Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Colat 1-12

    Uploaded by

    Aleka Huz
    3 views12 pages
    Chimie Analitica

    Original Title

    colat 1-12

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Chimie Analitica

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    3 views12 pages

    Colat 1-12

    Uploaded by

    Aleka Huz
    Chimie Analitica

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 12
    METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA 3. 3 Principii generale ale analizei de urme/microurme 3 Principii generale ale analizei de urme/microurme 2 3.1 Aspecte generale. 2 3.2 Etapele analizei de urme 3 3.2.1 Despre metode de analiza 4 3.2.2 Despre elaborarea unui plan general si a unui plan detaliat pentru analiza unor urme dintr-o matrice 6 3.3 Tipuri de materiale investigate 7 3.4 Prelevarea adecvat a probelor gi rolul prevenirii contaminarii in analiza de urme 7 3.5 Stocarea/conservarea probelor pentru analiza fizico-chimica. 8 3.5.1 Condi pentru probe in stari diferite 9 3.5.2 Tratamentul probelor si metode tipice de prelucrare a acestora 10 3.6 Reactivi folositi la prepararea standardelor pentru operatia de calibrare " Prof univ.dr. Romeo lulian OLARIU Notte curs 03, Prot univ.dr. habil. Cecilia Arsene 1 METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA 3 Principii generale ale analizei de urme/microurme 3.4 Aspecte generale Substantele chimice care se determina dintr-o proba constituie analiti (elemente, ioni, compusi) de interes iar analiza chimica reprezinta succesiunea de operatii prin care se determina acesti analiti. Tipurile de analize chimice efectuate in laborator gi/sau camp includ analize calitative de identificare/determinare a naturii substantelor chimice gi analize cantitative care au drept scop cuantificarea/determinarea cantitafii in care substanta chimicd este prezenté in matricea investigata, Rezultatele analizelor cantitative se exprima de obicei in unitati de concentra, De fapt analiza cantitativa implica si efectuarea de analiza calitativa. Analiza calitativa de exemplu ne poate spune daca un metal greu este prezent intr-o proba in timp ce analiza cantitativa ne spune exact cantitatea de metal aflaté in proba investigat. in analiza calitativa adeseori se folosesc testele tip kit (bazate de cele mai multe ori pe reactii de culoare pentru identificare) desi rezultatele obtinute trebuiesc analizate cu multé atentie. De exemplu, daca rezultatul unui test calitativ nu a pus in evident existenta analitului de interes (rezultat negativ al testului kit) aceasta observatie nu inseamna neaparat c analitul respectiv este absent ci, mai degraba, c analitul poate fi prezent dar la un nivel de concentratie la care testul tip kit nu rspunde Analiza chimicd poate fi clasificata gi functie de natura compusilor chimici identificatj. De exemplu, analiza anorganica are drept scop determinarea elementelor si compusilor anorganici in timp ce analiza organica vizeaz determinarea compusilor organici, Analiza cantitativa poate fi clasificata in: - analiza completa cu determinarea tuturor si a fiecdrei forme de constituienti dintr-o proba, - analiza’ partiala cu determinarea cAtorva constituienti dintr-o proba; analiza completa si complexa cu determinarea tuturor elementelor dintr-o proba fara referire la compusii prezent. Tipurile de analize pot fi clasificate gi functie de nivelul substantelor de identificat prezente in proba (analize la scar& macro, micro sau urme gi ultra-urme). Analiza macro implica determinarea constituientilor majori prezenti in probe in concentratii mari (%) in timp ce analiza micro sau analiza in urme implic& determinarea constituientilor prezenti in cantitati foarte mici (0,1 ppb — 100 ppm). Analiza ultra-urmelor presupune determinarea constituientilor prezenti in concentratii de ordinul pico (10 ") si femto (10 "*) gramelor. Alte categorii de analize implica analizele destructive care implica folosirea unor metode sau tehnici care distrug