor de specialitate folosite in procesul de invafare; > echipamentele, materialele si spasiile de specialitate sunt adecvate specialitatii; > resursele de invajare si spatiile aferente permit tuturor elevilor sa participe in mod activ; » elevilor li se stabilesc criterii individuale privind rezultatele de invatare si tinte de invajare individuale, pe baza evaluarii inipiale; » elevii primesc in mod regulat feedback si informatii privind progresul realizat, precum si informagii despre modul in care pot stabili noi criterii individualizate pentru a acoperi lipsurile in invajare ; > elevii sunt implicati in evaluarea progresului pe care il realizeaz’; evaluarea formativa si feedback-ul sunt folosite pentru planificarea invajarii si pentru monitorizarea progresului elevilor. BAZA DE DATE ACTUALIZATA SISTEMATIC; REFERITOARE LA ASIGURAREA INTERNA A CALITATIL 2%. Constituirea unei baze de date complexe si complete. TRANSPARENTA DATELOR DE INTERES PUBLIC CU PRIVIRE LA PROGRAMELE DE STUDII [...] a Asigurarea accesului la oferta educational; ‘% Desfisurarea de parteneriate diversificate cu reprezentansii comunitayii . FUNCTIONALITATEA STRUCTURILOR DE ASIGURARE ACALITATII EDUCATIEI CONFORM LEGII Constituirea si functionarea structurilor responsabile cu evaluarea interna a calit3sii; Activitatile de evaluare a funcfionalitasii structurilor de asigurare a calitatii vor fi planificate si structurate dup’ urmatoarele repere: ‘Denumirea activitapii Frecvenja | Sept | Oct | Nov. | Dec. | lan | Febr. | Martie | Apr. | Mai | lunle com al responsi 9 mProtect de Dezvoltare Institutional a Liceulut cu Program Sportiv cu cls. XII Clincent, Jud. for mo 10%. Planul operafional Anual |e chestionare pentru xt wt Sule invtare pent le am progame defnvtare a xe ae ‘orate —| a z aes BE [SESE] BE [SELB [SE BE [RE tigen Pater cee] tao PB FEE TELE LE brevets] Tor completes corse 3H /BE/ BE | Re [Rel ae ae [Re |e) ae et frecvents preps Re [Re ae] [ey |e iets — Sam completa m we REY |e prognainigesue | S| x Ed monitorare pnd | MP LR) pe] Le cee ee ¥ Tapa emacs | " rarer | or TEPER DS [STS rile dovezilor ‘es oar contestatiilor de cate ori xe xt x xt mt we Ec me xt Ei sa) Tartare — Ts documentlo ote ix xe Eg Monitorizare orar | Bilanar x %E ¥E | sProiect de Dezvoltare Institutional a Liceului cu Program Sportiv cu cls. I-XU Clincent, Jud. Iifov PRIORITATI PE TERMEN MEDIU - AL DOILEA AN DE IMPLEMENTARE AL PROIECTULUI DE DEZVOLTARE INSTITUTIONALA - 7%. Actualizarea regulamentelor interne de funcfionare prevazute de legislatia in vigoare; % Gestionarea eficient’ a documentelor manageriale prevaizute de legislajia in vigoare si reglementirile interne; % Culegerea si fnregistrarea informatiilor privind participarea organizatiei la proiectele educationale dezvoltate la nivelul scolii, al comunitapii locale sau la nivel nafional; % Elaborarea unor proceduri specifice, cunoscute si asumate de citre tofi cei implicagi in activitatea unitatii de invagamant, privind gestionarea situatiilor de criz&; % Modernizarea tehnologiei informatice si de comunicare existente in cadrul activitatilor instructiv-educative; % Elaborarea si promovarea ofertei educajionale in conformitate cu standardele de performanta implementate; ‘% Diversificarea parteneriatelor derulate