DEREK ROWNTREE

Licenliot in giiin{e (economice)' Certificot pedogo-

lnsti-
ni. tO" profesor), Lector universitor principol'
ir*f'a" tehnologie educofionold' Universitoteo liberd
(fost lector universitor principol pentru inv6!dmintul
p.gro.ot, lnsl'r.tglul Pedogogic Brighton)'

\
H a-
--
V7
\
-r-
qJ
---
q)
-r-;^
r-&r
-t',
u -r.\,
-i'
a-
-a-
f-
.a
ia --
--
lntroducere Programate
in tehnica studlului e{lcient
Troducere de CONSTANTIN FRIMU
't+F.::;ll, .: . aj- -l-i AfI i
, ," li* ?t
+I' i'@g
ri. *-
.

EDlTuir . *,'lACi'lCA lr PEDAGOGICA, BUCURE$TI - 1e8o

fi/ )
({,P h?{3ft'
0\,
 0l
'fraducerea a fost fEcut[ d'uPd Cuprins
-***
LeaYn h'ozu to stutlY
A Prograrrunetl Introduction
B{UL t" Bet{er Stu<lv Techniques
1010
DERIIK ROWNTRI'E Prefa{i
B Sc (lrc'rrr) Cert Ilrl 5
Senior Lccturer' Institrrle t't
" Eclucati<,nal
. l.,tJhnology De ce sd inve{i cum s[ inve{i? 11
'ltre OPen lhrivetsitY
(forrneilY Senior Lecturer rn Programmetl Problema 11
i,"u"'it'g, Brigirton College oI Education) Ce inse,amnd a invdla? 17
-munc6 serioasd
invdiare,a considerate ca 21
4rr Derek Rt)wntrec 1970 intreibdri reoapitulative 27
b-rima edilic 1970
A doua edilie 1972
A treia edilie t9Z? Cum sd-{i organizezi munca de inv6{are 30
A Patra ertifie 1974
Cit tirnp sd inveli? 31
Mac<lonald& Co (Editori) Ltd lnrtocmirea unui orar 34
(9- 50 Polanrl stteet Cum sd-!i foloseqti orarul 43
Loldra' W' l ' i Cum sd-!i revizuieEti orarul 45
I Cum sd-ii orgal\zez\,,gddin1e1e de studiu(( 48
hot lla, I
intrebdri rec,apitulative 55

Cum s5 consulli o carte 59

i'd
' L.--Y
\J i -1,
RSsfoire 62
lntrebdrite 70
---/ Citire 75
Aducere arninte 79
RecapiLulare B4
Intrebdri rrecapitulative BB

Cum sd intocmeqti o lucrare personale 9l

Im,portanla lucrdrii personale 91
Precizarea temei 92
Redactor: Ileana Mihalacl@
'Iehn,ore'ciactor: Ana fimP5u
Stringerea materialului 93
Cop,er.ta: Octavia f,ar6lungd
3
 lntocmeEte o sche'md 98
S-""i"*"'t"crdrii Personale 101
Rescrierea 102
intrebdri recaPitulative 105
Cum si citeqti rmai bine Ei mai rapid
Citire mai bun'5 108
Citire mai raPidS 120
citirea 126
6il;i ""r"Ui de a imbunatili
Intne,beri recaPitula'tive 138
6 Cum sd iei noti{e 14L 141
Tmoortanta notitelor
d"'ir-- ." Pdstreazd notile'le
Redactarea notilelor 143
i,""".t ""tiie'lor Ia Prelegeri 161
it-rt"uUa.i recaPitulative 167
7 Cum si te comPor{i la examene
Presdtirea Pentru examenerIZ
ZiuI examenului 181 1BZ
t"rratr."u din examene
i"t."'fra.i recaPitulative L89
194
Bibliogratie
Pre{al5
108 Te rog si o citegti lo incePut
l
, Aceastd carte este scrisd pentru tofi cei care
invala. Ea te va ajuta cu sigurantd dacd eqti
student la o facultate, dar va fi folositoare qi
pentru elevii din Ecoala generald, ca Ei t'entru
tei care urmeazd cursuri fdrd frecvenfa'gcola- Fie
cd te apropii de sfirqitul unui ciclu de
142
rizare, iar;- abia l-ai inceput, fie cd eqti sigur
de tine sau eEti anxios, fie cd ai succes ori eqti
predispus la nereuqitS, pulinui timp consumat
;;;iil a te gindi la pfoblema cum sd inveti
171 va fi Pe dePlin rdsPldtit'
i Capacitatea de inv6lare nu este- ceva cu care
,re-urn'ndscut (aqa cum este insuqirea de a res-
oira). ci este un ansamblu de deprinderi care
tr"U,ii" sd se invefe. Totuqi pulini dintre noi
s-au Sindit la ,,a invdta cum sd inveti( ;i mai
putini sint aceia care au fost inudfafi cum sa
'iiiet". Acum ins5, an cu an' multimea celor
oare flnva(d cere din ce in ce rnai stdruitor un
Lndrumdtor oarecare despre cum se abordeazd
ui""ti" problema invdldr1i. Unel-e institute
cum
de
invdldmint organizeazd cursuri despre sd
se inveie. S-au scris mai multe cdrli despre
tehnicil6 de studiu. AceastS carte ,,programatd'(
este o incercare de a te familiariza cu citeva
tehnici fundamentale de invdtare, ceva mai re-
pede decit s-ar putea face printr-un curs in
i
 B. Intr-adeudr, acesta este scopul. Dacd cite;ti
nota cu o literd fi.ecare raspuns (ca mai jos) qi' ea sd rdspunzi la intrebd.ri, intrebdrile te uor
corespunzetor raspunsului pe care Lai ales, te $ine uigilent, te aor ajuta sd. te concentrezi, ili
vei duce sd citeEti unul sau altul dintre para- uor indrepta aten{ia spre ideile cele rnai impor-
grafele notate cu litere din chenarul urmd- tante ;i te uor tace sd-ii dai seama cit de bine
Lor'. le-ai i.nfeles. Pe scurt, intreb.rile te uor ajuta
sd inueli. Treci, te rog, la chenarul 6.
De ce crezi ca o carte programati ili pune me-
reu intrebdri? C. Verificarea nu este scopul adeudrat. Intre-
Ca sa caute si te incurce A bdrile si.nt uerificd.ri doar in sensul cd. ele te
Ci sa te ajute si inveli R ajutd sd ererci{i un control al propriului tdu
progres: nimeni qltcineaa nu trebuie sd ;tie re-
Ca sa te verifice C
(Cauta in chenarul 5 urmdtor paragraful cu li- zultatele pe care le-ai ob,tinut. Nu, i,ntrebdrile
tera care corespunde raspunsului pe care 1-ai dintr-un prograrn au LLn rol cu mult mai im-
portant. Te rog sd reuii la chenarul 4 ;i sd sta-
,1"..).
: bile;ti core este acelu.
" De ce cirteqti paragraful
5 acesta? Nu este not'at
a, s tu, i uEi incit nu corespunde cuoblii nici 6 Dupd curn vei fi observat, dacd te-ai uitat in
""
unut'dintre rdspunsuri. Dacd doreEti sa fugd Ia mai multe paragrafe din cheparui pre-
din orice
i;t ;" se poate dirt.-,l.t program (saucautd cedent, un r-spuns gie;it Ia o intrebare de fe-
;itd-;"p;ere despre acel subiect), indi- lu1 acesta te duce la o noud discutare a subiec-
Lare sa te ajute sd eui[i. materialul ce tului Ei poate cd atunci !i se va cere sd incerci
"utiif"este necesar' Altminteri vei irosi o groazd
nu-!i din nou.
a" ii-p. Te r.og sd revii Ia chenarul 4 Ei sI h-o- lntrucit toate aceste intrebdri sint destinate
ilraqli-p" paragrafele notate cu 1i- sa te ajute sd invefi, este important sd Ie tra-
"rrJdir,t."
tere va trebui sd-l citeqti. . tezi corespunzdtor:

A. Md bucur sd-li spun, cd ai gre;it-' Cu sigu- N. B. intotdequno sd-!i stobilegti rdspunsul ino-
,o"ta nu uoi'i.rucirca sa-!^i in'tind o cursd' inte de o-l confrunto cu cel corect, indicot in
ioit" "a
intrebdril,e mele uor ti absol'ut cin'stite' chenorul urmdtor.
Daci te ginde;ti ta inJorma'tiile ce-[i sint date'
ii ir"n"i sa iii i'n stqre sd' le rdsputt'ziaucorect Te rog incearcd sd-ti infringi tentalia de a citi
i"proii" an ii""or" datd. Intrebdril'e insd mai departe, pentru cd fdcind astfel nu vei in-
it"itii .un scop toarte important' Te rog s(t re- vdla tot aqa de bine. Cea mai buni solulie este
i"ii to chenartil 5 ,si sd cercetezi despre ce este de a acoperi pagina at o toaie de hirtie pe
uorba.
 care sd o tragi cu mina in josul paginii, desco-
perind pe rind doar cite un chenar nou' Nu des-
coperi chenarul urmdtor inainte de a fi stabilit
1. De ce se inveli I

rdspunsul pentru cel Precedent. cum sa ln veti?

AEidar, clacd vei urma sfatul rneu, {uei/nu aei? )
putea afla rdspunsul corect Ia aceasta intrebare
chiar in clipa de fat5.

fi fost acoperit.)
q:ry:i:Y'"'"r'""5'rn)
nu uei (Deoarece rdspunsul ar
Problemo
Cidseqte decio fo'aie de hirtie sau de cari"on Ei fi de
foloseqte-o ca si acoperi chenarul care urnea- 1.1 De ce, ai putea foarte bine sd intrebi' ar gindind
;Ei"pt.;d 55-1i petreci timpul citind Ei
za dupa acela de care te ocuPi. cum si invefi? In definitiv,,nu !i-ai pe-
Iata alte citeva indicalii Ei sugestii ca si ob- il.f;;
.Lrecut oare cea *ui rn",u parte din viat6 in-
{ii cit mai mult din aceastd carte: ptate ca e aga' daf .eEti oare, sigur cd
1. CiteEte capitoleie in ordinea in care le-am "atl"al- pe care l-ai practicat pina -in
numerotat. i&i A. a invdlareiultate acum cind e';ti 1a fa-
2. Fa o pauza intre un capitol. 9i ceI ut'rndtor. ;;;r";t va da
t'u lt ate
3. Nut-
citi mai mult de doud capitole intr-o sin- ?
De exemplu, iat,i citeva declaratii despre cum
gura
se inva!5, iacute recent de un grup de stu-
zr.
4. Eu ardt durata aproximativd necesard pentru
fiecare cap tol qi este intelept sd nu incepi denii:
un capitof nou dacd nu dispui cam de acel dar cu
timp. ,,Stau ore in gir Ia masa de lucru,
foarte Putin folos'(
5. Dacd trebuie si te intrerupi in curstll unui
capitol, atunci inainte de a continua de uncle ,,Mi t"'prt" cd pierct prea mult timp cu unele
-rdmas, discipline 9i nu destul cu altele'((
reciteEte chenarele anterioare pen-
ai
tru a-!i reimProsPdta memoria. ,,1*i'"*tu greu sa incep; tot seama
amin mereu't(
ce merita
6. Pentru eficacitate maximd, discuta subiecte- ,,eifu utit ie dificil sa-ii dai
le programului cu profesorii Ei cu colegii' lli ca nu iau deloc no-
J:$;-eri constat fiecuvintele
ori de cite ori ai ocazia. iitru,'fi" cl scriu toate pe care Ie
rostegte conferentiarul.(
,,Mi se Pare c5 nu md Pot fixa mult timP
asupra unui subiect.(
;,N; destul timp ca sd pun totul la punct""
"*
10 11
 F-.*+E.lc:-::

t.b: peci standardele mai ridicate te vor antrena

Ia
Acestea sint doar citeva exemptre dintre n'ume- *ui rnlliii-i"+at*" in
decit -9coa15' C"'
,ou."t" declaralii asemdnitoaie' (Poate ci vei ace$tea nu este vorba numai de volum'
cr l?ul:
$r oe
ili;; chiar sd idaugi unul sau doud din expe- i"""ti' care trebuie sd se schimbe"
fetut "r," activitatea ili
iientra proPrie.) i b"t a.-"" ;;"i!' Ecoala toata ai avut:
I er. org",'1'uia' c" siguranld cd
Ci{i dintre aceqti studenli par sa fie incr-ezdtori 1) orar comPlet;
t"'"", 2) Iectii obligatorii in clasS;
51 pe.ioaae Je ,,pregdt!re individuald(';
Ni,ci uttul, clintre ace;ti' stuclenli nu pare :.d fie. +j i*tii .pecials de facut acasd, ln cele mal
inudfdrii' ($i nici
toitu sigur de el in priuin!.a prin multe seri.
"nu
coyr,stituie ceua neobi;rruit asta') i
Pe linga toate astea, Etiai probabil cd,profesorii:
- \-- 5) iti ior urmdri cu atenfie progresul zilnic;
Standarde rnai ridicate ;i ;;t';;pittu Ei imediat orice rdminere
"o'""ta
--- Cum sefdrd
1.2 face ca atit de numeroEi elevi trec prin in urma;
7) se vor oferi chiar cu bundvointa s5 te 1a
prea multd b-taie de cap' qentru ca me-
Ecoald a
ia facultate'sd se afle in incurcdturS? In pa-rte' airJ"'a"J-""r.tu ,t"tt" risc de cddea
i.tceasta se lntimplS pentru cd aici standardele examen.
sint mult mat riaicite' Acela care a fost unul Pe scurt, nu trebuia sa te preocupi-
mult
prea
&;i"; cei mai buni elevi in Ecoald poate consta- timpul^de lucru
de-modul cum si-!i folose;ti
ta r:ii acum este sub medie, printre colegi AEa- ;i ud;i;; ptot".otii se vor asigura in fiecare
care
sint tot atit de buni sau mai buni decit e1'
moment dacd ai invdtat'
cf*, p" scurt, munca depusd,-careacum odinioari
i-* ti asigurat gradul A --- sausauB4, poate
Ai putea spune cd toate acestea sint valabile qi
ii-1 doir gradui C- D-1-'*
"tig"".e la facultate?
i

Ilentru a obline succes la facultate vei :.

'sd acelagi'(mai puiin, tot atit' mai
.""u inveli Nu, cu siguraruld cd lo Jacultate, actititatea i"i
"""oie
mu,lt?) decit la Ecoa15. este orgaiizuld altl el'
-- '
mai, mult Eqti risPunzdtPr
+ 1p ,{,nglia n'u se dau note curente ci numal mai multd rdspundere in
Ia cxemenul final (Nota trad') Vezi qi J a
me s -'^ Acum
1.4 !i s-a dat multmult mai pulin timp la '
i""et..e. Petreci Lu
fnt. tt yne, Etami'narea eleaLlor, Bucureqti' ch orarul la fa-
cursuri qi este greu cte crezut
E.D.I).. 1978.
13 ',

ri
;JF
 Te rog ::t7t.?,
pe profesorul care prgd'd' de
' .cleci't
a trece m'az
cuitate iti poate sugera cind ar trebui sd in- eq;;g;;t"i i preced'ent inainte
veli acasd. Poti s--ii foloseqti timpul l'iber cu departe.
mult spor pet tr., lucru Ei odihnd, orii s5' itt- -----:1-
segti nLfdcind nimic care sd fie destrrl de mul- Cum inve{i?
lumitor. Ji se cere s5-!i programezi singur ocu- de modul 'ac-
tr.6 Pentru a te ajuta sd-!i dai-seam'a rapid-' Exa-
pa{iile.
ProfesoL'ii pot s5-!i clea citeva saptdmini ca
tual de invSlare]iaia'"" chestionar rdspun-
mineaza cu atenlie fiecare intr.ebare 9i
sd faci o lucrire personald srrisd qi probabil cd Iu-"i"itit', scriind .,tla(' sau "nu'('
pina in ziua fixaia pentru a o preda nici unul
.,u ,u verifica sa vada cum te descurci' fi se 1. Iti faci un orar pentru ceea ce vei
invdta
va indica un volum amplu de bibliografie noua in fiecare zil) -b a
cle consultat, probabil fdra si ti se spund cd ' 2. Dac t e aEa' de obiceiu"ufuqite lii de e1?'' '';
anumite texte trebuie sd fie citite intr-o anu- 3. lnveli a" oUiJ"i"i" loc,intotrieauna? ; "i
mitd ordine. Clt de conEtiincios te ocupi de +. Cat"qti e gtul' sa te apu:i" de htcru 1a
aceste probleme cle studiu te priveEte personal' "a
incePutul Perioadei d" "'TYlllr"L i
5. Termini la timP lucrarea scrl:l'
Pe scut't, dacd reuEeqti sau nu reuEeEti sd in- tl. ,lncerci te i;;^it;i; ia discuiiile din
clasd?h b
ve[i, faptul depinde in primul rind de: in muncd'
7. Dacd intimpin'i dificultdli profesor-? t' u
^dl:"ttji
d" bine Pofi sir inveli? A' de obicei piol:tema cu un
"it
cit de bine pot s i pledea profesorii? B' doar
B. Cauli vreodatd sa-!i analizezi munca si ai
F
ca sd-!i d;-;;;"'unc1e s-ar Putea
1.5 A. ProJesorii pot contribui la crearea unui me- t't
dificultali? -

stimulatoi pentru inud"fare - dar asta nu fdcind

cli,tt 9. Obiqnuieqti si risfoieqti-.un capitol'
unei citiri
e tot urt(t cu a te inud{u cum sd studiezi' Va o trecere i''"t"ul*t' fieliminarh
trelttLi sd-{i creezi tehnici proprii de inudfare' amdnunlite ? r': \
sd-!,i strtbile;ti obiectiue \roprii Si sd tii pro-
-:...:

10. Treci deseoli peste tabele 9i

grafice atunci
priirl tau indrumdtor. Profesorii te uor spriiini cinrl dai de ele in text? - s
l;i chiar i[i pot stimula eforturil'e, insd rdspu'n- intilneqti un cuvint pe. care
Cind in lecturd
,lr,rea l,nuafdrii ili apprfine' Treci la chenct- 11.
il cauli de obicei in dictio-
rttl 7 .6. "":f
nar? """"."ti,
.\ l{
B. Dacr intr-atleudr crezi Q$a ceDa, mai bine
sau attminteri fii , 12. Esti de pdrere cd memorarea constituie cel
-factor
prosopul,
<truncd cle pe acurn
iotdritoare' ln inud{d- ;r";i ;ffi;"1 Pentru cei care in-
gati sa luii <t
"*tntrrt
cotiturd
va!a? .a I
slLperior, in mocl loarte corect occenttt!'
se pune pe studentul care inuafd, m'ai curtnd 15

14
 13. Iei notife lntr-o formd prescurtata Gdica
o serie de cuvinte-cheie gi de frazsruin les
de text continuu)? 4 i /
74. La prelegeri, iei de obicei notife. dtit de re-
pede cit poti sa scrii? r\
15. Pastrezi Ia un loc toate notileie referitoare
la o disciplina? Ii / Ce inileomnd o invdfo
1fi. Folosegti intentionat crno'E1inlele dobindi-
te la un curs pentru ca s,r te ajute la un
alt curs? h
17. Cind treltuie sd memorezi ceva, cauti de
obicei sd realizezi acest lucru intr-o sin-
'gurd gedintd de lucru? s
18. Gdsegti cd e greu s5-ji exprimi parerile in
scris? \
19. Daca eEti supus pe neaEteptate unui exa-
men sau unui tesi, capetri o nota mic5? I l
20. Stai -tirz,iu sd inveti in noaptea dinaintea
exarnenului? \
Scrie rdspunsurile inainte de a trece 1a chena-
rul urmitor.
1.7 Cliestionarul Ia care ai rlspuns acum se tra-
zeazd. pe acela care a fost incercat cu un mare
numdr de studenfi. Studenlii merituogi, mult
mai des decit cei slabi, au avut tendinla sa dea
rAspunsurile urmdtoare : Sd audiezi o serie de prelegeri Ei sd te
1. Da 5. Da 9. Da it 13. Oal4fi. Nti'
2. Dan (\. Da - 10. yd* 74. ydbry./Nu
'.). Dafi 7. Ddb 71. Dq'tj, 15. Dat' 19. "tr{u
4. NrA B.'DaP 12. )tkil,.\ 16. Dol20. Nu
Daca recite;ti intrebarile, ca Ei aceste rdspun-
suri, poate vei cdpdta o idee despre modul de
2 -.lnvala cum
invSlare care duce la succes. Dacd aceste rds-
punsuri se deosebesc mult de cele pe care Ie-ai
Eat, vei *putea vedea cum trebuie sd-ji modi-
fi'bi deprinderile de invdtare.
Inainte insd de a incepe discutarea proUteme-
lor de invdtare Ei ce se poate face pentru a le
simplifica, mai bine vom incerca sd ne punem
de acord cu privire ia ce inseamnd a invdta.
Poate cA invSlarea o practici de atit de mult
timp, incit nu te-ai mai gindit sd-i dai o defi-
nitie. Ei bine, incearcd acum:
Ce inseamnd a inudta?
Scrie o definitie inainte de a trece Ia chena-
rul urmitor
1.8 Din pdcate, nu pot spune care este definilia pe
care a-i dat-o. Totuqi o poti compara cu d5r-
finiliile urmdtoare. Cu care dintre aceste de-
finifii a1e invdlarii eEti cel mai mult de acord?
arpuci de lucru. A
Sd ti se predea tot ce trebuie sd Etii des-
pre un subiect. B
Sd memorezi temele Princip,sls dificile. C
Sd urm6reEti sistematic intelegerea. D
Sd pregdteqti treoerea unui examen di-
ficil.
s& invefi t?
 . ,,,/
Se-ti dedici toate gindurile Ei forlele ,/ F
pentru a invS{a.
'N; pot fi de 'acord cu nici una dintre' i' ^
G
uolst. definilii.
1.9 A. In acest caz cti luat o atitudine,'5arecllnx pa'
siud. A urmdri un curs constituie deseori o
purte a inud.{drii, tnsd nu - o pultg necesara'
bacd erai d.estul. d"e hotdrit ca s';-{i alegi pro-
priile obiectiue d'e tnud{at ;i sd stabile;t;i mo-
'iit't" cure sd le realizezi, nu ai ti urmat pe
tlimeni ;i totu;i ai li inud['at' Cum a;a? l'e roE
s(t reuii la cltenarul 1.8 ;i sd" eraminezi cele-
Lulte detinilii.
B. Credeam cd ne-am in[el'es: acum por{i rds-
pt.,,nclerea inui[drii. Renun[d la pr.etenfia -de ..cr
I,i se preda toiul.: timpul acela a trecut' fu-u1:
'!;dmtntul
superior te obligd' in mare n'Lasu'rLl sa
te i,escurci'singur. (In ptus, nimeni nrl il inud'
,tat ureodatd ,,{ot ce trebuie sd ;tie" despre utt'
'sibiect.l Te r'og sd" te reintorci chenurrt) 7'8
-la
realist(t'
;i catttd o delinilie ceua mai
C. Aceasta este mai curi,nd deJini[ia penlr-tt "to'
ct:til(t'( decit pentru inudlare' Nu e;ti un burete
tmt doar ca id sugd lapie ;i cifre' EEti o tiin[d
,|meneascd cu insu;irea a.e a gindi ;i a in[eleg.e
ideile. I'oate inJormaliile de care auenl neDote
te putem pdstra in cdrtri, pe tilme, i'n calcula-
toire el,ectronice: rolul omului' nu este de a in-
magazina in!<trmafiile, ci de a te tolosi in mod
onil,iti" Si consttuctiu. Va trebui ca metodele pe
care le aplici pentru a inud{a sd reflecte aceastd
IB
accentuare. Te rog sd reuii la chenarul, 1.8 ;i si
cauli o detini{ie mai bund.
D. Aceastd defini,tie pare sd Jie cea mai bund
tlintre toate (d.e;i poate cd nu tot atit de bund
ca aceed pe care ai dat-o tu). Ea-euidenfiazd'
i.mportan{a in{etegerii (mai curind decit o sim-
plei aduceri aminte). Indicd rolul actiu aL stu'
tl.entului: acela de a urmd.ri sittgur realizarea,
obiectiuelor de studiu in loc sd se lase condus.
Introduce cuuintul ,,sistematic", care implicd o
apreciere chibzuiti a mijl,oacelor de a atinge un
siop speciticat. Treci, te rog, la chenarul 1.10.
E. Este un lucru bun sd ai scopuri bine deti-
nite, insd inud[area trebuie sd-{i ser'"-eascd la
mai mult decit sd-[i permitd. doar sd treci un
u.numit erarlen. Inr-'d{arect ,,in uederea exarrle-
nului.6 poate foarte u;or sd se trqrlsforme in
taceald". iirt este clestul numai sd inghi{i infor-
matiite pe care sd le poli reudrsa mai lirziu in
sala de erarrlen. Inu.larea ua trebui sd te antre-
neze l.a a te gindi ;i a in{elege subiectul, iar
reuSita l.a eramen ua fi doar un rezultat auri-
li.ar crl acestor actiuitd.{i. Te rog sd te inapoiezi
la chenarul l.8 ,si sd cauli o defini{ie mai bund.
F. Ei bine, ai euiden[iat mdcar gindirea ;i fo-
'losirea elortului, insd am impresia cd depd;e;ti
nxdsuro. Ar ti un fel toarte chinuitor ;i sdrdcd'
cios cle a inudla.dacd nu fi-ai plstra nici un
gtnd sau o rezerad de energie pentru alte acti,-
uitd{i omene;ti, de exemplu pentru distrac.tie ;i
odihnd. Te rog sd reuii la chenarul I'8 ;i sd
raufi o deJinifie ceua mai pu{in totalitard.
19
ffijtti;;-;;. nltli

nentru a-$i forma deprinderi noi de invAtare'

L"ii "t"a'ca pot sa ie descurce asa cum sint'
B. Poate cd. ai ctreptate intr'o anumitd mdsurd'
i"niin" eficiente de studiu i{i uor pe.rmite si, a""qti tt"A".rii, prr Ei simplu, nu au o motiua-
oblii rezultate mai bune i'ntr-an timp mai scurt -,tie pentru invdtare. este evident w duqman
;i'"ste loarte posibil sd te simfi mai pulin stre- iip." de motivalie duce la apa-
sat cleci,t inaiite. Cu toate acestea, eu cred cd' Ou -iu"te a1 inv6!5rii eficiente' Ea
qi la o dorinlI generald de a
li uui simfi totu;i lucrind din greu' in-sd cu iiu,^^pfi"tit.a}5 fara mo-
incurajarea de a';ti cd' ob{ii rezultate' Cite;te u#t"t'" tot"l pentru o aitd zi' Studen{ii
;i;;tb sint iipsili de imbold Ei de imaginalie'
paragraful D mai ios. este de obicei
iili; "i, =piiitrir de cercetane a9.ta in siid'
C. lr/ici uorbd cle aqa ceua. Inudfarea cere o gin- ;;;. Fac numai ce li se spune, 9idificultili ca
dire criticd ;i aceasta implicd totdeauna o m'un* Ni; ;" pot "on""rrtra qi intimp'ini-
cele ce au invdtat'
ii gruo. Totuqi, nl.unca giea nu-este intotdeaun* si-qi reaminteasca
iii"tuoota; poate fi i'nitrumat.d.gre;it- ;i atunci'
i^ru dd rezuliate. Scopul tehnicilor eticiente' in Cunoqti studenti care sd se conformeze acestei
i'nad$:are ca ;i i,n oricare attd' ocupafie, est-e de
a descrieri?
procura cd munca ta incordatd
Poate cd ua trebui sd munce;ti tot
""rtitud'in"a
nu fr'Ch"" r, "" tt,
Lste inutild.
rsa cle qreu, insd uei auea increderea cd ob' Este aproayte sigur cd' trebuie sd cuno;ti ci.liua
iii
'sd
,ui"tioiu. Te rog sd reuii la chenarul 1'L1 ;i' studeitri cinsumd pu[ind energie sau.ima.-
ategi un rdsPuns mai bun' ginapie in "ar"
munca de iiud'[are' Totu;i nu intot-
"rJ."ouno
grca mai este u;or sd sPui de ce'
D. Tehtticile eJiciente uor Jace nl"unca .
producliud. Aciica pent-ru un u.olum dat de naun- pentru motivalia slaba a unui atru-
'iA uei, ob[ine mai-multe reqlizd'ri' Cantitatea ;i -LL4 Ajustificare
ccilitaLeq rezultatelor se uor i'mbundtd{i'
Vei' ,.rit student poate fi faptul ci el nu mai este
intr'un timp dat' In loc de a i..,Uotait de c-etre profesorii sai din qcoald :i nu
realiza mai rnult stie exact cum sd se descurce acum cind trebuie
trige di,n greu sim[inc) totu;i^id l'ucrul te cople'
greu qutnd satisJac{ia d'e a id se gindeasci qi s[ se planifice singur'
;e:;ie , uei-munci din
oblr'i rezutiate."Treci, te rog,la chenarul O alta catzd ar putea fi lipsa de scop; poate
;ti
'1
"ii cd el nu are scopuri sau obiective spre care
sa
.13. urmdtor'
:,-,- it"&. i"rirrt" de a trece la chenarul -- in
opreEte-te un moment 9i rdspunde sincer
Importan{a motiva(iei gind la aceastd intrebare:
care trebuie sa-l infruntdm'
- -- Existti obstacol pe sint
1.13 b" ce- ai venit la facultate?
Nu tofi studenlii intr-adevar pregdtiti si
depuni efoltul intelectual Ei munca necesare

22
L.lS Eristd multe rdspunsuri posibile ;i e;ti sirtgurul r' Desigu r cd lipsa de interes pentrucauza
domeniul
. care sd,-{i cuno;ti rdspunsul. specializarii sile constituie deseori moti-
Iatd citeva dintr-e cele posibile: ;ii"i slabe a unui student. Ce aiinrecomanda sd
1. Ca sd-mi multumesc pdrintii/profesorii/prie-
tenii/ruclele etc. facd un student claca el ar fi mod sincer

2. Pentru c;i am leuqit bine in Ecoald.

" iiii*-de interes fala de in'tregul domeniu al
3. M-a atras viata sociald. tp""t"ttrrttt t"l
4. Deoarece dolesc sd devin invdt.itor/sudor/me-
dic/instalator* etc. Stud.entul pe care n'u-l intereseazd nimic din
5. Nu Etiam ce altceva sd fac. clomeniul ales at speclulizdrii ar putea. !9arte.
6. Ca sd-mi completez educatia. iii ti iie sldtuit sd renun{e la et imediat '9i
7. Ca sa-mi completez cunoEtinlele in domeniul sd i.nceapd tt cd'utq ceua cqre l-ar putea sa-
de specializare care md intereseazd. tistace.
Evident, este probabil ca toate aceste justificdri
pentru inscrierea Ia facultate nu-1 vor deter- 1.17 TotuEi, ceea ce se intimplq de- obicei este tocmai
mina pe stud,ent sa ia in serios munca de inr,5- taptrit'cd unele aspecte ale domeniului de spe-
cializare sint mai pulin interesante declt altele'
fare.
1. Care este justificarea cea nxai putirl Tsroba-
ii"U"iu sd invdldm sd ne obiEnuim cu situatia
bild in sensul de a sprijini motivatia unui aceasta. Studentului li revine sarcina de a acor-
student? ii- lnt"r"t pdrlilor plicticoase, altminteri acestea
2. Care este ceo znoi plobabild in sensul de -a vor dduna performanlei sale in domeniul ales'
i se impune ca motivatie? Care ar fi cea mai bund cale de a trata aceste
parti t ale domeniului de speciali-
7. Probabil 5, urmatd imediat de 3. gare? "i"teresante
2. Aproape sigur 4 sau, 7, impreund cu 6 (oare- a. SA nu le iei in seami, sau
cunx pe locul aL doilea). [. Sa f" Iaqi deoparte pentru mai tirziu' sau
[.16 Oricare ar fi va]oarea altor justificdri posibiie c. Sa te ocuPi. de ele
pentru prezentarea la facultate, studentul care
urm'reEte sd-Ei faca o profesie. (4) sau sd-Ei
completeze cunoqtin{ele in domeniul sdu de spe- c.te ocuPi de ele'
Sd.
cializare (7) este acela care, cu cea mai mare tii d'eosebitl de activ pentru disciplina
probabilitate, iEi va forma o atitudine profe- -'-- Sa atrage
1.18 -care
ce1 mai pulin' Incearca sd afli de ce
sionald fatd de munca de invdtare.
6
este im!,ortantd. Discut5 cu profesnnii qi studen-
* v. James M. Thyne, Erarninarea eleuil.or,Bu- iii"p"-"il" disciplina ii intereseazl: ce ii face sd
-J."EiZ (Entuziasmul
ii" altora poate fi uneori
curegti, II.D.P., 1978, p. 41 (Nota trad.).
contagios.)