proba pe parcursul analizei (mineralizarealdigestia probelor solide in acid) si analizele non-destructive care nu implica distrugerea probelor pe parcursul analizei (fluorescenta de raze X) astfel ca proba poate fi ulterior folosita pentru alte analize. Analiza prin speciatie implica determinarea tuturor formelor unei clase de compusi dintr-o proba (analiza plumbului va presupune de exemplu determinarea tuturor formelor anorganice si organice ale acestuia), Analiza reprezinta procesul care furnizeaza informatii chimice gi fizice despre constituentii unei probe sau despre proba insasi. Componenti de interes din proba sunt numifi analiti iar restul Prof.univ.dr. Romeo luian OLARIU Notte cue 03 Prof univ dr habil. Cecilia ARSENE 2 METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA probei constituie matricea acesteia. La o analizé se determina identitatea, concentrafile sau proprietatile analitior. Pentru a face aceste determinari se m&soara de obicei una sau mai multe proprietati chimice sau fizice ale analitilor de interes. Un exemplu de analiza il poate constitui determinarea continutului de material solid suspendat din atmosfer prin folosirea unui filtru cu proprietati speciale si determinarea cantitatli de material depus pe acest filtru Analiza unei probe genereaz un semnal fizic sau chimic a cdrui intensitate/marime este proportional cu cantitatea de analit din proba. Semnalul reprezinté o forma masurabila a unui raspuns (masa, volum, absorbant). Tehnicile analitice constituie principii fizice sau chimice folosite pentru a investiga un analit dintr-o proba. Acestea pot fi diferentiate in tehnici totale de analiza (tehnici in care semnalul este proportional cu cantitatea absoluta de analit; mai sunt numite i tehnici clasice care includ gravimetria - masa, titrimetria - volumul, coulometria - sarcina) $i tehnici de concentratie (tehnici in care semnalul este proportional cu concentratia analitului; sunt denumite si tehnici instrumentale care includ spectroscopia, potentiometria, voltametria), Semalul este direct proportional cu cantitatea de analit (S = kn) pentru tehnicile totale de analiza si, respectiv concentratia analitului, (S = kCa) pentru cele de concentratie. Aplicarea unei tehnici pentru determinarea unui analit specific dintr-o matrice specifica reprezinta o metoda de analiza procedura reprezinta un set de directive scrise care detaliazé modalitatea de aplicare a unei metode pentru investigarea unei probe particulare, incluzand informatii despre o prelevare corespunzatoare, descoperirea posibilelor interferente si validarea rezultatelor. O metoda nu conduce neapérat la 0 singur procedura. De exemply, folosirea tehnicii de spectroscopie atomica cu cuptor de grafit poate genera metoda de determinare a Pb din ap, a Pb din sol si a Pb din sange conform procedurilor si protocoalelor specifice unor agentii cum ar fi Environmental Protection Agency, EPA, American Society for Testing and Materials, ASTM, American Public Health Association, APHA In final, un protocol reprezinta un set stringent de masuri scrise care trebuiesc indeaproape urmarite pentru a obtine rezultate acceptate de alte foruri. Un protocol foloseste de obicei proceduri anterior validate. Inainte de dezvoltarea si validarea unei proceduri trebuie sd se selecteze o metoda de analiza. Alegerea unei metade de analizé depinde de o serie de criteni cum ar fi acuratete, precizie, sensibilitate, selectivitate, robustete, stabilitate, domeniul de operare, timpul de analiz4, echipamentul disponibil si cost. 3.2 Etapele analizei de urme Probele care urmeaza a fi supuse investigarii din punct de vedere chimic pot fi de orice natura iar etapele cele mai importante ale procesului analitic sunt prezentate in Figura 3.1 De obicei, determinarea nivelului unui analit dintr-o matrice ridic& probleme cum ar fi stabilirea strategiei de prelevare a matticii de analizat, fixarea punctelor de prelevare si a frecventei optime de efectuare a acesteia, alegerea metodelor optime