Ltitiind sistem eu vid gi recteularca cluleor, productvitats i canal Sporeste de aproape 12 ort. Permit utilizarea plimezilor concentrate rez {dnd un efluent mat concentrat in etanol (16-20% elanol, coca ce seade Conturle de disiare pind la canolul de 95%, Una din problemele fe. ‘ont sub vid este acumularea componentclor nevolail i fexmentaor, hevesitand cvacuares unet pir dia media pentru a meafine la un nivel Scizat concentraia componeatclor nevolatile pentru evitarea inhibi dezvoltirt drojdiei i produceritetanolulu ‘Necesitatea wlan Op pur se poate elimina probabil pri into ‘aucerea unui stadia de dezvoltareaerobs la presiuneatmosfericl Tasnte de fermentatoral sub vi. Drojdin dezvollad acrob va fi transfera tn ermen- {atorol anaerob sub vidunde va fi eapabid sé fermenteze n condi ant ‘tobe datoritrezervel de lipid nesafurae acumulate i mpl dezvoli serobe, ‘in conde cerert sporite de combustibili pentrs motoarcle eu dete interna, ctanoll obtint prin procedve enzimatice moderne compe- titive dn mater prime amidonoase iftine st regenerabile prin fotosioters, fepreziat ua combustibil de mate vitor. 41.52. Industria drojdiel comprimate rojdia comprimath sau de panificajic se objine din culturi de Saccharomyces cerevisiae, immlite eplat in mai multe faze, in cond ppicrnicacrobe, Ele sunt capatite si fermentezealuatul de pin, fcSndu- TRereaseS, pri refinerea une prt din dioxkdul de carbon degajat, motiv penta care se numee si drojdi de panifieate. De altel, putsren de sty reepectv capacitaten de dospire (de marie a volurmalu de aluat prin fermntae), este prinipalul indice de calitatc a drojdilor de panificae, Tivrate sub formd compris pentry marca conservabiliii i reducer rmasei, Se comercializeaza a Un confit In substan uscath de cea. 27% ‘entry famulire (muliplicare) drojdia necsiti un modi muti cu ceontnut de carbon, 420%, fosfor, stun, temperature 30.95%, pHa ia ‘omen slab acide ‘Sutsa de carbon trebule sfc sub form de ghicozS asim epi ule eatre droid. Din cauza compoziiei variate a materiel prime cits produsul init precum sa comport diferente a diverselor tapi Urojdie nu se poate exprmna matematie exact condijia de sinez4 sand 194 mental obfinut E. Oura a fnccreat stabiliea teal a muse! eelulre, cult eproximative de jungind la concluriac& pentru obi ‘abst uscd sunt neresare 732 lial aco, rae 732 glucoza + 579 amoniac + 40 ATP + 12.0: +230 COs +432 #0 = = 100 @ drojdies.u. + 40 ADP + 701 CO jn coniiile revetel de mai sus, drojdia are urmatoases compo local : spenan Cyp21 Hasss Oror0 Nes7 Pao Se ‘Compusii de bazA sunt repartizali procentual pecum wrmeaza: 34.1% polizabarde, 5% trchaloza, 10,8% acizt ucleiei x nucleotide, 45% foro. Fpide, 2.5% trgliceride,1,0% sterol, 39% proteine pure si 39% com- neat inca Danae trance srs oe cel din figura 1.103, =4.8.24. Mato prime gi aula Cultuile de Saccharomyces nocesith materi prime eu contnut de oxoze, spot, foxfor,substanje mincrale si biostimulator, fn tecut se flo. sea pentru acest sop cereale cae, practic contin tot} component neces ‘ezvolet drojdie. focepand di primal razbot mondial, lool accStor fost ocupat de cue melas. “Conform condiilor de calitste din fara noastra melasa din sfech de ‘ahir destinatd fabricirt drojdiei comprimate trebuic sh tndeplinemed “rmitoarele condi: hidrali de carbon asilabli minim 45%, zabie iver. Stree 13/807 maxi 0,089, acta volatl maxim 1,25 aZ01 woul ‘minim 1% (din care asia 0.4%), comagh maxio 12%, pHT minim 7 CContinutl fn substan useathtrcbuie si fi de minim 75%, Masa speci este de cca. [4 Ua aa de neccraru de clemente nutitive pentru dezvoltarea drole, imelasa comjine canttififasuficiente de azot (0.4% asimilabil, fath ds Tr. 