cu reprezentanfi ai comunitaii; ‘%. Realizarea activitatilor de evaluare interna pe baza standardelor nationale in vigoare;; ‘% Utilizarea rezultatelor cercetirii stiintifice pentru imbunatatirea performantelor scolare; %. Arhivarea documentelor privind activitatile metodice realizate fn unitatea de invayamant sau la care au participat cadrele didactice; ‘%. Realizarea periodica a activitatilor de evaluare a satisfacfiei parintilor si personalului fata de rezultatele scolare, extrascolare si generale ale activitapii institutiei de invajamant; 7%. Mentinerea unui proces continu de instruire a intregului personal, atat din punct de vedere profesional, cat si al managementului calitagii in educatie; ‘% Constituirea si actualizarea continua a bazei de date;Project de Dezvoltare Institutionalé im. a Liceului cu Program Sportiv cu cs. I-XM Clinceni Jud. Mfov 1920 PRIORITATI PE TERMEN LUNG ‘% Mentinerea si revizuirea continua a sistemului de management al calitatii in educatie; ate %®Mentinerea nivelului motivar activitatile institutiei; %, Planificarea, monitorizarea, evaluarea si revizuirea proceselor desfasurate; angajatilor pentru participarea lor activa 5 °% Participarea reprezentangilor purtatorilor majori de interese din scoala si din comunitate (cadre didactice, pirinti, reprezentangi ai comunitapii locale) la procesul decizional derulat la nivelul unitasii de invayamant; 2% Realizarea integralé a planului de dezvoltare institusionald; 2% Adoptarea tuturor masurilor care se impun pentru crearea unui mediu de lucru adecvat desfasurarii activitayil instructiv-educative la standardele asumate; % Dezvoltarea mediului educagional astfel incat sa necesitatiialinierii la standardele europene prin: © asigurarea unui climat de siguranfd fizicd si libertate spiritual, © cultivarea unor relafii interpersonale bazate pe coexistent intr-un mediu multicultural, toleranga si solidaritate; in intampinarea nevoilor comunitiil si ‘2% Imbundtatirea nivelului de pregatire permanenté a elevilor. EVALUARE S$! CONTROL (PRINCIPALII INDICATORI) & Numarul persoanelor care beneficiaz’ de sistemul alternativ de servicii; '& Numarul personalului cu competense noi in domeniul educarii, ingrijirii si protectiei copilului;Project de Dezvolare Institugional i. a Liceului cu Program Sportiv cu cls, -XI Clinceni Jud. Mfov 1020 & Numérul serviciilor comunitare destinate protecfiei copilului realizate in parteneriat cu comunitatea locala si cu diversi alti factori in domeniu, & calitatea serviciilor oferite beneficiarilor prin aplicarea standardelor de calitate prevazute de legislatia in vigoare; & Crearea unui mediu educational prietenos; & Nivelul de calificare al personalului, realizarea formérii inifiale si a formarii continue; & Realizarea unor colaborari si protocoale pe termen mediu, ca, mai apoi, crearea unor asociatii, care si fie in misura si identifice si si rezolve nevoile unitatii de invayamant {in stransd relafie cu nevoile comunitafii; '& Imaginea institusiei sa fie mult mai bine promovata la nivelul diferitelor medii sociale. Evaluarea are ca scop stabilirea raportului intre performangele obsinute si cele intentionate, precum si corectarea rezultatelor in sensul dorit. Evaluarea se va face periodic, la date stabilite de Con: Program Sportiv cu clasele I-XII Clinceni, fara a se depasi Gerulare a protectului se va face o evaluare sumativa jul de Administrayie al Liceului cu luni, iar la sfarsitul perioadei de Sursele de date care vor sta la baza evaluarii rezultatelor obtinute vor fi: Indicatori scolari; Oferta curriculara privind optionalele si programele extracurriculare; Activitatea elevilor, implicarea lor in activitati de voluntariat si practica de specialitate; Evaluarea formativa a elevilor si documentele de evaluare completate Activitatile extracurriculare; Procesele verbale ale Consiliului de Administratie; Rapoartele / procesele verbale ale comisiilor; Rapoartele individuale ale cadrelor didactice Chestionarele adresate paringilor; ¥¥V¥¥Y ¥Y¥ Principalele instruments dé evaluate care vor fi aplicate vor fi:Project de Dezvoltare Institutionala a6. a Liceului cu Program Sportiv cu cls. I-XU Clincen’, Jud. Wfov = 10 Autoevaluarea; Chestionare de evaluare; Observatia; Fise de apreciere; inregistrari vide Rezultatele materiale ale proiectelor; Raportele semestriale si anuale de evaluare a cali RAEI. VVVVVYVVY aqua NP ar Ns DS “ SIIMPACT Politicile educagionale care se vor practica de Liceul cu Program Sportiv cu clasele I-XII inceni in ceea ce priveste evaluarea institutionala se vor referi sila aspecte privind: a) eficacitatea si eficienga sistemului propriu ; b) eficacitatea interna si eficacitatea externa; ©) abordari legate de microsistem; 4) abordari legate de macrosistem, a). Eficacitatea propriului sistem pune fn evidenja randamentul activitasilor proiectate, precum si masura in care-si atinge scopurile vizate. 0 eficacitate acceptabilé este aceea care a condus la scopurile avute in vedere, iar o eficacitate redusi/ineficacitate const fn obfinerea unor rezultate diferite de cele asteptate. Eficienfa sistemului propriu rezulta din raportul dintre rezultatele objinute (mai bune sau mai putin bune) si resursele utilizate. Considerim c& rezultatele bune obtinute cu un continut mai mare de resurse este eficace, dar nu eficient8, iar o activitate poate fi eficient (a fost realizatd fn conditii acceptabile, fara si depseasca resursele atribuite), dar nu eficace (nu gi-a atins scopurile), b). Bficacitatea intern’ si eficacitatea externi nu este proprie evaluarii rezultatelor obtinute de copii, insa la evaluarea institutional aceasta diferenta se impune. In acest sens, in opinia noastr’, formarea profesional are un efect intern, dar verdictul fl d& activitatea productiva si comportamentele (competente, atitudini etc.), dar competenta ca factor de productie de deduc din rezultatele fn comportarea sociald, atat a educatorului, cat si a educabilului. c). In privinta evaluarilor de micro si macrosistem, acestea privesc evaluarea institufionala si implica toate evaluarile din microsistem. Evaluarile din microsistem privesc rezultatele copiilor in urma activititii educationale furnizate, realizate de citre cadrele omyProiect de Dezvoltare Institusionala mK. 2 Liceului cu Program Sportiv cu els. -XII Clinceni, Jud. Ufov 1020 didactice. Acestea sunt evaluari de proces, vizeaz3 condifil, resurse, tipuri de fenomene de tip scolar ~ frecvent, abandon, esec. Pentru fiecare dintre ele recurgem la metode si proceduri distincte, identificate si