de determinare si analiza, analiza, calcularea si interpretarea rezultatelor. Increderea intr-un rezultat analitic este conditionata de calitatea probei Prof univ dr. Romeo tulian OLARIU Notte curs 03, Prof.univ.dr. habil. Cecilia ARSENE 8 METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA Definirea probei de interes 1 Alegerea_metodei de prolevare (SAMPLING) Tratament preliminar al probei de analiza ‘SEPARAR' Analize finale Validarea metodel de analiza i Calcularea si interpretarea rezultatelor Atribuirea rezuitatelor 3.2.1 Despre metode de analiza obtinuta in urma prelevarii, mai ales datorita faptului cd pot aparea_erori_ mari contaminarii, parcursul analizei) Figura 3.1; Etape in procesul analitic. jin analiza, pozitive, ca urmare a sau negative, datorité pierderilor aparute pe Metodele folosite in analize fac parte din categoria celor clasice sau a celor instrumental. Selectarea procedeului adecvat de analiza depinde de urmatoarele criteri = concentratia analitului din proba si numarul probelor de analizat; - timpul care poate fi afectat pentru o analiza gi costul unei analize. Metodele analitice care se folosesc adeseori in laboratoarele de analiza sunt prezentate in Tabelul 3.1 Tabelul 3.1: Metode anaitice, principille lor gi aplicatitipice. Metoda Titrimetrie Principia ‘Adaugarea unei solufii standard ‘Sub-domenit Neutralizare plicali Alcalinitate/aciditate lao proba pana cand reactia este _Precipitare Cloruri ae completa aga cum indica moditicarea de culoare a ‘Complexare Reducere/oxidare indicatorului adaugat Permite determinairi de ot ‘concentratii >1mg L" Gravimetrie Spectroscopic Cromiatografia —_Duritate Oxigen dizolvat Precipitarea anaiitului ditr-o Sulfat, Cloruri solulie gi céntdrirea reziduului __dupa cateinare eeEee = Interactia radial UVAisible ___ Fe in apa, SO, in aer, Os eleciromagnetice cu proba Infrarogu (IR) Oxidanti din aer Bi Absorbtia atomica Metale in urme (Pb, Cu, Cd, ees : sau emisia atomic’ Zn a ‘Separarea compusilor dintr-un Cromatografia de Pesticide amestec odata cu trecerea lor gaze (GC) _ Hidrocarburi in aer a print-o coloana Cromatografie ionic oni in solutie (Cr, SO," NOs) iz pee (ic) Electrochimice — Masurarea unor proprietati Electrozi ion selectivi pH, fluoruri __electrice ___Voliametrie MMetale in urme (Pb, Gd, Cu) Prof.univ.dr. Romeo lullan OLARIU Prof.univ.dr-habil Cecilia ARSENE Notite curs 03 = METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA Metodele de analiza pot fi privte ca metode specifice, selective sau universale, Metodele specifice dau raspuns numai pentru un anailt gi rezuitatul obtinut prin aplicarea acestor metode nu este afectat de prezenta interferentilor. in cadrul mijloacelor de solutionare a unei probleme de analiza a unui analit dintr-o matrice, se vizeaza in primul rand aspectele legate de modalitatile de obtinere si separare a analitului si a posibiltatilor de detectie (Tabelul 3.2). Pe parcursul acestor acfiuni se tine cont de faptul c& pentru aplicarea unei metode de analiza este necesar ca analitul sa nu interfere cu alti component} din matricea probei de investigat. In majoritatea cazurilor analiza incepe cu obtinerea gi separarea analitului din matricea complexa Tabelul 3.2: Metode de obtinere, separare $i detectie a analiilor “Obfinars—_———SCSparare ase Mineralzare cu microunde Cromalografie de gaze __Tehnici spectrometrice (ICP-MS) Solvatare Cromatografie de lichide _Tehnici spectroscopice (UV-VIS) Extractja in solventi Modificarea matrici Absorbtia atomica (AAS) Extractia ou tluide supercritice _Extractia lichi¢-lichid Emisie atomica (FEAS) Extractia In faza solida Tehnici electrometrice Tehnicile de pregatire a probelor diferd radical in functie de natura si concentratia specilor ce urmeazé a fi determinate. Majoritatea tehnicilor analitice cantitative utilzate pentru determinaree elementelor in urme se aplicd de exemplu probelor lichide. In acest context, probele complexe solide sau lichidele de natura organic’ trebuie supuse unui proces de