1594) #1 foefor (0,18 fab de 0.8%, exprimat in P3Os). Deficit trcbuie asgurat sub form de soul de strani nutritive ‘Fabxicile de zahir care folorese in procesul tehnologie schimbato, de joni pentru martes randanventul ya pertai furnizeazh melas ma Sirace tn sirui i clemente nutritive rovomundate penta fbricatia dois ‘Ee sunt deficitare in conjinutul de meroelemente, in special mai pugin de acid pantotenic,inoztol,tiamind s prkdoxind “Melasele de teste de zahir contin captitjisuficienie le miroclement ‘Melasa de sfeta de za ete deficitarh fm bitin, spre deosebire de cea de trestic. In consecints la acclagconjnut de hidrafi de carbon simi Tabi, randamentol de drojdie scade cu cea. 0,5%. Acest deficit poate fi Fnldtuat prin adaos de extract de porumb sas de germeai de mal Tn uncle fii se Haloculcste partial sau total melas cu paramelas se peudometae. ?Paramelaseleconfin glucozs gi in cant reduse serie de micro clemente.Prinipalulreprezentan al acestora este hirolul respect sito ppl mama de Is rstalizarea glicorsi Confiauul de biotin est sim {el al miclase din sfeela de zahi Peeudomelasele reprints siropuri cu compoziti aseminBoste ox cele ale melasclor, dar ou adaos de saruri nutritive y de biostimalator ‘Acestea se folosesc in special in SULA, 196 4 Pentru dezvollae yi multiplicire drojdia de panitiajie necsitssub- stanje nutritive cu confinut de azo! fosfor, Azotal este continut in melas {Manni de cea. 19%, compus din 40.55% acid glutamic, 4.11% aekd fisaminobutiric, 29..9% acid asparagic, 2,5..12% alanind, 1,5..5% {ernd, 1.5% glicoco, 1,8.3,5% izoleucing, 18. 3,2% loucing, 13.5% (ind i 1.2,5% vali, ‘Deoaroce mast cellars de drojdie neesia antists mat mast de azot side fosfor dectt cele prezentate sub form asimilabila fa melas, este ‘cess suplimentares lor cu siruri nutritive. Principalele surse de azot ‘pveciotd spa umoniacala i sulfatul do amoniu, smbele contindad cca ‘oc component ui. Ca sur de fosfor se foloseyte suporfostt de ealetu a 14.16% PyOs 5 dlamoniufosfat ce confine 45% PaOs si 18% azot ‘Bovele de sirur nuttive trebue strict corclte. Se flosexe raportar de 0.6% PsOSN. fn ase de condi pierderilesuat minime, find de (a. 79 pentru az gi 11% pera Fosfor. 1.52.2. Muttiplicarea drojdilor Patra multiplicarca drojilor se folosese culturi periodic ianoite, ew seminctea conditilor pescrise de dezvoltre gf igen gi luarea In consl- kraiow str fiziologee,s candi de drojie eu gi taturorFctorlor Fiitator. Se practica 20.30 refolosit ‘Mecanismul biochimic de formare gi dezvoltare a masel celulare mv ‘ote fn fntegime cunoscut, dar se stu o'sere de factor ce conteibuie la ‘Seats Dinize acgti se reli: factrul de dezvoliare ovat, duraia modi & tencrail si viteza specified de dezoltare Faetoral de dervoltare orara (), raportat la dublarea medte a gene- aici oe caleuleazd cu ajutoral formlel: Lo iar rata de dubare (), prin: Viteza specitia de dezvoltare corespunzitoure faetorului de dezvol ‘are, poate f calla, In consecings,astiel: 197rata modie a goneraiicultri se determina fa mod wel pe baa dublarit masct sas ‘mira de eclule, Ex nu bute confundat ct shurata de generate a celicor individual. In condi optime de declare in‘ eroytere aritmcticdm duratct do multipicare corespunde 0 mane ogee rome ms def inp condi ea ator 0 generate de drajdic poate healzall i 2.23 ov. fh race ‘rat se dobleea ie itera specifih de denvotiare in fanfic de imp este Himitat de carats tpn, de conde de dervolute $i Je compos Tot-ofonmulare mai general, White expimd deevolarea roi perefe y= Bott 1B — este canttatea de drojdie im moment #; 1p — este canitaten de drojdic in momentul iia; fh” ese factor exponential de dezvoltate In majorittea eazurilor