CAPITOLUL 2

EVOLUT IN ABORDAREA
MANAGEL/11ENTULUI

2.1 APARITIA sI DEZVOLTAREA P ANAGEMENTULUI

PE PLAN ONDIAL
Unul dintrc elerllcntclc cele lllai fl apante ce rezulttt din abordarea
cvolutivtt a dOmeniului managementtllui ll reprezinttt discrepanta dilltre istoria
fi de managelnent,i varsta ttnttr -ln timp istoric a
indelungattt a acti
n forma sa
stiintei managemelltuluio Practic, activitatea dc lllanagcmcnt
cmbriona a apttrut odatt cu constituirca prime10r colcctivit4i umanc,in comuna
prirllitiv .Matriarllatul,ultcrior,ginta sall tribul constituiau folne ale orgal izttrii
socialc caractcrizate prin clemelltc speciflce de management refcritoarc la
desemnarea cOnductttorilor, sarcinile, cOmpetentelC ,i responsabilittttile aCestora,
mj]oacele utilizate pentru a conducc,modalit4ile de Orgallizare a colectivului,
felul h carc sc adoptau ho ile privind viata colectivit4 , C .Evolutia
societtti a marcat,concomitent,si schimbttri importttte m ceea ce prive,te
COntin tLll aCtivitttti10r dC managcmcnt implicate,inccpand cu scopllrilc ullll rite,
continuand cu stabilirea conductttorilor si a follllc10r de organizarc,cu p cizarca
modali lti10r de adOptare ,i aplicare a dcciziilor, ctc. ,i Tncheind cu utilizarca
anulnitor ctti de control_
In fapt,trcceril dc la un sistcm ccononlic la altul i a corespuns nu numai
un nivel calitativ superior al activit ti10r productive, ci ,l o activitate de
managcmcnt cu caracteristici structuralc,i ftlnctiOnalc scnsibil mai bune.Sc poatc
aflrma ca,activitatea de conducere arc c existenttt lllilenar ,in decursul c reia a
Tnrcgisttat progrcse substantialC, L de care, dc altfcl, nu ar fl fost posibil
progrettl societ !H omenesti.
Astfcl,
n comlulla prilitivtt apar genncnii unor p ccsc de conduccrc
concepllte,i derulate la nivelul unor grupuri(coleCtiVitttti)umanC,COnstituitc dup
leg de rudenic(fanlilie,gint ,trib,clall);conCOmitent s au cristalizat follllelC
incipientc alc activittttii dC COnducere la nivcl de rcguli,i prescriptii.
Au fost desemnate,in calitalea de cOnduc tor,cele mai?nzestratc pcrsoan
(Cel lnai iscusit vanttbr, nduc oml spiritual,ccl mai bun rtt boinic,etc.);h
felul acesta s a asigurat in mare lnttsua cO spondenta dilltre ierarhia valorilor,i
lcrarhia cOnducerii foli.lalc.Asistam ia proliferTca atat a condllccril unipersonalc
(,ef dC Cian,,cf religios,sef ZbOinic),dar si a unor fome democratice precum
adunarea obstci si/sall sfatul btttrallilor.

46

0
 Sclavagislllul sc caracterizeaza din punct dc vcdere al conducerii prini
aparitia prilnelor folHic de conduccre macrosocial ,reflectare a crc,tcrii
dilncnsiunilor colcctivittttilor umane, a adancirii diviziunii sociale a
rntlncii, a dezvoltttrii factorilor de productie, ctC. Principala forlntt de
oonduccrc macrosocialtt o rcprezinttt statul;
la nivelul conducerii lllicrosociale se dezvolt clcmentc de natur
ructural organizatoric ,inforIInatiOnaltt si dccizionaltt tot lllai complexe
si mai bine precil lte.Semnalttnl,ln acest context,structura organizatoric
a regatului Persiei,in care,la nivelul iecttrei subdiviziuni organizatorice
sunt binc dclilnitatc si diFnenSionatc atributiilC, rcsponsabilittttilC si
compctentclC;
se nregistre,7' prOgese pe plan decizional prin fllndamcntarca
dcciziilor flind luati in considcrarc tOt rnai lllult fbctorii cconolllici;
descoperirca scricrii a pcl11lis dezvoltarea sistemelor inforlllationalc fn
acceptie follllalizat ;