dezagregare (denumite $! digestie sau mineralizare). La probele lichide dilutia sau concentrarea analitului de interes prezinta interes deosebit in timp ce pentru probele solide importante sunt descompunerea sau digestia. Concentrarea analitului de interes din proba se poate realiza prin tehnici de extractie, adsorbtie si schimb ionic. Separarea, adeseor', este indispensabila in vederea eliminari efectului determinat de componenti insoftor (efectul de matrice). Conversia componentilor insoftor intr-o até forma poate ajuta la eliminarea efectului de interferenta al acestora. Eliminarea efectului indus de unii componenti nedorit, adeseor, se poate realiza prin adaugarea unor reactivi cu care acestia sa se combine. Drumul parcurs de proba de la efectuarea sampling-ulul pan la instrumentul de analiza, adeseori, poate presupune parcurgerea unor etape in care aceasta trece dintr-0 stare in alta (Figura 3.2). in Figura 3.2 semnificatia numerelor care redau caile de legaturd este dupa cum urmeazéi +. injectarea directa a probei in instrumentul de analiza; | ransformarea fazei gazoase in faza lichida (condensare sau extractia fazei gazoase): 5. transformarea fazei gazoase in faz solida (condensare), <. transformarea fazei lichida in faz gazoasa (evaporare): 5 injectarea directa in instrument, extractie solvent-solvent. 5. transformarea fazel solida in faz gazoasa (sublimare); 7 transformarea fazei solida in fazé lichida (dizolvare); 8 introducerea directa a probel in instrument. Prof univ dr. Romeo ullan OLARIU Notte curs 03 Prof.univ.dr. habil Cecilia ARSENE 5 METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA Figura 3.2: Cai posibile de parcurgere a probei de la forma de prelevare pana la forma de analiza 3.2.2 Despre elaborarea unui plan general si a unui plan detaliat pentru analiza unor urme dintr-o matrice Elaborarea planului general Elementul planului Funetia sau scopul Exemplu e Obiectivele studiului Care este scopul studiului? ee paiesae = 7 Ce se va preleva? = Plenul de prelevare si analiza Cate probe se vor colecta? Gum vor fi selectate? Cum vor fi colectate probele? Sistem ales functie de scop Prelevare intamplatoare sau sistematizata Procedura de prelevare Cum vor fi stabilizate? Eventual stabilizarea probelor cu CHCl, cr Cum vor fi pregatite probele pentru analiza? Folosirea unor instrumente pentru Procedura anal necoreepele Cum se vor face atribuirile masuraitori cantitajilor determinate? Can waktnannblodie? Concentratia intr-un element metalic Colectarea datelor Contrinutia metalului la matricea Care sunt observatile? investigata Se § je Thu Ge spun date)s coke jms Grafice, tabele, harti de distributie, analizelor? Analiza datelor modelare Sunt semnificative din punct de Teste de semnificativitate vedere statistic? Inirebari be baza informatiior Sunt concluziile obinule aplicabile gi in Formularea unor intrebairi noi : ae = obtinute alte conditi? Aprecierea asupra gradului de atribuire/identificare a analitior de interes Determinarea gradului de implicare a atribuirilor facute asupra altor factor’ Informatia ispunsul la obiectivele inifiale Elaborarea planului detaliat Etapa Personal Exemplu Bun degradat printr-o actiune criminala (agent coroziv aplicat pe un automobil) Ciarficarea situate actuale gi Client <> Cat de puternicd este degradarea g) atibuirea agentulu definirea obiectivelor analist coroziv Prof univ.dr. Romeo lulian OLARIU Notie curs 03, Prof univ.dr. habil. Cecilia ARSENE 6 METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA, Selectarea procedeului de ~ Stabilirea metodei de ext mponentilor, gere a amie Analist separarea i cuantificarea componentilor din matricea de ‘ investigat Prelevarea probelor Client + analist Prelevarea unor probe de marime reprezentativa ‘Omogenizarea si prelevarea unor probe prin tehnica 7 _subsampiing-lui gi aplicare de tehnici preparative ‘Cromatografia de gaze (GC) $1 alle tehnici si metode Pregattirea probelor prelevate Analist Efectuarea masuratorilor Analist el me aplicate