este accesard multiplicares drojdic ta cine trepte, pint la objineren produsulut fini. ta iccare fara le multpicee Arojdia acumaleaca de 4.:6 ort mai multi mash, rezultath din 2.2 gene ‘ati. Int-o ora drojdia se poate multipliea eu maxim 60% fai de mass inal Pimete Wepte de maltipiease sunt mai scurte,durata ctevedind pe imisurl ce se mireste concentrafis de celule dia medi, Culturle de bara pentru muluplicaroa drojeici se izoleaza si se ‘nultplicS in laborator in pat trepte g anume: in eprubet, im pabar conic, {in balomul Pasteur 9, in final, tn eciplental metalic de tip Carlsberg de 5.81. ficcare culturi multiplicas este wimisa im rain Je eulr (pure) & fabrici. Aiei are loe multiplicatea fn condi prectic sterile in reepiente metalice (cupra sau oe inoxidabi), crescind volumul In 24 treple de hte 8.10 on Spre deosebire de cultues de laborator, care foloseste un medi pe ‘bard de must de mal, in sata de cultura fabriié xe ubizenrh mela dituats gi adaosuns do sarurt nutritive. Recipicntele sunt previzute ca Aispocitive de sicre (serpentine sau manta, armitri pentrwstriiare oo abur si pentru aerare. Vehicularen se efectucazd pe principiul monte jusulu, feipientele lind dimensionate pentrw a functiona sub presuse ‘Multiplicarea are loe prin fermonure aerobt ox degajare de ala. 198 {In jaranoasted multiplicaten in statis de cultur se realizeazs in dowd srpte, o8 parame tebnologici din taboll 1.25, ‘Parametit proce tebnolgie natal de cles pure) Caches il econ r The de ul deamon el : . rd let anima sminipiimacn | 100150 | 100 ‘ence nia lama “Bie 2 0 ita iment ; asia | asks Fenerre *° 20 | 2930 Kanteen dedi 273.08) Pa ip | 2020 ‘mera ial ale acs | aoa Drojdia cultivate in stata de cular este mltipticaté in continuare fn fabric in 2.4 tree, functie de tehnologiaaplicata gt de dotarea cu ula Se practic procese cu plimezi de melas diluth (1/18..25) sau eon. ceatrate (V8. 110), Incepind cu treapa a TI-a de multiplicare, procesu are loe tn rei- piente de'mare capacitate, denumite linus, cu alimentate continu & Pimezit de melasddiluaa: Spre doosebre de statis de cultri, masa mi festerilizeasa acumolarti de mash de drojdi, in detrimental fermentajici kcootce ‘Melasafolosi pentru toate treptle de mulipicare a drojdiel tebuic tn preaabi inpezia 9 stevlizald. Limpesitca poate Hi realiata prin teal: ‘rea pulcrnich 1 plstrarea in aeasih tare in voderea decent natural ‘in alugare de seid sulfuric sau cu separatonre centsifugale. ‘In eazl folosiri de aci sulfuric acesta xe disocia in jon, apirind intractiuni inte cationit de hidrogen st cole din mclas care au src regalia. Rensltatul constituie formarea de fulgi care xe depun. De cele ‘mai multe oi se prefers diuarea ev aceastéocazie a melas dela SOI 19940mBtg, creseind voluml de dou on In fabricile moderne se practck curate Cu sparatoure centrifuga, cu seriizare concomitent la temape- {atur ridicate (140°) fn condifit de functionare automat, cu recuperate a ea. 90% din caldura consumat, Pentru maltiplicares dojdiet in teapta a II-a se alimenteaz con. form tehnologiei clasice 10% din camititen de molass necesurd mpreans tu solufile de suri nutritive imap, resultéad 9 soluie de 2.8° Bll. Se ‘daugi cultura de deojdie gf se areaza cu 40 mm? plimada 9i ord Temperatura de 28°C. in a dows ord se miegoren78 debit de plamadd Is jumblate sso dubleaAserarea, send concentratia plamezi la 2.3°Bg, Se continua regimal asfel tmp de 10 of, iat fm or a 12-4 se reduce din row raves Ia jumitate ‘Multiplicatca cu plimeri concentrate diferd prin faptl eh folosing instalaii de serare intonsiv# se poate reduce cantitatea de ap de cca 3A on Independent de tchnica de multiplicare ia weapta a Ills, dojdia