24 25
'll
 i

r'ii, N. B. inointe de o trece lo chenorul urmd-

tor, opregte-te un moment co sd notezi
pe
Ataca subiectul din diferite puncte de ve-
dere. Nu te margini Ia un singur profesor saLl ;;,;'i;;;"iele piinciPole pe core ti le omin'
,:i,

Ia un singur manual: afIS cum il abordeazd alti

profesori; ,r,scoleqte biblioteca qi cauta cdrli ca-
re sd te familiatizeze cu disciplina.
il
rj

:1
d'1j.*:L1-
in primul rind incearcd si legi subiectul ne- intrebdri recoPitulotive
interesant de altceva care te intereseaza cu ade-
intrebdri
ud,rat. (La predare, aceasta trebuie sa se faci CeIe qase chenale ce urmeaza cuprind punc-
pentru aliii, iar cind inveti, trebuie sa o faci ;; i; vor ajuta sd-!i verifici memorarea
pentru tine.) AminteEte-li cd invdfarea este in ii*'pti""iplr"-ii"'acest capitol', Dacd gdseqti
fond o asociere Ei cu clt posezi mai multe cu- ;;;;i; i;ienl'i sint prea giele' te poate aiuta
-i"tai"utJ
noEtinte Ei ai mai mult interes, cu atit vei avea paranteze' la
it'tre
recitirea
mai multe elemente cl.L care sd asociezi ideile "tt"""tuiot
sfirEitrul intrebdrii'
noi.
principale intre a
''-" Care
1.20 -iu cele doud deosebiri
sint care cel' sa-tr
Aqadar, cu cit ai invalat mai mult, cu atit iti i""rf" q"outa 9i la facultuiu t1
invdla? (chenarele
va fi (mai greufmai u;or?) sd inveti lucruri noi. imbundtdlesti LJa"i de a
1-5)
n'LaL u$or
-Vei li confruntat cu stcmclarde mtti ridicate ;i
1"19 Se pare cd nu:mai ideile noi sint ,,dificile(( ori ta trebui sa-li--aiumi mai muttd rdsptmdere
n'einteresante atunci cincl nu ai ,,cui'ere(t (".r- Pentru ceea ce i'nue{i'
noqtinle) de care sa Ie agali. Crear'e'a acestot:
,,cuieret( (conslruindu-li baza pentru un su- 1.21 Cum ai defini invd!'area? (Chenarele
6-10)
bie,ct) pare grea la inceput, insd cu timpul va
cleveni din ce in c'e mai uqoard, chiar mai pld- ca ea
cuta. Nu existd o motivatle mai buna decit Oricare ar Ji deJi'niiia pe care o -dai' spero n?'a-
ac,eea de a vedea ca ai fdcut progrese. sd implice un iol activ ol studentului'
in}e-
sistem aticd de inud'{are ;i iryOorly't'a
'iii"iii'ti"i
nierd
Deci nu intotdeauna ne putem baza pe inte- curind d'ecit a mem6rdrii)'
resul care aclioneaTd 9a stirnul; in unele cazuri .

trebuie sd considerdm interesul drept ftuct.:"ili in sensul

invdtdrii. Dac i un subiect vital nu a devenit 1.22 Cind crezi cd vei renunla si.(ihenarele
"inveti(' 1o-11)
incA interesant, iti reviiie sarcina de a-l face sd pe care 1-ai ;;i ;;;;i;i;?
fie aga, plintr-un e!6r:t de uoin{d. qi prin anga--
jare. ':l
27
r

,/

z6 I
 Sper cd niciodatd! 1.25 Ce trebuie sd fac6 un stude'nt dacd iqi dE seama
cd nu-l intereseazd domeniul de specializare?
(Chenarele 17-19)
t.z3 Ca rezultat al inr'Sf5rii tehniciior de studiu te
vei agtepta:
a. sd inveli fiecare subiect exact in acelaqi mod? Dacd" numai ci,teua pdtrli din domeniul ales si'nt
b. s5-ti petreci mai mult timp lnvdfind? nei.nteresante, trebuie sd. caute noi miiloace de
C. sd realizezi mai mult intr-un timp dat?
a Le Jace sd. tie interesante: (sd consulte pe al[t
d. sa inveli totul fard efort? (Chenarele 1,1-72) ll profesori, sd. citeascd alte cd,rli, sd, le asocieze
'j
7u ceea ce i,L intereseazd etc.). Dacd. aproape tol
c) sa realizez mai mult intr-un timp dat. ,{
domeniul rlu este i.nteresant, trebuie sd se gi,n-
Ntl
.!:
deascd i,n mod serios sd. renunte la el.
::i
1.24 Care sint cei doi dintre urmdtorii studenti ce 1.26 C0nd eEti gata, treei la capitolul 2.
t:'
vor avea cea mai bund. molivatie pentru inva- i
larea tehnicilor eficiente de studiu? t
li,t
1. Un bdrbat care a oblinut rezultate bune la
Ecoald Ei a1 cdrui scop principal de inscriere
rj,

Ia facultate este acela de a deveni clpitanul

echipei de fotbal, ca Ei a1 celei de crichet.
2. O fata care intotdeauna a fost pasionatd
pentru arheotogie qi care doreEte sd facd cer-
cetdri dupd ce termind facultatea.
r1
3. Directorul comerlului exterior care este pl5-
tit de intreprinderea sa sd invete limbile
francezd qi german6 gi Etie cd perspectiva
I

carierei sale depinde de media generald pe

care o obtine.
4. Birbatul de virsta mijlocie care iqi dd sea-
ma cd nu a reuqit in viald, insd cd totul se
va indrepta dacd va putea sd intre la facul-
tate ca se se specializeze intr-un domeniu
oarecare.
(Chenarele 14 16).

2;i3
2B
 Lucreazd pe durate scurte, insd. cll LLn scop
Joarte bine precizat. Fii atertt lct uisure.si
opregte-o imediat. Fd pauze precise. F,i insem-
3 Cum s5 consulli o carte
ndri (Poaie ca te-ai gindit gi 1a alte metode.)
.l
lr (Duroto: cco. 55 min.)
2.41 Care este o metodl bund de a-!i incheia sedinla
cle studiu? (Chenarele 29, 30)
3.1 C)ricum !i-ai folosi timpul de studiu, egti obligat
Incearc(t sd repefi ce oi inud.lat, sau uerilicd tot sd petreci o parte din el cu cdrti qi articole
ce cti realizat in, sedinfa de studiu. incercind sr extragi Ei sd organizezi ideile din
ele in veclerea realizdrii scopului pe care il
2.42 Tn capitolul unn5tor vom examina un pro,cedeu urmareqti. Trebuie insd ca aceastd consultare
care te va ajuta la o munca ce trebuie s5-ti sd o faci in mod selectiv. La inceperea unui curs
ocupe numeroase qedinte de studiu: cum sd ti se poate prezenta o listd lungd de un cot cu
oblii informa{ii dintr-un manual sau articol. lucrdri de citit Ei dacd incerci sd o parcurgi pas
cu pas, vei gdsi cd o noud serie de titluri se
I)upA ce ai terminat, treci, te rog, la capitolul
adaugi mai repede decit apuci sa Ie Etergi pe
3.
cele vechi.
Evident, este clar cd nu dispui de suficient
timp ca sd citegti totui, iar fiecare text pe care
trebuie sd*1 consul{i va avea nevoie sd fie abor-
dat in mod diferit, corespunzdtor ct ceea ce
speri sd obtii de la el. AminteEte-fi ce scria
Francis Bacon acum 350 ani:
,,Une1e cdr{i trebuie sa fie gustate, altele sd
fie inghitite gi doar citeva trebuie sd fie meste-
cate qi digerate: adica unele carli trebuie sa fie
citite numai in parte, attele trebuie si fie citite
insd fdrS curiozitate (adicd fdrd migald) Ei doar
citerra sd fie citite in intregime, cu sirguinla gi
atenlie(.
Bacon descrie (ci,te?)moduri diferite de a con-
sulla un text.
trei

r3
 CeIe trei moduri de consultare a unui text,
3.2
indicate de Bacon (pentru o carte sau un articol) I RICAR
sint tot atit de folositoare astdzi:
a. gustatul: se referd la pasaje izolate din texl.
b. inghi{ire: trecere ln revistd superficiala ;i Aceasta corespunde inilialelor celor cinci faze
rapidi a intregului text. cle studiere aunei cdrli (sau capitol, sau articol):
c. mestecare ;i digerare; citirea cu grijd gi cu Rdsfoire
multa atenlie a textului intreg. lntrebare
Pentru ca sd alegi cea mai bund cale de a
citi o carte este nevoie sd te intrebi doar ce Citire
speri sd obtii de la ea. Vrei, de exemplu, sd Aducere aminte
capeli: Recapitulare
1. O imagine largd, generald a subiectuiui? Corespunzdtor acestei formule, studentul va
2. O cunoaqtere amdnunlitd, sistematicd, a' tu- trebui:
turor faptelor ,9i ideilor esenliale ale ,ma- 1. Sd-gi formeze o pdrere generald despre ce
teriei? trebuie sd invete fdcind o
3. Sd verifici o referinli sau rdspuns 1a o intre- preliminard a textului.
bare de cercetare specificd? 2. Si-Ei pund . . (p1.) la care se
aqteaptd sd afle rispunsuri pind in momentul
Care dintre cele trei metode aie lui Bacon (a, lr cind a terminat de citit texful.
sau c) ai considera ci este cea mai potrivitd
pentru fiecare dintre aceste trei scopuri de 3.54. .textul.
a citi? 4. Sd incerce a-gi . . punctele
principale.
Eu a; alege b pentru cazul 1-, c pentru cazul. 2 5. Sa revind Ei sd . textul, ca
;i a pentru cazul 3. E;ti de acord? sd verifice cit de bine a depistat punctele
principaie.
3.3 Aqadar, cind consulfi carfi sau articole, trebuie
sd ai o comportare adecvatd: sd fii pregdtit a 1..rdsfoire 2. intrebdrile 3. citeascd
citi superficial sau cu deosebitd atentie, in intre- 4. aminti 5. recapituleze
gime sau parlial, corespunzdtor cu ceea ce do-
regti sa afli; O tehnicd ce s-a dovedit a fi foalte
eficace qi care poate fi adaptatd la cele mai .3.4 Aceastd metodd,,RICAR( a contribuit la suc-
multe moduri de a citi este deseori denumiti mii de studenli qi meritd sd fie analizatl
cesul a
cu prescurtarea in aminunt. Sd o cercetdm pas cu pas:
60 01
 2. Nivelul sau modul de tratare - (subtitlul
Rdsfoire t sau o frazd descriPtivi).
atunci cina s.fy{.eit1 3. Numele autorului 9i calificdrile sale - (ti-
Atit de mulli dintre noi'
la inceput' mergem pLnit tluri, funclii).
un text, ,,incepem de Acesta este totuqi 4. Data puhlicarii * (pe contrapagind).
Ia sfirEit qi apoi'""* optirn.' ne
;-;;A n6totositor t'*"lmpotmolimatitincotro
de a citi' Nu.qtim
de mult Cite informalii de agest fe1 poli obline din pa-
indreptam qi tt"i""i put"* rled,ea padureit oina de titlu a cdrlii pe care o examinezi acum?
in amdnunte, inciJIn""schimb- ar. trebui sa aven'r 'i'e tog sd revii la inceput (daca nu ai facut-o
;i" ;;;; ;;pu"lor' a pefulii inainte de et mai inainte) 9i arunci o Privire.
o vedere a" ""J"mfttl pti" f'atiq"ri' Ar tre];ui
incepe ,a ,,"
"t'"L[m
siprivim",,""'bt'linaintedeainlelegecom* Pagina de tittu i,{i spune cd aceasti ca'rte tra-
ponentele. teizd, d.espre invdlare, cd. este doar o introducere
tn tehnicile de studiu ;i (Joarte important) cd'
inainte
o carte sau un- articol maialegereit esf e programatd. I,ti spune db qsemenea numele
A. la. 9i autoiuiu-i, menlioneazd experienla care a serait
i"'u irr"upu .a "it"'Eti inainte
este :l a incepe rr
11 de ta tnfd,ptuirea acestei cd.r[i ;i ili mai spune (pe
unui traseu pe : '
cirlatorie grea' uerso) cit de nou[ este cartea.

rdsioi hartd $.6 Destul de mult pentru cele cinci secunde de

examinare a paginii de titlu. Ce urmeaz6?
Rdsfoirea unei cdrli
Prefa[a. Fie cd poarta numele de prefatS, cuvint
sint-scrisc dupi un
3.5 Toate cdrlile 9i articoiele inainte, nota autorului, introducere sau oricare
""' ;i;;";i"""i""o;';i;t* rapidd poate sd-ti dea
ce este acest platr a1tul, cu mult prea putini oameni citesc vreo-
^ta -t"despre
o foarte Uu"a iaee datd micul text din fa!5 de obicei doar citeva
qi prin urmare t:"te sd citeqti realizind alineate in care -
autorul vorleqte despre car-
o inlelegere mbi buna' tea sa Ei - pentru ce a scris-o. Ca Ei pagina de
titlu, aceaitd informalie te poate ajuta. sa hotS-
de tittu' incepe rSsfoirea.tu pagina
de
Pagina
obline mult d'e rdEti dacd meritd sd citeEti cartea 7i chiar cum
titlu' Ai putea cr-e-d"'t tt" vei
s6-!i arunci o pt'l- ai putea sd Procedezi.
1a ea, aa, totaeuuna meritd i'riveqte, de exemplu, prefaia acestei cdrti'
vire asuPla ei' Ea iti Poate :qu",":, IDa cuprinde patru alineate urmate de o seitiune
1. Domeniul g;;;;l'-al subiectului * (titiul f,inald-,,progr-amatd(5, fiecare dindu-ti un alt fel
insuqi).
63
62

de informalie. (De exemplu, primul alineat i{i
spune cui ii este destinatd cartea.)
Ce fel de informatii se dau de cdtre fiecare clirr-
tre celelalte alineate gi de sectiunea finala clin
prefata scrisi de mine?
3.7 finali din prt:-
CeIe patru alineate 9i secliunea
fata ceriii de fata cuprind informatii desprc:
7. Persoanele pentru care s-a scris cartea.
2. Necesitatea ei.
3. Plonul ;i scoPul cd.rlii.
4. Schema gi structura cdr{ii.
5. Cum sil folose$ti, cartea.
Cuprinsul. $i acesta este o pagind (sau miri
multe; de informatii pe care ar trebui si nu Ic
ignorezi niciodatd atunci cind faci rdsfoirea pt'e-
liminard. Lista continind cuprinsul ili spune cc
probleme trateazl, autorul Ei deseori iti d'i
unele idei despre modul in care le-tr tratat: pro-
bleme principale, problerne secunclare E'a.m'cl'
necesitatea de a invita tehnica invd[arii
examene
2. in total sint . capitole qi fiecare cu-
prinde intre $r . subtitluri.
7. Cartea ni are capitole pentru prelegeri, psi-
hologia i,nud.{d.rii sau alegerea unui curs.
2. In total sdrzt qapte capitole gi tiecare cuprind.e
intre4;i7subtitluri.
3.8 Deci rdsfoirea unei liste indicind cuprinsul ifi
spune ce se afld in carte, iar dacd are subtitluri,
ifi poate da o idee despre curn se ieagd subiec-
,1.,
lele intle ele. Mai tirziu, pe mdsuri ce citegti
irt intt'egime capitoleie, ar trebui sa retrii dese-
i: rut'i t'n sir verifici din nou cuprinsul.
I)acil ai luat o carte doar cu .scopul de a
l t'iruttr referinte care ar putea sd te ajute sa
i
r.'ilspunzi unei intrebfui specifice, rdsfoirea pre-
! liminard ar putea foarte bine sd se termine
i erici. Din cuprins poli vedea dacd este probabil
('a acea carte si conlind ceva util.

Priveqte cuprinsul cdr{ii de fa{d': ltr ac:est caz, pofi sd treci de-a dreptul 1a sfir-
1. Dintre uimdtoarele probleme posibile pentru ;llttl cdrfii unde vei putea sd-!i cau[i subiectul
o carte despre cum se invatS, cdrora nz 1i s-a Ittt,t'-o list[ alfabeticd care-ti spune ce subiecte
atribuit un caPitol sPecial: ric grlsesc la ee pagini; aceastd lista se numegte
scrierea lucrdrilor Personale
luarea notitelor
studierea unei cdrti indc:r' snu indice (Cartea asta are aqa ceva?)
titirea i

prelegeri
' 3.9 DacI doreqti numai sd qauli anumite referinle,
psihologia invalarii indexul ti-ar cru{a o groazd de timp indrumin-
brganizarea timPului de studiu du-te imediat la cele mai folositoare pasaie..
alegerea unui curs
5 - invala cum sd inveti 65
64
 AEa cum un autor de foiletoane, Robert Lyntl,
spunea cindva: ,,Mi-e silS sd citesc' o carte firl';i
index; mi obligd s-o citesc toatS'(.
Dac/r totuEi gdsegti cd toatA carlea met'it"r
sd fie ,,mestecati 9i digeratd( (sau mdcar un
capitol intreg), fa un ultim pas in rdsfr.rireir
generaii:
lntoarce cite o toaie a cd"r[ii. Palcurge 1a t'epe-
zeali toate paginile cdrlii, de la incepr:t pinii
la sfir"git. in acest timP:
1. CiteEte titlurile capitoielor Ei paragrafelor'.
2. CiteEte recapituldrile finale ale capitolelor
13. PriveEte graficele Ei desenele.
4. UitS-te in fuga 1a unele fraze intimpl6toar"r:'
.Nu este nevoie sd spun cd in aceastd faz[, foi-rlltr
pulin din ceea ce vezi i{i va r6mine in mintt'
Totr,rgi, aceastd i'apidi trecere in revistd contt'i -
buie ia ceea ce ai qi ghicit despre structura <ritt -
tii si, la fel ca toate examinlriie superfi<'iirle, 1t'
pregaterste pentru sarcina ulmitoare.
Deci. c't'ede-ma pe cur.'int. Pune un setnn undtl
ai ajuns pind acum qi apoi rasfoieqte la iuleaiii
restul din aceastd carte, ca sd capeli o i.'mpresie
generuLd, asupra continutului ei. (Urmare;te ce.le
,""":jffi ".llll_._-_
lii bir"te, ar trebui sd. ;tii acum i,ncotro te in-
clrepli 'si ce IeL de etp'l,orare este probabil sii
Jaci. (ln cel, mai rdu caz, ar trebui, si ti obseruot
cd doud dintre capitole nu sint scrise in' Jormtt
programatd, ca aceles pe care le-ai citit pitttt
acurn.)
66
il.lll \1rrtlru', illn propus ca atunci cind iei prima d;rtd
,r ou lt. irr r,r,r'r,etale, va trebui sa incepi cu o
lrrr l'oi t'r, 11cr rerali.
r
( 'ir ,rir I'irci lrcettsta este nevoie:
I li;r <,ilo;1i pagina .
'l S;r t.ilr.i;t,i notele autorului, sau
,t S I litci;ti
I ,'-iir li'rsl'oieq;ti lepecle toatl
lr l)r, r,it tjnrp crezi ca ai putea iivea nevoie,
lr r rirr la<'i t,oirt r rasfoirea? intre si
. minute.
I tlt t il.lrL 2. pretata (sttu i.n,trocltLcerea etc..l
;l t'ttTtritt,stL| 4. c:cn'tee 5. T'i-ctm cerut pdre-
tr'tt rleslsrc cit timp ar trebui s<i se conszlme clt,
rrrs.loirc<t,,tlerr,erul,it. Desigur, acestct este condi-
Itrttrtt.l, rle cit este de mqre tettrtl ;i cit este de
lvrtlttilti.L .ga-{i .lie de folos. Pdrerea mea. este cd.
t't'i tLtttrrt, trcuoie tLe cel pu{,in cinci. minute ca
,srr ,/rrci rt rd.sfoi,re utilii, i,nsd. probabil ci nu mai
rttttll. tlc 30 mhtute, chiar dacd. acea carte ar
ttt'rrttr st'i <nn,st'ituie piesa de bazd. pentrtt curstLl,
Itt, ('(lt'(, i.l. Urmezi.
!f,t r l,'r ,irrtr, llirrt', tri investit rrn tirnp etpreciabil pen-
I ltt l'oilea intregii ctir'fi, ciici te agtepli sa
lirs
lrrlt.gi cind ajungi efectiv sd o
t'oaclele atunci
lilt,qil i. Ai sir incepi prin urmal'e s i o citegti
l't'lrzir ltr frazir de la inceputul capitoluiui 1?
Nrr, str rtr: fnr:i asta. Este necesal. sd consumi
lrlr,v;r rnin'ule in plus tot pentru rdsfoire. De
l';r1rl : A<rrrr-n r,incl ai terrninat rasfoirea gene-
lirlii ir int,r'egii cdrti, va trebui sa faci o rasfoi-
ll nuri irmanunlita a primului
t'tt1til,ttl,
(i7
 Risfoirea unui caPitol
3,12 lnainte de ,a incepe Jiecare capitoi nou, ar tre-
bui s5-1 rdsfoieEti ceva mai cu grijd' decit atunci
cind ili formai o pdrere despre cartea intreaga'
Fii atent mai a1es.la:
Primut alineat ;i ta ultimul alineat. Autorul le
poate folosi ca sd prezinte o vedere de ansam-
blu proprie despre cele ce vor urma, sau o reca-
pitulare a celor spuse.
Recapitutdri. Acestea pot sd apard in diferite
' locurl, atit in interiorul capitolelor, cit 9i 1a
sfirqit.
it leugir cu altele, ele sint cheia sfrzcturii' de
Itlel t rtutorului.
ir Muir:t'itatea lucrdrilor vor folosi doua sau
lret tiburi de titluri, fiecare tip descrescind ca
m6t'lme de literd qi ca reliefare de la titlul de
,nrpttut spre cel de'paragraf, de subparagraf
u.d.nr.A. (Astfel diterenta de reliefare a titlurilor
flln t'her"rarul precedent aratd cd in el se trateazf,
trel uspecte ale subiectului indicat in tit1ul prin-
<'tpul <[e trcolo.).
Clta ti.purt de titluri am folosit eu pina acum
tn acest capitol? (Observd in ce chip arata e1e
retafiiile dintrs probiemele mele.)
ffi#j

ln atard, de titlut principal al. cctpitolului, am

Titturi. Majoritatea autorilor au avut multe ne- loloitt lrei tipuri. de titturi. Iatd repetarea titlu-
cazuri ca s6-qi incadreze ideile intr-un sistem il,lor re,ale, araniate astfel ca sd, arate- relaiiile
util de titluri qi subtitluri. Este trist de spus, d,tntre probtemel" tratate in paragraf ele respec'
insd mu1!i studenli nu lin deloc seama de titluri ttve:
qi de indicalii1e esenfiale pe care le contin; ei
incearcd si citeascd un text, care este perfect
incadrat, ca qi cum ar fi un romiul.
Evident, titlurile i{i spun ce subiect este tra- Tlputl l Rdsfoire----.
tat in fiecare paragraf ori subparagraf. Dar in Ttirut 2 Rlsfoirea unei Risfoirea unui capitol
ele se af15 mai mult decit atit. De exemplu:
Ce poli spune despre dimensiunile relatiue saur
'-i-
cdr{i
I
reliefarea titlurilor? (Privegte, de exemplu, cele Tlpul l] titlu
Foaia de Primul alineat 9i
patru titluri ale acestui chenar). ,:
: Prefatra ultimul alineat
lli Cuprinsul RecaPituldri
Mdrimile relatiue ale titl'urilor i.{i spun cu'nl se .; Paicurgerea Frazele subliniate
leagd szbiectele i'ntre ele, cum,se acordd irn- Paginilor .s1 9et9 cu, caractere
preund ;i care este succesiunea Lor. dilerite

3.I"3 Trebuie si observi tipurile de titluri la orice Al putea dori sd termini aceastd rdsfoire exa-
ai citi. intrucit acestea iii spun care subiecte mlntnd nestul de titluri din eapitol'
c
6B
69
 De indatd ce ai terminat cu r sfoirea unui ctr-
pitol, egti gata sd treci la fazaadouaameto-
dei RICAR, care este .
Intrebare (A doua fazd a metodei RICAR: rds*
foire, intrebare, citire, aducere aminte, re(:api-
tulare).
intrebdrile
3.L5 NiciodatS sd nu incepi citirea arndnunlitd o t"-tt"
text fard a avea in gind o serie de intrebfi 1a
care cioreqti sd oblii rdspunsuri. Intrebdrile con-
stituie. un puternic stimulent pentru invdtare,
cdci ele iti clau o, idee asupra scopul'ui ;i te
menlin atent. Devii astfel un cercetdtor activ,
in loc de un rtlsfoitor de cdrti pasiv.
De unde vin intrebSrile? Sursa princiipalti
es,ti tu:
Unul dintre avantajele de a face o
prealabild a unei cerii sau capitol este faptul
cd ili dd ocazia de a Pregdti citeva
televa"te' , nurile? q.a.m.d.
---:---
rdsf oire intreb(rri
Intrebdrile proPrii
3.16 Rdsfoind oartea in intregime, este probabil ta
aceste intrebdri sd fie destul de generale' De
exemplu, privind in fugd foaia de titlu, prefa{a
Ei cuprinsul ai Putea sd te intrebi:
,,Cita incredere-pot acorda acestei car[i, editatd
acum cinci ani?((
. ,,Va fi ea chiar atit de
uti15 pentru mine". aqa
cum sugereaza Prefata?((
70
,jDe re r:rede autorul cd meritd sa dedice un
?epltol lntreg pentru cutare sau cutare pro*
blemd'/'(
Chiar qi aceste intrebari generale te ajuta
rA te decizi cum sd tratezi cartea.
lns* atunci cind de la rdsfoirea general5 a
ttnel c.lrfi treci la rdsfoirea capitolului pe care
crqtl gata si-l citeqti, intrebdrile vor fi mai
( rnu,l,t I p t,[,in?/ s pecif ice
mult
,l Tltlurile qi subtitlurile paragrafelor trebuie tot-
i deauna sd-ti sggereze intrebdri. De exemplu,
't:
&tunci cind cll vreo citeva chenare mai ina-
- titlul ,,Intrebdri(',
lnte * ai vdzut puteai sd te
fllntrebat:
,iDe ce a folosit autorul acest titlu? Cine intrea-
b& pe cine? Ce rol joacd intrebarea in invdtare?
D'e unde provin ele? Cum sd le gdsesc rdspun-
L& unele dintre aceste intrebiri s-a ;i rdspuns;
lq altele se va rdspunde in curind.
Priveqte urmatoarele. trei titluri (de ia chena-
rele 3.19, 3.20 Ei 3.23). Ce intrebdri iti suge-
t'cazd ele? ,
,rlntrebd"rile altor persoane te-ar putea deter-
tnlna sd, i,ntrebi: ,,Ce.re al,tiiT Studen{i? Autori?
'Pirotesori? Sint i.ntrebdrile lor tot ati,t de utile
cq gl, ale mele? Unde se gdsesc rdspunsurile?"
16trc,
71
 i i,n inu d[dm'intul .pr
,,1 ntr eb d.r
irripirot,,Ce este l.nud'{ mlntut,
tegdturd'au astiel de i'ntrebd'ri-cu inud{area? Llt
1olrt"t"? Ce Jel de i'ntrebdri?tc etc'
"i
,,Citirea"
'ii ar ltutea sug-era: ,,?o! "", nu' ;tiam
si citesc? Va trebui oare siL inudl'
"u "u*
metocle noi? Ce poate sd spund aici ;i ntl sc
afld in capitolul despre citire?( etc'
3.18 Aqada r titturite vor fi o surs6 rodnicd de intrt'^
Lrari intreb,ri care ili dau o idee asupt'a
-
scoputui. Ar trebui sd fii in stare de a ltrrt
pru.ti" orice titlu qi sd scofi.din el cel pufin
5 intreUare, chiar dacd ar fi numai ,,Ce iLr-'
seamnA asta?"
Ar trebui sd-!i vind in gind intrebdri atunc'i
cind te uili la primut at'ineat ;i la ultimul ali-
neat. ca si la oiicare recapi'tulare' De eremplu:
,,U"a. sint faptele care sd sprijine aceste afir'-
malii? Pot oaie sd md ingel in privinta I ceel
ce credeam cd Etiu despre aceastd problema?
Am mai intilnit cumva aceqti termeni tehnici?'(
etc.
Eqti oare (ca cititor) singura sursi de intrebdril
Nu. (Aga cum ar trebui sa-!i aminteqti din
rdsfoirea titlutui urmdtorl)
Intreb5rile altor Persoane
3.19 Uneori profesorut ili poate sugel'a intrebf,ri pe
car"e sd-tre ai in vedeie Ia citirea un'ui anumit'
,^u pot pune intrelrdri (ori si
""pit"f. "slegii
72
o gy Qn't'Qt{( ar Ttut <t t r'
NBeA t'omentarii care se pot ugor formula in chip
pr^ogr.araat?^ Cc
.r,"' do observafii) clespre capitolele la care intim-
lln{rseri dificultA}i.
' Se poate totugi ca cea mai folositoare sursd
r erterloari de intrebdri sd fie insdgi cartea. De-
,' ;roll autarul, va pune trei sau patru intrebdri
, 1n trrt'eputul unui capitol Ei rdspunsurile lor
fiA-tt fi devenit evidente pind in momentul cind
ul aluns la sfirsit.
Uneclri autorii ili dau o lista cu intrebAri la
gtlrt,ttttl unui capitoi. intrucit intrebdrile sint in
fcnbrat mai folositoare dacd se pun atunci cind
lneeqi sd <'iteqti, va trebui:
SA iei cunoqtinld de aceste intrebdri de la sfir-
qltul <'apitolului incd din timpul . - pre-,
ilminare a capitolului qi apoi s:i 1e examinezi
,. tlln nou clupd ce l-ai terminat de .
:i rfis/r.ririi citit
Din plcate, prea de multe ori studen{ii 4u lin
ilerma de intrebdrile autorului Ei astfel omit
i.t,' un gh,id fo,arte util de lnv,Atare.
i:rr
i,, I
Irfirettdri in inudfd'minttrl program.at. inir-o car-
: i.i.',
rli,, r te programata (ca aceasta), intrebarile joaca un
i.4 tol esenfial in desfdgurarea argumentdrii 9i din
rnodul cum sint redactate, pofi sd invefi multe
de$pre cum si citegti.
$;.
Autorul unei programari pune intrebdri de
multe feluri (directe, cu rdspunsuri ,1a alegere,
oU oompletdri), dar scopul sdu este mereu ace-
lagl: sir-ti atragd atentia asupra celui mai im-
po-rtant punct pe care fi-l infSligeazd Ei sd te
fac,fl srl-i dai rdspunsul.
73
 $i r-spunsul- pe care il dai 1a intrebare te,,ajutir I' ATedaf, unul dintre cele mai importante morrve
ggFO tg determina sa faei o rdsfoire prealabitd
SA ,
ti r
l i[tp faptut cd ifisdoferd ocazia de a depilta citeva
inue[i (ori sd inJelegi). [: lntrebAt'i care constituie scopul citirii. La
I lneeput pofi gdsi cd e greu sd formulezi intre-
3.21 Pr.ogramarea constituie o oale rapidd gi efica,,'
l b6ll, lnsd cu timpul o vei faae in motl auto-
de invatare Ei, treptat, apare din ce in c;e mai
,rffillt, Duri citeEti interogativ, intrebdrile vor
VCnl de la sine. Dupd ce ai fdcut rdstoirea qi
mult material in forma aceasta. Existd prbgra-
mdri in multe discipline scolare (mai dles ta i ,, al lnceput sd formulezi intrebdri, eqti gata acum
: matematicS, gtiinte gi gramatica englezd) Ei din ;,r, Pntru a trece la a treia faza a metodei RICAR
ce in ce mai multe la nivel de facultate..
" llonume.
r: rl a*.r*^ t^--r.-],-:
.textului.
*nur=:r
Programdrile insd pot sa te invete cev.i care $;,
este aproape mai valoros decit continutul pro- W
ii
eltlrea
priu-zis la care. se referS. Adici e1e pot sd-ti s.
formeze deprinderea de a citi interogatiu... K
[$
Chirco
intr-un sens, ar trebui sd ,,programeiitt in t
gind tot ce citegti. Sd-ti pui mereu inttebdri: ff Dcri citirea cste a treia fazd pentru studierea
,,Care este cea mai principald idee din acest Fr. Uhei <'tirfi, nrr (aga cum se pare cd gindesc unii
capitol? Din acest paragraf? Din acest alineat?( [1 rtudenfi) prima Ei singura fazd.
lntrebdri de felul ,,Cum? Cind? Cine? Unde?
,qi (mai ales) Ei Ei?(( ar trebui sd-ti lipseascA $' lnsdpece fel de citire se cere? Desigur nu ca
rareori din minte atunci cind citeEti. $i pe ma-
ii,'l Aceea care o folosesc cei mai mulfi oameni
surd ce se rdspunde la o intrebare ar,trebui il, pentru citirea romaneior de aventuri, cdutind
sd se ridice alta. fl' ,,aA-gi ia gindul de la altele". Scopul tdu este
:' txaet invers: lncerci sa-\i concentrezi mintea,
i,,, cU Intreaga ei capacitate critica.
In mod normal, rdspunsurile Ia intreb;ri'se vor
ivi din text, pe mdsuri ce citegti mai departe. ii,, De fapt, aga cum tocmai'am decis, trebuie sd
Ce ai putea sI faci dac6- la o intrebare irnpor- 1,, , ctteqti lnmocl actiu, cdutind rd.spunsurile. Amin-
tantd nu se da rdspunsul in textul ce urrireazd? ; tcqte-fi;
i,, 'l0ltltorul. r:u o . la care sd se r-ispundd
Ei bine, dacd ar fi o i,ntrebare importaritd, oi
putea li inclinat sd ,ti-o insemni'gi sd cau[i r..s- ri,i 'ffte un cititot' avincl un scop.
prunsul in altd. parte: la un proJesor, un..poleg,
i.ntr-o altd carte etc. d
id.
lnlrebare
Bi'r
[t
74 75