probelor rezultate la etapele preparative Efectuarea analizei datelor —Analist Identificarea si cuantificarea picurilor Stabilirea concluzillor Analist Se pot identificalatribui agentii corozivi eventual Client © Recomandari pentru actiuni ulterioare care pot fi analist Intreprinse pentru rezolvarea problemet Intoomires raportului 3.3 Tipuri de materiale investigate © proba reprezinta acea parte fizicd a unui sistem extrasa In scopul analize! chimice. Prelevarea poate fi de tip grup cénd se colecteaza una sau mai multe probe pentru care analiza se efectueaza direct in cdmp si/sau in laborator sau de tip continu cand parametrii de interes sunt monitorizat! continuu. Probele colectate la timpi si locatii specifice poarta numele de probe instantanee Probele compozite sunt obfinute prin combinarea mai muitor probe grupate, colectate la aceeasi locatie dar la timpi difert. Astfel de probe sunt folosite pentru evaluarea concentrafjei medi @ unl analit dintr-un mediu in care concentratia acestuia poate varia in timp. Probele reprezentative sunt greu de obtinut si reprezinta doar 0 portiune foarte micd dint-un sistem aflat sub investigare De obicei, analistul este cel care decide care este cea mai bund locatie, timpul gi numarul probelor de colectat, De cele mai multe ori factorii decizionali sunt determinati de accesibiltatea la localia de prelevare, timpul disponibil, costuri gi nu de consideratiile de natura stiintifica. In orice caz, aproape de fiecare data, la fiecare locatie se colecteazé mai multe probe pentru a obtine eventuale informatii legate de variabilitatea concentrajiei analitului sau pentru a asigura un numar suplimentar de probe care pot acoperi analizele incorecte sau probele plerdute 3,4 Prelevarea adecvata a probelor si rolul prevenirii contaminarii in analiza de urme Procedurile neadecvate de colectare a probelor pot conduce la obfinerea de mostre care nu sunt reprezentative pentru matricea de interes, pot compromite scopul prelevarii $i pot conduce la aparitia de incertitudini mari in rezultatul analitic. Prelevarea este un pas crucial in orice procedura analiticd si include totalitatea etapelor care trebuiesc parcurse in prealabil, inainte de aducerea probei intr-o forma convenabila pentru analiza. Defnirea strategilor de efectuare a prelevarii si de testare asigura atingerea scopurior finale &! obtinerea unor rezultate bune si valide. Planul general de efectuare a prelevar cuprinde pregatirea containerelor corespunzatoare de efectuare a prelevari, curajarea corespunzatoare a acestora $i pregatirea reactivilor care vor fi adaugati in vederea prevenini alteréri probei in timpul stocaril $i transportului pana la laboratorul de analiza, Prelevarea trebuie si se efectueze in stransa Prof univ dr. Romeo lulian OLARIU Note curs 03 Prof.univ.dr, habil, Cecilia ARSENE 7 METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA conformitate cu planul anterior intocmit si in intocmirea strategie! de prelevare se iau in considerare o serie de factori precum volatilitatea si sensibilitatea la lumina a analitilor de interes, instabilitatea termica, biodegrabilitatea si reactivitatea chimicd a acestora. Prelevarea poate implica si efectuarea unui subprelevari cand proba prelevaté trebuie s& prezinte toate caracteristicile materialului supus analizei In dezvoltarea unui plan de prelevare se pot utiliza diverse strategii sau modele experimentale care se bazeaza pe tipuri de metode probabilistice si non-probabilistice (metodele probabilistice bazandu-se pe principii statistice), in planurile non-probabilistice alegerea se bazeaza pe opinia si experienta chimistului analist sau a celui care efectueaza prelevarea. Selectarea se bazeazéi, printre altele, pe cunostintele despre materiale similare, experienta anterioar’, informatii curente asupra zonei investigate gi surse posibile ale analitilor investigati. Avantajul principal consta in faptul c& probele sunt colectate in conformitate cu obiectivele, intr-un timp scurt si cu cheltuieli