analizate in funcfie de situatie. TMV POTD PENTRU IMPLEMENTAREA CU SUCCES A PREZENTULUI P.D.I. & rransformarea planului strategic in planuri operationale anuale, care sunt revazute si modificate cu regularitate (ex. o dati la 6 luni). & Acordarea unei atentii deosebite participarii la procesul de planificare strategic’ a fiecdrui membru; comunicarea eficienta trebuie s se realizeze cu fiecare membru al organizagiei. & Efectuarea unei liste de responsabilit’gi pentru fiecare persoana (planificari lunare si strategii de motivare). '\\ Trebuie si existe o persoana responsabila pentru implementarea planului strategic, care va supraveghea procesul de implementare si va raporta factorilor responsabili despre schimbarile intervenite.ween 2 1. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. ). Barnett W. Project de Dezvoltare Institutional im. 2 Liceului cu Program Sportiv cu cls. XI Clinceni, Jud. Mfov 1020 RESURSE BIBLIOGRAFICE Alecu S., Dezvoltarea organizasiei scolare: managementul proiectelor, Editura Didactica gi Pedagogic’, Bucuresti, 2007 Alexiu M., Petrescu P., Pop V., Management educational, vol.l], Editura CDRMO lasi, 2004 Alois Ghe., Management general si strategic in educatie, Editura Polirom, Iasi, 2007 Andronicescu A., Noutaji in managementul public, Editura Universitari, Bucuresti, 2004 Andrei V, L,, Gardu C., Managementul proiectului Educational, Editura Mirton, Timisoara, 2005 Anghelache V., Managementul schimbarii educationale, Editura Institutul European, 2012 Arion H., Managementul in institujile de invéjamant preuniversitar, Editura Art, 2008 Ardelean DM, Tezi de doctorat, Strategli Manageriale ale directorului unit invatamant din mediul rural, Universitatea ,Babes-Bolyai” Cluj, Facultatea de Psihologie si Stiinge ale Educatiei, Scoala Doctoral’ Educatie, Dezvoltare, Cognitie, 2010 ‘Atanasiu 0., Managementul institutiilor de invatmant, Editura Agata, Bucuresti, 1999 Bandura A,, Self-efficacy: The exercise of control, New York: Freeman, 2007 Preschool education and its lasting effects: Research and policy implications in Boulder and Tempe: Education and the Public Interest Center&Education Policy Research Unit, 2008 (http://epicpolicy .org/publication /preschool education) Barbu L., Managementul calitatii in invitmantul preuniversitar, Editura Sflerarh Nicolae, Bucuresti, 2010 Blendea P., los Bucuresti, 2000 Bulai A. coord, Educatie si invatamant-orizont 2015, Editura Corint, Bucuresti, 2000 Burghelea M.C, Tezi de doctorat, Aspecte socio-economice ale managementului organizasiilor scolare din invtmantul preuniversitar, 2010 Bundiasu C. M,, Tez de doctorat, Proiectarea si managementul curriculumului la nivelul organizatiei scolare, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiinjele Educafiei, Scoala Doctorala, 2009 Bush T., Theories of educational management: Second edition. London: Paul Chapman, 1995 Bush T. & Glover, D.,School leadership: Concepts and evidence. Nottingham: National College for School Leadership, 2002 Birzea C,(coordonator), Sistemul national de indicatori pentru educatie, Editura Institutului de $tiinte al Educasiei, Bucuresti, 2005 cu $,, Nita G, Manual de management educational, Editura Pro Gnosis,19. 20. 24. 22. 23. 24, 25. 26. 27. 28. 29. 30. 31. 32. 33. 34. 