Cauti ideea principal6
3.2-l Aga cum am menlionat mai inainte, poutc t';r
i intrebarea cea mai semnificativd pe care po(i
sd ti-o pui este ,,Care este ideea principtttd'/"
Idei principale se pot gdsi la orice nivel irl
carfii. Cartea in intregime va avea poate o sin
gurd idee principald, foarte generald. Idccir
principald a fiecdrui capitol va fi ceva nriri
pufin generalS. Fiecare paragraf dintr-un capi*
to1 va avea o idee principald mai specifici, iar'
ideea principald a fiecdrui aiineat esLe (:c,r
mai specificd dintre toate. fie ili revine sar'-
cina sd depistezi ideea principala la liecare tt,i-
uel. Sd facem o incercare:
in continuare se afld patru idei principale ditr
cartea pe care o citeqti acum:
3. ,,O metodd de invdlare eficace este meto(lir
RICAR(.
b. ,,Scopul important aI citirii ar trebui sd I'i,'
depistarea ideilor principale.('
c. ,,Faza citirii in metoda RICAR trebuie sd fit-'
activd Ei orientati de scop(.
cl. ,,Cei mai mutli studenli ar obfine avantir.it'
folosind tehnici de studiu eficace."
Care dintre aceste idei principale aparfine:
1. Cdrtii in intregime?
2. Acestui capitol al carlii?
3. Acestui paragraf (intitulat ,,citire")?
4. Alineatului precedent (incepind cu ,,AEir(()'/
Scrie-,ti rdspunsurile, apoi treci la chenarul ll.2l-r.
t.d 2.a 3.c 4.b
/rl
{
,Plenul ctu,torului. Daca cite,gti o carte in moct
Pt{tler rlr trebui sd poli clepista ierarhia ideilor
el,, celled planul autorului. in acest plan, ideea
'Ft'lnelp$lri a cdrfii (nivelul 1) se subdiuide in
ll1el multe idei principale mai precise, fiecare
t,onrtltuind tema unui capitol (nivelul 2); fiecare
ldae principalS a capitolului se ramific5 dind
lclel prin<ripale pentru fiecar-e dintre paragrafele
lul (nlvelut l)) qi fiecare idee a paragrafului fur-
, nkeazrl idei principale Ei mai precise, cite una
Pentru fieeare alineat (nivelul 4).
Dlaglama aceasta ar putea ilustra ierarhia
i,, ldctlor (fiecare cerc fiind o idee principali) pen-
ilr' tru o trat'te micd sau o broqurd. in faza rdsf oirii,
r Brobubil ci vei fi sesizat ideile principale de la
l nlvelurile . . qi . ., poate chiar qi de la
. nlvelul . .; in faza citire a metodei RICAR
!' vcl fi preocupat in primul rincl cu ideile prin-
elpale de la nivelul .
12 ;3 .t
tl
 P.t :, . r

: (i" faza citire a metodei RICAR vei avett tte- ii,,.Hfctanlrt clec'it inainte. Subliniazi ideea princi-
voie sd giseqti ideea principali din fiecale oli- " airta tlln fiet'are alineat Ei orice amdnunte im-'
neat.) (lnsi bineinleles, numai dac: iti apar-
r Fui'f untu.
ilhe lnltea.)
Doi NU
3.26 Nu cauta s;r iei notife in faza citirii. Asta poaLt' l\itttlttt', ctuPd ce ai facut ' . (P1.) Preli-
si te distragi gi si te faca sI pierzi timp. Dtr nrlnare rii fi-ai Pus . . (pI.), ,ai .

asemenea, te indcamnd sd foloseEti cuvir-rtelc te*tul tle doud ori qi ai notat ideile .

autorului, in loc de cele proprii 9i aceasta nu-fi ,ttt,rtm eqiti gata s[ ataci faza rr patra a metodei
este de nici r..tn folos pentru intelegere Ei in- RIClAll inc:erc:incl sd-!i . cele cre ai
vatare. lnv&ltt[,
Nz sublinia nici cu'n'inte, nici fraze -- nu lit ry_":
: prima citire. DeEi aceasta ar pute_a sa-{i clea int-
' - presia cd eqti activ, destul de multe ori vei gasi, rdr,l'trlrilc tntreltdrile citit principale
reflectind, cd ai subliniat greqit. (lttlltttnlsl,i
Deci, la prima citire ar trebui s5 cauli
. . (p1.), insd ar trebui si nu i, Aduccre qminte
(pl )

i= Altlritrtea cle a studia un text estenu se termini

ideile principde stLbliniezi noti'!e i,o i,itir.a chiat' daca materialul perfect de
, i,itrr, I)e exemplu, sd presupunem crd nu ai in-
Reciteqte I iimpinut nici o dificultate ca si in'{el'egi ideiie
pe t'ttt'e le-ai citit in acest program'
3.27 Unii studen{i g6sesc ca este util ca la aceirslli 1,,,,
fazi a metodei RICAR sd citeascd textul tll 1
doud ori. Iata ce sfaturi dau ei: lnteunrnti oare aceasta ci vei putea sd-fi aduci
1. Citegte fdrd intrerupere intregul matel'iirl, ', unrlnte totul, sd zicem, peste o sdptdmind?
concentrinclu-te asupra ideilor principale. Nu tr' @..'..F

opri si subliniezi ori sd iei notite. Bifeazd doirr'

cu creionul, pe margine, ori de cite ori vezi o
idee importantd. (Ori, dacd nu-ti apartine <'itt'
tea, pune fiEii de hirtie acolo.)
2. Citegte-o toatd a doua oard, ca sd verifi<'i t'rr
intr-adevSr ai depistat ideile principale, insii tlt'
data aceastzr dind rnai multd atentie cletcrliilttr
7B
Aproape sigur c(r nu, afard, doar dacd.e$ti in-
*ti,rlrrrl, cu o memorie excep{ionald' Cei mai'
firul|i oumc'ni uitd. 5901, di,n cele ce au c-itit dupd'
ritetro secuncle di,n momentul cind au Ldsat car-
lclel ditt' ml'nd, cu excep{'io' cazul'ui cind tac un
afrrrl speciol ca sd-;i aminteascd'
79
 Importan{a aducerii aminte A
fraao?
3.29 lncearci mereu sd-!i aduci aminte
vei irrr
" clltrett'/ B
bundtafi invd{ar"ea in trei mocluri: Ei_!i pat'ngruf ? C
l. Te vei concentra mai bine pentru ca vei **.k.
ce szrrcina te agteaptd 1li
2. Vei avca ocazia sd corectezj,orice defir,ietr[r, ,.*lr lrl at'ard" de cazlll cd ai citi fraze ertraordinq,r
..iBp ltrngi, n.u, ar fi recomandabil sd incerci a-[i
ale memoriei, sau neinlele.geri. ir' efrlntl lu, sJ'trSitul fiecdrei fraze pe care o cite;ti.
3. Te vei menfine actiu deoarece trebuie sir lr, i Fftretor/fncl tn. J'etu.t acesla, i,nudlarea se fciri.mi-
infrunfi cu cele ce ai citit qi si le recapit.rr j, }ga*n ;i probabi| ai piercle din uedere sau
Iezi cu propliile tale cuvinte. i,rf,odtrr' il,tl cti obser
- Vei
ideile principale.
i EUao nel)oie sd aptLci fragmente mai mari din
Ai putea oare si beneficiezi de toate ar,eslo trlfiltriul t.lcrcd urei sd ti-L organizezi i,n minte.
avantaje numai prin citirea tertului in.cti t) ffe m;1 sti rcuii lq chenarul 3.30 pi sd-{i modiJici
datd? ,, :Ff,,lPtt, tl,strl .

....--'....---.'.-'-.-----'..--'-.'...-'.-
---. --- ,"i;
Nu, o recitire nu irulocu.ie;te ad.ucereL. amirilr, l, In, cuztLl uttui alineat deosebit de lung ;i i,n-
poate Ccit UneOrL
dlelt, pOQLe,
tl GItGl.r, meritd sq
uneori nterlaa, la;i qeopar[e
sd LqSZ deoparte
(A;a czLm desigur stii, fapiul cd poli recunotrrytr, pentru, o clipd ca sd uezi daci po{i reca-
iit
'. Arteo
ideile de indatd. ce le riuezi nu este o clrn:rultr Pll,ufu tn. minte acel alineat. Dar nlt ar fi"i.nte-
c^d pofi sd li le aminteEti
fdrd sd ci cartea i,rr ' lapt sd cape{i deprinderea de a te opri dupd jie-
Ja{d, necurn sd le mai'Joimulezi ctt propriilt, , 1111711 ali,neat (sau dttpd citeua al,ineate), citci
tal e curinte .) 'l ltfgo,\'r(I ur putea sd te impiedice de a urmd.ri,
Etlptut(rcu argurnenlelor autorultti. Te rog sd
Cit de des s5-{i arninteqti? rllertli trlirueatul care urmeozd.
3.30 De indati ce ai inceput sd citegti ar tr.ebui:irr
te opre;ti deseori gi sa_{i spui singur pttttc.lcl.,, . f', l)ttrri, ui u.ytcpta pind la sfi.r;it;Ll unui capitol
principale pe care le_ai citit. Uneori va llt,ry1, <ri prLtea sd. $i fi uitqt atit'cle multe, incit
fi rll f,. ('trgu t:t: li-tti aminti ar Ji mult prea confuz. Insi
ajuns sd te opre"Sti la sfirgitul fiecarui cerpitol :t tt etdttcttte arninte la stirs.itul fiecdrei traze ori
qi sd-{i aduci aminte. : t,lhr,t'ttt fi-ur sldbi ;i imprd;lia studierea. Deci
Tnsd, cle obicei, clacd acel capitol este
,': 6,4f truti ltttrt, p:Lun. este de a alege pe rind cite
fonr.lc
qgurt, ar fi intelept sa_{i aminteqti gi,la sfir.;ilrrl
, l{n, purugraf. Ori de cite ori intilne;ti un no1t.
fiecdrei. . ' tltlu principal, opre;te-te 9i aminte;te-{i capi-
.
lol,ul ptnd acolo.
80
sum rd Inveii 81
 Apoi, cind ai aj_uns la sfirgitul . ., r.(,;r ! tiilu geografie; pentru aceasta ar trebui
minteEte-ti cle data aceasta toate par.agrlati.l,, cn l-r0ti7o din timput de invdtare si-l pe-
Treci la chenarul 3.32. ;iilfuet pentru a-!i aminti ceea ce ai citit'

IrUlntl ilceasta drept -maicriterir-r, te-ai aEtepta

sA
capitolului
,jii-nevuit a foiosi mult sau mai pufin de
,$llo/6 elin tirnp amintindu-li:
,1, M"teriolul de inv--{at pe dinafara, de exem-
3.32 Nu te mu1lumi sa-fi amintesti in gittcl . t\,, l'-' pi; i'egu1i, simboluri,-nume' legi, formule?
leazd pe hirffe punr.tele cheie pe (.arc, I ' 'de5oo/o
li t,,
amintegti. Ia scurte noti{e despre ideile .pr.irr ,1,i, 8. Istorie, filozofie, literatuld, biografie 9i orice
c1ry19 qi orice amdnunte pe le gdseqti ,.rr fi:'=' inlteriill cu un conlinut de tip narati'n'?
sint importante. Chiar qi cele"aie
mai r.ujimenlirr. ;'i, . de 5004
notife sint cu mult mai valoroase decit sti irr ',rt'65*,.-:=*
gddui ca aduoeri aminte neinchegate sd_|i r.;i :,,
ticeascd prin minte. Este uqor si f\i cu totrrl 1, pr,rtrnti,L mai mul.t cle 511010 (poate oiungind
increzdtor in privinla volumului de aducct,i ,' , cltiu,r lu g}o/il.
aminte, p-ind cincl incerci sa le formulezi rr '.!, pr6{rcr{ril mai putin de 500/0 (euentual doar
cuvinte. (in plus, ai nevoie d.e o irtregistt.u.r.t,I
: ; l10o/s).
celor ce ai citit. Despre aceasta se va mai.ror.lri
in capitolul 6.) Dect pregAtit sd petreci iumdtate din timpul
{ii
ie*tu iirvagare amintindu-Ii qete ce ai citit (Ei
Deci ar. tretrui sd incepi prin a lua noti[el rrr ,l, Ftrtnl mai mult daca materialul estecdgreu de
cadrul fazei de . din metocla Rff:zf H fflo111ol'itt). Experienlele au, dovedit acesta
' rru este un timp irosit. De iapt, cronofagii sint
aducere aminte Gii ur citrol ic'op este doar ceea ,,sd mai scape de
ii i'i.,r'te". Chiarl claca inleleg ce citesc, ei
, vttr uitl totui in curind.
Cit timp acorzi aducerii aminte?
3.33 O par,te foarte apreciabila clin timpui acor.rlrr( ,l Duprl t'e iti stros notife despre ce iti aminte$ti'
metodei RICAR ar trebui sd fie destinatir l.rrzli euti pregdtit ar:um pentru a cincea 9i ultima
'rt metoclei RICAR; s'r tot ce
de aducere aminte. Ca exemplu, gincle$te_1,r. l;r frizrl
materialul semnificativ gi bine organizat in rrrorl trl fAt:ut Pini acum.
logic pe care este probabil sd_I intilneryti l;r
cuJ'surile de pedagogie, psihologie, gtiinfd r.,.,, ra$apitu|ezi

B2 B3
 -i"35 Aici ai clrept scop sa verifici exactitatea.,a
ce ifi aminte,gti. Sd nu incerci niciorlatd. s{
4i
convingi singur cd ili amintegti totut ,c,or.dtll
intotdeauna .sd te mai uili o' clatd, ca si[- tO
asiguri.
Cum sI recapitulezi
Cea mai buna linie cle conduiti esle sa faci o
repetare rapidd a celor patru faze precer.lentel
7. Rd.sfoie;te. structura glnerald u purugru,tuiui
sgu a capitolului. (privegte din nou littur.ite
gi orice recapitular.e.)
2. Amintegte-\i intrebdrite pe care le-ai formu- .,
lat. Pofi sd raspunzi ta tbate? Nu au upar:ut-
oare intrebdri noi?
3. ReciteEte textul ca sd vezi daca
!i_ai amiutlt
tot ce este important.
4. Desdvirgegte-fi recapitularea prin completu_
rea oricdror. lipsuri Ei corectarea or.ic roi gr.e-
Eeli din notileie pe care le-ai luat.
f,ncearcd. sd. Ttroceclezi a;a cleocamd.cttd.
tolu| acesta:
Mai intii reaminte;te-.ti titlurite punr:tele ,
principale, fdcind citeva insemnd.ri Si
scurte din '
memorie.
Apoi aplicd cele palr.u faze din .recapitularc,
s5 verifici cit de bine !i-ai adus aminte.
.
%_
_a:=:r.;#
Cit de bine ai reu;it? Sper cd mai bine decit. te
aEteptai in mod normal. (Dar nu tot a$a de bine
ca si cum ai fi ineercat sd-fi aduci amlnte cltrprl
tiecare din cele patru paragrafe.)
84
g,illl ( 'olo cinci faze ale metodei RICAR au fost ex-
ullitrtentate de mii de studenti' care s-au Pro-
i ,,,'r,,ii i"urte favorabil ln privinla eficacitdtii
pe care au dobindit-o in invatare' Este
:
'r'r'si'trte sigur ce gi tu ai pJtea beneficia de
,rl)r'oape
,rr,r'litgi procecleu. S-ar putei sd ai nevoie sd-l
rrr,,rliiici Ei sa-1 aclapteii, ori sd schimbi core-
l;rfiir ;i clurata iazelor, pentru ca sA corespunq?
lorirrlelor proprii' insd- strategia fundamentalSin
,,';tr, ilestuf de flexibiid ca sa o poti folosi
,, rlil'trite moduri Ei totuqi sd obtii rezultate bune'
-
,
liir plesupunem cd trei studenti oarecare aI'ur-
'.
,,r,r's:i prlzinte cele trei puncte de vedere dife-
lilr-' pe care le clescriu in continuare, privind
,,,,iudu RICAR' Care dintre ele ai crede cd este
, , t'l rmai Practic?
,,Nu are importanJa in ce ordine
aplici
fazele atita timp cit nu omiti nici una
,
;i nu incerci se foloseqti doud faze in
trelaEi timP.( A
,
I
,,Fazele se vor suprapune in
oarecare
cu copi- misurd si o faza atnerioard pcate fi nece-
sar sd fie chiar lepetata mai tirziu pe
Parcurs.(( B
,,Fiecare faza trebuie sd fie
terminati
<,n comptret inainte de a se putea incepe ur-
mdtoare'a.(( C
:1.;17
""" A.
',;;' Ntt sirtt sigur cit de practic (sau chiar posibil)
ii"ti-1i aininte1ti i,iainte cle a li c'itit'..ori sd'
ofi=
,,'t:'izuie ;ti inainti c)e a Ii rdsf-oit, astf el .ca
,,,',t. fazeior d'in metodatRlCAR-este cu siguran[a.
t,,,,1iii. Desigir cd at ti nechibzuit sd' se omitd
B5
 ,
oricare dintre, faze, htsd in ceea ce pri.tesl<, ll cu a rnea: -
losirea simultand. a doud faze... Ti rogt'tiltjsr ,, QumPurd-PL Pdrerea
'iifi-toirr.'Este
i, greu de.folosit i.-
alineatul B urmdtor. ",!t:l,:qi:;
pregdtit
[.i ;ist;;il;";;r;i cin? insuqi l:ctorul este pot face
[.. FA]ti'-puna-;; urmdreqtij lo]u1i ;11ii
B. Cu toute cd fazcle metodei RICAR
jate in ordineo naturald,logicd si clecisitt.l, rrr.tttt ., oitii si^intotcleauna meritd si intrebi'
ar l,t.r,lttu
sd fie urmtte in acest Jel,irebuie sit nct rtst r,1t i' 'J,'iil;i;;;;:; i"deba anticipat poate tt g:{:11
i""io'ului; inis {iar qi atunci
td.m la unele .*uprapui"ii gi repetdri ' fAtd'i;nJ;.."1 ;i" gindeqti la Cu
intrebiri s.*,"ulut^u:
De er-emplu, chiar iru timpii ctid se ult, l,,t
I;nLn(, ,\.
centul pe rdstoire sau citiie, putem totu,si
i ;t'i,';li;i
;i; i;r;i';: ce afli"subiectul' si'guranti ca.ar
pulxern intrebd.ri; ori putem dori su rr,, , , i'r*flui"ta iii it stare de a ascrtlta interaga'tirt
sd intientltltrt : iitirJi"t i:e,* incep.ut sd vorbe-a1!d^ ,^- o^ -arrio
J'aza ci_tirii pentru a ie ctcluci o*intu sa.u u t.t, ;{,
i:ti' Imposibild daci nu ti-a dat copre
C'tt,n.e.
capitula,_ori pentru a repeta rdsfoirea te.ttrrltri
Metoda RICAR-ili oJerd un pioced.eu 1 '' -*narlilf. lui, insd desigurrol'
cd ascultal"ea
flt,.rit,tl lnrleolineste exact acelaEi
care poate Ji modificat corespinzdtor sc,rpntti,i ';,'iTi;;;;i- aminte' Tot'al aplicabild,.;i chiar
si naturii materialului,pe caie tt tnueyi. ,i,,.,,,,..,', carti'
te rog,la chenarul J.Jg.: ;ui ;;; ortantd decit esteinpentru '
i".,:*i: !",1]
i',"itiiieti"li". Posibild inmdsula eu cele
C,. ta aplicarea in practic.t a rnttrr
ri velifici ce iti aminteEti, comparatie
dei.C:ry{ljungi.
RICAI| uei co^nitat-a cd e gieu sA, lc int1tti,,
dici de..a-.[.i p_une tntrebdri deiniata ce bil;,i; despre care nu eqti sigur' poli si-1 in-
ui, otitt,s tlcl:i Pe lector.
Ja.za_ctttru, cle a euito sd citegti cind
loci t.,,, .,
ltitularea etc. Te rog sd cite;ti al-ineatut I) 1tt.,,
Det'i, lntr-o mare masurS, metoda RICAR Ori-
este
cedent inainte d.e a-merge mat iiparte. E prelegeriloi, cit 9i carlilor"
nollcabild atit ^L"tu "un
;:ffi:-i;;;";"i, proced:" Siii 9,:" l=:-
3.38 Existd o ultimd intrebare pe care ca sd ofere LL{r osre-
o ludm in consideralie inainte S_ar cuverri r,r
de a int,lrr.i;r
iin{'i""it se poate adapta a oricdrei acti-
acest capitol: ii", t*iii" in favoarei aproape
activitf,li
i,iiiti''iJ^r""ifare (chiat pent'u etc'J' de
Pind acum am vorbit despre metoda lil(,2\ll l.et'en, cle laborator, de indrumale
numai in legdturd cu texte: eirfi, comurrir.iilr,
articole etc. Irr r,rrpitolul urmdtor vei avea ocazia si aplici
Crezi ca vreuna ori toate cele cinci fazc text real' Dar. mai lntii
lr
putel.fi aplicate la felul ae in"a1a[ pe (,;u.r. ilti;il""Iiiaan cu ""ui
' ii-ii tltiricare -ar urmitoarele..intrebdri,T:i;
f8 o vertrtcare
trebui sd-!i reaminteasca
o realizezi in timpul unei preleger.ii r, tiuf"ti"" care din acest carpitol'
:n acest caz: care faze? Cum le_ai folosi? ; ffid;i"t*'ia"l" principale

B6 87
 intrebdri recopitutotive Itt1tt,, irfirebd,ri ar treittti sd se ridi'ce in toate
Itt. r'le.
(Dacd vreuna din intrebdri prezintA difir:ultrifl.
inapoiazd-telachenaretererpe"ii;;l srvr{rri
!1, I | ,\lrorclincl o lucrai'e (r-ln manual) trebuie din ,sir
irlt',.{i Lrleile principale la toate nivelurile
3.-10 Enumerd in ordinc cele cinci faze aie metoclel ,i.,,1i.,' capitoi, pariglaf, alinea.t' in faza citire
ll r,ei o"rpu'mai aie. cte ideile principale 1a
rtrrt nittel,? (Chenarele 25' 26)
.::#
R:|,sJ'oire In,trebare. Citire.
Aducere unlinte Recapitulare rtl i tt.t:ttt

3.41 Ce operalii s-ar cuveni sd faci la ll, lir l,)xistti rlozd luct'uri pe care ar trebui sa le
rdsfoirea lrr r'r'ili la prima citire a unui text' Cnre sint aces-
:Iyin:"
Sd cite;ti
cdrJi? (Chenaretre b_11)

f,
"nei
'''"''!-:ialau'@(ln
,\rt tt,tr iei 'noti{e ori, sd subtiniezi' timp ce
(euentual ;i ind,erul); sd -parcurgi rapii
paginile cdr.tii. toula t'ilcsti ai fi prea tentat sd f ol'ose;ti cuuintele au-
IrtrrilrLi in l,ocul celor proprii ;i la prima citire
3.42 Inainte x ttr ptftea loarte .bine sd taci sublinieri gre;ite')
de a citi un articol sau un anumit
capitol dintr_o lucrare este necesar sd_l
foiegii intr-un mod mai amdnunfit. Cat.e rlis- :1. lli ln t'e locuri ar trebui sa procedezi la(manual)?
aducere

cele patru texte la cSre

sint rrrttitrte ln timpul stuclierii unei cirti
te uili cind rasfoiegti
1d (('he r-rarele 30, 31)
12_14)
fj"-S"henarele ..-.

Primul orrruo
(','1, pttLit't la s|ir;itul |iecdrui capitol ;i..de .ase-
t itlurile.
,,t,('n(.(t cel mai probabit ta s'Jir;itul tiecdrui pa-
rtu1ru.l din. caPitol.
3.{3 In car.e fazJ a metoclei RICAR ar
intrebdri? (chenarele 16_22).
trebui sa pui il, l7 ('t' irr trebui sd faci in faza aducerii aminte?