perlllancntizarea sllliterii ereditare a fLlnCtii10r de conducere,situ4ie

ce a pellllis adancirca praptttici intre ierarhia follllaltt a conducerii 51
ierarhia valorilor;
aSigLlrarCa unui nlinilllunl de cunostinte dc Culturtt general ,i fn
domcniul condllccr pcnttu conduc torii din falltiliilc rcgalc;
asccndenta COnducerii dc tip autoritar in detrimentul celei democratice;
fulldamcntul lnotivational al conduccrii sc diversi rictt dc la stilnularc,la
SanCtiOnarea,folosirca fo Ci Sau amcnintarea Cu fOrta;
ftlnctia de COntrol a conduccrH sc dczvolt (veZi COrplll dc inspcctori
nunlit ,,urcchilc rcgclui" la dispozitia rcgclui Darius l al Pcrsici pcntru
efectuarea controlului activitttii satrapilor);
apar postllri de colaboratori speciaHz4i ai cOnduccrii,prccum scribii(la
faraonil egipteni);
sc cristalizeaz o parte dilltrc principalcle elemente teoreticc ale
conduccrii stiintiflce,prin intellllediul unor iucrttri,precunl:Tntelepciunea
lui Solomon,hvttt rilC lui Anoufctttrc( ul sttu Khate(Egipt),COdul lui
Hammurabi(Babilon) .a.;
se d crsiflctt organizatiile ecOnomicc(manufacttlri,corporatii,SOCietati
pe aCtiuni,ctc.),i implicit sistemele de conducere ale accstora.
FelldalisIIlul adtlce,i el progrese pc planul condllcerii,atat teorctic,cat i

pragmatic.In acest context:

sistemelc dc conducere se diversiflctt purtttd amprellta personalit4
conductttOrului;
predonlintt conducerea de tip autoritar;
in cadrul sistcmc10r structural organizatoricc crc,tc gradul gcncral dc
icrarhizarc in conditiilC multiplicttrii numttrului dc niveluri icrarllice;
aparitia hartici ,i a tiparlllui a cOndus la dezvolt rea ,i divcrsificarca
sistemului infom lonall

47
 indamentul motivational se diversinc
, cre,te ponderea elementelor
economice si extracconolllice(logarea ranului de p ant,de excmplu),i
se apeleaztt la motiv4ii mOrale substalltiale;
lc lllai importante contribu i teO tice sunt consemntte Tn iucrtti
precum: Caltea administratiCi ,i Tratatui desprc ceremonii, scrisc de
impttrttul Constantin al Bizantului,Cetttea Virtutii(Al Fttabi),Utopia
(ThOmas MOrus),Desprc compo area croic i Testalllentul tatttlui cttt
ul sttu(Ivan PO,oskev).
Conturarea,tiintei mallagemcntului arc loc abia la?nceputul sccolului XX,
in calttalism,atunci cttld complcxitatea i dinamismul cvoluuci activit4i10r m
toatc ttomcniilc, si in prin ul rand Fn ccl cconolllic, au illlpus ca o nccesitatc
obiectiva o oonducere pe baze noi i cand stiinta a evoluat suflcient ca stt asigure
prelni 01e gnOSCologicc ,i metodologice indisp nsabile cristalizttrii manage
menttlni ca,tiin`.
De,i,o iinttt rclativ tanttr ,avand abia un sccol vcchimc,mallagcmcntlll
ca acitatc practic , Tn folllla ci clnpiric , care are la baztt elemente intuitive,
talent si calitttti personale ale unui lcader,a putut i evidentiat O dattt cu diviziunea
munci:,i traiul omului Tn grupuri organizatc.E)in anul 1776,de la A. SIIlith,apar
prcocttari perlllanentc pcntru TmbunattttirCa rnctodclor,proccsc10r dC productic in
cadruIlnnelor, lucru carc ultcrior apare in domeniul a ceca ce numilll as i

manattent.28 chiar n sccolclc XVIII ,i XIX, mallagerul cra un autodidact,

bazan _se pe judccata intuitiv ,iar practicile de management erau improviza ,

cle a d ca scop rczolvarea problelllelor pc mttsura aparitici 10r.Drumul

parcutt de management estc unul anevoios,de la managemelltul empiric la stiinta
lllanattlllCntului i dc aici la managcmcntul tiintifc ln CV01utia i dCZVoltarea
teorici i practicii manageriale au apttut o serie de curente, care pot i grupate
duptt Fincipiile,i modaliatilc de gttdirc, legttutt cu cflciclltizarea activitttii
organbatici n urmtttoareic ,coli de baz : ciasic , sociologic , cantitativ ,

sistem
i cottunCtural .