35. 36. 37. 38. 39, Protect de Dezvoltare Institutionala a Liceului cu Program Sportiv cu cls. -XM Clinceni, Jud. ifov Chelaru E.L, Asigurarea calitatii procesului educational-conditii esentiale pentru un invatamant modern, Editura Vladimed-Rovimed, 2011 Cherchez, N., Mateescu, E, Elemente de management scolar, Editura Spiru Haret, asi, 2005 Codrean G,, Politicile educayionale si sistemul de tnvapmant romanesc contemporan, Editura Mirton, Timisoara, 2006 Cristea S., Managementul educagiel, Editura Didactica si Pedagogica R.A., Bucuresti, 1996 Cristea S, Managementul organizatiei scolare, Editura Didacticd si Pedagogicd R. A., Bucuresti, 2003 Cristea S., Metodologia reformei educatiei, Editura Hardiscom, Pitesti, 1995 Chervase C., Tezi de doctorat, Schimbari tn managementul scolii tn contextul profesionalizirii pentru funcfia managerial, Universitatea Bucuresti, Facultatea de psihologie si stiingele educatiei, 2010 Cojocaru V. Gh. , Management educational. Ghid pentru directorii unititilor de Invatamint, Editura Stiinta, Chisinau, 2002 Dima 1.C,, Eficienta activitatii manageriale f Craiova, 2006 Dima 1.C, Sisteme manageriale in invajamantul preuniversitar, Editura ARVES Craiova, 2006 Dogaru [, Sistemul de finanjare a invaj3mantului preuniversitar. Raspunderile directorului de scoala, Editura Trei, Bucuresti, 2000 Dragomir M., Mic dictionar de management educational, Editura Hiperbora, Cluj Napoca, 2001 Ghergut A., Management general si strategic in educatie, Editura Polirom, Iasi, 2007 Hohan L,(coordonator), Ghid practic pentru implementarea sistemului de management al calitatii in organizatii, Editura IRECE, Bucuresti, 2004 losifescu S,coordonator, Management educational pentru institutii de invitimant, Institutul de Stiinta ale Educatiei, Bucuresti, 2001 losifescu $., Management educational, Bucuresti, Educatia 2000+, 2005 78. losifescu $. (coord.), Managementul si cultura calitatii la nivelul unitfii scolare, Bucuresti: ISE, 2005 losifescu, $ Manual de management educational pentru directorii de unitafi scolare, Editura ProGnosis, Bucuresti, 2000 Neacsu L, Felea Ghe., Documente privind evaluarea institutionala a unitatilor /institutiilor de invajimant preuniversitar, vol 2, Editura Galjean’, 2010 Pun, E,, $coala-abordare sociopedagogic’, Editura Polirom, lasi, 1999 Patrascu D., Crudu V,, Calitatea invatamintului fn instituyiile preuniversitare: management tehnologii- metodologii-evaluare, Chisinau: Gunivas, 2007 Stefnescu, I. Narcisa, Tezi de doctorat, Valori, atitudini si practici educationale tn unitatile de invatamant din mediul rural, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Psihologie si Stiingele Educatiei, Scoala Doctoral’, 2009 r, Editura Arves, GeyAuGmeneeaaeaaccenccuan tue ssensnnuane caeecngeaeann e ayenersads ap 1s “aanuods aiuaisyxe igeoy — aaniods ajersareW tanuaiay 1S ods ap { ojtieds easeop 900008 —-seysauta ‘oeuuoyut 902-9102 29 ‘Sse0ye10qeI "Ese 4 Wearezuspou uods | -xoudy Joy sSonoepip [Pua s naquod ayeyuo1d no ' ap es aun eauinnsuo9 eNSIUIMpY —_“Wuapows raITGoW ‘ayets9 eur tozeq woxeyjonz0q t afuaraduro 1 4 aanedionied 2p easeyjoazap od i H -ampe arefeauy quaope no auiapoul 119RIePIP i t -arepaid op aonzepip vouvaowoad n.auad t i Jojaporout $ uSojouyor ‘eonpepip nBoqouysr