Cu precddere i,n {aza intrebdri (care

,.',,"".1,="t
tl=-_
tinde sd .ye.
combine cu taz_ele rdsfoire gi citire), Srr ici rttttile despre ideile principale pe care
d.ar ;i ii ti lr trmirttesli.
timptil aducerii aminte pZ ol recapituldrii. Dc
B9
B8
3.48 De ce este necesar sa recapitulezi?
sa
C)e al. tr.r.lrrrr
faci in faza cle recapitulareZ (Cfrenarrl
i-.
,,,,t 4 Cum se tntocmesti o lv

S.i ueriJici eractitatea a ceee ce

li_ai amitttrt
lucrare Personala
Amin_teste-ti de r.dsfoir"
;i- .'a"- i.ntrebdt,ik, 1t,,
care le-ai ptLs, recite;te tertul
ceee ce i{i aminte;ti prin ;i
completeo;tr tt
linisarea'",,iii,t,, (Duroto de invdlore: circo 25 min )
3.49 Iatd ca urmdtor.ul. capitol nu
este progr.irru;rt,
ca sd-[i ofere ocazia dL a aplica metoda
in cazul unui text norrnal. Rl(,.\Ii
G i"g"., sa l.e.rrr.,,r
ra aducere aminte de a--d d.i i:i';;;;i'i,,',;:' ",
curgerii lui.) , lmpo*onlo lucrdrii Personole
,,1 pcntru
'rurvr oluul"lil^
ryGnLt u mulli -"i"tii 1or'"?:t
studenli, elabo{3t:1-
Ei ::"j'i]
pun la
Te rog sa treci mai departe ca s_i fac,i pBrsonale este Pa<
preliminar.d a capitolului 4. riis./ol,r,,r
utilitatea lucrdrilor p:"o"ul:: :. -:l::
' lntioiria
;l;';;;;t"""tl sd Ie scrie 'ei' in general'
.
cauta
il' i;;;;;pu'1u u""tstd sarcind' lungind-o cit
t" mai mult.
Eot
foarte nechibzuiti'
. n,""ti, atitudine estepersonale poate ajuta
i', ,,a,lr",,ii.;-;;;;i i;crjri
, Po
moduri:
*tua"nt in trei - qi
^: sa-;i
^x -;
ginclirea
,l,l I." ii";tl.Ete sd-qi organize'zevede'e un
ilt".ir.jze punctul iau de
J, despre
[.liec:t.
i 'a, s tt

-' ii o*rmite lui (qi profesoruiui sdu)-sis'ed"^1T-

spn-
;;t; p[rti tari'pe "at" trebuie.se
trebui: t::
ffi Ei Pa*ti slabe Pe care :i ]:
i".' i"",f iar.i daca urmeazd si reuqeascl. ln
t, r.i,,t sdu cle specializale'
,, 11, ""i"i o practicl ce va.fi f?l:-i9::"^.1:
"' It proeurd(pentru cd cele mai multe examene
o*i*"ne
ionnle).
i)1
 . Dintr.e aceste trei avantaje poate <,ir r.r,l
mai important este primul. Dupa ce anr t.ilrl,
am auzit Ei am vorbit despre un subiect, ntirrlr,,i
noastrd este invada-td de ginduri gi impr.t,:,ir
insd niciodatd nu infruntarf eleciiv'acea.ri,,n
p_erienld dacd nu incercdm sd o punem ir-r s<,r.i,,
Numai atunci cind ajunge- .e agternern r,rr
vintele pe hirtie sintem sitili sa precizdm ru,(,rlr.
idei,^sa le cintarim, sd respingeri pe,cet"a (.iu.r,
nu srnt relevante qi sd organizdm restul inlr. o
schemd losiga pe care o putem numi cir orlr,
a noastrS. Scrierea este pasul esentiel fdr.a rlr,
care proeesul invdtdrii este incomplet. (Si cleorr
reoe, in mod practic, orice activitate ai putt,,r
avea va cere aceeagi capacitate de a te ox
in sgris_,..1ceasta est-e in mod ctar o ,,<,rrti
Bir--i pe
Ilcare viatS(.)
Precizoreo temei
- Multeoersonale
lucrdri
dificultS{i cu privire la elaborarer un(.i
provin din faptul cd str-rclt.rr
tul nu Ei-a planificat-o cu destrild griia, oli rrrr
s-a gindit intr-adevar la ceea ee li.ciarea r.t,,,
oectivd cere de la el. pe el il preocupd sd sr.irpr,
de ea cit mai curind posibil.
Cind profesoruf iti dd titlul sau tema trrrt,i
lucrdri personale, noteazd-l exact Ei cercetetrz;r
redactarea precisd: cq ti se cere? intrebar.eer sirrr
titlul implicd oare o TiE@i6ald
ori cazrrr.i
specifice, o conturare largd ori o dare de searrrr;r
amanuntitS? Se
experienfa personaii
tora? fi se-ceie sd te referi la vreo sursti anrr
miti-*e informafii, sau la date experimentirlt,'i
92
LTrebuie doar sd .dgscrii .lucrurile a;a cum sint
-(iau ('um erau),Etrebuie s-a Je--enltlzezi^;i
lli;.pti;i ""*'a" au ajuns sd fifTITIbl?
sd
Este
aic*sri, sd disculi implicafiile 9i sugerezi
epllt'n!iite?
irl
', Strlngereo moteriolului
t,, De lrrctatil ce te-ai hotdrit in privinla naturii 9i
r{' it clomeniului lucrdrii personale pe care trebuie
i rlo scrii, a sosit momentul sd faci unele in-
visiigatii referitoare la tema principald' -i* T,od
norm'al vei avea nevoie sd te adresezi diferite-
1 ibrl sut." de material din care ili vei injgheba
lucrarea.
IntrebSrl
Indiferent ce faci, nu inqfica o grdmadd de
'iviincepind
eArti si citeEti cu slaba nddejde cA se
vB eela foiositor. O asemenea rdsfoire ili
va irosi timpul care iti este pretios' Ca sd oblii
rizultate bune trebuie sd citeEti irrten[ionat s;
nea mai bund cale ca si realizezi aEa ceva (dupa
eum am mai spus) este de a avea o listd cu
lntrebdri precise, la care doreqti sd obtii rds-
. DUnSurr.
Desigur cd vei avea un subiect (sau titlu) al
lucrdrii"pgrsonale, dar acesta este prea general
gl necesitS a fi descomp-us inainte" de a putea
I',, iA lncepi o cercetare utild. Cel mai bun mijloc
:. ae a-l descompune este sd-ti pui intrebdri refe-
i' rlt<lare la eI. Aceste intrebdri vor putea atunci
ri te indrumeze ce si citeEti.
De exemplu, sd presupunem cd ai avea de
tcd$ despre-,,Aplicarea instruirii programate in
93
 invdtdmintul industrial qi in qcoald... Ar fi ca;j
f.rl,:e incepi prin analizarea tiflului qi si *i,,irj.',
'-"'-', '',i
leEti o serie de intrebdri de felul ."d-t"l
1. Ce- este instruirea programata? De cinrl se,,l
- t,l prr[irr un inceput imediat:
aplic6?
2. Cine. o_ folosqts cel mai mult: inva|irnir:l,ul
sau industria? De ce?
3. Il folosesc ei in mod aseman_itor sau difer:i t?
De ce?
4 9"T se-compard cu alte forme cle instruire?
ue IeI de rezultate-!-e? Ce ginclesc studerrfii
despre ea? Existd dificultdfl legate de utili-
zarea sa?
5. Se va folosi mai mult pe viitor, sau med
pulin? Se va aplica in alte mocluri? Va J'i
eventual inlocuit prin metode mai noi? etr,.
lneearcd intotdeauna sd te ginclegii (Ei sir-li
notezi) citeva intrebari de fe]ul aeesta inain_
te de a inc-epe cercetdrile pentru lucrarea
respectivd. In timp ce citegti vei gisi noi
intrebari, mai specifice qi poate cd unele
dintre aceiea de pe lista'inifialA vor. pdreo
mai pulin relevante; insd faptul de a avea,
chiar de la inceput, cel pulin citeva intre-
bdri la care sd rispunzi, bste un sprijin ne_
pretuit pentru cercetare. C_-u clt vei
$ti mai
precis r:e informalii cauli, cu atit vei citi mai
r-'u folos. Astfel ili vei crula o bLrna parte
rlin
timp.
Incepe din timp
lncepe cu aceastd refleclie preliminard
notarea intrebdrilor pentru oercetare cit;imai
r:rr
curind posibil dupi be ai aflat tiilul lr.rcrtir.ii
personale. Chiar dacii profesorul ili acord i o
lund sau mai mult, incepe sa te ginaeqti rle
lr4
l,r! n('tllr; nu aqtepta pind ln sdptamina dinain-
I r,rr llt'r,rditrii.
l,lxistir cloud motive foarte bune ca sd faci
il
l. l,;r <'ursuri sau in convorbiri ocazionale, dar
'
rrrrri lrlcs la lectura generald pentru invalale,
po[i rl;r cu totul intimplator peste idei care vor
lr ltlc'vante pentru lucrarea ta. Dacd nu ai qi
,lirl oirrecare atenlie subiectului lucrdrii perso-
rr;rlr', pofi sd pierzi multe dintre aceste idei qi
i;
qi
:,n rr.iungi a fi obligat si reciteqti textele numai
3 1r'rrtlu cd prima datd nu !i-ai dat seama de
itl rrrrllortanla 1or.
:1. $tim cu totii cit de des s-a intimplat sd ne
virrii o idee str5lucitd despre un subiect atunci
lirrrl nc gindim la altceva, cu totul diferit. Sub-
lorrltientul nostru pare cd a continuat sd fr.i-
rrrlrrl,c o problemd, cu toate ci ne-am indreptat
;rl.t,ntia spre alte probleme. AEadar, cu cit poli
l;rrir r.nai mult timp intre prima datii cind te-ai
liirr<lit la lucrare Ei ziua in care ai scris-o, cu
:rtil oferi subconqtientului mai multe ocazii cit
r;r tlea la iveald idei noi Ei sd descopere reia-
{,ii noi.
Folosegte un cornet de notife
l,l:rtc recomandabil sa ai un fe1 de carnet de
rrotile in caire sd rezervi cit,e o pagind dau mai
nirrltt' pentru fiecare lucrare personald sau pro-
iot't pe care iI ai in evidenla la un moment dat.
l'c urm;i, daca iti vine o idee, ori dai peste un
cil,at spre exemplificare, sau te gindeEti la o
rlirecfie de cercetare pe care se o urmezi mai
lirziu, poli sd o fixezi pe hirtie inainte de a se
6lcrge din memorie. lVlulti studenti (sau autori)
95
 care au reuqit pretind cd o r-nare parte tlitr :irtr
ces il datoresc deprinderii de a pttr"ttt p('lnrrt
nent un asemenea carnet de notite in lrttztttritl'
;i de a nu ldsa niciodatd sd Ie scape o irlr.rr
bund fdrd sd o uoteze.
Surse de informare
$i acum, de unde incepi sd cauti r-.sptttt:'rtttilc
la intrebarile de investigatie, rdspunsut'i littt'
te vor ajuta s5-ti conturezi lucrarea persottirlrl'/
Este probabil ca sursa principald de idei sir '.r'
afle in citire.
Poate cd profesorul, atunci cind sttr I i ''"; t'
I It
tema lucrdrii, ifi va da o listd cu periodi<'clc r,,l
cdrlile de bazd. $i cind incepi sd consul{i lcr
tele din aceastd bibliografie vei gdsi prolrrrlril
cd qi ele, Ia rindul lor, sugereazd alte trirr'[i 1i
articole care ar putea sd te ajutffiJl-olr[irrl
idei utile din manuale, biografii, recenzii ;i t'tr
ci clopedij, c-omu.fijllri, Rublic{ii Etiiryfifit'e, r l r' I
de sea[ra oficiale, alticole de ziar etc. Dtrr';r itt
timpini dificultd}Tcu depistarea referinlelot' I t'r'
buincioase, personalul bibliotecii facultdfii vrr l'l
bucuros sa te sfituiascd. (Roagd-i sa-ti explilrr
sistemul Ei resursele bibliotecii, acesttt l'iirrrl
unul dintre cele mai valoroase lucruri Po t'ttt'r'
ie poli invdla la facultate: cum sd foloseSti lll
mai bine o bibliotec5.)
Totuqi, sd nu neglijezi sursele de infot'trrirt'r'
mai pulin tipice. in timp ce planul lucrdrii 1rt'r'
sonale !i se frdmintd in minte ar trebui sii l'il
vigilent in privinta ideilor folositoare citl'(' r'ir
sar pe neagteptate la prelegeri, seminarii ;i ltt
crdri practice, din experien{a proprie Ei din <lirr
cutriile ocazionale cu colegii sau profesorii,
yrj
Noteaz[ sursele
Oricare ar fi sursa ideilor, noteazS-.fLde unde
le.ai tuat. Odatd cu notarea unei I&I*EEBBIe
careffiZi ci poate avea o iegdturd cu lucrarea
pe care o faci, inseamna-ti titlul$Leu[azuL c.;il-
ili sau aI artig,lului (9i cine-este editorul, cind
i publicat-o S unde), ori numele lectorului de
la-care ai auzit ideea. Trebuie sd le acorzi in-
credere acestor surse dacd le foloseEti in lucra-
rea ta. Faci o foarte. proastd impresie profeso-
rului tdu dacd, din neglijenld sau -uitare, , ii
prezinti mai tirziu idei ca Ei cum ar fi ale ta]Sr-
I inse pb cate-ElJillEEtriloa$1e-"8 aparfri alfor
autori (mai ales dacd qi el este unul dintre ei!)"
Planificarea lucririi Personale
il
Dupd cercetdrile intreprinse sl-SJe.,IgLezi
nlciodatd s-5 scrii prima frazd a lucr5rii. Prea
I multe lucrhf$E-rsonale o pornesc intr-un elan
de entuziasm care se stinge dupd citeva a1i-
f,Gate din cavza lipsei de direclie. GindeEte-fi
lEcragea in intregime, inainte de a scrie un sin-
EUr ctrvlnt. Adicd fd-ti un Plan.
i'rl, {15561c[ materialului
Ft'lma treaptd a planificdrii este sa cintireqti
k ;l a6.alegi 3a.!erialu] p"- "3T ];11 :1"_T,.I
ilmpul cercetdrii. Poate cd ai pagini cu notile.
Erlc dlntre ele sint relel'ante? Cautd s5 evili
de amator care incearcd ,,sd le bage
t0ate lntr-un oarecare fel(. Nu toate ideile
I fl deopotrivd de utile atunci cind apuci
h eontutlri lucrarea. Unele ,rot p$rea banale'
97
 AIteIe vor pdrea obscure. $i altele nu vor
suslinute de suficiente dovezi. Acestea trebultr'
sd fie inldturate. Nu vei avea loc pentru ,,8o*,, I
Ho$i", umpluturi sau adevdruri incomplete.
r
Totodatd nu uita cd vei avea nevoie de
exemple care sd sprijine orice'afirmalie referl'
toare Ia fapte ori pdreri pe care le vei emite
in lucrare. Un astfel de material nu este um'
pluturd; este intr-adevar vital pentru ca argu' fl
mentarea sa aibd forli qi sd fie crezut6. De j
asemenea, asigurS-te ca ai destul material eu l;
sa dai ponderea cuvenitd tuturor aspectelor lu' i
crdrii personale. (Deseori studenlii negliieazd I
,,motivele(( sau ,,implicatiile( pe care li s-a ee-
lut sd le discute.)
Ceea ce trebuie sd faci este sd alegi numal
-cient ca sd cel
materialul mai adecvat lucrdrii ta1e, sufl''
o acopere in intregime, dar nu atit ',
de mult incit si pro.roa"* conTuzie. Dupd ce al
fdcut asta qi de indata ce egti sigur de faptele
gi sursele folosite, poli incepe sd-ii orinduieqtl
ideile in mod logic in aEa fel inclt lucrarea ta
sd aibd cel mai mare efect.
intocmeqte o schemd
Laplanificarea1ucr6riipersona1e,treaptaur.
mdtoare este elaborarea siructurii fundamentale
.
sau a scltemei. Efectuarea ei- are mai multe
,--rr^
avantaje:
t. te aSuta sd alegi ideile principaie gi cleta-
liile importante.
2. Te asigurd c5 nu ai 'omis nimic esential
qi cd nu te-ai repetat.
3. Ili permite ca, de indatd ce ai inceput, sfi
potf scrie curgdtor, fdrS a trebui sd-ti muqti
9B
r,rlrrlrr stiloului lntrebindu-te ce urmeazd s6,
ngrrrl,
4, l)rrlir rrfli la un examen qi timpul te pre-
ter
pofi <:iqtiga foarte bine note mai bune
rienl1i1,
lrlr,zcrrt,incl o schemd clard, decit ai obtine
lrr o lut,r'irre fticutd pe jumitate.
t.l stlu'rttii .|tntdamentald. Iatd un plan cu trei
furr, 1x' r,irre poat,e ca l-ai mai folosit; insd care
exlr, lrrli'r util ca model pentru o mare varietate
r ln lr rlri'iri personale.
I lrt I rtxltLccre
i A. ( lrrrrentarii privitoare la subiectul lucrdrii
((le interpretare ii dai? Cit este de im-
lrortant? etc.)
ll, ( 'irre aspecte Ie vei prezenta Ei de ce.
(AminteEte-{i ca nu po}i sd spui totul
', rlespre orice doar cu o mie de cuvinte
, siru (:am aga.)
t,l:) '.t. 'l'rttlttr<l
A. Dczvoltd-fi seria de argumente prin trei
r.;irtr pntru idei principale.
ll. Intiireqite fiecare idee principald cu exem*
lrlc iii exemplificdri luate din pl'acticd, sau
clo 14 a1tri autori.
:
,
;r
I ('tttttlttzie
r\ llccapituleaza ideile principale.
ll. lliispunde precis sau estimativ la intre-
lrirre; ori comenteazd subiectul 1ucr6rii,
inrlir:ind implicafii mai largi sau perspec-
livc, sau dorneniul pen,ru viitoare consi-
r lt'r'afii.
99
 cir lrt lucr6rii personale il t1
Am sugerat mai inainte (chenarul a3'25)
citire. ir trebui sa ai sarcina de descop('r'l t,ci ai ales ideile inff-6rtante, ai fdcut o
r"iili, ia.rtor autorului (aEa curn sper cd a.ttrrr nA r+l tri sclis ultimul alineat, poti lncepe
;;;;;ffi ichema meo pe.ntru ac'est capit.l) $r,r'[i lucrarea. Dar aceasta sd o priveqti ca
i"oi"t" cle h scrie, desigur, sarcina. pe care (' reclactat'e de probd. Aqa cum spunea
l5 elaborezi o schcrrr.
;-;;i; tocmai inversi:idei' l.ttt scriitor': ,,Cel mai bun motiv pentru
;;"td propriile tale (O formd utili rh' r pe hirtie ceva este faptui cd poli slhiry;
ilh;; la chenarul 6'8; te rog si t.' di-ril s,,rit'(. Scrie cit poli de bine, dar fii
uili la ea aeum). llltlt srl faci schimbari mai tirzi',s,. In aceasta
""'"."ta tlt tlclbui sit te preocupe mai mult sd-!i aq-
'ideitu intt'-un chip oarecare, decit sd fo-
incepe cu sfir;itul
c:ea mai bund exprimare posibila. Vei
Avincl o schemd planificati cu grijd Ei notifclt' *nt t tn" c'e cloreqti sd spui atunci cind vezi
o" le-ai intocmit la cercetare-ar trebui
-;-ii rilt
Bl acrris I

"u." scrii luct':rr:ea' TotuEi mtrllr

ilitil,i""i," pl;r
studenli ar sugera sd faci un ultim pas aI rrlli
rrificlrii: ei te-ar sfdtui sdPutem scrii mai intii
;;i*;ii"""t a1 lurdrii' sd justifi<'itrtr nu este nimir: aitceva decit cuvintele pe
aceasta Pe doud considerente: Ie ulegi ca s6-!i exprirni gindurile. Dacd
redactdrii dacd rylii UrllE ttl sint incilcite 9i confuze, atunci qi
t'1. DA un fel de orientare va fi Ia fel, iar' lucrarea ta va fi greu de
cdtre ce concluzii te indrepfi
"tu"titate ql de inteles. Pe de altd parte, dacd.ai,o
", "r,
lti sDriiind convingerea cd luclarea ta sc vit
fe"rm qi precis' in loc <lt' 'r
c,lard a celor oe incerci sd spui Ei qtii
iffi;i;-i;;;d cum r;(' [iil lncotro se indreaptd argumentarea, atunci
se termina doar neconvingdtor' aEa irrbut sd poti scrie clar Ei direct, intr-un mod
intimPl6 de multe ori' tr3 u[ fte uEor urmAlit de cititor.
Poate ci reuEeEti si exprimi^pe-scurtexe tt t
tetttrt I
Totcleuun,, este cel mai bine sd scrii cit mar"
i"-"ri"ii i''''tt-o singura frazd'.De si mai direct posibil. Foloseqte limbajul
""*ai programati :" if]5 int'ii irr
pf"''-,}*ttuirea d zilele, clar evitd jargonul. Scrie fraze
i-aza copneriei Ei-culoate tt i",
prezent eslr' [,'ii crour:is: sd nu scrii niciodatd un ali-
folositd mai mult in industrie decit in invir etunc'l eincl o frazd exprimd acelaEi lucru'
E;ht, avantaiele sale-ii ud::. o,acceptitrt'
crescindd in ambele domenii'(' DacA ;ti
pof i
do lucru
fraza rezumativd' atun<'i
t"ri" o astfel dL ultimultti u ln pa5lind a lucrdrii trebuie,sS-reflecte
;;;"-"t o foloseqti ca subiect al rg efpunerii. Dacd este cazul' foloseEte
alineat.
101
100
 titluri si subtitluri in cuprinsul lucrdrii'
idee
I)t'rr
prirtt'i fi in stare sd o
f6aflei, Pe. scurt, vei.critic,
;;;rir".ui"" in alinebte; fiecare
ei' 'f.itlt' lntr-un mod mai asemdndtor
;;il-; ilbui se-si aibdlnalineatul
misiunea lzi' al cltitorului,
5"".t"1'ii^":"ia
-";;"t"t,t*!i pe cititor
de asemenea cf un mato'iirl
ilustrativ pout" sd-!i economiseascd ,unol"nill'(' d,o co,ntrol
;;;; de cuvinte. Acolo unde o harta' tliirrlt gltCvn inlrebdri utile pe care sd !i le pui
*
ilffi o descriere,
""
grafic poate sd te scuteascii Fl luerore:
i-iu"u foloSeEte-le in locu1 cuvitr lucrarea. personald la ce se cere,
telor.
"--Separd 'llU trateazd ea subiectul care a fost stabilit?
ctar ideile tale proprii de acelea 1'tt' r*8-Operd ea toate aspectele principale, cu
care ie-ai imprumutat de ia alti autori' Indit'ir tE{lclcntrl adincime?
r"r."i". Dacd citezi cuvintele exacte ale allot'rt' confinutul ei corect gi relevant?
I"i"t"qi" ghitimete. Confirmd utilizarea
ficut
orit'ii''
materialul aranjat in mod iogic?
,ot sau articole din care ai extrilstt
flecare punct important bine susfinut
"ai"ti
ii^*oa'.p""ial, prin intocmire-a unei bibliogral'ii ,f,ln exemple gi argumente?
J" i"l"f cetei fdcute de mine la sfirqitul acesttti D*lft6 o delimitare precisa intre ideile pro-
;;oi;;i; si sd te referi la aceste publicalii s<:t'i- ^

hA: d; exemplu (Govers, 1962), dupd oricat't' IB{ ft Beelea pe care le-ai luat de la ai{i
?
sau ref&iri din cuprinsul lucrdrii' toate sursele Ei referintele?
"ii"t" corectd lungimea lucrdrii in raport cu
Rescriere I ei?
o la;i ca scrisd limpede Ei simplu,'fdri stin-
Dupi ce !i-ai scris lucrarea,-ar-trebui sd pauzir ql formuldri confuze? (O bund verifi-
;";-p*t" Lit "u zi1e. Ai nevoie,de- aceastd ge faee citi,nd-o cu glas tare.)
p;"il ca sd se calmeze mindria de autot"
,deaproap(!
atit eu eorectd' sub raport gramatical, ca
Este o mare gre$eaId sd lucrezi gi ortografie, qi este scrisd curat
a"" a"t. prealarii, incit si nu poti face altfel eltet?
a""ii .a inminezi prima redactare de indatd ce'

,i fi.ut stiloul dirr mind. Aproape cu siguranli:t

I Jll r+evel c,u fiecare dintre aceste puncte,
- fi necesare unele modificdri'
v6r ilf glnt intrebdrile pe care gi Ie vi pune
Ciriut citeva zile pot sa-ii dea o Perspectiva cind va nota lucrarea. Scrie din
cu totul noud asupr^a lucrdrii tale' Vei reveni
mai obiectiv
i; ;-p;";tpdt, gata sd o priveEtiexprimdri l{,I-tlma versiune, a$a ca sd inlituri toate
ne- pe eare le-ai depistat.
qi unltare num'ir de gEeeqti cd ifi vine greu sd-!i critici lu*
""i'vedei
liare qi prelioase pe care nu 1e-ai observat in
PfOPrle in acest mod, cere unui prieten

102 103
 sa !i-o examineze, in timp ce tq vei fa<'r' lrt
fel pentru lucrarea lui. Ambii ve^li avea tlt' itr' R. Arta de a scrie cite! $he Art
vatat din observalii1e reciproce. invatd-ttl :irr ll of Readable Writirrg). New
orivesti lucrdrile la fel ca examinatorul t'iitt t1l York, Harper.
vei fi'reuqit sa inaintezi mult pe drumul :i1tt c
,i,,,',

, Sir' Listo, cuui.ntelor si.mPl,e (The

imbundtdfirea notelor. (l r,(i2) Cornplete P1ain Words). Lon-
don, Penguin.
Aspectul fizic R. O. Prezentarea inf ormaliilor
Orice ai face, nu neglija aspectul fizic irl ltt tehnice (The Presentation of
crdrii tale. AsigurS-te cd ultima forml r.rlt' Technical Information). Lon-
curat:, bine prezentatd Ei cA este-scrisir llrrt' don, Constable.
sau, de preferlnld, dactilogratiofd' Prime'le irrr H. Cum sd inue[i (How to
presii sint foarte importante- pentru o oculrrr[ltl Studv). London, (caP. 10 des-
utit ae subiectivd ca aceea de a nota o lttt't'tll't' pre ,,Sc{rierea in limba en-
qi o munci dezordonatd sugerea,zd o.mirr[c tlt'r glezd(' (Writing Engiish).
oidonatS. Oricit poate si pard de injust, trlrol'r'
sorii sint totuEi oameni qi au tendinta rlt' ;t
urma:
nu avea rdbdare pentru lucrdrile care sint gt't'tt
r Arninteste-fi capitolul acesta Ei controleazd
de citit: experienla a ardtat cd scrisul ne<'ilr'[ dfea tl-ai fAcut citeva insemndri. (Mai tirzitt
poate sd te coste pierderea unui puncl ittlt't'Li Itl voi . ardta propriile mele notile despre
ia stabilirea notei. Nu este o glume sa ol{ii rr f'erct capitol, ca verificare).
notd mai micd (gradul B) atunci cind s 51'1 it't'r' Hlvlzuieqte-ti caPitolul.
citeafd putea sd-!i fi adus o notd mai rrritt'" npoi Ia intrebdrile recapitulative care
(gradul A) pentru aceeaqi lucrare. Ai fosl pt't'
venit!
Un ultim prlnct: nu fi niciodata gribit :;;r
scapi de o lucrare. Este probabii ca ttl<'ttt;ti recapitulative
cind te*ai sdturat pind in git de ea, eqti 1tt' Ai nevoie s5-ti improspdtezi memoria,
punctul de a crea ceva care si merite eforl'rtl Ia pagina cu numdru] indicat intre
incearcd sd o priveqti nu ca pe o caznii rlr' ,)
care sd scapi, nici ca pe o piedicd pe carc sii rr
invingi, ci ca pe un mijloc de a-ti ascuti rrtitt alnt cele cinci faze pentru elaborarea unei
tea Eica pe o exprimare personalS a capacitiilil personale? (P. 92-102)
tale de intelegere.
i

10i-:
104
 t
Precizarea temei, strhtgerea materialul tti, 1iltr
nul LucrJtrii, redactareu lucrdrii si rescf irt.r'rt r.l ln lucrare foloseEti idei sau citate din al[i
ce mdsuri vei lua pentru ca sd afle
4.3 lnainte de a incepe cercetdrile pentru o lu(,trtis 'dtltou'{l tdi acest lucru? (p. 102)
personale ar trebui sd examinezi titlrrl r.r rrrl
intocmegti o listi cu . (pl) r.;rrr. ';rt folOaerrto ghilimete, numegte pe ceilalfii autori,
te indrumeze (p. 92). *llactne stc o bibli ogra! ie.
intrebd.ri. lucrdrii (pentru redactarea finald)
leacrCerea
tuebui sd incerci sd o priveEti din al cui
4.4 Dacd ai titiui unei lucriri care trebuic, :rr I'lp t do vedere? (103)
gata peste zece sdptdmini, cind ar fi <,r'l rrrrrl
potrivit moment de a lncepe sa te gindt';li lrr
ea? De oe? (94) PunctLll de uedere al cititorului cdruia i,i
clr,ttlinatd.
Acum. Cu ci,t problema poate sd dospeasc,t tttrtl
mult timp i.n subcongtientul tdu, cu otit rrtttl lutr-adevdr vreo, importanti practicd dacd
-bine; trebuie sd fii atent de pe acum. Lu irlr'tlrt
;i I cle mind este uqor de citit Ei daci lucra-
releuante care se iuesc i.n al,te lucrdri sr lni ente curat aEternutd pe pagini? Explica
sd.-{i cru{e nxunca mai tirziu. c!, (l 04)

4.5 Care sint treptele (cel pulin doud) pentrrr r.lir lmportanf(t ytentru cd o lucrare personald,
lrorarea planului unei 1u,cr5"ri? (p .97) Aspaat neglijent aproape cu siguran{d ili ua
a notele ;i de asemenea i{i ua ueni mai
Al e g er e a mat er ialului, i.nt ocmir e a unei sr./r. r. r r r,, Ed o re.uezi tu tnsu{i mai ti.rziu.
;i ( eu entual ) r e dcLct ar e a ultimului aline al, .

la capitolul 5 (Ei nu uita sd-l RASFOiE$TI

4.6 Ai putea spune cit stilul capitolului po ciurr nte elo it incepe s5-1 citegti.T.
tocmai l-ai citit ar fi in general adecvat pt'rrllrr
scrierea unei lucrdri personale? Ce cuvirrl ;rl
un stil de ac,est fel? (fr. l(tl)
f,olosi ca sd d,escrii

li-am cerut sd-[i dai pdrerea. A mea cs/r' r'tl

ur astfel de stil (cl,ar, sim.plu, direct, tttt' tr trt'l
este adecuat pentru majoritatea lucrdri,lot'

106
107
 Itorul e'ficace este acela care citqte .cu scop
5 Cum sA citegti mai bine i;i'ii,,. intlebdri Ia care sd raspundd'

$i mai rapid fr, !, Ai rqsfoit ocest copitol ;i !i-oi pus in'

.:*fbtri desPre el?
(Duroto circo 50 minute) i,'t,c an|,,,,,'e c'itire atenlie a unui
mal'e atenlle unur text
-cil -ettecitire cu
orllrrre
, Lg Orlr:ttt'e mare at(
caPitol, articol,
t'arte, capitol,
: EiC, t'n este c'arte, a comunica-
h H tc,) vei iucerca
et.") incerca Probabil:
5.1 Cei mai mulli studenli,au citit timp de doislrr'' H i) tA
rA gtlse;ti
gdseqti itleile
icleil.e PrinciPale:
zece ani sau mai mult, totuqi pulini au [)r'(,( (' 3i extragi aminuntele imPortante;
dat atit de bine pe cit ar fi putut sd o ftrt'ir l'll
citesc prea lent, nu se pot concentra ;i rrrt ',1 X! upreciezi ceea ce citeEti'
amintesc cele ce au citit. Deoarece cititt':r .i',,r
cd un rol atit de impot'tant in munca untti :rltt Hrlle PrinciPale
dent, este evident ca e1 va avea de <:illilirrl t metoda
dacd poate invdta cum sd citeasci mai rtrlti,l r;l Ara ,'u,r, tttn ai'dtat in capitolul desprela
mai cu folos. illtsnn,'iJeite pti""ipale se no! aiil nivel
ffi Ji ioittrt, A" pu'os",l, c1.d: atineat'
.'.?iili"ii.plstui
";;;;, pi.n'd acim unele ai"il':.11"*
Citire moi bund? pre-
irfn.ip-ii" mai generale, cu ocazia rdsioirii
Primul fapt esenlial este imbunatdtitea ittl,'l'' llmlnare.
gerii. Cum poti si in{e1egi mai bine un llrl prin-
qi sd ti-l reaminteqti de indatd ce l-ari t'ilil'' tA fazn cili're vei urmdri mai ales ideea
Cea mai bund cale, aga cum am stabilit rrr,rl blpctU clin fiec'aL'e
inainte, este sd aplici metoda RICAR. (Act'irril,r
va face ca citirea sd-ti fie acti,ud qi sd irilr;i trrr
scop.) u allmaot

,sfnro.lrlrrrr. Cei mai mulli s^criitori introduc

Adica, ar trebui sd nu incepi citirea unui t'it1rt .iitffi;i ; itlee principali in {eca1e. alineat '9i
toi inainte de a-1 fi . , de a-!i fi pus .
ii,iililitt- fri este sd o^ gdseEti' Pe .obicei aceastl
(pl); qi dupd ce l-ai , &r trelrtti r"r este p:rezentatd intr-o si'ngurd
incerci sa-!i ceea ce ai citit 1i rrltr'l 'iAil-;r,l;,lipald
lic:A nunritir frazd-idee' ,:. ^^+..r
si-1 . ::"il*ri,e Aes, scriitorul i;i i'ncepe alineatul
f=iriiftii idlea principalS' Apoi o exemplificd'
rdsf oit i.ntrebdri citit aminte;li reeaTtil rtli ' t

109
108
 o argumenteazd, sau dezvoltd pe baza ci Ea nr! ('uro o consideri (a d"oua) aJirm'd' cd un'
pin'd' La
TtocLtc sd-;i re{ind fraza-idee
l.r'r;
tul alineatului. ,ii,'tir,,,' ^tttr,ui
lllrisllrrl atineat. Dar aceasta nu in'seam'
Agadar, fraza-idee este deseori itlt'tr,',tpitrot cu eL a f icut din' ea chiar ultima
Jirrro,, ir'tt-i aga? $i dacd te msi uili o
l'r'ir:,,ir
d'utd la
din alineat
irl{n,'irt, 'ttct'i uedea cd una dintre Jrazele Lui er'
Deci fraza-idee este deseori prima ft'azii r lirr :rprlmfr .[dli; ideea principal'd' fdrd
ni'ci un du-
alin,eat. (Ea cuprinde ideea principald). iii*,' 't',i rl,xi sa te ii;t clin nou la clt'enarul' 5'4'

5.4 TotuEi scriitorul simte uneori cd ar fi mai clir,;r .ltt

ce sd ajung(t la ideea sa principal5, decil r;;r t', Ali.tlortttLl care tc-ai uitat incepe prin a
inceapa cu ea. in acest caz va reline frlrz;r f iprr,r,, r: i uclesea un scriitor preterd sd aiungd
idee pini Ia sfirEitul alineatului. Punctul t.rrl i*i lrlu,'u su prhtcipatd ;i cd' poate sd--;i refind
minant al alineatului va apdrea in frazir lrrr iiueu-irt,,r, ptna la sfi.r;itut alineatului' Insit'
{inald. Glil (um sptLi, Jraza Jinald este aceea
care pre-
lfittl'lt r:kLr' icieea principatd' Treci, te rog' la
Care frazd cuprinde ideea principald a alirrr,;r ght'ttrtt'ttl 5.6.
tului precedent?
Prim'a A
Oetl, irr rrrod nonmal, ftaza - ' (care
A doua B
tTltima C Etlpl'ill(le icleea principald) este fie '
fle, .dinalineat.
5.5 A. Acolo, ideea principald era cd un alittetrl
poate sd aibd punctul sdu culminant i,n rtlli , ltlpr Primu ultima
ma lui frazd. Insd fraza consideratd. (prinr,tr)
afi,rmd ci un scriitor preferd de multe oi'i ,srr
ajungd. i,n tinal la ideea saTsrincipald. Inseturt Ll'Ifont'fl t'ttr vei gisi fraz'a-idee tn mijiocul unui
rtd oare aceasta neaysdrctt cd el o re[ine cltitrt
ll uiiiir,,,t, Lrsa ceJa ce vei intilni din cind in cind'
l. E'ito ttccl tip cle alineat despre care nu se poate
pind la sJir;itul alineatlglui? Nu, citrtgi tlt
pu{in; deci aceastd. Jrazd. nu cuprinde ilt,r'tr i,,, ip,,t",,, <'ri o" singurd ftaz\ cuprinde^.id:"u pll-:
principald" a alineatului. Mai priue;te o rlrtlrr , ,ipiiin,
+llpl ll l. vlai
I alei in
lvLill ?rrtr> rrr literatura
rr lcr q uru de fic{iune' .sau
chenarul 5.4. iir' rrtlr',ctrl.ele clin scrierile descriptive, ideea
,,,--..r...-.r....r.(
,, Frriiir,p-,hl poate-,.^*a fi *i<ninditi 1i.t1l
fi rdspinditi in tot atrineatul.
B. Aproape, dar nu chiar a;a. Ideea prirrt'i
, 6ri ,.n't.,,, fiu niciodatd exprimatd in ilti:"l}'
mod ex-
pald de acolo era ci un alineat poate sd ttilxr
punctul sdu culminant i,n ultima lui frazd. l,'r'tr r
i:.
pllt'll,
111
110
r1
 ffii:
Insd in manuaLele qi articoleie obignuite, tr, r't'l k l, ,,lulal ales irt' scrierile de f ic[iune ;i descrip-
aqtepta sd gdseqti . cuprirr;lr irr h'tlt,pil e$te singurul detaliu important, sau
prima sau ultima i.u, i i',t'lgampht.

id,eea principald Uaeotl :taptul dacd un 'anumit detaliu este im-

portrrnt siu nu constituie o problemd de opi-
Detalii importante Fie, Pu,le-1i intrebarea: este acesta ce1 mai bun
.l*rmplu (sau dovadd etc.) posibil aI ideii prin-
5.8 Pe lingd depistarea ideilor principale, vci ;rr',,,r alPetet
nevoie sd fii atent ia detaliile importante. []rrrr Air tntr-adevdr ideea principald neuoie sd fie
studenli se pling cd pot gdsi ideile princip;rlr., tUntlnutd, sau ldmuritd, sau doveditd?
insd nu detaliile semnificative. Pe al{ii ii irlr;u1 pale a fi foarte imPortant
DacA un detaliu nu pare i
atit de mult amdnuntele, incit nu pot sii r';rrll :l3t0 prcbabil cd nu vei tine seamd de el
ideile principale. Iar allii nu sint in stirn, ,,;r i: '

spund care este deosebirea dintre ele. Frlvoryte, de Pildi, penultimul alineat din ca-
Aga cum am men{ionat cind examinam nr, ..$tolul 4 (Cum sa scrii o lucrare Personali),
toda RICAR, uneori meriti sd un r':r1ri ' IillnortLut rle Ia Pag. 104 incepind cu ,,orice ai
tol a doua oard, ca si distingi detaliile imlrol ,,' #girs:
tante.
l, e8re este ideea PrinciPald?
,1, Pe r:nre cietalii 1e-ai considera importante?
citeqti
5.9 Dar ce este un detaliu important? Este trt't,l;r
care clarificd, sau intdreEte, sau iiustreazir, srrrr
dezvoltd ideea principald. Poate fi un exorrr
plu, o dovada, o explicatie, o implicatie. l)r.
obicei existd cel pulin un detaliu impoltrrrrl, itgnfo ca sd Le relii:
anexat fiecdrei idei principaie. il ttu,
:,a, l'orme ale
trel !'ormc ale ,,aspectului fizic*
lizi biLi tateqj - curl'[e
frla, Ttreze nturea,
Chenarul 5.7 cuprinde un alineat. Uitd-te irr;r , &,1 iecorn,r rr.clarea de a fi dactiografiatd;
poi Ei gdsegte: i nrrrdlrdtrre(t omeneuscd a protesorilor;
l. Ideea principala. lldl uorUicnrea
r'dJ eryterimentald a efectelor
urrrlJlcarea erperimentald efectel unul
2. Un detaliu important. *trr/,e neln'grijit.