SCOala clasic (tehnicist ,ullive alist )

Primele prcocuptti privind mallagementul tiintinc s_au manifestat la

sttr itul scc01ului trecut, cand Frederick VV. Taylor a criticat practicilc
traditiottale de managcment si a rccurs ia o analiz ,tiintiflCtt pentru follllularea
unor elctodc mai bunc dc managemcnt. Prilnclc salc concluz 1-au condus la
puncr( bazclor ,tiintei managcmcntului, ol flind considcrat fondatorul acestei
in lucrTea sa rtt Prtt
s

uintQ 1% Z ;publiCattt in
19H,F.W.Taylor artta c ?n esen"
7 g
7Jz
J :
J
`r J

S rJJ ag
777 , J
`
st r r 77 r c / t De asemenea,Taylor 2rata
`

28 c. cooper
2 3c n :op
g 777 77r, 2nd edition, vol.III,
Entrepttncllrship,edited by M.A.Hitt,R.D Ireland,Blackwell Publishing,USA,2005.
48
ctt la bttza managementului ttiintifIC trebuic stt stea unllatoarcle principii
fllndalllentale:29
, Studiul tuturor cunostintelor traditiOnale, Tnregistrarea., clasiflcarca i

transformarca accstor cunostinte in legi stiintifICC.

O Selectia
tiintifICtt a llluncitorilor si perfectiOnarea calitttti10r ,i
cunostinte10r 10r;
Punerca in aplicTc a studiului muncii dc ctttrc mllncitori,,tiintiflC
antren4i;
Rcpartizarea, aproape egal , a munc executate in organizatic intre
rlltlncitori,i rnanageri,
Rcalizarca coopcrttr :ntrc oameni,in locul individualismului haotic.
Activitatea rnanagerilor devine tot lnai complex ,ca urmare a illtroducerH
n lllunca cxecutanti10r de tehnici ,i mctodc noi, si de aceca Taylor propunc
rcnllntarca la sistemul liniar de organizare ,i constituirca unor colectivc
spedJLate tflnanciare,dc organizare,etc.)care llte mallager n exercttarea
fllnctiilor managcl cntului.In conccptia lui Taylor,accstc colcctivc sc ttansfom ;

mai tarziu,in ccca cc as i apar sub denumirea dc compaltimente functiOnale,

carc avcau compctcnttt dCCiZionaltt asupra muncitorilor.
F./.Taylor sublinia tcndinta muncitorilor la delttsarc in munc , accstia
flind convinsi c ,dactt ar lucra mai intcns,inanagemcntul ar modifca nollllele.
Prin mctOdcle pe care le propune, se obse ctt este un dusman inversunat al
pci dc timp.El ungC la cOncluzia c "muncitorul amcrican pe tercnul de spo
lupttt cu nver untte pentrtl a obtine victoria,Tnstt acela,i IIluncitor in fabric tinde
30.I
in mod dclibcrat stt lucreze cat mai putin l explictt acest fenomcn prin accca
c ,sp dcoscbire de sport,unde performanttle Obunute sullt iIIlediat apreciat,si

rccunoscute, n productie,din cauza unui rnanagcment dcflcitar,rezultatclc nu sunt

bine ev:dcntiate.
Dc ascmcnca,Taylor aunge ia concluzia c "gradul dc ata,ament,i de
participarc a muncitomiui
n productic cStC direct proportional Cu ptterea ,i
fncredeFea pe Care el o are ctt va f recompensatt in mod corespunzator contributia
pc care o va aduce la realizarca obicctvclor stabiliteli31.
Cele mai rnulte dilltre ideile lui Taylor,ctlm ar fl folosirea unor metode
,tiintiAce dC Organizarc, sclcc,a tiintinca a personalului, ridicarca califlcaril,
necesilBtea constituir unor corllpartimente specializa etc.sunt folosite si astttzi,
i aproftlndatc. lDar pcntru conccptclc lui Taylor atl fost
clc flittd dczvoltatc
identincate o sel ie de linite:

/1uncitorul cstc caractcrizat ca illd o pcrsoantt carc rcactiOneaz la
stilllulente materiale, pe motivul ctt intcrcsele lui principale se a tt la
nivelul satishtiilor de naturtt flziologic ;

29 T.brlentaii, E. Burdu
, Gh. C )rttescu, Mtt ge ganizatiei, Editura
Econolnic ,Bucwe,ti, 1998.
30 c Bernard,
Fzr ,Harvard University Press,Cambridge,1938.
31F.W.T `
10r, `/ i New York,1911,citat
g 777
`/SC
duptt edttia W,W Norton London,1967
49
 Principiul unittttii de dccizic ,i actiune este incttlcat dcoarcce
compartimcntclc functiOnale prilnesc conlpetenttt decizionaltt asupra
muncitorilor.
Cu toate acestea, F.W. Taylor rttmane fondatorui managementlllui
organiztttiCi mai ales prin sttdiilc cfectuatc astlpra 6rganizttr muncii la nivclul
atclicrclor. Intre rcprczcntantH ,COlii clasicc sc numttrtt o scric dc discipoli ai lui
Taylor,intre care amintim pe Gcorg Ba h, Hcn L Gantt, Frank ,i Lillian
Giibre i Edward A.Filene.32
HoL.Gantt(1861-1919),inginer mecanic,i a?ntainit pe Btth,i Taylo ,

n1881 1a MidVale Stcci Company,iar duptt anL11 1 901 el? i crccaztt propria f11111
de co itan . Ca si Taylor, el promoveaz / J S dint


manageFi i inuncitori,subliniind importanta prOCCSului de invatare si aprecHnd c
777 g 4 cc J 1
`
Gantt a fost poate
cel lnai binc cunoscut ` graflcul
prin cci poartttnurllcle si carc
facc p ibi crcstcrca paralcliSmului n cxcctltarCa opcratii10r.
Ideile lui Taylor au fost dezvolttte dc ctttre sotii Frallk ,i Lillian
Giibrelh prin studiul aprofllndat al llliscttri10 ,i tilnpilor proprii diferitelor
acti ttti.Astfel,ei au ttuditt act itatea de puncre a cttrttmizilor de cttre zidari,
reu ind stt propuntt mttsuri care au dus la dublarea productivit !ii munc . I i au
stabilit o grupare a nli,cttri10r in 1 7 grupe denunlitc dtlptt inversui numelui lor

777 bli g ri
G.Barth a ibst pcntrtl cativa ani un asOciat apropiat al lui Taylor,la
Bethlehem Stecl Company,pentru ca mai tarziu stt lucreze independent n calitate
dc cottultant in managelllent.(3a matcmatician, Barth dezvOlttt unclc forlllulc
lllttcrmticc carc s -l allte pe T lor
i pun
n aplicare ideile.

Duptt unii autori,adcvttratul al managcmclltului modem a fost
industttasul iallcez entt F ol(1841-1952), care a scris lucrttca

G ralc lH.Fayol descopcra pentru prima dat

ctt activittttile industriale des o organizatie se pot diviza in urmtttoarele
surate fntr
grupc:dc lllanagcmcnt,comcrcial,tehnic,flnanciar,securitatc,inanciar contabil,,
preciz astfel fllncl nile llnei organizttii
Deci,organizttia ttebuic stt dcslh oare activit4i n ullllatoarclc domcn :

tchnic, cOmercial, inanciar, conttbil, dc sccuritate si administrat (al

mallagcFnentului).Functiunca administrat (sau de management)cuprinde
activitatea de conducere, in cadrui cttreia Fayol identiflctt pcntru prima dat
nCtiib managelllentului,cunoscute in toattt lumea,ca rlind cele cinci inflnitive
ale lui Fayol:a prcvcdca,a organiza,a cOmanda,a coordona,i a controla.
Totodat ,Fayol considera ctt managerii trebuie stt dispuntt de o serie de
,alittti ziCC(Smttate, goarc),mCntale(abilttatea dc a intelege,i de a mvttta,
judcc ,adaptabiHtate),morJC(fCrmitate,rcsponsabiHtate,illiuati ,Iolalttatc,
tact i dcmnitatc), eduCatiOnalc(autOperfectionarC), eXpericn (vCChime Tn