eit este supusd concentra cu separatore centfugale, cu corectare ‘concomitenté 2 pH Procesul de multiplicare a drjdict im weapta » 1V-a de thmulpre — este consul specific de oxigen Pq — consul specie maxim de oxigen; 15” — canttaten de doje di stem: 4 — ellen de devote «doje 7 ~tensiunc de oxigen din stem: ‘Ky ~ constana Ii Mekal (2.8410-6 Ny; 201Din roan se mai sus cise ef tensiunea de oxigen din masa media Jui ese acconpi cu cen de pe auprafja enzimei, far consumul spociie de ‘oxigen este proportional ev vitera de dezvollare a drojdii Tn cond de alimentare continua a Hinululviteza specific de dey- voltare a deojdict este de 0,08..0,138 multpliciri pe ord la tensiuni de oxigen de 6,5 mum Hg. ‘Cu ei bulele de ac sunt mai mici respect suprafaa de contact ex plimadi este mai mare, cw at seade consumml specific. Durata de contact Influenfeaza de ascmenca ficients serait. Tiadnd cont de aces factor turmirtralizaca de dispociive gt Je instal capable a solbiliza 0 can tate ct mai mare de oxigen sub forma de bule mici in condpi de men} fe aun! durate Tung de contact eu pldmmada,respectiv cu viteze reduse {de ridicae prin sratal de lich. (© sere de instalait rotative de aerare sunt eapabile a genera efect de comtactputcrnice dia cauza diferente dintre vers de rtaje a acestora ‘cca plameri, Uncle se preinth sub forms de diseri cu perfrait per ferice, anemanitoare cv roile de turbind. Ele tealizeazA 300 rovminut, tencrind formatea de bule ici de aer st coneentrait de oxigen de pest £5 melt plamada,O astfel de nstalaie poarts denumires de trator ft de firma Eacher Wyss dim Elva. - “Aeralona Vagelbusch se prezitns sub forms de each de sabie previ auth cu perforafii Tesind ser prin aceasth tacd se realized oturbiona ‘somlndtoure cu cet a elicei de avion. Recett, acceasl fl, ta colaborate ‘n Ingenicutechnisches Zentralburo Hoblen (R-D.) a claboratsistemul ‘Se sorue in jot ane, fra organc totale. Acrarea ar oc in eiteit inchs ‘eciteularea ftregului confinit al nal (1) ajunguad prin condoct Ue fepaturd din fund (2) fn pomp antispumanta (3). Aick est rfulat i ‘onducta de ricire a plamess (4 $rentrodust in lin prin ciclonl (5). ‘Acestaabsoarbe aor din exterior, ere trece prin filial (6) s,proicia sb rma de jet poteric, ptrunde prin plimad jungénd pana in fundul lina Ini Se realizeazi, asl, o turbulent rdicath dspetsure find a arull, fo duralé lungi de contact cu plamada gi 0 omogenizae buna (Big. 1104). Prin acest stom se asigurl un transfer dc-oxigen de pa a 12 / cord, la un consum cedus de energie electric, respectiv de 0,43 KWhikg ‘oxigen transferatRandamentul de asimilare(Solubilizare) a oxigenul ie pltmada este de cea. 50%, Tn decursul procerulul de moltiplicare a drojisi, dati prezene ‘nor substanfefensioaetive in media gia contacalui dine masa pote 202 ig 104 eater cat asic 3 8-12 {aka dojdici cu acrt, spare o tending puternicd de spumare. Prin fen ‘mena de flotaiespuma tide #8 se ingroaye, formind o pojghits pe supra {aja plamezit cu consecinja eversarisacenteia din reiptent. Pentru combaterea spumaei si menjinetea unui nivel At mai constant de plimada, tn recipient de maultiplicare a drojdit se alauga substanfe ‘nlspumanie. Acestes acHoncacd fe sub form de pelicul pe suprafats lihidulut sau se amestecd cu plamuda, miesorind tesiunea superfital 2 203estia I prima eategorie intr uleiuile ve Sanit sub forma de ulus silcooice, hi ‘perio cictohexan, iclretilen, [Exist dispositive de administrate automat a anispumanilor tn ‘tie de erestere presiunit din recipient. Tincle intalat sunt peevizute ow splrgitoare mecanice de spumt \oeste se prevnth sub fort de pompe care aspirl spuma, o transforma in Tehid iremtrodue aceaste