7. ,,Ideea principali poate fi rdspi,nditd in lrxt but.i.ciile. Un mijloc de a detecta detaliile

te frazele din alineat( (sau cuuintele adecttul t') lttnl.e ($i a confirma ideiie principaie) este

112 lllit tl lrrvogt 113

 tr
si cauti indiciile pe care le-a folosit arrl,or,ll 'gy trebui sd te ajute sd alegi ideile prin-
ca sd te ajute la citit. EI poate sa fi utilizat rrfit
indicii grafice, cit qi morfo-sintactice. Ial,ii rrrirl gi detaliile importante.
intii indici,ile grrafice:
1 Cuvinte imprimate cu litere cu,rsitsc, silr tredea un ,,indiciu mor.fo-sintactic(' de fe-
2 Cuvinte subliniatg sau Ece$ta in prima frazd. a alineatului care in-
! CU ,,Ar fi intelept . . .((?
3 Cuvinte cu caractere aldine
4 Numerotarea citricd. a punctelor (ca in li:,t.r aga de'l (Acest indiciu leagd chenarele
aceasta); eu 5.12 prin comparara importanlei ce-
5 Numerotarealiterald a punct,elor (a, l.l, c t,lr
I
, douh feluri de indicii.)
_ ca in lista din chenarul 5.10).
tme ;i tabele. Multi studenti omit nume-
Pe ca,r"e dintre acreste cinci feluri de irrrlilli idei principale qi detalii importante din
Ie-am folosit pind acum in acest program'/ c6 trec peste toate hdrtile Ei graficele,
qi diagramele autorului. Unii cred cd
Am folosit toate indiciite in afard de srrlrli se af15 acolo doar de frumuseie; al-
niere qi caractere aldine. ($i intenlia mea, r,irrrl le este teamd cd ele pot fi prea greu de
le-am folosit, a fost s5.-!i atrag atenlia aliLtll.rr
ideiior principale qi a detaliilor importanl,r,.) 1i inletcgere

5.12 Ar fi in{elept sA rdmii tot aga de vigiient t'rr(ii

de indiciile morto-sintactice ale autorului. l,'ll Test dup6
atent Ia cuvinte Ei expresii ca: ci I ire Test dup6
3 zile
mai intii de exernplu
pe de altd parte in plus, pe linga iurlrr
totuEi, cu toate acestea de aceea
Cuvinte de felui acesta reprezintd rnorlrrl 6lr-
-
; OruDul
autorul.ui de a-!i spune cd este gata s5-ti lrr
qire amdnunte, s.6 contrazicd un punct de vr,
dere, sd prezinte o calificar-e, sd dea exemplr,, furl medii atre testului pentru tr-ei grupuri
sd-;i intdreascd ideea principald, sd formulczc ttudenfi dupd o citire experimentald la
o concluzie q.a.m.d. Ele actioneaz1, ca legdl,rtrn
intre o parte a argumentdrii sale Ei urmdtotu.r'rr A gi B Ii s-a dat un text cu mate-
v, in timp ce grupului C i s-a dat
Ll4
115
 acelaEi text, insd fdrd material ilustrirtir,. rr
mai grupultti A i s-a spus sa dea o irlr,rrlr'.
specia,Ii materialuiui iiustrativ.
Adevarul este ca materialul ilustrirtir rl
unui autor ar trebui sd fie citit cu tot, ;rlrt,r
griji ca ;i textul. Cu siguranla ca eI r1u lr. ,
fi folosit doar ca infrumuselare a paginii. r,;,,r
liul este mult prea pretios pentru a-gi pcr rrrrt'
aqa ceva. Un autor de manuale va utilizu t;rlrr.l,
Ei diagrame numai dacd e1 crede cd acest,(,1
i.n locul cuvintelor vor fi rnai erplicil ,' ,lt.
clt cuvintele. - (,ltte
Deci, care este motivul cel mai importirrrt ,,r
sd dai atentie ilustratiilor pe care le intilrrr,:,.rt
cind citeEti o carte sau un articol?
Ele te pot ajuta sd
- ideile principale gi in{eiegi mai
bine amdnuntele
importante pe aare Ie-ai citit in text. A
Ele pot face sd nu mai fie nece-
sar- sd citegti delo,c textul. IB
Eie pot cuprinde idei principale.
gi -amdnunte importante care nu sint
menlionate in text. ('
5.14 A. Desigur cd acesta este un btrn motiu t.,r ,.,r
dai aten{ie tabelelor ;i diagramelor; ele Ttrtt lrr
muri ceua din tert. Totu;i acesta nlt estr, ttr,,
tiuul cel rrrai important. Te rog sd reuii ltt t.lr,'
narul 5.73 ;i sd. cercetezi dirt ntu ticu"itt.ttlll,,
B. Acesta este cel rnqi neuerosimi,l. ll,rorcot.i tttr
autor dispune de suJici,ent spaliu, pen.trtr I rtl
I lri
l'.1
iit, r.rrca si spund', a;adar nu o sd se apuce sa
tlsrlpeoscd hi,rti,a prezentincl fiecare- chestiun'e
ntli ht, cuuinte, cit Ei in imagini. Dacd cite;ti
illffilli ilustra{i,ile, uei pierde unele dintre
. e'hrtstittni, pentru cd, ele si,nt date i.n parte -nu:
It,ili prin iuuinte. (De asemenea, .unele ches-
,
lltrrti, sint prezentate nunlai prin imagini') Te
log .rci. te inapoiezi la chenarul 5.73 ;i sd re-
t, t,z i. celelalte rdspunsuti.
(', Uneori o imagine econonxise,ste o mie de
tu,l)illte; alteori, d.oar citeua duzini,. Insd de ptt-
ori autorul ua auea spaliul necesar ca sd
it,pete in scris ceea ce o fi spLLs cu multd' efi-
t:ulc:ltate pri.ntr-o diagramd sau 1tn tabel' In
ucest !el, cititorul care onxite aceste elemente
$it prea poate sd piardd idei principale ;i arnd-
tt.ttirt<t impctrtante care nu sint men[ionate i'n
ttll'i parte din tett. Treci, te rog, la ch'ena-
r,rrl 5.15.
Aqtlclar te rog sd nu rnai prive;ti materialul
llirstrativ al autorului ca pe niEte podoabe. Dar
nlt'i nu etr trebui sd 1e ignorezi de tearna cd
grt fi greu de citit; rareori sint aqa de com-
pllnrtc cum pot sd pard Ia prima vedere'
l:.
l)l,licrrltu[i. Aceasta se referd 1a majoritatea di-
I'lt'rtltir[ilor de citire, fie cd sint vorbe sau ima-
gtnl. Nu incerca sd treci peste ele ln speranta
{:.1 r'lLt ttu importanld. Dacd laqi o dificultate
Irolnvinsf, se Poate:
tu, sl1 pierzi increderea 9i sd incepi a te sim[i'
Pt;ost, q;i
117

b. sd fii impiedicat sd intelegi ideile
meaza-
car.e lil'
Deci, dacd ajungi la un alineat importafl.f, srru
o-dragrama care ti se pare cd nu are nici r,ir;r,
nici coadd, ce ar trebui sd faci cu ea?
. a. Sd o laEi deoparte Ei sa treci la un sulrir,,,l
mai important, sau
b. Sd te concentrezi cu toatd atentia asupr.ir
gi chiar sd ceri pirrerea colegilor ori a pr.ol'r,li
sorllor, sau
c. Sd revii Ia ea mai tirziu, de indatd rrc rri
stdpinit restul textuiui.
b. (A evita o dificultate, provizoriu sau clt.l.i
nitiv, te-ar conduce probabit direct la noi rli
ficultdfi cu textul.)
5.16 $i acum, fdrd a te uita inapoi, fd o ver.ifi<rirr,c
a atentiei pe care ai dat-o desenului ce ti 1-rrrrr
ardtat in chenarul b.13. Incearcd sd rdspunzi lrr
urmdtoarele intreb:ri :
1. Cite grupuri de studenli au participat l;r
2. Cum se deosebesc grupurile ca mod clc
lucra?
rr
3. Care grup a oblinut cel mai bun scor irrrtr
diat dupd citire?
4. Care grup a oblinut cel mai slab scor.?
5. Grupul clasificat al doilea a avut scorul mirl
aproape de grupul cel mai bun, sau ulri
aproape de cel mai slab?
- 6. Sugereazd experienfa ca toti studenfii si-r I'ir.
atenli la diagrame, fie cd li s_a spus or.i rrtr./
I1B
trir,
{{ S,'l
;
q
i 7, Grrp,r1 cu cel mai bun scor Ia primul test
{
,',r a reuqit oare se'obtind de asemenea ce1 mai
i" bun scor Ia testul de aducere aminte dupd
trei zile?
,, 8, Care scor s-a schimbat cel mai mult: acela
uI celui mai bun grup, sau acela al celor-
lalte grupuri?
. Ei bine, asta ar trebui sd fie cam de ajuns ca
.. ad-mi ating soopul. Te r',og sd revii qi sd-ti vc-
t'lfici rdspunsurile (Ei sa decizi rdspunsul la
I oticat'e intrebare ce te-a ingelat). Dupd ce ai
i,. terminat, treci Ia chenarul 5.17-
' Ed, sperdnl (a) tie cd ai reu;it foarte bine i,a
l. oceo,ita conJruntare, (b) Jie cd' te-ai hotd.ri.t sii
i prtucfti attd d"qtd. ilustrafiil,e cu ltn ochi mai
{' ager.
1
ero".t"tea textului
ffi
I Det',i calitatea infelegerii depinde de cit de bine
: poti alege ideile principale qi detaliiledepinde
impor-
li tarite din textul pe care iI citeEti' lnsd
[r ll d,e capacitatea pe care o ai de a aprecid ceea
ft *u citegti.
F: Prt, aceasta vreau sd spun cd ar trebui sd
[, tlt un cititor sceptic. Sd sileEti pe autor sd res-
do-
hu vocleuscd toate afirmatiile sale. Si cauli
k trletttte, exceptiile, contradicliile, argumentele
k lmpbttiua acelora prezentate de eI. lntreabd:
S l, Stnt faptele lui corecte?
k. !, tr'u.. el distinclia dintre fapte Ei pareri?
$ B, Rezuttd concluziile lui din fapte?
rezulta alte colcluzii tot aEa de Otr"trrn
j Ht
 5. ConcordS concluziile lui cu acelea ale t;rlr,,
ale profesoril,or, a1e altor scriitorii
Ca sd faci toate acestea va trebui efectiv
sd te lupti cu cartea gi tot ce se spurle in eir srl
corelezi cu propria ta experienti. Cautd e.uorr
plele Ei ctplica[iile proprii referitoare la r.t.lc
spuse de autor.
Ce md preocupd ce1 mai mult pe rnine irr
aceastd carte?
a. Sd te fac sd-ti aminteEti ideile mele prirr
cipale gi detaliile importante aqa incit sti lr.
pofi reda mai tirziu la un test ori examen.
b. Sd te gindegti in mod critic la sugestiilr.
p91e qi sd cauti mijloacele prin care sd 1e poli
folosi in activitatea ta.
b. (Sper urrndregti sd aplici ceea ce sputt. (,u
cd,
;i ci et:aluezi obserualiile mele stabilirrrl
dacd fiecare dintre ele ar putea sd-{i fie rl,,
folos in rnu.ncl ta de inudtare).
5.18 Pind ,acum ne-arn ocupat de factorii crarer i{r
influenleazd capacitatea de inlelegere 1a cit,ir.,,
Dar inlelegerea nu este singurul lucru ce .rr,
cere unui cititor eficace.
Citire moi ropidd
Cit timp ti-a trebuit pind acum ca sd cite,yt,i
acest program? Oricare ar fi rdspunsul, cltrtrrir
toate probabilit5lile el este cu 500/6 mai hrrrtt
decit ar. trebui sd fie. Cei mai mulli dintre rroi
ar putea citi o datd gi jumdtate mai rapid Si Io
tugi sd inteleagd la fel de bine.
120
Un adult cu nivel mijlociu de instruire citeqte
rinnoiimativ 240 cuvinte pe minut' Cu pufin
fdri o scd-
*r[ir"""*"tt el ar trebui sb ajungd, cuvinte
iler. . inlelegerii Ia circa pe
mlnut.
J60 (adici in medie gase cuvinte pe secundd)
;i mintea
!1ttii
Atunci de ce o persoand citegte mai rapid de-
oit oft"f $i cum poate cineva sd-gi mireascd
vfi"ru de citire? Pentru a rdspunde la aceste
lntrebdri este necesar sd examindm ce fac
in-
ii*ftii Ei mintea in timp 9e--,,citim((' Pentrude-a
nup"t,'cu tolii Etim cd ochii se deplaseazd
iuiig'ut rinduiui'imprimat de Ia stinga.Ia dreap-
[n ftrobabil aEa cum fac ai tii acum)'
I)ar cum ai descrie aceastd miEcare de la stin-
gu la dleaPta?
u) o trecere 1in5, continuA, sau \
b) o miEcare sacadatd, intermitent6?
ls, o mi;care intermitenti' (Daci te
sacad'at"d,
indoieEti, urmdreqte ochii cuiva^in timp ce
iriteqte': vei observa pauze de fractiuni de
secunda.)
De fapt, mintea poate sd recunoascd
Ili,tndri..
oricare cuvinie numai atunci cind ochii stau
nemiscati. De aceea ochii se deplaseazd in lun-
uui rind tiparit, fdcind o serie de salturi
"""i
iia"pa fiecare .ilt, fu" o scurtd oprire qi firea-
l2l
 zd o parte din text. (poate ca ochii tai au fricrrl
vreo Ease fixdri de acest fel, urmdrind rinrlul
de mai sus.)
Deci, in care locuri ,,citeEte.. mintea cuvintelei,
O face...
a. Ia fiecare fixare? sau
b. intre fixdri? sau
c. in ambele cazuri?
_.
a. la
fiecare tirare.(poate timp tle un sfer.l
de secundd).
5,2t Ci,mp u_izual. lnsd ia fiecare fixare, doar cirrn
patru litere se vor afla in centrul privirii
Dacd priveEti cuvintul ,,citit(( vezi toale litc
rele foarte clar. Cuvintele aflate de o parte
de alta (,,cuvintu1(( Ei,,vezi() sint afard rlirr;i
centru Ei de aceea sint mai pulin clare, rlirr.
mintea le va recunoaqte totuEi.
Numdrui de cuvinte pe care 1e poli recr-r_
noaEte Ia o singurd fixare se numegte cimp ui,_
zual. Dacd nu poti vedea nici un cuvint alir_
turi de ,,citit.(, cimpui tdu vizuai ar fi de urr
. cuvint, deci cam mic. TotuEi este mai probabil
cd vei putea sd vezi doud sau trei cuvinte crr
o singurd privire. Unii oameni, intr_adeviir.
pot prinde un rind intreg deodatd gi astfel ci_
tesc direct de' sus in jos -o pagind tipdritd.
Astfeldeoameniauun . . ..
.excep-
tional de larg.
Cimp uizuat
122
Agadar, cind citegti, ochii se mi$cd intr-o serie
di salturi intrerupte de fixdri. Numdrul de
ttxdri de care ai nevoie pentru un rind tipirit
Va depinde de cit este de mare clmpul tdu vi-
!ual, de cit de mult poti cuprinde dintr-un
ftnd cu o singurd Privire.
Cu cit ai un cimP vizual mai larg, cu atit vei
,'lVea nevoie de rnai (multe/pu{ine?) fixdri ,9i
6u atit vei citi mai (raPid/lent? )
rapid
Euti,ne .
Itatea cititorilor slabi este faptul cd ci
ltl clmPuri vizuale inguste qi deci sint frinali
rd! numdrul mare de fixdri Pe care trebuie si
h face.
Ilustratia urmdtoare aratd modurile in care
cltitor bun Ei un cititor slab ar putea privi
rinduri tipdrite. Fiecare liniutd verti-
lndicd un punct de fixare (numerotat ca
arate ordinea in care s-a fdcut fixarea):
t2$4
Subc$n;tientul noptru pareIca a cofrtinuat
678
trtrmlnte o problemd cu to{te eE ne}am in-
l0'u12
ptat at$ntla sprp alte s$bteete.
I 2 5 3 6 { 78lO
Supconqfient[ul n{stlu p{re c[ a c{ntfnu{t
I3 il t2 '14 l5 16 '17 24' l8'
te I a
prpbtert tofite c[ neJam fn-
2l' 23 '22 25"1, 27 26 28 '
;irterfti{ spfe alt{ slruiict{.
723
 1. Care este cititorul stob? A sau B?
2. In general e1,. faee (de cite ori?) mtri rrrrrllr.
fixari decit cititorul bun?
3. In parte, aceasta se datoreqte . siirr
. ingust.
4. ry.B. Dar in parte se datoreqte gi faptului r,r
de mai multe ori a privit inapoi pe rirrrl ,,,r
sd fixeze cev_a ce mai ,,vdzuse(.. Aceast.ir r; ,r
intimplat de sau oli 1rr.
fiecare rind.
1. B este cititorul slab
2. d.e doud ori mai multe fixdri
3. ctmpului tsizual
l. doui sau trei
5.24 Reueniri. AEa cum ai putea sii deduci clirr rrl
timul exemplu, cititorul slab nu a depi;it, rlr,
fapt niciodatd citirea din ciasele primire (,,r,i
teqte fiecare cuvint rar gi cu aten!ie(.) ;i irrlit
mai ,,buchere$te(. In realitate, di atita irtr,rr
tie deosebitd fiecdrui cuvint, incit pier.cle ryir.rrl
. serylificatiei generale Ei deseori uitd int:cprr
tul frazei inainte de a ajunge Ia sfft6it. I)r,
aceea nu poate sd-Ei mentind miqcarea or:[rilor"
(chiar inceatd) de la dtinga la dreapta; tlclrrrir.
sd-i migte iardqi inapoi ca si vadd ceea r,r. rr
omis. Aceste miqcdri inapoi ale ochilor so u u
mesc reaeniri.
- Dupd cum ai observat in chenarul pr.cr,t,
dent, cititorul slab are cel putin doud t.o_v(,-
niri in fiecare rind, pe cind cititorul bun rrrr
are nici una.
724
vreodatd reveniri un cititor bun?
Da, tnid ntLmai atunci ci.nd citegte u.n tert
toarte dificil sau negli)enf scris.
,Elilrea tdcutd (i.n gi.nd). Mai exista o greEeali
igOmun[ cititorilor slabi (qi o altd rimdqitd din
ul claselor primare): ei iqi uorbesc in timp
cltesc cartea. Desigur, cind am inceput si
, toti obiEnuiam sd citim tare. , (Acum
rareori o facem, afari de cazul cind dis-
pe altii sau cind intenlionat savurlm lim-
unui text.) Cu timpul, am invdtat sd ci-
ln inigte, dar unii citesc vorbindu-Ei sin-
Chiar dacd efectiv nu pronuntd tare cu-
ei fac totuEi unele gesturi: iEi migcl
sau executa contractii ,,afone" a1e ia-
i, aproape neotrservabile.
cd aceasta influenfeazd rapiditatea ci-
sau calitateo ei, sau pe ambele, sau nici-
siguran!5 c6, rapiditafeo suferd. Este greu
ljfE citeqti tare un text oarecare cu mai mult de
de cuvinte pe minut, in timp ce un citi-
'tor .,1qnUtj,-.foarte obi,gnuit, poate citi peste
lEO ?e cuvinte pe minut in cdzul unui ma*
,nual qi pind la qase sute de cuvinte pe minut
la un roman.
Catitatea sufer5, de asemenea, cdci cititorul
.,,tieutl--sg concentreazd asupra fiecdrui cuvint
,il astfel are tendinla de a pierde din vedere
lntelesul frazei in ansamblu.
125
 5;26 Deci am- depistat paitru gregeli as,ociate cu ('l
tirea staba (rard giincilciia); E textului imprimat; inclinarea capului sau r5-
1) Cimp vizual ingust. [Uoll'ea fefei in timpul citirii; clipirea sau Id-
2) Multe fixdri. Jlmnrea ochilor, pleoape inflamate qi dureri
Q Reveniri frecvente. ;,$r,e*p clupd citit,,pentru scurt timp. Insd chiar
?I Citire tdcutd.
,'ia) $'lncapacitatea de concentrare poate semna-
\-/ Sd incetdm de a
mai pretinde acum crl . h un defect ce ar putea fi corectat purtind
gregeli aparlin exctuliv altora. Cu tolii pentru citit.
?::1tg de una sau
surenm mai multe dintre ele, ch,iitr.
dacd numai din cind in cind qi ai un astfel de defect, ce modifi care (md-
mite furrirrl lau mic;orare) poate aduce o pereche
de texte. Cu totii iiriem mai"r,u de
cefi declt este nevoie,. sau decit ar trebui lrrsrr
-genuri cuprivire 1a:
fim. Dlmensiunea cimpului vizual?
Sl9:.t"-l: o clipi ta fiecare dintre aceste prr_. Numdrul de fixdri pe care ie faci?
tt-u gregeli. Dacd ai gdsi vreuna cd apare irr
ceea ce citeqti tu, cum ai proceda ca sd .scrrlrl Numirul de reveniri?
d.e ea? i Numdrul de cuvinte pe care 1e rosteEti tare?
Vlteza de citire?
Vezi daci ai prevdzut vreuna din ideile pr. Intelegere?
care le menlionez in cele citeva chenare
toare: "r-il Mdrire 2. Micgorare 3. Mic;orare
lvltcgorare 5. Md.rire 6. Mdrire
Cinci solulii de o imbundtdti citireo
"5.27 Pentru inceput, a sosit cumva momentul sir aI doilea rind, inceteazd sd, cite;ti cu uoce
porti ochelari pentru citit? Afard de cazul <.il , Daci bdnuiegti cd uneori lli miqti buzele
ai fdcut un control al ochilor in uitimii citegti, pune degetul pe ele. Aceasta te
ia-!i un bon la oftalmologie, sau du_teaoila",ii,
rrrr
sd-ti dai seama de greqeald Ei totodati te
centru de opticd, medicald (nu numai un vin,. sa greqeEti.
zdtor de ochelari); personalul medical al facul-. lnsd cd cel mai bun mijloc de a infrin-
t5{ii te va indruma und.e sd te duci. Mullr. deprinderea este sd citeqti atit de .
probleme cu citirea a1e unui student au disptl buzele sd nu se poati tine de tine!
rut de indatd ce a descoperit (ori a recunoscut,)
cd are nevoie de ochelari
Existd multe simptome evidente ale defcc ,?Aptd (Cu toate ci pare a fi un cerc vicios, un
telor de vedere: vederea tulbure sau tremuralir rmllloc de a invdta sd citeqti mai rapid este de
':l lncepe sd citegti mai rapid).
123
I 727
5.29 Apoi, in a1 treilea rind, ererseazi (rit.irr,;r rrr,l
rapidd. Fii vigilent, citeqte in vederr.ir rnrt
scop, anticipeaza ceea ce urmeazd si cilr.:;lr ',1
cautd sd-ti deplasezi ochii in trungul rirrrlrrlrri
tipdrit cit mai rapid posibil. Nu reveni r.r
stdrui asupra unui punct pe care l-ai orni'.
In definitiv, care dintre acste dol;i"r rrrr'1,,, lr
(dac6 ar fi sd consumi acelagi timp penlr'rr lr
care) ar avea probabilitatea sd-!i asigur'(' ,, lr
felegere m,ai buni a unui pasaj?
Sd citegti rar Ei cu atenfie l:iecare t'tn tttt.
reuenind Ia frazele anterioare ca sii vlr rli, i
punctele de care nu eEti. sigurI
Sd citeqti de dottd ori pasajul cu o r rl,
aproape egald cu viteza ta maximd
5.30 A. Aceasta pare sd fie metocla sdndtou,sii :,r ',t
gurd., insd. cred ci uei fi dezamdgit de rt','trll,r
tel.e ei. Te rog sd recite.sti chenarztl li ;', L,t
siL-fi aminte;ti ef ectele citirii cuuint c!t. rtu'tttl
Apoi, cite;le alilteaLul B urmdtor.
B. Dacd mai ai ureo i,ndoiald in prit,tiu.tu tt,,
tei metode ,,rapidec6 cautd sd o incerci t'u lt
fr,fl I lrr irl .pirtrulea'rind, citeEte in unitd{i cle,Ein-
r//r'r,. ln<,etetrzd de a
citi cuvint cu currint s,[ in
modul in cafe cuvintele se'grlt_
rrr,lrirrrl-l <,truti
p.,u,zii in cuprinsul fiecdrei fraze. Ar trebuli sd
, pofi r,iti fiecare grup sau ,,unitate de ginclire..
rl.lrrlr'-o singurd privire. lntr-adevar., cimpul
tlrrr vizural ar. trebui sa cuprindd o unitate-de
glnrlire intreaga.
() rrnitate de gindire poate fi un subslantiv
('u {l(ljectivele 1ui, un verb cu adverbele iui,
_propozi{ie scurtii etc. Unitifiie de ginclire
rtr.ru o
rllrr rritirna frazl. a alineatului precedent sint
(lltrrtlu mine): ,,1ntr-aclevdr cimpul tdtt vi_
etttrl - ar trebui sd cuprindj - o-unitate c1e
ptrlurlir,c -- intneagS.(( Nu trebuie- sd ciNeqti tnei_
,i
ri[]l'czL\,c cuvinte separate in acea frazd; Ie pofi
l!
tttghifi in cinci sorbituri.
('trrtt sint unitatile de ginilire majore in fraza
lr(! ('lrrcr o citeqti chiar acum?
Ittltl crtm citesc eu fraza:
,,('ltl'(, sint unitali1e de gindire _
irr I'r'rrzir --- pe care o citegti - majole
chiar acum?((
llilntc alesta mai mult sau mai- pulin cliferii de
trrurlrrl ('unt o citeEti tu?)
t

ma ocazie. Ai sd consta{i cd, de;i. le prittt,t ' t

tire ai pierdut din '.-edere tntele pun<'l,t' (lrt ,,
uitezd ceua mai micd deci.t cea ttortrrttl,t), 'r
doua oard l.e uei gd.si (de fapt, po{i s("r orulr' r
chiar o a treia ,,citire rapidd" in tirrr,ltttl tt,
care l.-ai fi consumat treci,nd cu grelL dt' I'r tttt
cuaint la altul).
Treci la chenarul 5.37.
fi,t}f I'llllolrrl bun cuprinde cam cloud cuvinte la o
flrrrlu rJlcd textul este clificil si trei sau rnai
rrrrrllc clacd textul este uqor. Urmarind unitA_
llk, rlt 61indire, igi ldrge,gte cimpul s:ru vizuai
ql rrst,l't.l fryi mdregte viteza de citire.
('inrlrrrl vizunl ciepinde qi de un alt factor foar_
Ie lrrrllor.tant, (asupra cdruia po{i interveni n

128 12!)
 i Antbele fraze erprtimi eract acela;i lucru, i,nitr
dacd.nu e;ti Jamiliarizat cu timbajul ,,rihi nt
cronicarilor, este probabil cd:
a. Tertul (2) tl citegti cu mai pu[ine reueniri
;i Jirdri. (Adicd ai un ci.mp alzu,at mai mare
gi deci cite;ti mai rapid.)
b. Ci.mpul uizual peittru (1) este mai mic cle-
oarece nu eqti familiarizat ctt mtrlte dintre
cuuintele Jolosite.