t' E. Eurdui, Gh. Cdprdrescu, Fundamentele managementului organiza\iei, Editura

Economicd, Bucureqti, I 999.
50
munC .H.Fttvol formuleaztt o serie de principii alc managementtllui,intre ca
amintimi33
1. Diviziunea muncii estc bazattt pe specializarea pe care econolllistii o
conside necesartt pentru cre erca CflCientei.
2.Autoritatea i responsabilitatca;Fayol considera autoritatca ca o com
bin4iC intre competenta dattt de pozitia managcrului i cca dattt de


sttul i ale personaliat (inteligen,,CXperient ,trttstturi moralc etc).
3. Disciplina,prin care se intelege respectarca?ntclcgCrilor.
4. Unitatea de comand ,care ?nseamntt c , flccare salariat stt primeste
ordine de la un singur supcrior.
5. Unitatca dc conducerc,presupunc ca toate deciziile stt pomcasctt din
varill ierThiei.
6. Subordonarea intereselor individuale celor generale.
7.Remunerttea,trebuie stt aductt IIlaximum de satisfactii attt exccu
tanti10 ,C,i managerilor.
8. Centralizarea, n virtutea c 3ia se urlllarestc stabilirea unui raport
optinn Tntre ccntralizarca,i dcsccntralizarca autorittttil,
9.inlntuirea nivclurilor ierarlaice, care presLlpune circuite scurte intrc
nivelui superior si ccl inferior al lnanagcmentului.

10.Ordinea,conceputtt dc cttt Fayol in scn ul d 6
b

1

11.Echitatea
12.Stabilitatea,i stttpanirca
13.Initiat a
14.Spiritlli de echip
in cOncluzie,se pot desprinde o serie de idei comune care caracterizeaz
ooala clasic ,,i anume:34

Prcocuparca pentrtl elaborarea unor principii stiintiflCe dc

managemcnt care tt constituic ghiduri in activitatea practic%
O Considcrarca principiilor ,tiintiflce de managemcnt ca iind universal
valabile,indifercnt dc obicctul condus;
O Considcrarea organizttiei Ca lln sittcm ttchis,ncgijttd raportllrile
acestcia cu mcdiul;
Abordttca mecanicista a structur organizatorice, prin luarea ill
considcrare nulllai a relatii10r formale ce decurg din documentele de
consemnare a strllcturii organizatorice;
Ignorarea aspectelor umane ale managementului.
Accast ,coaltt dC man Ecmcnt, a avut o contributic impOrtant
dcs l a mallagcmenttllui ca,jin ,l pentrtl consolidarea mallagementului ca
activitme practic .Ettc adcv c ,maiOritatca rcprczclltantilor aCettci,coli au
avut p ocupari,in special?n domeniul inctiunil10r de productiC,i dC orgallizare

" H. Fayol , Administration Industrielle et Generale, Editura Dundot, 1925.

'o C. Storrs, General and Industrial Managemenl, London, Pitman, 1949.
5l
a managementului, dar acest lucru nu a iEcut dec6t sI accentueze ideea ci
managementul are mai multe func{ii.

SCOala cantitativ

Aceast ,coaltt sc caractcrizcaztt prin rigllrozitatca abordttrii fenomcnelor

,i proceselor de management, prin
o fundalllentarc supcrio a deciziilor
folosind instrumentarul matelllatic si istic.
Multi Speciali ti,care au utiliztt instrumentarul mratematic si statistic tn
lllodclarea fcnomcnelor dc managclllent,au elllis,i ftlndamentat nullRcroase idei,
oonccpte si llletode specilRce prin care ullll reau cresterea eflcientei si CflCacittttii
activitttti10r Organizatiei
Ca lilllittt a accstci ,ooll, sublinicm faptul c , datorittt preponderentci
aspcctclor dc naturtt cantitativ ,nu a tinut cont de elemcntcle calitative,ccca ce a
dus ia o abordare insuicicnttt a tuturor functii10r rnanagcmcntului.
Printrc rcprezentantii SCmniflcativi ai,colii calltitttivc pot fi mcntionati A.
Kauflllan iJ.Starr.Principalele caracteristici ale acestci scoli sunt:
Folosirea conceptelor si rnetodclor inatematicc si statisticc;
Abol d ca cu prcpondcrcn`a ftlnctii10r de prcviziunc,i organizare;

bordarea cu prioritatc a functiunilor dc cercetarc dezvoltare,productie
,i colllcrcial .