fm pldmada. Distrugerea propsiv-rsé spumei ‘Srealtecazt cu organe rotative ce fmefioneaz4 pe principi fevers cu cole sie pompelor centrifuge, sta expanetea spumel unet forte centsifuge Satemive, provosind astelspargetea bulelor ma ‘Bioreactoaele moderne de multplicare a drojdie sunt echipate ox sispositive pentru arate intensivl i cu spargitoare de spumd, realizand tMielrandarmente cu pind la 30% mai mari, exprimate In cantitaten de FRojdfs obtinutdtaportta fa consumo de melas i cu consumur specifier fui ict de-acr Cele de mai sus condue Ia reducerea consumulu: de Jere elocuied sla realizarea de productiviiti mar, putindu-se folost SJamen des ori mai concentrate dectt cele uzvale. Prin dotarca cu ana- lotus suiowate n vaporitor de alcool din gazele ce pitlsesc recipientl tAotorsman) ae poate dova cantitaten de melas astfl Incas fe in fe Inancnfi un mie ences de ser, prevenindu-se formarea de alcool fn dauns Iiael colulare $i in coasecinta, marrca consunnului specified melas, Mlultiplicucn drejdil ta plimeri concentrate yc acrareintnsivl se poate wali incepand eu treapla a tILa de multipliare.Insalaile cee rar cuoncute sunt de tip Vogelbusch si ringe. le difes prin sistem de irae realizind performanfe asemindtoate sub aspectl randamentelor 5 fl consumlu de wii a ara nated se aplicl multiplicaca drojdic in plimeri concentrate cov acrae imensivd in treapta a V2, folosind pind Ia aceasta this ‘eudiionale ‘Bloeactorul penirw maltiplicarca drojdiel in treapta a Va ese de tip citindic vertical, confectionat din tablA de ofetinoxidabl. El are o caps ‘tats nominala de 136 «gi este prevarat cu instlait de rive exteriow jim prciagere de apa, precum sinterioard, sub form de clement radish esial teas spay incl. Tn parca supercar bioreactorul este previzt cu 0 hot ce posed un ciclon penra separarea aerult de plimada, eventual untrenats le, lar tn a dou anti fatburi parafinice, alcool, 208 bl Aerasoa se efestucasd print-un’ sistribuitor rotatv im forma de lice lisavion, vind deschidet pe una din lator cu un numar de 13 palete dis- pst radial Admisa acral si actiow Tare dispocitivul se realizeaza prin paviea contra a fandului bioreaeto- ral (fg. 1.105). Dsbitul de melas este rel automat fm fonctie de confinutal de Sleool al gtzclor de fermentare, ne ermijénd alimentares wnet cama fiat mari deedt cen necesard penta tnaltiplicarea drojdic Folosind miclasi diluaté Ia US se obine In aoent repeat ia Weapta a de maltipicare un Iapte de do) die cu um confit de 200 g tip 27%/, in cazulalaosului de biotin sau d¢ 160 gy, fara utilizarca de biostimula- at to, fade 40 pf eit cu tho- Jogia conventional i ec iat ee ne Ce ied ime ant de melt in diverse topo do ec Sem Iuliplicare a drojdici(eaportat la 27% s3,),reaizat cu o instalajie ew ‘un lin de 136m" i folosind melas Ae calitate medi fra aos de bioti> fnulator este. prezentatd tn tell Ur. ‘toga er spa Consumurile specifi in abel se Inautajese dacd se foloscse melese rovenite dela fabriei de pusificare a zemutilor cu schimblton de ion ‘up mnuliplicarea im treapta a V.a lapele de drojdie este treeut suceesv prin 2.4 separaoare conrifigale pen concentareasuspensich As droie in rept, cv spare yi rcite intetmediara ew ap. Conform toh hoogii in tvet trept, aplicath In fara noasta, se realizeara astfl 0 con- Centre de oa. 60 mg drole de tip 27% sa a wn hitru. Dura inte proces nu are vole af deplgensch 2 ore pen a prevenipierderilecauzate 20stn oe cnet tepte ‘de mutiplcae ete eremate) ‘Gansu de | Productia de Coma spi, sedate | tis ete = x Nise Saemint "600 00 138 organisme stine, In special bacteri, Nuria sparatoarslor contrfugale setde dupa flevre treapis de concentar, ‘micyordnda-se volumal