financiare minime. Au ins& neajunsul major ca exist riscul de a trage concluzii doar pe baza rationamentului de plecare. Astfel, mai multi experti pot trage concluzii diferite pe baza unui set de date i alegerea celor mai potrivite opi subiective gi opiniile elaborate fara un fundament practic solid s& poati fi excluse. poate fi destul de dificila. Fiecare decizie trebuie documentata astfel incat erorile Prelevarea pe criterii statistice permite concluzii probabilistice care sunt independente de rationamentul personal. in timp ce concluziile sunt evident incontestabile, validitatea modelului statistic poate fi controversata. In multe cazuri, un plan combinat, incluzand prelevare statistica si simplificarea acesteia pe baza unor presupuneri rationale pare sa fie cea mai buna alegere, deoarece opinia unui expert poate ajuta considerabil la reducerea numarului de probe necesare pentru a asigura reprezentativitatea si reducerea costurilor. Abordairle statistice utilizate pentru stabilirea locatillor si punctelor de sampling pot fi intamplatoare, sistematice, de tip cluster si combinate fiecare din ele putand fi implementatd in diverse moduri 3.5 Stocarealconservarea probelor pentru analiza fizico-chimica Daca nu sunt permise/posibile proceduri care s8 poaté fi aplicate direct la locatia de investigal, procedeul de efectuare a prelevarii probei (matricii de interes) este un pas crucial in orice proceduré analiticé si va cuprinde de cele mai multe or - stabilirea locatiei de prelevare a probel - metodele de prelevare; - curatarea vaselor/dispozitivelor de prelevare: = omogenizarea probei; - uscarea probei daca este cazul; - conservarea probei; - transportul probei; stocarea probei Prof.univ.dr. Romeo lulian OLARIU Notte curs 03, Prof univ dr habil, Cecilia ARSENE 8 METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA 3.5.1 Conditii pentru probe in stari diferite De multe ori increderea intr-un rezultat analitic este conditionaté de caltatea probei obtinuta in uma prelevari, De obicei se iau toate masurile de precautie In vederea Preventnl alterarii probei prelevate. Cu cat este mai mica concentratia analitului cu atat va creste riscul ca in matricea probe, In reactivil de Iucru sau in compozitia vasulul de stocare 8 fie prezent un component care va interfera puternic in procesul de cuantificare, in mod direct sau indirect Este foarte important ca blank-urile, materialele de referint’ si standardele sa fie tratate exact in aceeasi manierd de separare sila aceleagl intervale de timp ca si probele originale. Planul de efectuare a prelevarii vizeazi aspecte precum pregairea containerelor corespunziitoare de efectuare a prelevarii (curatarea acestora) si chiar pregatirea reactivilor care vor fi adaugati in vederea preveninit alterari probei in timpul stocaril $i a transportului pana la laboratorul de analiza. Funofie de tipul analizei, mérimea i tipul probel ce vor fi colectate, se va alege $i tipul de container necesar (de sticlé, de plastic). Pentru probele lichide este neceser 88 se asigure un echilibru intre peretii vasului de stocare si proba (proces numit echilibrare) prin clatiri repetate si energice ale vasului de stocare cu proba lichida prelevata. Vasele utilizate pentru stocare $i transport trebuie s& fie foarte curate, ca si instrumentele utlizate in timpul prelevarii, pentru a nu contamina proba. Dupa recoltare si stocare probele se eticheteaza de obicel cu informatii referitoare la sursa de prelevare a probelor, data si timpul la care sa efectuat prelevarea. Modul de efectuare a prelevarii este deosebit de important mai ales cand se are vedere prevenirea contaminarii probelor prelevate prin intermediul instrumentului folosit la realizarea prelevarii si a containerelor de stocare. De obieei, probele prelevate se eticheteazi in mod corespunzétor cu informatiireferitoare la sursa de prelevare a lor, dala si timpul la care 8-3 efectuat prelevarea, eventualii componenti de analizat Dupa prelevare, probele vor fi transportate la