sojfou i 4 Jojiou|nruawop ur «00 ~—=««aDEREpIP wjon$ue waiaygeouna nuguad aanpepip $ | crectejoorrie se) Oceancn Paeiian eae as ci ' { anuip 90s want, weuorfoayiad eavejnwins | -nouuina a i i aqeuorieonpe aueyoazap i i Aojaansaigo ap i j a uresdo1g { i 1S 0[Aaja/10])1d09 1 ‘qe aqenpratpur sopaay are greuosiad 4 jeuorjeu aiiiewoedeo aue3oazap ap 2[to00u { 45 aog smynfapn{ ayjoazap es t 00s sonzepip gs axe ‘ousopout azeyues soqignun ajofuti09 4 e xoady ayeape, aonpepip asansay —aejoos ue aejoos ' prpjnouuan9 e332} eulapout aiwoay uj —_rnynutnoysuno eazexdepy ' aon2eptp aporayy, Sones sanenegn ae Tey eon Comes Op SANTIOTAS SepRANEP LA wpe Fhe & goNAELps op pe aS079 Mo AyOds waoABoAg MD yt GeG Nea suaaseraeuge d— Dexauy seuaeneeen Aagegeeseaonguagenagegasausenseuereeusenseuser sou sssnee 4 aupes 905 wumunTutyy quay fazeuensayy —_—9z02-9T0Z _o|eyLaHIPye axepaud ap 2p oo0z iporsu nated wnmnorino — owiesBorq i 3p Jojoziuany easeuorssajag i qeuorfeuis H waueweg auld 1 P| 18 289 ‘T290], t areuorfouny aay ‘aqiqewmsuoy ——_se]oo8 we worfeonpa 4 aypreypus aaemounted gos —-a0n2epIp roused © axeayuy ——-Tauayed no .0]/tfe[94 ' SEG ae ean an Sener en i ppoeid ue /arenervads op aja0 auing 2p LnprtD up arerguin( utind “ugeareroads Joo ur ajeuorieusojus uepad eorpo3awy idojouyar aonsepip ——-—9[euo|sajoid —teforsue _fFoqouryar apou ej son2epIP sofou vareziina 5 ape) ump auksay iy dojaporeur easeadepy weenyoe apoioud nnuad is up ayeuareU enqesinquresatt juouaiseg rozeqe arefueuy ap 1491 aueyonzop autesfoid ad aregosde aoR2epip 2p arpayoud 2 WnUUTU aupey —imjmueride iprag ‘azjooS imjnuinoyiny —-aureiBoag ozoz-9102 sem2ape areuoriaiype coor sata sunesaid 9p Jeuorfeanpo jos ap easezi9n aqeuorteanpa aonaepip —_sojjuawop ayroads canayos 1 usind jap aapey __reworfeonpa yos aangepip aueyunos ape) ajetua® e| inuaj0 easeadepe ‘ouadoino a6 e apruyaa tBI0p aueifoid —_goruya arerop easiouuy pugzia axesueuy dn asa9e ap arefueuy ap ad adawxearefueuy 9z0z-910z ap aureifiosd e| vazediansed ureioad un utind [99 = tnomsuog ap ayoureasiozg natiad ayparo.d ap wozatiy IDIDCL aes m9 anu0ds Bod SANNOUGEGGEUGEUAEQQAUaaaEREnEEE essen ane sugnaecunnensi seyo>8 4 soiBoud ap aStq f ‘awep ap azeg Hi seuaapa is eurarut ' waavoqunito putsud einpasosg § ‘aeanow i ampepp ap antioumunsuy i 4e[098 soitfoxd ‘onpepip jugueigaw uy 4 azannsiBaiuy Bs 1Aa[a Jeuosiag —igqe>e auenjeaa { axiuip Yor utind [29 jiguunwos ap apaepuers i ‘qvanow feuosisd 3 ‘otenypaa 4 quapya arenes suazoidoy ap aytaum.nsuy ! WSauezuoyuous CoO: = ‘sonpepp §—sauezuoMuoUt i ab neidord wiaysts up) aupea ap aqusumnansuy 4 4 4 i eeu -oisayoud azeuiio) apeistoy ——_ayeuorteanpa Hewajas arewu03 uuinjnoysina auLroe|a ap uoziuay ¢ urind [99 apeistuioy —_yeuoxfeonpa-yos ozoz-9102 euorseonpa ouauted no axes0qe(00 uy azenqead ap injnuioysis varenowoud 1s eareaydy vaiayseio ap arfoury yj jeuosiad InphSanqur eareanowy ‘guiarxa azenyend ap tnuasis no aanoepIp sojaspes varezuietued jeu -orfmnsut enjena e 01940 Bs avo IND aqepzepueys no efueps0au0> uy"tasja nunuod axenyess au ap aiseyap azeq foun vaieasy ap ido ‘eousepipau iS gonsepip — autesSo1g._ eon eareyanoe nuntiad tansaigo 1$ nos Hoe) oun easuewun i$ eosaayy “ufguteo imuauradeuew uu azexsrut ap uunsano grew e[iojaspeo earedionieg —-orsajod (eee plewoisajoad