5.33 In al cincilea rind, formeazd-li uocabuiarul.

Cititorul bun cunoaEte o multim.e de cuvinte.
De _aceea, el citeqte nu numai cu o putere d
infelegere mai mare, ci gi cu o viteze mai
rnare, pentru cd. . .
a) se poate opri qi chibzui asupra intelesu-
lui exact al fiecdrui cuvint in parte? sau
b) poate cuprinde dintr-o privire semnifica-
lia mai multor cuvinte?
.----
, b) (Cititorul,cu un vocabular bogat poate cu-
, prinde infelesul mai multor cuvinte din-
* tr-o datd Ei deci poate citi mai rapid.)
'6.34 Cit de bogat este vocabularul tdu? pentr.u
in_
, cercare, prive,gte cuvintele din lista urmd_
' toare care a fost compilatd (Kirkman, 1967)

, 'I'leus Scientist
Ei Engineer,
dintr-un roman, o
biografie qi un articol de reportaj social. in-
, treabd-te singur:
1. AE putea ortogratia corect fiecare cuvint
dacd l-aE auzi citit cu glas tare?

181
 2. Aq putea introduce fiecare cuvint irrll rr
: hr tolul sint
:]
72 de cuvinte. Dacd nu ai Etiut:
frazd, care s5 afate in. rnod clar semnil'i<.;r I
{ia lui? (Foloseqte un diclionar, dac{ ai rrr, Foarte probabil cd ai citit
voie de verificare.) . ? t'ttvlnte sau I
{ rapid, cu cimp vizual Iarg
,', tllnl Putin
I Si cu o buni intelegere.
compldcea (a se) reticentd inerfie
emisar ' diseminare articulat [Probabil cA in prezent ai un
. artefact risc . ubicuitate
paradoxal sintezd empiric pln$ la 12 fvocabular convenabil, insd
infractiune aberalie tentativ6 lar trebui sd faci tot ce pofi
proliferare omniscientd abscons sa-l mareEti met'eu.
.
[ca
ireproEabii 6 perenitate intuitiv
autonom ,'ostensibil lucid (Aproape cu siguranfA cd egti
eradicare atrofie infailibil g8u mal lfrinat din cauza lipsei de
- inferabil' refractar statutar (cuvinte. Trebuie sa dai mul-
filulte
precursor banalitate intrepid Ita atenlie ca sd-ti imbogd-
.
. colationare eretic Ite$ti vocabularul.
'insidios
disparitate discerndmint imun Vocabular bogat este esenlial atit pentru a
spectru anomalie afluent ideile celorlalti (fie vorbite, fie scri-
sporadic apatic adiacent gi pentru a-ti exprima pe cele proprii.
malign cobeald dubios ftpt, bineinfeles, ceea ce numim in gene-
'infera autentic indigen Un vocabular se compune in realitate din
scruta inerent discreditarc vocabulare (fiecare cu un volum diferit):
ralionalist proximitate concomitent, Suvlntele pe care le folosegti in vorbire.
. onctuos preeoniza . inexorabil EUvlntele pe care le foloseEti ln scris.
eficacitate abject precipitat (rul,j) Errvlntele pe care ie inlelegi cind citeqti
altruism indolentd transfigurulr. 'r(;au asculti).
categoric ,. gicana sceptic
depravare exponenti binefdcdtor ellnlre aceste trei vocabulare este cel mai
Care este cel mai sdrac?
SocoteEte numdrul de cuvinte al cdror inlclr,l
nu-I gtii. cd, uocqbularul folosit la citire este cel
bogat;'i ocela de rsorbire este cel mai sd-
Cum ai reugit? (eai mai mulli dintre noi pot sd recu-
132 133
 noascd unele cuDinte tipdrite pe care (rrn \r.
udi sd le folosim in scris, cu atit nxai 1iltlut ltt
uorbire.)
Formarea vocabularului
5.36 Dar cum poate ci,neva s5-gi formeze un v()(.irlrrl
lar? Iata qase trepte folositoare pentr.rt lr,,rli
zarea unui vocabular mai bogat:
1. CiteEte diuersificat (nu numai din dorrrt,rrirrl
specializdrii tale).
2. lnvatd citeva dintre cele mai obiEnuilc r,rt
tldcini latinesti Ei grece;ti care stau lir lr;rrir
multora dintre cuvintele noastre. Exislii ln
prograrn distractiv care te va ajuta in rrr,r,ir.i
ta privinfd (Davis, 1967).
3. Fii in cdutare de cuvinte noi Ei nolel::rt lc',
4. Formeazd-$i deprinderea diclionarulzri: t,rrl
td gi noteazd semnificalia fiecdrui r,rrvtrrl
nou, cit mai curind dupa ce 1-ai inl,ilrrrl
5. Folosegte-{i cuvintele noi cind scrii (;i r or
begti), cu prima ocazie convenabila.
6. intocmegte propriu tdu Elosar per1t,r.n ( u
vinte gi propozilii tehnice pe care lc intil
neEti ln clomeniile specialitalii tale.
Am examinat deci cinci cdi posibile de l-fi irrr
bogdli citirea: De la controlarea ochilor. pirrrr
la mirirea vocabularului. in care dintr.t. rrr
mdtoarele aspecte ale citirii te-ai zrgtclllir ,,rr
vezi imbunatdfiri privind:
a. Viteza cu care citegti?
b. lnfelegerea a ceea ce citeEti?
134
: t,, Atrtlrrlirea celor citite?
=:t*.'....
tlltc
6 (Tuel,r, rrr,cst,e aspecte ale citirii au probabilita-
ffi tGn tlt' rr sc irnbundtati impreund.)
!;alr(ro csto esenfialE
# clunc;ti s5-!i imbunStdleqti citinea tre,buie
facl trn efoyt intenlionat qi-sd te exersezi in
t'gulat. Rezerva-fi in fiecare zi lD-2{)
, poate chiar inainte de eulcare. pentru
nlle la inceput, line-te de lucrdri u$oar.e
Hdoclers' Di,gest (care cupri"Ae ."utte 'arti-
leUfte despre o varietate de subiecte); tleci
,h citeva articole lungi din ziare (ori su-
Eftele ilustrate ale 1or); pe urmd'la re-
{l pe urmd la material mai asemandtor.
Elanualele, de indatd ce !i-ai asigurat baza
taetl eventual unul sau doud articole Ia
lBlt tredintd de antrenament; sti,rneaz6 nu-
[Utr de cruvinte ale articolului (foarte uEor
l^ftll r,tte cuvinte sint pe o pagi;a intreagd;
:'+nq:ro t,oloanA), apoii,vezi oit,die',repede o
lg,$fl; cronromeireazd-te, strugur ptnh-tita se-
ill
f.6 pe urma sa-!i aminte;ti,:id''ai,.:citit $i
'ltttt'egtrl articol ca sd controlezi,dacd ai
ttrute ideile principaie'9i detaliile im-
Nu te ingrijora daca la inceput ai
t6lfEvu;:rci lcohtinu& ;sd-ti Inaresti viteza
d H t 6 "l hte e
1 6. (A c e a si a s e $ a t e f ace
g6................1u r
,i.}?tul,Ugor, desigur;,'dri6fir:potr iE colabo-
U Un c'oleg: fiecare poate,.sd-licronome-
1E5
 l-le gxemplu
treze pe celdialt ,9i s6-i puna intrebitt'i 'lr' 1r'" ll, ('r, mtiterial, de citit ai putea si citeqti mai
ceea ce a citit.)
ctll'c ;ri I ilil Ittnt'l
f,ine o evidentd a vitezei cu c, ltomane, biografie qi istorie' sau
fiecare articol (de preferaf, in cttui'n'te 1tr' tttl
b, Orir'{i didactice '9i manuale'
nut). Traseazd un grafic, daca ai nevoit' tlt' tt'r putea si citeqti rnoi
stimulator moral! Dupi vreo citeva siilrtirrrrirrl B, Pentru care scop ai
va trebui sd incepi a observa o imbttrr;rl r[iru : lant'l
H, (la sd gdseEti idei principale,
sau
vizibil5.
b, Ctt sd gdseEti detalii importante'
Ce alte ocazii (pe 1lngd aceste jumdtdti rlt' "t,r
inainte de culcare) ai avea ca sA exerst'zi ltll 2.b
rea mai rapidd Ei mai bunS?
ver
oricarc' ar fi natura 9i scopu'1.-citirii'cum
Ei, eu sper cd uei lace un efort con$tienl nt t'rl i *i', o faci cit mai rapid posibil' I)ar
ce cite;ti pentru inud{are sd' citeqti nt'ri ttt iit";;ii ;;t-jl" sd sacrifiii inlelegerea in
pid.. (fi d.efinitiu, scopul ;edinlelor .in'uirrtt' thi ,,li'.ii- ," trebui sd-{i variezi ttt-
culcare este tmbundtd[irea capacitd.[ii clt' rr rlll "id"r"i,
I cltirii duPd imPrejurare'
pentru invdlarea normald'; a;adar de ce stl tttt.t.l ,'! A0easta nu inseamni, totuEi,,""^"u,tt:!a:A
pierzi timpul pi,nd ci,nd ai sd obfii an urrlrtlt ii'fii i,itir"u cuvint cu cuvint' Dacd un ma-
[.j
";*;;"* 11i fu"* necazuri, aminteqte-]i
VariazS-{i ritrnul ifi ti'iii'lii; m Li murt "i'i"*Yl,1:",*^1'^ Yl-
decit cea ma-
(i 6if'*u o vitezi ceva mai micdgreu
5.38 De,ci, dacl te strdduieqti conqtiincio's sit rtrr
;a: i, loc de a rdzbate cu un drum
bundtalegti vocabularul qi cimpul vizttrrl I'il lu-l rar o singurd datd' Cu exerciliu' vi-
astfel ia'faci mai puline fixiri, fdri tt'r'r'rrtrl dovedi cA
sau mormdieli), in curind vei fi capabil rr;r 'l ,Jrureati" se poate foarte. bine pe care o ar
teqti mai rapid, fard nici o pierdere in Jrrivitrf'r mnl rapidd decit cea maximi
in!elegerii.
Dar aceasta inseamnd oare cd fie<'rttr' lrrt
c;ificd de text o'vei citi exact cu aceelfli vilt'
zd? Ntt, clesigur cd nu. De indatd ce iti rtri'r (l()67). lmbundtilirea vocabula-
mai rapid, ar trebui sii Iii rr! lVln, N.
lat sd citegti
'uariezi rului (VocabuiarY Im-
itare sd-ti viteza corespunzilor' l'r'ltt provement) New York,
iui de material care il citeqti gi scopttlrrl 1tt'
pe McGraw-Hill.
care il urm-lreEti.
737
136
 Kirkman. A. J. Stdpinirea vot'ltlttrl.rr oele doud fuluri de ,,in'dicii(( ce pot
(1e67)' rtlril

$""i;::,:i,t"''"11i1,1,\l',,,,,1:i
'iii,i,,shtt
'ilare
o*-cititor sd gdseascd ideile principale 5i
,ftiiiiirr[ importantel (chenarele 11-12)
.

of Vocabulaly Arrt,1119

Hli:H?:'J o3,tli;liiJ' i'*, "' lrallcc (cursive,, sublinieri etc') qi morfo-sin-

Leedy, p D (1e63) fretiet' (euvinte de legiturd)'
f;:"jj"*iff,ord',,1.,,,, :;il;i ilus-
Precision), New Ilt lt, nu este i,ndicat sd omili materi'alul
'

l'4cGraw-Hil1. i" ,f autorului cind citeqti? (chenarele

I (t).
N. B. Te rog inceorcd sd-[i omintegti oeett
copitol (fdcind unele insemndri) 9i sti-l re' Doctie cuprinde idei principale ;i detalii im'
copitulezi inointe de o trece mqi depcrrll, itantc caie nu sint exquse irt lert'
Apoi otocd intrebdrile recopitulotive coro tlf'
tEu[cazI o intre;bare de felul aceleia pe
meozd. oare

i:ir6;, sd o pui cind' eual'uezi w text (che-

l7--18)
intrebdri recopitulotive PF*N.'*
' '

5.40 Un mijloc de bazd pentru imbundtltit't';r llll' ftg adeudrat? teprezintd probabii cea mai evi-
rii est,e.sd o faci a fi activa qi sa aiba tlrr "( rrlll I lntrebare, insd chenarul 5'17 cuprinde
folosind metoda (chenarul 2.) multe; poate cd te-ai gindit qi la altele'
=
RTC AR I cititorilor slabi, care dintre urmdtoa-
eEzut
5.41 In timp ce citeqti un text, vei incerca ri;r lirr I ldJino*""e au tendinla de a fi prea mari gi
trei lucruri. Care sint acelea? (chenarelrr r :!l Brea mici?
lUmdrul de fixdri;
Sd gdse;ti ideile principale, sd alegi tlt'ltrlllltr , ltl6rtmea cimPului
vizual;
importante, s/t eualuezi textul. ll[mArul de reveniri;
5.42 tinde te+i agtepta in mod norrnal si i',,rr,r':;ll VOlumul citirii tdcute'
ideea principalS a unui alineat? (cltt:tlrrllF 23-_27)
3-7)
fnare 2. prea ingust
In prima sau ultima frazd. tmo,re 4. prea mare

138 139
5.47 Enumera cinci cdi posibile de iml;urrirl;rf lr', ,1
:rritezei
27-36).
Ei a inlelegerii la citire (r,lt(rrr;rr,.lr'
Controleazd. ochii; inceteazd. d.e a citi (,u t,,,,,t
tare sau murmurind; ererseazd. citiretr rlltttltl
cite;te i,n unitdti de gindire; md.re;le-ti i.,t,,r
bularul.
5.48 Dupd exersa,rea regulatd a citirii rapirh,,
lhi
care dintre urmdtoarele te-ai aqtepta iii lr, ,,,1
realiza?
1. Sd intelegi orice, citind cu viteza nl:rxrni
2. Sd mdregti Ei sd reduci viteza de c,ilir.r, ,,,
respunzdtor impre j urdrilor.
3. Sd-ti mdregti viteza medie de citire.
4. SA-ti mentii viteza pe viitor fdra a I'rrr,r. rrrr
efort conEtient.
5. Sd citeEti orice cu aceeagi vitezd.
2Ei3
5.49 Cind eEti gata, treci la capitolul 6 (qi ntr pi,'r
prea mult timp citindu-l!)
6. Cum $ iei notife
circo 45 minute)
.
notitelor
unor notile slabe, sau lipsa 1or, este
t{lntre cauzele obignuite de nereuEiti a
r
student. Notitele constituie o parte de
ntii vitald a invdldrii. Ca qi scrierea lu-
or personale, ele te antreneaz6 atit la
'lrnurea(( ideilor, cit Ei Ia ,,primirea$ 1or.
area notitelor este de folos in doud rno-
I tn primul rind te fine actiu it timp ce
cleci este un sprijin in favoarea concen-
este al doil,ea avantaj pe care iI obtii
dupd citeva sdptdmini) prin faptul ca ai
l,' notite?
o lnregistrare scrisd cu core sd Joci re-
lntr-tdevSr doreqti sd relii cele ce al au-
IEU ti citit, este cu mult mai de folos sd
De hirtie citeva cttvinte, decit sa te mul-
Itt ('u o gramadi de amintiri confuze.
lntlrlle se vor risipi in curind daci nu le
pt'in cuvinte, insd inregistrarea scrisA
!& o p6strezi ca evidenld permanentd.
141
 Cum se pdstreozd notifete trrrrllr, lrl<:uri,,d,in caiet,:,F.e .de' alte Tiarte, folo-
Existd mai multe metode de r,iitrrl rrrr cir:sarr cu magind (tip.biblioraft), vei pu-
a_!i prisl,r.ir rr,,li lerr rrn-[i learanjezi ,foile; sd,le scilfi,.sa le re-
fele. Pentru scooul pe care if urmjresii, rrrrr,l' qr,r'll $i sir adaugi material nou in oricare loc
vor fi mai adecvut"-J""if
-irli"rt"ierrl,irr:rr *
prezint sistemele folosite "ri"r".'iri',-',Jrltir r rlul r,lli.
, lr 1.. I .'.r
a" rtt a, .

feri{i. I' A;rrrlni', srr pr:esupunem ca tocmai ai luat notile

Care dintre aceste rnetocle ''tlltr lttp. t0 al unui anumit manual. tr-Jnde ar
cea mai eficace?
ai consider.tr r,,ii r,r;tr, fl lcl nrai probabil loc sA le pastrezi?
r: H,, Tntl'e noti{ele pentru capitoiele g'gi X1, sbu
a. Notife scrise oe petice cle hirlie ,i''ll, Imdditt dupd'rdltimul lot'der notife pe care
qi pr, :.1,,r
tele plicurito,.i pjii."l" irt._" _=uf',
tk, r.;rr lc-rri luat, sau
ton, sau & at, Inrpt'eund cu noti{e1e iuate ciin al"te surse
Notife trecute pe foi volante
de nriir.irrri 6yi (itu't) Llateazd despre 'acelaqi' sUbiect ca in
egale; pdstrate intr-un aorai lrrp. 10.
bibiiora,ft), sau _uqiuii f rlr,
"u ,=a.++rr::E
scrise qi pastrate intr_un caiet *: fd cii c; soluliile a ;i b ctr Ji'locuri conDena-
ll:-fi}"
tegat. 11r,,,,,,
'i bllrr nu,mui, dacd s-ar intin'tpla sd nibl noti[e
: {la*1trc acela;i subiect ca i.n cap. 10.
Ei bine, lli-am cerut
dezgustd met ocla a .pdrerea.-t;i*t"j,"iti'
Si,nt sigur <.tr 1,,
.;t' ca
spre metodele b ;i c". pr'eJerind';;a p,"!. e r i t t 1
rr lldoctoreo notitelor
adicd dosarut cu ma;i"d. d; ;;[,i" cstl tr, impoltantd pentru notife este cie a
legat se prezintd rna! gyrat ,,, ,.,,,,,, Pl'atlllertntr
f; ;;" "i
riianiptt,t,,,,,
mai .ugor, eL te impiedica dL- J_'ti".li"ro ,, ftl t'c sir letiigi ce sa laEi deoparte. Lulndu-ie
,,,,r, dltt crh'fi, dispui de mai mult timp decit 1a pre*
tgeli perrlr'u ca sd iei o decizie, insd
ldenl *- eontinutul ar putea sd fie foarte- in mult
rnod

In mod .ideal.ar trebui sd-!i poli ar-anja H('olnqi, irr ambele cazuli.
in aga fel, incit toate nitil"rl'1"t".rir,rre<,irit,l rrl
anumit subiect sd la rrrr CttDtlnsul
se afle i" iri-iii,"{ie
]y:l Si1 ciliri, prelegeri sau ;;nl;i;t",crifir.tt,-rrt
r,;r Vg trebui c'a notilele si ,cuprindd suficiente
srnf luale in semestrul acesta
cu un caiet .1" uouf tr.(,,,rrt Hl'gLlnlcrlte sau dovezi aduse de ,autor (sau de
trezi. notilete in ordin"o&;;''#i
'"uiu #ii ,,i 1,,,,
de noti{e- let'trrr) pentru ca mai tirziu sd-!i amintersti ta-
l"
deci un-singur subiect poa.eGi"[_ai scr.i, i i tUl ln utocl r:larr. Deci caietut de notite trebuie
rtf" in rrrirr PA prezinte: I

L42
143
 2. Care notile prezintii mai clar raporturilt,
gice din lrt
_c_uprinsul 1. Fii atent la indiciile:
rezumatul? "upitotut"itl!It,"n,rn,,,,,t a. Grafice (Schema Ei caracterele Ii-
3. Dupd care notite ai gdsi ed !'"Ls
faci recapiturareai - o-*r '" este rrr(rr
mui rrlr1 n6 \', terelor)
b. Morfo-sintactice (Cuvin.te Ei pro-
Schemd sau rezumat? .,.,,,' ,
, pozilii cheie).
Dupi ce ai hotd'rit raspunsurilq;' treci , \ 2. Cerceteazd toate graficele Ei tabelele.
la chenarul 6.10 lt, r,l,; | , '(l. Nu ,evita dificultdfil,e.
-/ ' E. hvalueazd textul:
: t. Fii sceptic. (Agteaptd demonstralia
6.8 Notile din Inuagd^^cum I autorului)
sd" iinue{i (cap. ri) rle i. 2. Cautd aplica{ii din propria ta expe-
D. Rowntlee 10.6.69 rientd.
l, Pentru. o citire mai rapidd; (Cei mai multi
Cum sE citeqti mai bine qi mai '. 'Bf putea citi o datd Ei jumdtate mai rapid
rapid
, ;1r ll totuEi si inteleagd la fel de bine.)
k^.:lll*, ,,.e.xReri91tei.,,
racurralrr citesc atit de _puji.,i
studcrr[i ,rl : A, In timpul citirii:
bine pe cit irr Jrrr=
tea. (Prea lent .i, 1. Ochii fac salturi in succesiuni de
II. Pentru o citire nu se pot concentrir, rrllrl)
mai aiii lttart.
bundtatita): ii"t"l"S".., r,,,.. i 2. i;;-i;;"ure fixare, mintea decodifi-
A. Aplica metoda RICAR-- - pentru
i cd un grup de cuvinte.
scoPul' rvr^r u (er sr,r;1711 i,, 3. IEi modeleaza cimpul uizual.
B. Cautd fraza-idee din fiecare alirrtirl, B. Cititorii stabi:
I I. A, cimpuri vizuale inguste.
i
z. P:
H.? :PlTi!.iryu
.,"
uu_J'ii,,,,, ,,r
conline ideea principatd rr rrlf 2. Fac multe fixdri.
,. . , Revin deseori. (privesc in urmd.)
neatului.
C. Cattd detatiite imqsortante: 4. Citesc tare. (Sau mormdie)
1. De exemplu, hovadA, exemplu Fi Pot.lmbundtdti citirea. (Viteza gi inlelege-
rillu
. argument in favoarea ideii pr.irrr,l.. r, fe&,)
pale. A. Cinci solulii fundamentale:
2. De obicei cel pufin un detalitr 1. Verificd daca ai nevoie de ochelari.
irrr
portant pentru fiecare iaee pri,i,:i, ,; 2, Inceteazd sd pronunti cuvinteie tare.
pald.
i.l,- 3. Incearci _in mod conqtient sa--citegti
D 9i"9 cau{i idei principale gi cletalii irrr
mai rapid.
portante: 4. Citegte in unitdli de gindire (2_3
cuvinte deodatd).
r
146
147
 ,,
5. Formeaza-ti vocabularul (citit, scris,
vorbit):
a) citind diversificat; / '\. Pentru imbunatdtirea inlelegerii, cititorul ar
b) invatind radAeinile grecegti qi 1a-
tineEti;
c) notind cuvintele noi;
d) folosind diclionarul;
e) intocmind glosare.
B. Exersarea absolul esenfiali prin;
1. $edinla inainte de culcare (15-20
min);
a) citeEte articole cu lungime cu-
noscutd;
b) cronometreazd-te singur (cuvin-
telmin) (grafic-progres?);
c) controleazd intelegerea.
2. Citirea mai rapidd a tuturor rnate=
rialelor de invdfale.
C. Variazd ritmul cilir:ii :
1. Mai rapid pentru literaturd ,,nara-
tivd(' Ei idei principale.
2. Mai lent pentru expuneri complicate
qi detalii importante.
Compara aceste notile cu acelea de la chena-
ru1 6.9. Pe urmd intoarce-te la chenarui 6.7.
6.9 Notite din Inuald. cum sd i,nuefi (cap. 5) de
D. Rowntree 10.06.69
Cum sd citeqti mai bine qi mai rapid
Pufini studenfi ai facultalii au invalat sd ci-
teascd atit de bine pe cit ar putea: ei citesc
prea lent, nu se pot concentra Ei nu-qi amintesc
148
cele citite. Insi de obicei se pot perfecliona
".".{plicind una dintre urmdtoarele sugestii:
tr[fui sd foloseascd metoda RICAR care 11 va
menline actiu qi can;tient. Ar trebui sd caute
'obicei
fraza-idee (de prima sau . ultima) . din
ii""atu alineat, cdci ea cuprinde ideea princi-
patd. a aiineatului. Va trebui de asemenea sd
Zauke detaliile importante (exemple, do:
vezi etc.) care confribuie la sustinerea ideii
principate. (in mod obiqnuit,-existd cel pulin
un deialiu important pentru fiecare idee prin-
cipal5.) In cdutarea icleilor principale Ei a de-
taiiitoi importante, eI ar trebui sd fie atent la
indiciile giafice qi m,orto-sintactice (semnalind
ce inlelegl autorul) qi ar trebui sI acorde aten-
J'
tia quve;itd tuturor graficelor, tabelelor 9i dLu-
i,l - oramelor. Ar trebui 'sd nu evite dificultdfile'
q
t
tititotrrl ar trebui de asemenea sd eua\ueze
t
textul citind in mod sceptic 9i ciutind aplicalii
i
I
pentru ceea ce citeqte.
t.
Cei mai mulli ar pdtea sa-qi mdreasci cu
5go1o iteza,de citire fdra a pierde din inlele-
I
i gere. In timpul citirii, ochii se deplaseazd pe
t pagind de Ia stinga la dreapta printr-o succe-
iirrt de salturi rapide' cu opriri (nr-rmite
"
fir,dri) intre ele; in timpul fixdrii, mintea inre-
gistreazd .un grup d-e cuvinte (cimp uizual)' Ci-
iitorii slabi au iimpuri vizuale inguste ^;i cle
aceea fac multe fixdri. De asemenea privesc
. d,ese'ori inapoi (reueniri) - Ia ceea ce au mui
vdzttt, iar uneori au tendinta sd mormdie satt
sd pronunle tare cuvintele. Toate aceste gre-
qeli- contribuiti sd Ie incetineascd rriteza de ci-
tire.
14!)
 6.1L Deci, dupd ce ai cules ideile principale (rlrrr Si dacd ai nevoie de ordine in plus, poli incepe'
paragrafe, subparagrafe Ei alineate), le r.et,r'irrii ,lri"frra sa p"i paranteze la cifre arabe (1), sau
in6untru de 1a margine, corespunzdtor impor. la litere mici (a).
tahfei 1or relative. Articolele importante p,rr'-
rzesc de la margine. Cele de importan{ir rrr. pentru-
cundard se retrag mai iniuntru, sd zicem, r,rr
ln chenarrl urmdtor vei vedea o schem6ea
;';pit"I"i 4 a1 acestei cdrli' (D9, {aqt'dar este
- un centimetru. Cele de a treia importanf;i sr, ilfi;;" dupd care am scris capitolul; este
retrag cu incd un centimetru E.a.m.d.
Sd nu faci retragerea prea micd, deo;rr.cr.r,
.i-ili"i,a"'schema pe care ar trebui sd o poli
f'ace duPd ce ii citeqti.)
raporturile nu vor fi ugor de vdzut. Sd nrr r.r. iltdi am omis citeva litere 9i cifre' Vrei, te
^

tragi prea mult, cf,ci nu vei mai avea loc pt'rr rog, sd termini ltLcrarea?
tru notile.
I (Notitele tr)e care le-ai Luat la acel capitol sea-
In notilele de la chenarul 6.8 se afla pirtrrr 'mdnd"
oaiecum at, acestea?)
articole Brincipale, zece de importantd se(:un. \

dard, doudzeci Ei cinci de a treia importirrr(,rr

qi (ctte?) de a patra important6. Cum sd scrii o lucrare Persorr-al6
I. Scrierea unei lucrdri personaie poate aiuta
zece de a patra importanfd. (IIDla.b; IVA5r -c un student in trei moduri:
etc). , A. 11 sileqte s5-Ei organizeze mintea'
ii. ii ,t"ta pariite bune qi pe c-ele- slabe'
6.12 AEa cu1yr ai observat, in ultima schemi s-irrr C. ii pieeatdqte pentru situalia de Ia exa-
folosit nu numai retragerea iniuntru, ci qi litcr.r, men.
Ei cifre. Ca sd ar6ti cum !i se asambleaza noti. II. AsigurS-te cd in'felegi -misiunea lucrdrii
--
lele ai nevoig de un sistem de marcare cu liter.r, e. bare este gubiectul Precrs?
gi cifre care si evidenlieze corela{iile lor. I)u B. Ce fel de tratare se cere?
exemplu: '4:
III. sd stringi materialul adecvat:
--- CumGindeqte-te
Articole Cifre romane i!:' A. Ia intrebdri care sd-!i ln-
principale (mari) I, II, III, IV drumeze cercetdrile.
De ordinul doi Litere mari A, B, C, D, B. lncepe sd te gindeqti imediat pentru ca:
De ordinul trei Cifre arabe ' 1', 2, 3, 4, 1. S-e fii atent la idei relevante'
De ordinul ' 2. Se oferi subconqtientului mai multe
patru Litere mici a, b, c, d, ocazii.
De ordinul Cifre romane C. Foloseqte' un carnet pentru ideile Iu-
cinci (mici) i, ii, iii, iv r:ririi.
152 153

D. Cerceteazd toate sursele de infor.nlirfii
, posibile:
- 1. Cdrfi, articole etc. sugerate de pr.tr
fesor. ,
2. Cdrfi, articole etc. sugerate cle acelc
cdrfi (sau de bibliotecar).
tr. Noteazd sursa tuturor materialelor 1lt,
care Ie stringi.
IV. Planificd cu grijd lucrarea.
A. Alege materialul cel mai util.
1. Lasd deoparte ce e banal, irelevirrrl
Sau Obscur.
2. Pistreazd ins6 sufibiente detaiil t.,r
s6-fi sprijine expunerea.
lntocmeEte o schemd logici.
-. iti dd siguranla cd:
-. Aceasta
Alegi ideile principale Ei dcr,;r
-. liile importante.
-. Nu olnili nimic esenlial.
. Obtii note mai bune la
mene.
_.. Un model de schemd fundamentalri:
-. Introdu cortentarea su_
biectuiui gi tratarea.
Textui principal Dovezilr.
-. exprimate prin,3--4- idei prirr-
r. rirrii,),i,;iii.,,: r'mnta1.i1lfinal.,,
----r Scrie alineatul final.
.' r,.r-rr,,Scfia p,rima tred.actore,a,JWqdrii:
A. Scrie simplu gi direct,,
,
, 1 .,i i-,lrB.r:Sehenna,si{,, dezvdlr.lie, :stl,rlctura
expu_
nerii. r,. ,:
[54
C. FoloseEte imagini dacd acestea pot in-
Iocui cuvintele.
D. Separd clar ideile tale de aIe altora'
E. lntbcmeEte o bibliografie.
VL Scrie d.in nou lucrarea dup) citeva zile:
A. Verificd Ei inlatura lipsurile din cuprins
sau tratare.
B. Asigurd-te cd redactarea finald este fa-
cutd cu acurateld Ei scrisd citet.
Dupd ce ai c,ompletat cifrele qi literele care lip-
ses; (12 in total), treci la chenarul 6.14.
Cf,frel,e literele pe care ar fi trebuit sd' le
;i
completezi sint (i.n. ordine): B. l. a. b. c' d' 2' a'
b, c. C. V.
Deci iati cum se intocmeEte o schem6 bund
, pentru luarea notitelor dintr-o carte:
,,' i. purrroltd titturite autorului qi expune din
frazele-idee aEa incit sa oblii articole ce
exa- ; nou exprimd ideile principale a1e paragrafelor
si alineatelor.
2, Scrie intre parateze orice detaliu important'
rr : lJ. Scrie articol-ele foiosind retragerea de la mar-
, gine, care sd arate cum sint aEezate unul sub
altul.
+. Fune litere Ei cifre ia articole, pentru a face
mai clard corelalia 1or.
Acum intocmeEte o schemd scurtd pe baza pri-
melor titturi (plus citeva cuvinte qi propozilii)
, iiin crpitolul 3. (Va trebui sd-I revezi in treacdt')
Y' bezuoita chiar propoziliile urmdtoare, pune-le.
In pagind cum creZi ca e mai bine qi adaugi
clfre qi litere.
r55
 RICAR - Rdsfoire Rdsfoirea unei carfi
1';oaia de titiu Prefala Cuprinsul
p6ycu{ge- foile la rind Rdsfoirea unui capitol
pridrul alineat qi ultimul alineat Recapitirldri
Titluli (Probleme tratate. Cum se leige)
lrlgebari.
Cind ai terminat schema, fd confruntarea cu
cheparul 6.15
Sch,ema ta seamdnd. oerecurrl cu aceea de mai
jos?
RICAR (rdsfoire, intrebare, citire. aducere
amiflte, recapituiare) este metoda iolositoare
pentfx tnvdtarea unui text qi constd din urma-
lssy9Le taze:
t. Mai intii rdsJoiegte ca sd obtii o vedere de
stlsarnblu a ceea ce vei examina apoi amd-
nuntrit:
4. RdsfoieEte cartea in intregime.
1. Privegte foaia de titiu.
2, CiteEte prefafa.
3. Exaryrineazd cuprinsul.
4. Parcurge foile la rind.
B.^Rdsfoieqte fiecare capitol mai amdnunfit
inainte de a-l studia.
1. Citegte primul alineat Ei ultimul ati_
neat.
2. CiteEte toate recapituldrile.
3. Examineazi tifluiile ca sd descoperi:
a. Ce subiecte sint tratate.
b. Cum se leagd intre e1e.
,1. 6srutd intrebdrile care sI justifice de ce ci-
tegti.
156
ti.15 Este evident ci metor.la utilizdrii schemei ifi
procuri o serie de notife foart/utile dupd care
este uqor sd faci recapitular poli sd vezi
esenta lucrurilor dintr-o privire. Sper cd vei
gdsi multe ocazii de a o folosi pe viitor (dacd
ea nu constituie de pe acum metoda ta normala
de lueru).
Redactarea unui rezuntttt. Dar ce se intimpli cu
rezumatul? Existd oare unele discipline ,", srr-
biecte la care ar fi preferabil sd-!i iei notilele
in forma de prozd obignuiti, in alineate con- *
tinue?
Poti sd-ti dai seama la care feluri de materii
pe care le citegti ar fi preferabil sd intocmegti
astfel de notile rezumatiue?
Bineinleles cd. rdspunsul aa depind.e de materia
pe cdre o ai ;i, de felul in care trebuie sd o
cite;ti. Poate cd, pentru unete pdr{i din tnud{a-
rea unei limbi sau din matematicd ua fi. prefe-
rabil un rezumat. De asemenea, in, Literaturd
sau pentru unele aspecte ale istoriei poate sd ti
se pard, cd ceea ce ifi trebuie pentru improspd-
tarea memoriei este un tabel iinoptic, in ,iru-
mat sau chiar o eualuare ori o criticd., sciise in
prozd continua.
6.16 Dar dacd te hotdrdgti sd scrii un rezumat in
prozd, f5-1 scurt qi cit mai adecvat pentru a
' face recapitularea dupd el. Aceasta ne duce la
un alt aspect important pentru luarea notifelor:
cum sd le agezi pe pagind.
lDl
 Mecanismul intocmirii noti{elor .' ,Iar .pentrtl,: pt'opozi{ii curente care se utilizeaza
practic irr toate', dlsci:Plinele, probabil cd dintre
$i prima intrebare aici este: Cit de Lruni ili este cele care urmeazd cunoqti majoritatea pre-
caligrafia? I1i vor fi notilele clare qi citete dupi ',
-'$curtarilor standardieate :
un an sau mai mult de cind le-ai scris? (O
cercetare recentd la una din universitd{i a ar5-
tat cd peste 60oh din studenli intimpind dificul- Ne,l :',f- *
tdli ta citirea propriilor notile.)
iPoli''se 1! identifici,ig Uiogoliliile acestea?:
Desigur cd notilele nu-!i vor fi de nici un folos 'i
dacd nu Ie poli ., Un mijloc de a 1e 1) mai rnare decit, '
face mai citele decit cea mai frumoasd caligra- -' . 2)'' pqa! miq ,decit, .., '
3) deoardce, .. ,. ,', - .. . , ,
fie ar fi sd Ie . 4) de aceea, " . .