de lich supus pariear, Deed lichida concen {inld nn porte comercialiath ca atare din eauza pevisabiltii ia grew {Up de manipulare sub foomd vascousd, Pentru conferiren une consistenje solide volumul tebuis micsorat la ca. jamitate ‘Aveasta se reilizenza pri trecerea suspensci de dojdie pin fie reset fille rottive sub vi Se obfineastlelodrojdie cu un conina x Sabsianih uscatt de 27.30%. DDrojdiapresaa este sfirimicioas8, neputind fi models ca atare. Se smelioreaza consistena prin malanare ev 0 camitite mica de aps, ef Prin adaosuri de 0,5..19% ulct vegetal fla de mana de drojdie. Drojdia ‘malavatd este clupais gi amblall tn pachete de 0,8 sau | kg Drojdia comprimata fabricaté fn ara noasta se caracterizeazA prin lurmtort indict: confinut de umiditate maxim 76%, aciitate 60,..120 mp cid avetic/100 g,durath de erestere waluatului max. 9 minute. Dura de [stare fn termotat In temperatura do 38°C pln la piorderea consistent "te de minim 96 ore. sub aspect microbiologic proporia de celule moare fou ae voie sh deplyensed 8% Nu se admiteprezenla micoorganismelor de infects, im special» drojdilor sibatice dim specis Mycoderma cerevisiae {1 bacterilor lactce, Se pan gi condiitprivind proprictiile vensoriale. Drojdia trcbuie si se previnte ca o math solids cu suprafas netdl neunetoass sat lipicioasd, de euloare conusic desclist, cu gust gi mitor Specific de drojdie proaspich 206 4.523, Mariea conservabiltiil doje! rojdiacomprimats este dooscbit de erisabils. Chia yn azul pas: trai la omperatur de 1. 49C ap poate axigura o dura de pistrare de ‘tanim 3 siplimini, dupd care apar fenomene de autoiza ce conduc Ta Sheraca rapa ded Prin congelare rapid ls temperaturi de ca, -30°C gi depovitare la 159€ diojdia poate f piatrats timp de 6 Tani, cu pirderi de mast de cca, 10% gf imautajivea puter de eestere a aluatuli cu cca. 30%. incddinaintes prim razbot mondial s-a practicatuscarca droiei latempernar ell mai seSzute.Principalul inconvenient al metodcloraph- fate const in scierce puterick sacivitii,accasta ajungind Ia 30% din tues actual proteazelor. introdus mal mute tcl de uscare a drojdit Ia tem ra protecfie de antioxidant sau cu gaze incre, Frodusil obfinut primind incorect denumirea de drojdic useata activi TADY ~ active dry yeas) Se folosese, de preferini, tupini special selec- {onal avdnd un conjinut tn proteine de minim 40% gi de peste 10% tcha- Inet Temperatura de uscate este de maxim 40°C, proferindu-se tchiei de Aishidratare lena sub vid. Drept antioxidant se folosese hideowianisol ‘mulsie de grisimi, cu miros de compusl tensioactivi, precum estrt gra ‘STvaharoze: Pent progtives durate de hidratae se Inglobeas fost Sihexozelor gi anumite sun anorsanice PProgrese considersbile ¢-au iregisirat prin uscarea pe pat fuidizat folosing aor eu temporal de 30°C. Asti, cl instalaia Pressindustria de tip easeadd ev 4-6 gritare oscfante xe reaizeaza in ux continun fo ‘ent mercigatwasareadrojdet sub forma de tie pa la un continu fn $i de 03%, Duma foals rocesulas de useare enc de cea 0 oF. Drojdit ‘scatl objnutd ae © pure de erestere de cea, 90% fan de eeu a drojdii woaspete, Prin ambalare in condi de ctaneitate fad de act se asigura 0 oaservablitate de un an Is temperatura eamore 1.83. Fabricarea bert utiizind proparate onzimatce Rerenreprerintso bautur carbogazoas, slab alcoolieS, objnull prin fermentates unui enact din cereale malfificate cu adage de hamei. Se ‘aracterizeaa gi prin spur produss in urma degalari de dioxid de carbon fsenerat prin fermentares aleoolic, In uncle cazuri se completewl materia fim cu cerese nemaliicate gi alle nurse de hidrat de cazbon In conditit Ae scindare a acestora in zahsramfermentesibile. 207