eayeianze —aueajonzap FET up iojarenreinoyes easeziqnn 1S axeuss05 uymynqeuosied'e 1S eansepip _‘ezeanuoed Jojeapeo.so.nam easarstuy ap) ouewn toe arfeztue810 aye areyjonzap —_s0jasinsa4 ap 1ojjoaau aurg reu e ‘ euorfoayiod aa1y2epIp sino ap unjiodng Jo9 pundses aze> aurjdiosip _oueyoazap ‘9 Anuods wiviBo1g m9 rag tage ageaaeng sage anes aaeggaes 4 eagges‘xox.94tg (zt0z -9102 se]02§ nue no puedaour ) 1ej098 ue/ istaad ap azoumu Z ‘aeziqemse 21s T ‘aejoos ue /oruend 9p 009 utind 139 2098 ue/zie90] eso1d uw ajoonie ¢ wInUUNYY gaan inyniBysaid earaySay se1o0s Jauared/ej00$ we ad taraerny ¥ urind jap joos Hen ayye no Suny uw ad euauayed ap Zutind jaa e eouezi(eay foyeonde oxeuonsoyo ap Oop winustUyyy ‘ajeuorfouny areuauaried oo0z. ousted, ‘aonoepIp aupey sowed ap vistuioy ‘onsepip reuosiag nenunw0 niuer -uazarday foonsepip aupea, 21290], said uy ajoonty ‘oquena ds ap ajeworteanpa asinsas ap yaurqe) ‘arpado8o| ‘ap aauige) ‘epeuorsojoad 1S pre[oo$ axaqtsto> apreurqea auvzire[ons ap ayenuoy 1Wjo9$ ereroap ef gleuorfeonpa 11339 axeuonseyD, ozoz-9107 0z0z-9107 sejo0$ ue aevay uy aaeuansel “to2s soyrtuaiur eazezyqeas ‘uy Bangno ap zojirimansur quew = ated seizauy Renan easeuLos uy eonduy = ap ifwun PRET eno a) wouauted no exexogeloo api sojtienjepow earesyisiontg — v a493$049 ap 1S aren -ououd ap awesforg Se! nnnuad aquaysixo ajeuaeU ozeq eaLes yuo are -arergurgais utp 1 ered uip youd 1Sejaoe ap Himnsut any aeusuayed oun eaeyjoazaq poe a f junto aramisuoo ap riewanse soun 9 eouelnuop 1S ¥aseisa10g —_oytanye Ba] taneonpa mymoe pamaenu eaxejniap up rationed apis > 20n1A9I8 mutansis jan 1S vasadani8q, aye sqaint03 e]eo1saze Jojumnurfuos —_azezrumdo vozepi00e i$ apeuorido ap aureiSo1g Reta) Poet tt 1X1 880 m2 eeGNeaenanuR Leroi aggenges aeesangaesLlOz - 9102 YVIONS TANY | PIPUOTJN}I}SU) 24P}{OAZEQ AP In[nyoaI0Ig P aspjuawajdun ap jPnup ypuol}psado uPldg TwaoUND NX-2 aaseyo no ansodg wesBosg no nao17ape ‘aaguods nd Jo[|Aa|@ & axea[oazap ap HenuModo Epryosap gs ‘asayDeLeD saoons no azajapoul ys Raldse “Inmuods a[e 9[99 nd ayR9|duU ‘ToHeonpe a[e soqUayNE a|uoyeA pzeporde are fused nuad ‘Yueuojsad yosayord naquad ‘saoans ap rA9[a nuquad sosqUI ap nuqUeD UN EUIASp BS paldse 1wadUITD TIX-1 9f9se[9 no ansods wresfio1g no (naoxy “exorsade vaienpera 1S vasvz\soyUOU ‘eareuops00D Ud “OLENA e wuare a1eyDe}o1d O-LNULLg ‘sopluejuruowre eorenuoye nes easesnye]UL ‘aqepoose s0jjinasia & 1 ateoyeiaue Jojazned e ‘aqe[s Jojayound eazonpas aapan uy wy “ZleUOHfnaNsU] axeyoAzap ap IM[m2eI0Iq InsuJsdno uy ue] ad eyezteas ‘wsaqul [euorfeztue8i0 jnjnypaus eidnse 1$ yueWEfeAu ap vazEWUN EzeaANE a.ed UL IN[MyXe\UOD eidnse oxajdwos 1yesZOIpeL oun ezeq ul aeja101d uns {107-9107 AR[O98 nue naquad wadUITD anJods mnjnaor] a[e afeuorfeado apunueld 1S oUNIfoe ap oNUEIG (ewes InquoWoseueW © 1S ofeworfeonpa mieyoesyo eourereunqui 1§ a[euorIyNsUI Weyoedes eeseyoazep aads seyOUd oyeZITEUeD Y JOA SUAS sade Ul [UROAZaP ‘auesa20ut ajtinsiatiap ‘S90Z/8SZE IM DH n> 1S 90Z/28 ea8a wld greqoude ‘guje9 eareinByse puratid gZ-sU N71 no ayeyWLAOUOD uJ “nou 1S 1yaA a.quIp ‘suado.mo aja9 18 aeuor{pen oo[eA osyUY NAq|YDe InUN eadT|iqers Uy yaAIp Hfeo!fdus! euorzivap so[110}9e4 10[Lednd0aId [NUD UL aIeYTTEI ad quaove no osougwios aliods 1S jevoriipen imuguiefgauy e| oulopour