.' , . .
5) ega[, Ia fel cu,
citi dactilografiezi (Studentul care poate sd-gi 6) compard, aminteEte-ti in Ecest context;
dactilografieze notitele are un considerabil 7) inegal, diferit'de,
avantaj, insd cu condilia ca sd Ie revadi in B) noteazd bine, irnportant' ' :::'-rr.:"''
timp ce le bate Ia maEind.) 9) adica,
10) de exemplu.
;6.17 lnsd chiar dacd te decizi sd folosegti o magini
de scris, desigur cd nu poti sd o iei Ia prelegeri ''.7)'mai'm,me deqi,t
sau la examene, aga incit va trebui totuqi sd fii 2) mai mic decit
sigur ca Si caligrafia ta este destul de citeala.
. 3) deoarece
4) de aceea.
Prescurtdri. Mai ales la prelegeri, caligrafia 5).egal,LaJeL cu.
poate avea de suferit pentru cti prea multe 'eonte:tt
6) corfiPard, 'ainlntg;te:lt in aees,t
idei incerci sd le scrii prea repede. Un mijloc (c'l')
de a-ti mentine viteza fdrd sd mizgdlegti este 7) inegal, diferit de (+) .
sd-{i formezi un sistem de prescurtdri. 8) noteazd'biie,'imiiortant' ' (N:B:)
De exemplu, ar trebui sd ai expresii scurte 9) adicd (i.e.)
pentru a scrie termenii speciali care se folosesc , 10) de exewplu.:: ' :' (e.eJ
curent'in anumite discipline. Astfel, in psihoio-
gie ai putea sa utilizezi prescurtdri pentm cu- 6:tr8, Exist6. numziir doud' reguli pentru pres:iurtdri:
vinte ca: experiment, comportare, condilidnare. sistdrh propt'iu
'r Mai,intiii' fd-!i: un'moctificdri). s,l tine-te de
memorie, corelatie, gestalt, psihologie E.a. -. 'gl'(f{l"d
;: : 1

158 159
 pe care va
Al doilea: Nu-l folosi la materialele
atrtii'
inscrie pagino in mod clor c, rrso ? g to?
trebui sd le citeascd (ostfel ili ver qminti cind ->
luot notilete ;r de unde
Arnnlasarea. Fotoses,te orice artificiu posibil te -or tuot ) eAfr )loseste
blinioz6 euvintele-chere SOu

p""it" ca notilele sd impresioneze rnernorla' lrtere LArl lA r-E

cum este, de exemplu, tra-ttlaru'' in pagind' Ctt
Nu ..inqhasui" Pogino ( losd
Y

;#:""";;;l;ta mai iogic qi/sau mai,dramatic destut.spoliu otb"in

--', incodreoz-o cuvtntete lr
---*l
cu- atit vei"fi mai capabil. se ti
te propozi!iile tmPorto'nte
il ;;si;, mar uqor in ochii minlii' $i aceasta lurul notiletor )
ol
reprezinli F( rtoseste Peni
'U

te va ajuta Ia examene' CU LOR I

in mod eyidentieri ocozionqlc

Care feluri de notite se aEazi automat' <l LJ rde este Posibit
Iogi", uPtouPe,'fotografic(?
a. rezumatele sau o otosegte de3ene
b. schemele' Lod o morgine torg6,o
t n toc de
incit moi tirziu sd -trlttetl
oddugo comenrnrii ti -{##t(
b. schemele
referinte

6.19 Pentru a face ca notilele sd .

fie tot atit de
cum este o schemd va trebui sd ai ceva
eficace qi ampla- Luoreo notitelor lo Prelegeri
mai multi b;t;; d" ""p cu sep.araliile
sarea. (l/u incerca-sd'1e preiinli ca alineatele
practice a1e situatiei din
dintr-o carte.) in modul -'-- Cu toate dificultalilesrciput
6.20
tau. ar.trebui sa Jie
Avind pagina cu notile amplasate ;ili'preleg""i[i,
-citit' ca
sd-!i de acelea
acesta, ar trebui sa tii cap-abit inch,izi obiinerea unoi-ichem" uEor
citeqti'
ochii Ei .a ,"J"'i notileIe d" o
P", JotograJie' p.'"utu le-ai face atunci cind
.

(lncearcd acum cu modelul acesta)'

Foloseqte RICAR
Cum te va aiuta aceastS incercare?
CeI mai bun procedeu pentru o prelegere
este
in posibi'
u$or sd-ti ta Jofosegti rnetoda RI'AR, m5sura
Ar trebui sd" consta{i cd' este ma'iin- n'otl{e dacd f"f"i. Rd.sf o'rea anticipat I a uneiarprelegeri
trebui sd fii
cuuintelor -est.e
i*i")Z;ii" otclonarea'
"'ii-,"iezi t'or-' otitele ce\a ce ,r, poli iu"" 'got, insi
tmaginea a;ezd'rii (N
sem-
i,"ii,'
se oinint"t" totdeauna..mai u;or
' atent Ia oriCe obser-valie a trectorului care
Lin" ,"porate
"i' rraleazi domeniul'pe care il va explora'
aZ"X p"gind inghesuitd' 9i i'ncdrcatd') '.
t\ 161
160
l' ll ; tnvata cum sA inveti

Intrebd.rile pot totuqi sd nu fie atit de difi-
cile. Se presuprne ca qtii ce s-a sp"rs ultima
f,at6, poaie ca ai mai citit cite ceva Si poate
ca te cam -aEtepti la ceea ce urrneazd si se
spund. Urmcreqte prelegerea cu un ocni criiic,
iritr-o stare de expectautvS, Si pune-ti mereu
in.rebdri lchiar dace nu ai neuoie sd 1e spui).
,u prelegeri n:ts, citesli; in scnimb
:ti"r:nl"t.:t
ascul[i
6.21 lnsa faza de ascultare te antreneazdlao sarcind
foarte complexa. In mou simultan trebuie sd
auzi, sA ar:alizezi, sa alegi qi s. inregistrezi.
Nu numai cd trebuie sd oepis'ezi icleile princi-
paue aie iectorului in timp ce vorbeqte Ei sA
percepr sLructuro generald a expunerii saie, ci
in aceiagi rimp rrebuie sd stringi Ia un loc o
serie de notile citele care s6-ir aminteasca totul.
Prin ce mijloace un lector a":il poate con,ribui
sa-;i simplifrce acasta sarcinS?
, El poate sd scrie pe tabl,, titlurile principule;
poale antictpa lteca,re paragrat gi rezurp.a la
sjirgit; poa:.e sa-[t aLraga aien[ia, asupra cei"or
mai impcrtante pu'ncte. 1Poa,e cd. te-ai gtndit
lo alte mij,oace.)
"
6.22 Evident, nu toii lectorii sint deopotrivd de
utiii in aceastd privintd, astfel cd sistemul de
a lua notiie trebuie sa fie destul de flexibil rra
si se poa,.i adapta la o mare varietate ci,e mo-
,. duri de a |ine pqeleggri. Chiar .qi aqa, vei g"rsi
162
!..
uneori cd este extrem de greu sa-!i sistemati-
zezi notitele atunci cind le scrii, sau sd fii sigur
in privinta punctelor ce se presupune ca slnt
principale.
Unii studenti rezolvd problema 1uind multe
notite gi ndddjduind sd vadd conturindu-se din
ele pind la terminarea prelegerii. Aitii
-schema,
se luptd sd prindd firul expunerii -lectorului
luind foarte puline notile, chiar dacd aceasta
inseamni cd omit unele puncte principale.
Ai tendinla sd iei un mare numdr de notife Ia
prelegeri, sau foarte putine? De ce?
Este posibil ca utilizarea practicd. sd uurieze
de la o prelegere la alta. (Ar merita sd. i,ncerci
;i sd,-,ti dai seama de deosebiri.)
In general, poate cd este mai bine sd greEeqti
,6,23
I luind notile prea puline decit prea mu1t"e, pen-
,' tru ca:
f. ili permite sd sesizezi mai bine ce este
esenlial in expunerea lectorului.
2. Egti pregdtit sd redactezi un intreg ansamblu
de notife imediat dupd terminarea prelegerii.
Aceasta ne duce insS la faza urmatoari, rle
Si
o imgtortan,td" aitald, pentru aplicarea metodei
RICAR in cazul prelegerii.
Dupd ce ai fdcut totul pentru rdsfoire, intrebare
qt ascultareo prelegerii, trebuie sd incerci acum
sd-fi . ce s-a spus.
amintegti
163
 In timpul incercdrii de a-!i ami'nti, deseori vei
niciodata cu lotilete a{a
dori p6ate si efectuezi qi faza finald a metodei
6.24 Sd nu te mullumeEti
".t" .r"i i"-t"r-inrrea prelegerill l:^"o*p"u- RICAR:
tiecunotileleluatJiu"itl'",aproapecusigu- Adicd ai dori sd poti . . ' ' cele ce s-au spus
qi oarecum nesiste-
ianta cd e1e sint tnioiplete la ele de faPt.
m,uiizate.r'reci aeo!"i" ir'gindeqte-teincearci sd-ti
ctrin nou. Avind""iiili"-i" llil,
iipr: ezingi Prelegerea in memorre'
recaPitula

Aceastd primd lnceLcare

de aducere aminte pdcate nu poli revedea (sau reauzi) cuvin-
este o acliune d" ";;;';;
i"'ut" -*."lli
studenli ---- Din
0.26
;;i; Lfectiv spuie (doar daca au fostdacd
inregistrate
si cale totuqi pout"*tii"u in moa impresionant
-in""rcalea"de aducere *"" ." poli te ingri-
orocesul uitdrii' 1i'ata
;; d"daj lipsd din notilele pe care le-ai
oar face'
luat'
l$o/s din ioruurd o
Lminte, majoritate'a-'J"au"tifot "i15 deculs de i;;;-;e ie-iuci Ei sd lntrebi lectorul' In mod
ceea ce au auzit ; ;;;i;gul"'.-i1de trei sdptamini
i orice punct
eI va fi'bucuros sd repete
o sdptdmina qi in'il* ;;tl; "or--"i,
care ti-a scdPat.
iru uitat g\o/o).
Ct cine al,tcinetsa mai poli verifica, in atar&
Citdecurinddup6terminareaprelegeriiar ,, de lector?
;;.1i* plima datd s6-ti
trebui si te 'ir"fii attzil?
aminteEti ceea ce ai Poii face uerlficarea cz colegii care ttu partici-
sau
a. Imediat duPd Prelegere' ,oi t'o prel,eqeri. Au notat ei unele puncte, sau
b. DuPd o sdPtdmind, sau
Lierc iubte6te ori structuri de idei, yte care tu
P"Pa mai mult de o sdPtdmini' le-ai omis?
".
(Chiar ;i atunci poli convenit cu unii dintre colegii t5i stu-
- Dact aiasupra
a. Imediat dup(t pretegere'
iiti6 ai"'ce s-a spu's')
6,27
necesiti{ii de a imbundtdti luarea
sd-li amint";ti aii' den{i
ali putea incepe si vd.verificati noti-
este incd vie in minte'
Cit timp prelegerea ;;;"fi"g,
"otiinfo., clupd fiecare- Prelegere (9i Po.?L"
t"r"'"""i titriutext
6.25 ai inteles lf"pe iG"r" pe care l-a!i citit cu totii)-
o poli ,"'"4"u=tJ;;;' "" "'
si dindu-le o
bine, ad6usi"o'ill"iii-ia notiies[ faci aceasta O listh de control
formi *'i "o*ilta''i""'faJe'
dupd fiecare prelegere
in deeurs a" "iiii- "re Poate cd grupul vostru ar fi de acord cu o listd
si ai sd *'iit r"tlrzie mai muit t5i
' a;-;;rificia,re a greqelilor pe care ar trebui sd
-"otitule"voastre'
"btii ';;;;;"
L[i;#1;"a-"oiiter" de la prelesere nu au
' [* tita o astfel de list6:
""liu
nici un inteles'
165

164
 Intrebd ri recopitulotive
-' Formatul general
7.
af caietut ie notile prea mic/mare; , Care sint cele d.oud avantaje importante ce se
b) paginile prea incarcate/impr5;tiate, obfin luind notile? (chenarele 1-2)
c) scrisul necitet,
d) subiecte invdlmdqite.
2. Structura noti{elor Luarea noti{elor te men{ine concentrat in mod
a) insemndre insuficientd sus, actiu ;i procurd o inregistrare scrisd cu, care
bi nu are formd de schem5 (prea multa ptoz6' pofi, f ace recapitular ea.
densa),
c) folosirea insuficientd a titlurilor, cifrelor, Care este avantajul folosirii unui dosor c1t nLCt-
retragerilor, evidentierilor, gi;nd (tip biblioraft), pentru notite?- (chenarul 3)
d) greu de remarcat organizarea Ei '4orelarea
ideilor. Nu egti constrins de ordinea in care i.{i iei, no-
3. Continutul qi redactarea ti{ele; poli sd le regrupezi pe subiecte, dupd,
a) unele idei PrinciPale omise, dorin,td, sd. rescrii pagini separate ;i sd le adaugi
b) prea multe detalii, in orice loc.
c) Prea multe cuvinte,
d) frazare neclard, ln care fazd a metodei RICAR este cel mai
e)' prea multe cuvinte ale autorului, nu bine sd iei noti{e? (chenar 5, 6) ,*
proprii, a) In faza citire'sau
f) grafice, tabele etc. importante omise b) Intre citire qi aducere aminte, sau
ori greqite. c) In faza aducere aminte.

De indatd ce s-a acceptat lista de'control, fie- c. In faza aducere aminte (In faza ciiire ai fi
care serie de notile ir putea fi apreciatd de prea aproape de cuvintele autorului, iar intre
cdtre fiecare student din grupd qi toti ar avea citire Ei aducere aminte nu exist5 nici o
de invdlat din discutiile ce vor urma' fazd).

N. B. Nu uito s6'fi omintegti 9i sd recopitu- Dacd nu ai facut-o pind acum, intocmegte o

lezi ocest coPitol ihointe de o merge moi de- schemd a capitolului (6) pe care tocmai l-ai
porte.
citit. (Chenarele 7-15)
Treci apoi Ia intrebdrile recapitulative Cum se compard schema ta cu aceasta?

167
, 166

I; Importanta notitelor este c5:
A. Te mentin activ Ei coneentrat.
B. Furnizeazd o inregiStrare scrisd pentru
reeapitulare.
II. Pdstreazd notilele intr-un dosar -cu maqini'
(tip biblioraft)' (pentru maniabilit'ate).
III. Luind noti[e:
A. Cuprinsul ar trebui sd inciudd:
t. i4eite principale ale autorului qi de-
. taliile imPortante.
2. Planul logic al expunerii. (Numai e*
sentialul).
B. Ia notile la faza aducere aminte.
C. FoloseEte cuvinte ProPrii.
D. Adoptd forma de schemd (in loc de re-
zum-at) oriunde se Poate.
1. Dezvoltd titlurile Ei redacteazd dir,
nou frazele-subiect.
2. Scrie detaliile importante intre pa-
ranteze.
3. Utilizeazd retrageri r t? -- ^v relevi
indunrru ,i-"'""" I corelafiile'
:3.
4. . . .. . riteri: qi cifre J
E. Mecanisme
1. Scrie cite! sau cu maqina.
2. intocmeqte un sistem de prescurtdri'
3. FoloseEte- o amplasare. logicd/suges-
tivi Pe Pagind:
a. Pagind noui pentrq fiecare serie
de notite, intitulatd clar.
b. Mult ,,spa!iu" alb qi margini late'
c. Culori, diagrame, evidentierea
punctelor cheie etc. l Cit mai curind posibil dupd prelegere di incerca
IV. La prelegeri
A. incearcd sd aPlici RICAR.
B. Ia puline nofile in loc de multe'dacd:
16B
. '' ,
1. ili permite sa urmareEti expu_
Asta
nerea Iectorului.
2. Scrie notile mai ample curind clupd
prelegere.
C. Verificd qi revizuiegte-fi notifele pind
1. Reprezintd-fi prelegerea in minte
(aducere aminte)
2. Corecteazd notifele, adaugd detalii,
dd-ie formd.
D. RevizuieEte prelegerea discutind cu:
1. Profesori
2. Colegi (Confruntd notilele cu lista
de control a grupei?)
Crezi cd o pagind de noti{e,rezumate ar trebui
sd fie indesatd cu informalii vitale sau ar teb;i
sd
,cuprind? .q."i pufine idei, agezaie mai spa_
tiat? De ce? (Chenarele 1B-20)'
N-oli.tel9 distanlate si,nt pref erabite cle obicei,
chiar dacd se consumd. mai multd. hirtie. Cu ci.i
scrii, mai'pufin pe o pagind, cu ati,t mai ugor
reuezi imaginea ;i pa.ti sd. {i-o amintegti.
Foiosind RiCAR pentru prelegeri, ce ai face in
taza qducere aminte? Cind a{ aciiona? (chena-
rele 24-25)
sd-,ti reproduci, prelegerea i,n minie, sd corectezi
noti,tele, sd. adaugi detalii ;i sd. le aranjezi intr-o
tormd mai sistem,aticd.
169
 ,,
,:
6.34 Cum'ai Putea sd ..revizuieqti( prelegerea ca sd
verifiei exactitatea aducerii aminte? (chenarele 26-
7 Cum se te iomporli la
27) examene
Ai putea tace uerifi,carea cu colegi'i care au
ot"ittot gtrelegerea, sau chiar cu insu;i lectorul' (Duroto: circo 40 min.)
6.35 capitol:. Cum sd te
$i acum aiungem Ia ultimulcapitolul
L eiamene. Ca Ia 4, qi acest
"o*porfi
capiiol este redactat in prozi continud (nepro-
Orice am gindi despre ele, examenele sint o
grimat), insd are mult mai puline titluri sau parte a modului nostru de viatd. Nici nu este
litai"ii'g""fice(( care sd-l ajute pe cititor' Ast-
in comparatie^ cY nevoie sd spui aceasta unui student. El igi dd
iet lOeEi"este ,,carne mac,r5('
seama cd examenele sint pe cale s5-l ajute la
tt rrtiu manuate) te pune Ia o incercare de fapt
de a desprinde stabilirea viitorului sdu. Examenele periodice
pret""tioai6 a-capacitalii
-"i principale moaut ln carq sint organi- (trimestriale, anuale) incd mai decid dacd
,ideile -
Ei sau in ce condilii i se permite sd-gi ionti-
zale. nue facultatea; un -examen final va hotdri dacd
Deci, cind eqti gata sa mergi mai departe: poate-sd-gi obtind calificarea acordati acelora
1. ExamineazS'cipitolul 7 folosind toate cele care au terminat cu succes facultatea.
cinci faze ale metodei RICAR' (Prolabil cd
vei avea nevoie sd-!i aduci aminte doua 'lntrucit nu numai respectul fald de tine in*
suti, dar Ei perspectiva carierei poate sd se re-
lucruri inainte de a ajunge Ia sfirqitul. capi- ducd in mod drastic daci nu se obline califi-
toiului.) carea finalS, nu este de mirare cd muIli stu-
2. IntocmeEte o serie bine sistemalizald de no- denli se apropie de examene cu oarecare an-
li)e schemalice. (Acestea ar trebui sd acopere xietate. Din nefericire, asta nu se poate in15-
cam doud pagini format ,A'4, sau o foaie tura. DeEi o anumitd stare de nervozitate mo-
,;in quarto((.) derata este inevitabild (Ei intr-adevdr poate fi
utili din punct de vedere psihologic), unii stu-
denti invocd ,,emo!ia examenului,. drept jus-
tificare a vinii inconEtiente pe care o resimt
de a-gi fi iroiit timpul pind Ia examen: prin
faptul cd ,,s-au pierdut cu firea", ei sperd s5-Ei
atragd simpatie in loc de ocard. (Nimeni din-
tre acei care au pregdtit conEtiincios progra-
771
170
 mu1 pina la examen nu ar fi posibil sd intre
in aceastd categoriel).
In fond, sitiralia este aceasta: examenele
sint combinate Ei' notate astfel, incit studentul
care a satisfdcut condiliile de inscriere la fa-
cultatea pe care a ales-o poate s5-.reugeascd
clestul Ae bine Ia examen, cu condi,{ia'ca el
sd fi urmat in mod inteligent facultatea Ei sa
se fi, pregetit corespunzdtor. Dacd nu este la
indllimea-posibilitdtilor sale la examen,- faptul
se datoreEte probabil unor greqeli fie in pre-
gdtirea
- Aqadar,sa, fie io comportqrea \a exalnen'
ce poate sd facd studentul ca s5 se
asigure cd este pregatit in mod corespunzdtor ?
Cuir se poate piezenta el in cea mai bund for-
md in ziua examenului? Acestea sint intreb5-
rile Ia care vom incerca sd raspundem in acest
ultim capitol.
Pregdtireo pentru exomene
Cel mai sigur mod pentru succesul Ia examen
este sa aplfci con$tiincios tehnicile eficiente de
studiu pe o perioacld suficientd de timp' Dacd
urmezi chiar aproximativ sfatul pe care l-a1n
prelucrat in aceastd carte (planificarea studiu-
i"i; nidan, luarea sistematicd de notite etc'),
Eansele !i se vor imbundtS{i enorm' Iti
vei
aminti mai mult, vei ln{eIege mai bine gi vei
fi capabil s6-!i organizezi ideile' mai repede
qi mai cu folos. Astfel d,e insuEiri.sint rdspldti-
ie la examene, aEa cum sint in oricare alte do-
menii ale activitdlii umane.
Desigur, rolul principal ln pregdtirea pen-
tru teJe Ei exam-ene ii are rZcapitulareutoate fi'
notd. Pulini dintre noi pot sA sesizeze
'772
aspectele qi aplica{iile unei idei numai dintr-o
gingurd expunere a ei. Avem nevoie sd o reve-
derg, chiar de mai multe ori qi preferabil din
mai rnulte unghiuri, inainte ca ea sd devind
o parte a intelegerii noastre.
Cind ar trebui sd incepi recapitrllarea pen-
tru examen? Rispunsul este acurn. Pentru a
obtine rezultate bune, recapitularea trebuie si
fie o actiune regulatd a rutinei de invdlare,
chiar de la inceperea cursului. Tot timpul, pe
mdsurd ce intilneqti idei noi, ar trebui sd re-
vezi ideile pe care le-ai intilnit mai inainte,
sd-!i controlezi qi improspdtezi memoria in pri-
vinfa lcir qi sd ,,le vezi din nou( in lumina ex-
perienlei recente (dobindite).
' Existd doud motive foarte bune pentru a
face recapitularea regulatd, chiar de Ia inceput.
In primu! rind, este sigur cd nu ai avea timpul
(sau liniqtea sufleteascd) sd recapitulezi in-
tregul curs dacd laqi totul pentru ultima c1ip5.
In al doilea rind, qi mai important, recapituld-
rile timpurii fac mai u;oard. inud,tarea rnate-
rialului ulterior pentru cd vei poseda deja o so-
lidd intelegere a celui precedent; cu cit ai in-
vdlat mai m,ult, cu atit ,este mai uEor sd in-
veti mai mult.
Pe mdsurA ce se apropie examenul, desigur,
vei avea nevoie sa fii foarte ordonat in pri-
vinta recapitulSrii. Pentru ultimele cinci sau
qase sdptdmini ar trebui sd-!i intocmeqti un
orar de recapitulare. Fd o iistd cu materiile
care urrneazd a fi revdzute Ei decide in ce or-
dine ar trebui sa Ie ataci. Distribuie in timp
recapitularea fiecdrei materii qi fa o insemna-
re despre ce ai de gind sa revezi in fiecare zi
din orlrrul recapitul5rii. Ca s5-!i menlii inte-
t73
 De asemenea, in baza acestei deosebiri de
resul obiqnuiegte-te sA revezi in fiecare zi msi f*tere.u. este probabil cd fiecare membru al
celorlalti
iii"- riiiecte, ln locNude a te ocupa exclusiv i'.iG"ii""r"i vu aere"i,,profesoruls subiectele
;;; ti"e", subiect. uita sd pdstrezi des- ;;i\; cite ori se iau in dezbatere
i,ir tr*li'p"ntru oatrnd qi distraclii,'mai ales i.i"-.o""i"Ie. Si aga cum Etiu toti profesorii'
'^^ ultimel-e citeva zile
in inainte de
examen .*f r"ii bun mijloc de a invd{a un subject este
D;;i ;;"apitularea trebuie sd porneasca de cle a-I Preda altuia.
tu it cursului, ca fdcind parte din ru- $i dln punct de vedere-psihologic este avan-
".putr1
;i"; ;;'invalare. Pe mdsurd ce se apropie- exa- {aios siiucrezi ca membru al unui colectiv
;;;;i; ea irebuie sd fie programatd foarte Jd.L""pit"Iare, decit intr-o izolare individualS'
;;;i;;,'ugu "u si nu te pom.enSsq ? ai ldsat Contactul cu oamenii te poate ajuta si men{ii
E in
;;i;i"'p;ilru ultima septamind' lntrebarearegula' ri*t"t proporliei referitor la evenimentul ce