centrul de analizé In cel mat scurt timp posibil, deoarece existé riscul pierderii componentior in urme, datorité absorbtie! pe Perel containerului de stocare sau a contaminarii probei, datorité componentilor din care este confectionat containerul. Daca proba necesita o stocare pe o perioada mai mare de timp, este indicat ca aceasta sa fie inghetaté, Dupa sampling urmeaza tratamentul fizico-chimic, analiza probei, caloularea si exprimarea rezultatelor. Calculul si exprimarea rezultatelor se face incluzand erorile ce survin in toate etapele analizei. Toate datele sunt converite in concentra cu ajutoru functiei de etalonare sau calibrare a sistemului analitic folosit. In timpul transportului compozitia probel poate fi modificata mai ales datorita unor reactii induse de perturbarea mecanica a vaselor de stocare in cazul transportului catre centrele de analiza a probelor gazoase cu ajutorul unor tuburi speciale exista riscul apariie! fenomenului de difuzie al gazelor prin materialul din care este confectionat tubul fapt care poate duce la distrugerea sau contaminarea probei. Timpul necesar transportului probei de la locul prelevari avestela pana la centrul de analizé prezinté importanta deosebité de asemeni. De multe oF existé riscul pierderi Prof univ dr. Romeo lulian OLARIU Note curs 03, Prof.univ.dr. habil, Cecilia ARSENE ° METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA componentilor aflati in urme datorité absorbtiei acestora pe perelii containerului de stocare sau a contaminarii probei datorit componentilor din materialul din care este confectionat containerul. Pentru probele solide cerintele majore cer ca probele sa fie reprezentative dar, din motive economice, s& nu fie mai mari decat strictul necesar (degi uneori probe de ordinul kg sau al sutelor de kg trebuie s& fie uate pentru a se indeplini conditia de reprezentativitate). in cazul probelor solide marimea probei depinde de precizia ceruté, omogenitatea materialului si de marimea granulelor. La prelucrarea acestor probe este necesaré parcurgerea unor etape precum marunfirea, cernerea si omogenizarea materialului. Fiecare din aceste operatii pot conduce la 0 serie de artefacte. De exemplu la maruntire se degajé cdldura cea ce poate duce la pierderea unor component! volatili iar la cernere are loc expunerea granulelor nou rezultate la actiunea aerului care poate conduce la aparitia procesului de oxidare care va afecta de exemplu starea de valent a unor elemente importante, Fe(II) si Fe(Ill. Pentru probele lichide importante sunt omogenitatea probelor si echilibrarea. Omogenitatea este usor de realizat in cazul unor probe mai mici iar echilibrarea, asigurarea unui echilibru intre peretii vaselor de stocare gi proba, se poate realiza prin clatiri repetate si energice ale vasului de stocare cu proba lichid sau gazoasa care se preleveaza. Procesul de echilibrare este deosebit de important mai ales in cazul vaselor de stocare mici la care raportul suprafata — volum este foarte mare gi la care pierderea componentilor datorita procesului de adsorbtie poate fi destul de mare. 3.5.2 Tratamentul probelor gi metode tipice de prolucrare a acestora Desi multe din probele prelevate pot fi analizate direct, de multe ori se preferd ca acestea sé fie preparate in mod adecvat pentru analiza. Metodele de tratament pentru probe depind de tipul de proba, analitul de determinat si metoda analiticd de folosit. Scopurile pregatirii probelor includ: Trecerea probe’ gi a analitului intr-o forma potrivita pentru metoda aleasa. Eliminarea substantelor interferente. Concentrarea probei, Metodele tipice de prelucrare a probelor includ ¥ Dizolvare/Solubilizare/Mineralizare: metoda prin care o proba solidd este adusa in solutie inainte de a putea fi analizata de catre cele mai multe metode. Ca si metode se cunosc: solubilizare in acizi pe baie de nisip, refluxarea, solubilizarea ultrasonica sau cu microunde. V Filtrarea: procesul de filtrare a probelor pentru separarea fazei lichide (in care se