aaneusaye jun earesyQUap! naquad “[eUoLfeonpa {mse eastfEUNqUIE aguewodwy ap waxe yuedep e ‘jasy ‘aoyiads ao1Zayexys ofepow uLid azazteas as ES aied ‘eUOHfeInpa [NUeWaSeURM UY dANIadsIad Jou Baio as & ap Binde eIoaoU UMS ag “LUR{UIUWE nes eyuNL0do ‘LizoAOAd ap auIpnyRinuu o nd “easape “gyuN.yUOD as asauBUIOA [MU~WIEEA 1uaoUND NX-] afasryo no Alwods wpsBo0sg nd naory — ypnup pouorpsado urd LLOZ — 910Z JPYODs nuy}~t- ‘Afemeo e ouean3ise ap ayas9¥09 awiaysis 16 aoyloods NBorenNs faveures ap eaapt ad yesiuaa ‘auedionsed du ap diyssopeay un 1S nee fe quoroye weweBeUeM UN — | Blajad Bs asd ‘IfERITeD [nJapow Isauyap axed ayUaUT: jezjueBuo es eanyno ul 1S areuorfouny iguyeo nyeuzd weySeounsed Es ainqaza axeqUIIYaS UI HgIeI90s foun {napeD uy ‘eo estuuasd e| ap purLog ad uy puegorsu ‘nou P| a[iqeidepe 1S apiqrxey ay Es oInga.n JURUER{RAUT ap a.yseoU JaFNINSUT [NJoATU E] HEATED e aULINS|se ap ajouraysis * {{ou ap ay19J0 JO] IOJAA9s ea}eyTeD FUMeAsUY fayfeonpa eaIeNTED * ‘sbgiajoos eazeyjoazep no yejaso9 angen ypexd -wINIMI}LIND — ‘1u3Sou J0]19[2 "IL12J0 7ey]e9 ap arfeonpe o ad yyE.WUAD aySe ENSEOU E[EOdS UIP EAyEINANIE ‘1aP - a4149y1P_ ‘dup uy remnumoe gpeyeSeuew efuapredxa ad 1$ 3g9 ‘areyyjepeds ap apuepsoge ad jpye PlejuatuepUTy azsa IeWWaTaId EIUELIEA ‘preuosinapsuy axeyoazep ap ynyma2efo4d up ue jnuid naued afeuorferedo rojnueld ajzmanurfuos 1S emnyon.As purslid Ligpioge ap eupmnynu o Risixe aeyjemads ap einjeseyly Uy (Ayres) FABIA SENAY tueoUTTD 1X-] afasPjo nd AMyods urpshosg nd jnaory — ypnup yruorjpsado urlTSESUT EHIEINPS aiso jfgajte9 e a1eoapn{ ap ‘axenyeaa ap pfueysur euttad yo ajo oyso ‘epequowepury o[euoHeaNpe Loeja4 [njoAlU e] EzvoztTeos as IMeHTeD vaseoUES ‘eaxanposd vo o4apad Wl pueAy “eyoysaze a[e aatjounsip ajou gquyzaidas axeo ‘aximyysul anges ap ayusdapuy sopuntfoe mngHiew 16 3e9 “Loja Ire RrEprode eHuare IS tes o[fUage easwoy|dwi ‘wia.quy Uy exsmaNsUY apuLidno e[euoLinyysUt easeNfead ‘oyIed O 9p aq ~eqisieatunard innqupweseauy ifer[eo & eoasuLaXe va no goasuLsqU! eanoadsiad eBn{u0d es aInqa.y ‘eauawase oq feNANIe ap ‘ayied gy[e ap ad ‘1S (andjno 1Ssynduy asvaapisuod ut et) euatoye ap 16 ayey!oeaYo ap ‘ay1ed 0 ap ad ‘guteas ourf ea ejeuorfmaNsut easeNpeAg -areyoazap nuquad anzepip i$ jeyayeuryiodns 40] 1uyeSa.d jnjaatu 1$ aayoeptp sojeapes oluneaytteD = Hojasinsaz muawa8eueUt 1S earesytuEld ‘qyfeaout 1$ axeutsojo. auds eosapnyasap {qeuorfeonpe wioasis (nSa.quy uy Heotpduut sop10y>ey eorentiqesuodser x ‘Anymuguefgauy earezqes0wap I$ LugayIssaAIp eaYeUSIIIU 5 faqeyo.oos nuquad royfeonpa vauwojea/efueiodut :poypuapy iHgaiteo RINS|se eapeua[qosd ‘tuEdUT|D [IX-] a]9Se/9 No ApUods WesBo4g no jay] RAUAd ‘Jonsy “pleuosiad 16 gjeuorsajord axeyoazap ap yinspur 16 awresfo.d ‘uiaysis ad quaooe no ‘ouewn s0j@sinsax fe jeuoWAasd juoweBeUeW UN x treyunusos [a aids saye yeur ‘w1ayxa [Npaw aed IIjoo$ Baraplyosap ‘9y19J0 afeuorfeanpe sojIo1a1as & ayeyife9 op axvoyeauNdsarod Ipod Wy LO[HETEUY HLIOBUE Indoos no ‘ozaynd ap |S ayeyLLOME ap ‘efuaiiedxa op ‘gznsedxo ap ‘sjeuoyfeutiosut ‘dum ap ‘oxeioueuy ‘ojeliareut ‘auewin Jojasinsas v eseoygzundsasos vaseao[e 1S earIUyep foyoajo 1S asnpoud - ayeynzau ad yenuao quewiadeueu ung quaouyf) 1X-] afasPjo no LL0Z — 9L0Z APJOSs [NuY) Ansods urpsholg nd jneory — ypnup yeuorpsedo uPyg