i\ii itia sd facem rebapitularea; irt-i gi prin aceasta sd reducd anxietatea

urmdtoare este cum? "u
care altminteri ar Putea sd aPar6'
I U" mod foarte avantajos de. a face recapitu- Ca sd faci recapitularea pentru un examen
larea este si te asociezi cu trei-patru colegi ar trebui sd fie evident faptui cd este necesar
studenli care urmeazd aceiaEi curs qi si va in- sd afli tot ce poli dbsp're acel examen' Procu-
iiiirlti^'a"- aoud ori sau trei ori pe gept^ampa rd-ii o copie a program-ei anal'itice: Ce su-
;;;ii; a revedea subiectele in col'ectiu ' Sa fim biecte se cer? Cerceteazd lucrdrile de 1a exame-
i"t"i"if,-ttufr"iu .a fii sigur c5 voi.to!i puteli rrri pte"eaent: ce fel de intrebdri s-au pus?
il:;;'ilp;l""a 'li asta cere anumitdo maturi- E"irt? obligatorii la unele subiecte?
i"t"l-. .;"aeri qi autodisciplind c-a sd oblii cer- -tt-ti*pintrebdri
ili trebuie ca si rdspunzi tra fiecare
titudinea cf, asemeneu Eedit'1e cie recapitulare intrebare?
sinl ioarri"e Ei nu degeneleazd in taifasa1banal' Motivul pentru care sugerez sd - afli tot ce
-i"'loc de u ltl"tusingur,
iffi;;;i"jele ca membru Inui poli despre programa analiticd Ei despre exa-
de unul sint destul de inen estl taptui- cd in timpul recapituldrii ar
""i*ti",
"^ ca sd merite efortul' sa fii mult mai obi-
mari trebui sd. te-erersezi s'"i faii ceea ce examenul
i" pti*"I rind, te ajrltq de unul tt"qi:^p**l ifi ua cere sd Joci.
ectiv fald de curs. i""'i"a De exemp"u, examenul. va.cduta sd mdsoare
parte a programer
ii utit de atras de cdtredino vedere ." poti sa-1i a:minteqti din. celesdinvdtate' Aga-
incit sa
*uliti"u,-'a" pierzi o alti parte ;;t:1; recapitulare'ar trebui pui accentul
t"itrlii vitald. lntr-un grup este probabil
de 1]e
o"-'uar""."a aminte, in loc de faptul-recitire'
ca
A$a
poli
.i"o""Jurirtele celorlalf sa difere totugi atenfia ;';;;;enlionat mai inainte,
;;J'tj;;Ii-ti a" aiutor atrigindu-va sd recunosti ideile cind Ie citeqti din nou nu
unul altuia asupra intregii programe analitice .tt" Srianlie cd ai putea-sd {isa-ti le,aminteqti
;i-;;"p;;ild asttei intreaga materie c1e exa- i, " De aceea, cind ajungi reciteqti
men. ""urri".r.
175
t74 ! t*., \
 notile1e qi poate sd Ie confrunli cu manujrlele
ar trebui sd faci aceasta numai d.upd ceyii in-
cercat sd-fi amintegti ideile principalg./pe care
'ie cuprind. /
In p1us, este pulin probabil cd tema de exa-
men va cere sd prezinti faptele Ei ideile in
forma pe care o aveau atunci cind le-ai intilnit
prima datd. La examen ti se va cere sd-!i re-
campui ideile gi sd le folosegti in alt mod. ln-
cearcd sd-!i reorganizezi cunoEtinlele, sd faci
noi asocieri de idei Ei sd priveEti lucrurile din
mai multe puncte de vedere. Pe lingd faptul
de a fi un exercitiu mai adecvat operaliei cle
a examina, acest procedeu este, de asemenea
rnai interesant decit acela de a relua plictisit
calea de invSfare inilia1d.
A face recapitularea ca membru al unui co-
lectiv este un foarte bun mijloc de a invala sd
privegti un subiect intr-o noud lumind. in-
tr-un grup de trei sau patru studenii existd de
obicei patru sau cinci pdreri gi o temd pare sd
dobindeascd o semnificalie noud de indatd ce
a constituit obiectul unei dezbateri infierbin-
iate"
Este de asemenea avantajos sd-ti reorgani-
zezi aele invdlate dacd ifi recapitulezi deo"datd
lntregul material referitor 'la un anumit su-
biect. Adund toate notileie (1uate din manuale,
benzi, filme, preiegeri ori seminarii) lmpreund
cu lucrarea personala Ei cu rdspunsurile de 1a
examenele precedente qi cercetati-Ie cu tolii la
un loc. Privite din nou in acest mod, poli ob-
serva asocieri de idei care inainte nu erau evi-
dente qi poti ldmuri astfI confuzii anterioare.
La fel, poate fi edificator sd reeapitulezi in
acelagi timp doud sau trei subiecte corelate. Cu
176
-
toate ci la inceput le-ai invdtat separat, ai
buteu gdsi acum rnulte fire care unesc aceste
Astfel reuEeqti sd priveEti fiecare su-
biect.intr-o lumind noud ,gi ai un ansamblu su-
plimer\tgr de asocieri care sd te ajute la im-
prospdta\rea mem oriei.
Cind ineerci sa obtii puncte de vedere noi,
sile;te-te si vezi in mod diferit. Examinind
notitrele qi lucrdrile tale vechi, adoptd un spi-
rit critic. Aceasta ar trebui sd nu fie prea greu.
In definitiv, acum eEti mai in virstd (cu 1dp-
t'mini, luni sau ani) decit erai cind le-ai scris.
Par ele.acum cd sint neclare, ignorante, con-
fuze, neehibzuite, increzute, unilaterale, jenan-
te? Incearcd sa le descoperi sldbiciunile. Cauti
lipsurile qi greqeliie de accentuare. Comple-
teazd notitele qi lucrdrile tale cu idei mai noi
qi cu puncte de vedere mai mature pe care
Ie vei fi dobindit de la data cind le-ai scris pri-
ma oard. Foloseqte-le drept ocazie de a-ti veri-
fica modul mai nou de intelegere.
Scrie apoi din nou noti{e1e, fdrd sd qovdi.
Scrie recapituldri gi scheme comprimate gare
s{,contind ideile esentiale ale tuturor notitelor
qi lucr{ri1or tale originale despre un subiect,
dar care sint mult mai scurte qi pe care le-ai.
adus Ia zi in lumina experienlei mai recente.
Aqadar este indicat ca Ia recapitulare sa piri
accentul p aducerea aminte ;i reorganizarea
cunoEtintelor, cdci acestea vor fi acliuuitre ge-
nerale ce ti se cer Ia examen. lnsd este bine
sd exersezi Ei insu,girea mai specificd ce ti se
cere: adicd sd rdspunzi la intrebd.rile de era-
rnen.
Fentru maioritatea examenelor sint accesi-
bile listele cu intrebdri din anii precedenti"
hrvatd cum $5 invetj 777
 .:,
alte probleme din programa analiticS; W",
specializa peste mdsurd. Studenlii au iROercat
ani de-a rindul sd ghiceascd pe exqrhinatoti
qi nu au reuqit niciodatd: intotdeauna examina-
torii s-au ocupat de aceastd pvoblemd mai
mult decit oricare student.
Pe scurt, pentru reugita, r'ecapitularea trer
buie sa inceapa de timpuriu: ea cere si afli
tot ce poli despre examen Ei sa te exersezi sa
faci ceea ce vei avea de fdcut in sala de exa-
men (adicd sd dai idei in 1oc de a le primi);
qi deseori este mai util sd lucrezi ca membru
al unui colectiv. de recapitulare.
Poate cd prea curind orarul tdu de recapi-
tulare s-a consumat qi ai ajuns Ia ultima zi
inainte de examen. Studentii iqi petrec aceastd
ultimd zi in diferite moduri, dupa firea fieci-
ruia. Unii se bizuie pe' evitat'ea oricarui gind
conqtient despre examen Ei nu lucreazd deloc.
Pentru allii este atit de greu sd nu se gin-
deascd Ia examen, incit gdsesc ca este mai pu-
lin supdrdtor sd continue sim,plu recapitularea
obiEnuitS. Dacd faci parte din acei care conti-
nui, fii absolut sigur cd ceea ce faci este re-
capitulqrg ti o invdtare nou5. incercind in
"y inveli lucruri noi ar insemna
aceasta fazd sa
doar sd blochezi cunoqtinle1e pe care Ie-ai do-
bindit mai inainte.
Un lucru util pe care poti sa-I faci in seara
dinainte cle examen este sd te asiguri cdr ai
toate piesele gi rechizitele de care vei avea ne-
voie a doua zi: un ceas, citeva tocuri (cu cer-
neald), creioane, rigld, trusd de matematicd gi
orice altceva care este probabil sa-ti fie de fo-
los ia teza pe care o vei da.
180
1 Dacd ifi petreci ultima zi fdcind recapitu-
l\e, ai grija sa te opreqti cu cel pulin doud
ore {nainte de culcare (altminteri vei continua
neincqtat acest proces qi in somn). CiteEte ceva
arnuzan\ priveEte 1a televizor sau pdldvrdgeEte
cu oricare dintre prietenii ce nu slnt obsedatl
de examen. Du-te la'culcare devreme si dormi
bine. AminteEte-li cd o minte odihnitd gi trea-
zd ili va fi- cu mult mai de folos decit citeva
fapte suplimentare, inmagazinate cu o durere
de cap istovitoare.
Ziuo exomenului
rl ,In giumd s-a spus cd cei mai mulfi studenfi dau
' fiecare examen de trei ori: in autobuz, ducin-
du-se spre sala de examen; din nou atunci cind
: se af15 acolo gi a treia oard i,n autobuz, inapo-
I,' indu-se acasd. $i, din nenorocire, li se recu-
,l;r noaqte numai una dintre aceste performanle:
. Dacd poti, evitd sd faci o ,,vizionare anti-
cipatac in drumul spre examen. Mai ales evitd
, sd disculi cu ceilalli candidali despre ce se va
r, da: altfel te v,ei deprima Ei descuraja gindin-
', du-te Ia toate subiectele cdror.a ar fi trebuit
* firea qi
', fii convins cd ai facut tot ce era ome-
ii, n,eEte posibil (caci dacd nu este aga, acum e
i,ii prea tirziu s5 te mai ingrijorezi). Dacd eEti silit
r;, sa te gindegti la teza cane t6 agteaptd, gindeq-
l; te-te Ia ceva precis: concentreazd-te numai
asupra unei intrebdri posibile gi intocmeEte un
rdspuns schematic in minte.
Deci, in sflrqit, a sosit momentui. Nu eEti
prea'nervos, egti stimulat sd rdspunzi la intre-
181
 ,/
bdri, dar cu siguranld cd nu eEti infricoEat qi fac mulli studenli) sd le sucegti in intrebdri
nu tremuri. E,qti pregdtit. care doregti sd fi fost Puse.
De indatd ce ai primit tema de e>(amen, ci- De asemenea trebuie sd fii sigur de ceeit
teqte-o in intregime foarte atent..'Prea mulli ce intrebarea lti cere sI taci in mod precis.
studenti se reped nebunegte asupfa primei in- Cautd verbul cheie care ili spune ce fel de
trebdri care Ii se pare vag familiard, scot un rdspuns sd dai. Iatd o listd a acelora folosite
suspin de u;urare qi se cufundi.de-a dreptul de cele rnai multe ori la intrebdrile de examen:
intr-un rdspuns fdrd sd arunce mdcar o pri-
vire ia celelalte intrebdri, sau la recomanda- Analizeazd Descrie Justificd
rile pentru candidali. Aprepiazd Discutd Pune de acord
Foloseqte cei pulin primele cinci minute din I Comenteazd Enumeri Reexamineazd
timpui acordat numai ca sd citeEti totul 9i sd Compard Evalueazd Rezumd
percepi ,,spiritul(' temei. Uitd-te in primul rind Criticd Explicd Schi{eazd
la recomanddrile pentru candidati. Cit timp DefineEte ExPune SPecifici
!i s-a dat pentru tezd? La cite intrebdri urmea: Demonstreazd Ilustreazd StabileEte
zd sd rdspunzi? Primesc unele dintre ele mai Deosebeqte Interpreteazd Traseazd
multe note decit altele? Sint unele obiigatorii?
Este tema impdrlitd in doud sau mai multe Nu este nevoie sd-!i spun cd dacd ,,descrii(
paragrafe, avind tot atit de multe intrebdri la clnd !i se cere sI ,,analiiezi(', sau dacd ,,defi-
care sd rdspunzi? Fiecare rdspuns urmeazd neEti(( in loc sd ,,enumeri(', nu ai rdspuns la ln-
oare sd fie trecut pe o foaie separatd? E.a.m.d. trebare. $i nu ai nici un merit dacd te i,n-
Probabil cd cele mai multe rdspunsuri la oirte;ti i.n jurltl subiectului. Daci ai vreo in-
'aceste intrebdri 1e cunoqti din experienta te- doiald ln privinla deosebirilor de in{eles a1e
zelor anterioare, insd merita sd verifici, pen- acestor doudzeci qi ceva de verbe, ar fi bine
tru cd se poate ca regulile sd fi fost schimbate. sd te uili intr-un diclionar bun qi sd-ti compui
Fiecare examen iEi aduce lotul sdu jalnic de propriul tdu glosar al ,,candida!i1or(.
studenli care au eguat pentru cd au rdspuns la Dupd ce ai examinat fiecare intrebare din
patru intrebari in loc de trei (sau invers), ori temd Ei eventual ai bifat pe acelea care par
nu qi-au dat seama cd era necesar sd rdspundd ..posibile" ar trebui sd fii pregdtit e a face ale-
la toate intrebdrile din paragraful A, ori au gerea finaI5. Fii foarte circumspect in aceasta
. crezut cd au trei ore (nu doud) pentru tezi etc. frivinfd. Daci poli, evitd intlebdrile ,,uEoare(
Citeqte apoi cu atentie fiecare intrebare in ia poate sd rdspundd oricine: examinato-
' parte. AsigurS-te cd.gtii ce cere fiecare intre- va obosi curind si se inglodeze in rds-
rul"are
bare (chiar dacd nu poli da rdspunsul), pre- punsuri banale qi nu ti-ar fi recunoscdtor sd-1
cum qi ce nu se cere. Fii obiectiv 9i nu inter- adaugi Ei pe al tdu. Cautd intrebiri care per-
preta gregit intrebdrile. Nu incerca, (aEa cum mit ;e-ii |ui in valoare perspicacitatea. lnsii
182 183
 totodata nu te avinta sd alegi o intrebare care
este prea dificilS pentru tine: nu se dau note
pentru curaj.
Pasul urmdtor (da, poate cd nu ai scris incd
nici un cuvint), este acela de a-{i repartiza
timpul, Cit timp poli fotosi pentru fiecare in-
trebare? Cea mai bund socotealS este sd-ii dis-
tribui timpul in raport cu numdrul de note
acordate pentru fiecare intrebare. Dacd toate
au acelaEi . numdr de note, atunci repartizea-
zd-ti timpul in mod egal. Deci, poate cd ai
rdspuns la patru intrebdri in trei ore. Clt timp
revine pentru o intrebare? Nu trei sferturi d-e
ord, cdci vei fi folosit cinci sau zece minute
pind cind ai inceput sd planifici primul rds-
puns qi ar trebui sd-{i pdstrezi alte zece sau
cincisprezece minute 1a sfirEit pentru o veri-
ficare finald a tuturor rdspunsurilor. AEadar
poli decide cd dispui de patruzeci de minute
sau mai pulin pentru fiecare intrebare. Uitd-te
1a ceas qi noteazd orele reale la care te aEtepfi
sd fi terminat fiecare intrebare.
^ Acumdeeqtia gata sd-ti planifici rSspunsurile.
Inainte incepe sd scrii ar trebui sd ai
o schemd sumard de felul aceleia pe care am
examinat-o mai .inainte; mai mult ca nicioda-
td, in cazul examenului cu timp limitat, ai
nevoie de ea ca o indrumare fermd pentru ce
scrii. In plus, chiar dacd te hotirdqti sh nu treci
schema in tezd, examinatorul va fi impresio-
nat de efectele ei, deoarece rdspunsul tdu va
avea o expunere logicd, bine organizatS, in loc
de un talmeq-balmeq de cunoEtinle inv51m5-
gite. (ln plus, studenlii care au fost in crizd
de timp la examen, deseori au primit aproape
tot atitea note pentru prezentarea unei scheme
184
tlare, cit ar fi primit pentru o lucrare com-
pleta.)
Deci pentru fiecare intrebare noteazd-fi
ideile principale Ei detaliile importante care
fi se ivesc. Fd putind asociere liberi qi pri-
meEte ideile ce-ti vin i9L minte aEa cum sint.
Nu toate ili vor fi Ia fel de utile, dar inseam-
nA-{i-tre oricum. Apoi sorteaza--Ie Ei fd o sche'rnd
a expunerii, in modul obiEnuit. Cel putin un
sfert din timpul total pentru rdspuns ar tre-
bui sd fie folosit cu planificarea Ei intocmirea
schemei.
Unii studenti ar recomanda sa faci schema
pentru fiecare rdspuns inainte de a scrie ln in-
tregime vreunul din rdspunsuri. Existii trei
avantaje ce se pot obline cu acest proceder-l:
in prirnul rind, poli sa tratezi mai ugor ras-
punsurile ca un tot qi sd eviti posibilitatea de
a te repeta de la unul 1a altul. In ai doileii
rind, ii dai ocazia subcon$tientului sd lucreze
pe"tr" tine: planificind toate rdspr.insulile este
probabil ca subconEtientul sd-Ei continue ;iru1
de ginduri chiar in timp ce scrii primele rds-
punsuri qi astfel se pot ivi noi asocieri care
te vor ajuta sd le scrii pe cele urmdtoare. ir"t
al treilea rind, de indati ce planificarea p,rel[-
minard este gata, ai satisfaclia de a gti ce !i-a
rdmas sd tratezi in restul de timp Ei tot ce rnai
ai de fdcut este se dezvolli conform schernelor-
Este nevoie de multd stdpinire ca sd foloseqti
poa;be prima ord scriind toatd seria de sclleme
amdnunfite, insd rezultatele pot fi foarte corn-
pensatoare.
Cind incepi sd-ti scrii rdspunsurile, succesul
ori eqecul depind de ce fel de sim$ al priori-
td.tilor oi. lncepe prin a rdspunde la ceu m;d
185
 bund intrebare (sau la intrebarea obligatorie
dacd existd vreuna). Concentreazi-te asupra
unei singure intrebdri, insd fii pregdtit sd-!i
notezi orice idee care ili poate veni pe neag-
teptate, pentru a o folosi in alte rdspunsuri.
Urmdreqte ceasul Ei tine-te strict de limi-
tele d,e tirnp pe oare !i le-ai fixat singur. Dacd
eEti in crizd de timp pentru un anumit rdspuns
(sau daei te-ai impotmolit Ia el), opre;[e-te.
Lasi un spatiu suficient pe tezd pentm cazul
cd pofi reveni mai tirziu sd-l completezi, insi
treci mai departe la intrebarea urmdtoare. In
' '- a examenelor I * a u.t"
arrtmetrca specrala
2 2
de obicei mai mare decit 1, iar doui intrebdri
pe jumdtate rdspunse vor primi in mod normal
note mai multe decit pentru un pingur rdspuns
complet. Mu1!i studenli nu reuEesc pentru cd
folosesc prea mult timp pentru intrebdrile lor
,,ceIe mai bune((.
Cind scrii, concentreazS-te sd spui ceea ce
este ce1 mai important de spus: dacd intri in
crizd de timp, scrie ideile principale qi nu te
preocupa prea mult de amdnunte. Fii concis:
de foarte multe ori s-ar putea tdia 5Oorzs din
rdspunsul unui student fard ca s6-i inrdutd-
teased notele.
Stilul rdspunsurilor tale sciise ar trebui sd
fie Ia fe1 cu acela al altor lucrdri pe care Ie
scrii: simplu, direct Ei la subiect. Fii atent 1a
ortografie qi Ia gramatica; acorda o atenfie spe-
cialS si nu ortografiezi greqit cuvinte care se
dau in temd. Insd, mai inainte de toate, scrie
citef. Rdspunsurile tale urmeazd sd fie citite
gi notate de cdtre fiinte omeneEti, nu de ma-
Eini; dacd ei gdsesc cd e greu s5-ti citeascd
186
cuvintele, este probabil sd fie mai pulin bine
dispuqi fald de ideile tale.
irlu te repezi s5 pdrdseEti sala de examen
in clipa cind ai pus ultimul punct. PdstreazS-ti
citeva minute Ia urmd ca sd faci o recapittt-
Iare finald a tuturor rdspunsurilor pe care le-ai
dat: ar trebui sd cauli mici scdpdri Ia scris (un
,,nu(' important uitat dintr-o ftaz4, erori de
catrsul la exempl'etre num'erioe), exprimdri stin-
gace, gre$eii de ortografie sau gram_aticd Ei pI9-
ioziiii necitele cars se pot scrie din nou. Un
astfel de control final nu este niciodatd o pier-
dere de timp; este doar un mijloc profesional
cle a termina lucrarea ,9i multi studenli Ei-au
mdrit cu 5-100/s nota prin acest control final.
In p1us, este mai bine ca inspiralia din ultima
ciipi sd o ai in timp ce ili controlezi teza, de-
cit in autobuz ducindu-te acasd.
lnsd, cind totul s-a terminat efectiv, nu mai
intirzia pe acolo pentru acele disculii post-
mortem bescurajante cu alti studenli. Rareori
aceqtia te vor inveseli pentru rdspunsurile pe
care le-ai dat Ei'prea ades te vor lasa sd te fra-
minli pentru toate cele pe care nu le-ai scris'
Situili-a aceasta poate fi foarte ddundtoare da-
cd ai in perspectivd un alt examen; deci cel
-e sa pleci de-a
mai bine dreptul sd te odih-
neqti Si sa te recreezi putin, apoi sd reiei pre-
gdtirea pentru confruntarea urmdtoare cu exa-
minatorul.
Invdloreo din examene
In concluzie, e bine si-!i aminteqti cd cele
mai multe examene nu sint examene finale S\
cd este posibil sd inueli din rezultatele lor'
187
 obiqnuit da foarte pufind atenfie te_ toarele intrebdri recapitulative. (EIe ar putea
9Lr1:11"r,
zer sate dacd i se.inapoiazd (doar cd suspind
pentru nota datd qi cauta sa vLOa daca exa.ni_ sd-ti aminteascd ceva ce ai omis in schema.)
adaugat, vreo_ obser"rti"' ;r;;;1;),
X*."ryl_:
rnsa deseori ar putea sd_l invele rrtulte
despre Intrebdri recopitulotiYe
cum s5 se pregdteascd pentru examenul ur_
mator.
Presupune cd ai de d,at un examen pest,e un
_
Dacd !i s-a inapoiat teza, confruntd fiecale an: cam pe cind ar trebui sd, incepi recapitu-
raspuns cu intrebarea originald qi cerceteazd larea p,entru e1? (p. 173)
observaf.iile gi gradarite eiaminafbruiui. Dacd
esle posrbil, compard raspunsurile tale cu ace_
lea ale altor studenti qi eere pdrerea profeso_ Incepe acu,m,
rilor tdi. Unde ai e-fuatZ ai iiitefes SreEit in_
trebarea? Ai uitat iabi principul,iii iS Cdrora dintre unndtoarele activi,tdfi ar tnebui
nunte-eseltiale dovedifoare?: A fost"ri.ru "_a_ sd le acorzi cea mai mare atentie Ia recapitu-
rdspunsul lare: citire; adueere aminte; revizuire? De
rdu planificat sau n.elogic? ai iniefes greqit
vreo parte importanta a iursului? Sau te_a in_ ce? (p. 175)
qelat memoria? Cum ai scrie raspunsui aaca
aceastd intrebare s-ar pune din nou? C;;;;it Accentul ar trebuie sd, fie pus pe aduoere amin-
evita_sd ai aceeaEi dificultate cu o'rlia intre_ te, cd.ci aceasta li se ua cere sd. taci la exarnerl.
Dare la un examen ulterior? Analizindu_li
ero:-
rile in acest mod sd descoperi grogelile Examenul ili va cere de sserrreo,& sd rearran-
.pofi
din metoda de invdtare qi sd 1e i;i#;i inainte jezi ideile Ei sd 1e folosesti in alte moduri.
de a fi prea tirziu. bescrie cet i:utin doud moduri ft a te pregiti
pentru aceasta (p. 176)
7.1 Acum:
1. Amintegte-fi ultimul porogrof gi copitol in Po$i, dezbate subiectele cu al{i studen{.i,; po{i
reuedea sirnultan toate noti{ele din toate sur-
!ntregrme, sele (desprb un subiect dat); poli, recapitula i.n
2. Termind notifele schemotice acela;i timp doud. subiecte corelate; pofi t'i se-
3. Recopituleozd intregul copitol co sd ve- 'i uer criticind ,si rescriind notilele tale uechi.
rifici ;i sd-fi pui lo punct schemo.
1.5 Care este cel de-al treilera }ucru o insuqire
Apoi, inainte de a-ti compara schema cu aceea
I speciald pe care !i-1 va cere- un examen
intocmitd de un alt cititor, prelucreazd-";;;: - te pogi
scris? Cum pregdti? (p. 178)

188
1B$
 Scrierea lucrdrilor. Te poli pregdti eramini.nd
tezele anterioare: planitici.nd rd.spunsuri sche-
matice, scriind rd.spunsuri tip complete, dind
erarnene simulate.
I.t) Care sint activitdlile prelimina,re pe care tre-
buie sd le faci intre momentul cind ai pri-
rnit tema de examen qi acela .in care incepi
sd-fi scrii rdspunsul la prima intrelrare? (p. 182)
Citirea temei tntregi (examinarea recomandd.-
rilor, eualuarea tntrebdrilor gi hotdrirea La care
sd rdspunzi; chibzuiegte tirnpul; intocmegte
planuri schematice pentru cel pu{in unul dintre
rdspunsuri).
7.7 DacE ai fi in crizd de timp, ai prefera sd dai un
rdspuns scris complet amdnuntit, sau doua rds-
punsuri schematice intr-o formd sumard. De
ce? (p. 186)
Doud, scheme bine intocmite, este de agteptat
sd-fi aducd mai multe note deci,t un singur rds-
puns scrii i,n i,ntregi,me.
7.8 Ce ai iace d,ac5 ai terrninat de scris ultimul
rdspuns gi constali cd !i-au mai rimas zece
minuttj pind la termina,rea examenului? (p.
187)
Probabil, cd ai tolosi, timpul ca sd,-gi, uerifici, in
tntregime toate rdsytunsurile ;i, sd adaugi, ulti-
mele precizdri care ar putea i,ntr-adeud,r sd
contribuie tn rnod gprbciabil la nota rezultantd.
7.9 $i acum:
190
Confruntl schema ta cu cea urmdtoare, oare
a fost intocmitd de unul dintre studenlii care
m-au ajutat sd controlez acest program citin-
du-I in intregime inainte de a-l tipdri. Ai des-
coperit aceeaqi ,,ierarhie a ideilor( ca el? Ai
introdus mai multe sau mai puline detalii? Ai
observat ceva esential care i-a scdpat lui, sau
invers?
Din Inuald. cum sd inue{i (cap. 7) de D. Rown-
tree 12.07.69
Cum s6 te compor{i la examene (Pregd'tire bu-
n6 -1- comportare in examene.)
I. Succesul la examen cere pregdtire:
A. Sd aplici tehnicile eficace de invdtare
pe o perioadd de timP suficientS.
B. S.d recapitulezi sistematic;
1, lncepe acum; cdci
a. Mai tirziu n-ai niciodatd timP
destul.
b. Munca ulterioard va fi mai
ugoard.
2. lntocmeEte un orcr pentru recapi-
tular.e.
a. Distribuie recapitularea pentru
fiecare subiect.
b. AtacS zilnic mai multe subiecte.
c. Rezervd timp suficient Pentru
odihnd Ei distraclii.
3" Formeazd un colectio pentru reca-
pitulare (3 colegi de 3 ori pe sdpti-
mind).
'a. Fii obiectiv.
hr.Invatd invdtind pe allii.
c. Mentine-te sindtos.
191
 4. Exerseaza-te s5 faci ceea ce i\i
examenul:
a. Pune accentul pe aducere aminte
(nu pe recunoaEtere).
b. Reorganizeazd ideile :
i. Discutind c,.t atlii.
ii. Revdzind simultan toate noti-
tele pentru un subiect.
iii. Revazind irnpreund subiectele
corelate.
iv. Criticind notilele proprii.
v. Rescriind notilele.
c.'Cerceteazd vechile teze de exa-
men:
i. Intocmeqte Planuri de scherne'
ii. IntocmeEte rdspn-rnsuri tip com-
PIete.
iii. Dd exarnene simulate.
iv. Nu in,cerc,a si ghicegti Pe exa-
minator.
C. 7n ajunul examenului:
1. Nu invdla lucruri rzoi.
2. Recapituleazd ca de obicei gi rela-
xeaz6-te total.
3. Adund-li rechizitele pentru examen.
4. Du-te devreme la culcare.
II. Comportarea ln ziua examenului.
A. Nu discuta perspectivele cu alli stu-
denli.
B. Citegte toatd tema de examen (5 min):
1" Ce recomanddri pentru candidafi?
2. Stabileqte ce cere fiecare intrebare
(verbe cheie).
3. 4.1ege cele mai bune intrebiri.
192
cere C" Repartizeazd timpul:
1. Repartizeazi timpul total ln raport
cu nbtele pentlu fiecare intrebare'
2. Rezervd 10-15 min la sfirqit pen-
tru controi.
3. Noteazd timpul estimai pentru ter-
rninarea fiecdrui rdsPuns.
D. Planificd rdspunsurile
:
1. Noteazd ideile principale qi detaliile
importante.
2. Introdu-Ie intr-o schemd sumar6.
3. Schifeazd toate rdspunsurile inainte
de a scrie vreunul. t* * din timpul
total pentru rdspunsuri)
E" Fii atent la prioritdfi:
1. Raspunde intii Ia cea mai'bine cota-
td intrebare.
2. RespectS-ti timpuJ repantizat (+ t
1l
+Vbrt)
3. Concentreaza-te asupra punctelor
principale.
F. Scrie:
1. Simplu, direct Ei la subiect.
2. Gramatical, fird ortografiere greqiti'
3. Citef.
G. Cind ai terminat de scris:
1. Verificd complet toate rdspunsurile
(in timpul prescris)
2. Nu ramine la comentat'iile post-mor'
tem.
InvalS cum sd invefi 193
III. lnvald din examene: The Art of Studg (Arta in-
A. Verificind notele qi observaiiiie fdcute ,M, (le i5) vdfarii). London, Oxford
.' de examinator Ia ifrtrebdri. T. Hout to Be a Stud"ent (Cum
B. Comparind rdspunsurile cu aIli stu- !g fii 'student). London,
denli. Workers' Educational Asso-
C. Discutind performanta cu profesorul. ciation
D. Corectind orice gregeli ale metodei de 101 Aids to Eram Succes
invdtare. (re6?) (101 contribulii pentru reu-
qita la examen). London,
fncheiere IJI, JiINS
Te rog sd nu uifi cd scopul pe care l-am ur- A Student's Guide to Effi-
mdrit cu aceastd carte nu a fost sd te invd! cient Study (Ghidul studen-
cum sd invefi, ci sd te conving sd inveti sin- tul.ri pentru invdlare efica-
gur. In cel mai rdu caz, sper cd te-am convins cqi. London, Pergarnon
cd invdtarea este o activitate avind propriile "]16ing, A. Tirc Art of Study (Arta in-
ei insuEiri de muncd profesionald ,$i cred cd vd;arii). University of Leeds
am elaborat o metoddi de a discuta despre *Lecdy, P. D. Ite d With Speed and. pre-
aceastd activitate care iti va permite sd exa- (1 eu3) ctsion (CiteEte rapid qi pre-
minezi in mod obiectiv. viitoarele probleme de cis). New York. McGr-aw-
invdlare Ei sa le dezbali cu folos impreund cu Hitl
profesorii qi colegii. Tot ce mi-a rdmas acurn ,{'Leeuw, E. & Read Better, Read Faster
este sd-!i urez NOROC la toate studiile si exa- IvI. dd (1e66) (CiieEte mai bine, c iie;te
menele ta1e. mai rapid). London, pen-
: guin
Bibliogrofie Maddox, H. Hous to Study (Cum sd in-
(In cazul cd ai putea dori sd-ti faci o ,,reci- (190,3) veii). London, Pan Hou to
clare(. din cind in cind!) S;udy.(Cum sd inr,.e!i)
Armstrong, Study i,s Hard Work (1nv5- *Morgan, C, T.
!!ow t_a- Study (Cum sd inveti)
W. H. (1956) tar,ea este o muncd serioasd). & Deese, J. New York, McGraw-Hill
. New York,,Harper (1e57)
Bird. C.&D. M. Learning More by Eftec-
t.

Orchard, N. E. Stugy Successfulty: 18 Keys

(1945) tiue Study (Invald mai mult (1e53) to Better Work (Studiazd cu
priq invSlare efectivd). New succes: 18 cdi pentru a in-
York, Appleton-Century- Yata mai bine). New York,
Crofts McGraw-Hill

1.94 104 ,

i, ii
 *Pitkin,W.B. Th,e Art oJ Rapid Reading
(19.,2) (Arta citirii rapide). New
Yor;, Grosset & Dunlap
Robinson, F. P. EJlectiue Study (lnvatare
(1946) eficace). New York, Harper.
Styler, W. E. How to Study /Cum sd in.
(1963) veti). London, Workers'Edu*
ca ional Association
*Woodley. Liou to Stud.y (Cum sd ln*
C. H. (1959) veti). Sydney: Angus & Ro-
bertson
$i pentru o privire pe cealaltd fatd a monedei:
Layton, David Uniuersitg Teaching in
(ed) (19,8) I'ransition (Invaldmintul
universitar in tranzifie).
Edinburgh, Oliver & Boyd

Coli de tipar: 12,25. Format: 321?0x1,00.

Bun de tipar: 16.X.1980. Editia: 1980.
Nr. de pl,a,r: 703B.

A B-dul Lenin Nr. 116.

'
, nol/ yP@, ""0"03:i.:,]l'f.l.i::*3,"u"*
r?tlw ,
/ **Yrflr!%o,ff,
', $ ;, ',azw bl r*a)r*v ,rr{;ir{