poate face determinare pentru compusii solubill) de faza particulata aflata in suspensie ¥ Extractia cu solvent: Analitii organici de obicei sunt extrasi intr-un solvent organic. Metoda poate fi folosita si pentru concentrarea probei. v Alte metode de prelucrare pot include: uscarea, calcinarea, fierberea, precipitarea, complexarea, reducerea, oxidarea. Probele solide de obicei se usucd in cuptoare pentru indepartarea apei inainte de aplicarea oricaror altor tratamente. Prof univ dr. Romeo lullan OLARIU. Notte curs 03, Prof.univ de. hab. Cecilia ARSENE 10 METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA 3.6 Reactivi folosifi la prepararea standardelor pentru operatia de calibrare De multe ori acuratetea masuratorilor depinde de calitatea reactivilor folositi la prepararea standardelor. De exemplu, a 0 titrare acido-bazica stoechiometria reactiei chimice dintre analit si titrant dicteaza relatia de legatura dintre cantitatea de analit si cantitatea absolut de titrant folosité la analiza. Reactivii folositi a analiza se clasificd in reactivi primari gi secundari. Cei primari au puritate cunoscuta si pot fi folositi la prepararea unei solutii de concentratie cunoscuté (de exemplu la cantarirea cu acuratete a 0,250 g K:CrO; masa cantarita contine exact 4,249 moli de K:Cr:Or, iar prin transferul acestei cantitati intr-un flacon cotat de 250 mL si diluarea la cota se va obtine 0 concentratie de 1,700 x10° M in K.Cr2Oy, De obicei un reactiv primar trebuie sa aiba stoechiometrie si puritate cunoscute, sé fie stabil in timpul stocarii. De obicei, materialele hidratate nu se considera reactivi primari, Reactivii care nu indeplinesc criteriile menfionate anterior sunt denumifi reactivi secundari, Puritatea acestora se poate determina in raport cu un reactiv primar. Solutiile de standarde primare se prepara in sticlarie de clas A pentru minimizarea erorilor determinate. Chiar si asa, eroarea relativa in prepararea solutiei de standard este de #0,1%. Erori relative de +0,01% pot fi atinse la prepararea standardelor pe cale gravimetrica (luarea unei mase de standard, dizolvarea acesteia in solventul indicat si cantarirea solutiei rezultate). Standardele, de obicei, sunt substantele pure care sunt certificate prin stabilirea cantitati maxime, in fractii masice, a impuritatilor care raman in substanta pura. Adeseori standardele sunt folosite la prepararea unor solutii de concentratie exact cunoscuta (etaloane) necesare unui proces ulterior de calibrare a réspunsului instrumentului, etalonare a metodei de analiza La alegerea si folosirea unui standard intr-un laborator de analizé, de cele mai multe ori factorul economic este cel mai important in atingerea scopului urmarit. Datele din Tabelul 3.3 redau foarte bine modalitatea in care factorul economic dicteaza tipul de substanta pe care un laborator de analiza il poate achizitiona ‘Tabelul 3.3: Tipuri de standarde care pot fi achizitionate de laboratoarele de analiza. jalt purificate Purificate Fs atk itandarde Nivelcalitativ. ‘Secundare De lucru Primare x Pret $.15000/g ___$ 2000/g $ 100/g Cantitativalabile _mg-spre-grame ____grame z ___ kilograme _ et Garantie S.anila 20°C _ 4 ania 5°C 4 tun Scop Standarde valabile oriunde gi Calibr&ri in cadrul ‘Aaa oricnd aceluiagi laborator De un standard primar nu se poate dispune oriunde, oricand si oricum. Chiar daca exista mai multe laboratoare implicate in analize de acelasi tip asta nu inseamna ca fiecare laborator va primi © cantitate de standard suficienté pentru efectuarea calibrarilor zilnice. Schema de principiu Prot univ dr. Romeo lian OLARIU Notge curs 03 Prof.univ.dr. habil. Cecilia ARSENE 1" METODE DE CHIMIE ANALITICA APLICATE IN CERCETAREA CRIMINALISTICA aplicabilé in cazul unei asemenea abordari este prezentata in Figura 3.3. Din Figura 3.3 se observa ca intotdeauna va exista un laborator acreditat care va valida toate analizele in raport cu standardul de puritatea cea mai ridicata. ~ Standard primar A abt Lab? Lab

    You might also like