SCOala cantitativtt si a adus un aport valoros ia dczvoltarca ,tiintci

managementului, in gcncral, ,i la
mbogtttirea practicii managerialc din cadrul
frmelor,in special.

SCOala relatiilor IImane(soCi010gic )

Aceast ,coaltt a apttrut in urlna analizttrii lilnitelor apttute n ,coala

cantitatlv i anume ctt reprczcntantii aCCSteia au o abordarc forlllal , care i

llnpiedica sa vadtt in relatiile umane o cale de crestere a eflcientei.COnceptia lui

Taylo potrivit cttcia omul sc compoJ ca o ma intt carc trebuie utilizattt la
maxilnunl,a fost aspru criticattt de ctttrc Friedman,care arata c ''Inotorul uman"
nu poate fl comparat cu un rnotor cu ardcrc intema,llltrucat icbuie avuttt in vcderc
intotdcauna atitudinca orllului in raport cu propria lui rnunc .

Principalii reprezentanti ai ,COlii sociologice au fost: E. /1ayo, Gh.

Argyris,C.Handy,H.NIIaslow,D.MIcGregor,i altii Ei situcaztt resursele umalle
ale organizatiei pe primul plan in procesul de management, stabilind o seric dc
principii,rcguli,mctodc care stt asigure pllllcrea?n valoare,la un nivel superior,a
potcn alului uman.RelatiOnistii promoveaztt ideca,potrivit ctteia omul ar putea fl
detelHlinat sa munceasctt mai productiv,dactt i se satisfac anulllitc nevoi dc ordin
psihosocial.E. Iayo arata c zJ7 S s J J
S r
`
r
3
: J

35A D.Chandler,Str
c Strzc ,1962.
52
 Potrivit conceptiei reprezcntanti10r acestei scoli, se irnpunc ca tn locul
unei stricte forlnalizttri a structurii organizttoricc(bazattt pe linia icral llic pC
preciztta detaliattt a atrlbutii101 CCttrlli post,ctc.),s se ia m considertte
aspectele informale ale managelllentului, bazate pe grupul infbllllal, autoritatea
in),Hlal ,.a.m d Un aport dcoscbit?n cadrlll,colii sociologicc l a avut]Dollgias
PIcGregor36, care, pornind dc la idcca ctt in exercitarea ftlnctii10r managc
mcntului,managcHi se bazeaztt pc o allumitt opinie pri nd natura i c9mpOrt
mentLII faCtorului ulllan,a concepllt si follllulat cunoscutele teor X si Y.In opinia
lui, n comportamentul inanagerilor existtt doutt extreme in considerarea atitlldinii
sala atilor n procesul rnuncii,in functie de Care trcbuic sttsi rnodclcze relatiilC lor
cu ace i salariati La o e rcmtt sc situcaztt o rdtt s jstt a ntturii umane
n gen al,iar la cealalttt extrem
ntainilll o b rdar J a natur unnanc,a
colnportamcnttllui i implicit a nevoilor oamcnilor in general.Acestc abordttri sc
rcnccta in prelllisclc cclor doutt tcorii X,respcctiv Y.
Teoria X are la baztt urm ele prclllisc:
Fiinta umantt medic cste inevitabil prcdispus la dclttsare in muncL pe
care ar cvita o,dactt ar putca;
Dttori deltts si dispre,lui de munc ,oamenii trebuie const

,1,controlati,cOndu,i,allleninttlti Sau pedepsiti pelltm a i fhce sa rnunceasc ;

C)IIlul mediu prefcrtt stt fle condus, doreste stt cvite rttspunderea, are
ambitii relativ rcduse si mai prcstls dc orice vrea s fle lini tit;
Omul mcdiu este egoitt si indifercnt la necesit ilc Organiz iei din carc
ticc parte;
Olllul medill dore,tc s ,ilnaximizcze doT avanttteb mate ale,neglld
nevoilc psihosocialc.
Teoria Y are la baztt ungttttoarclc prenlise:
Constlmul de efort flzic,i intelcctual in munctt cstc tot at` de nccesar
prccunl distractia,l odihna;
= Omul mediu invattt nu numai stt accepte si stt exercite sarcini ,i
rcsponsabilitttti,dar,iS ,i lc asume din proprie initiatiV ;

Omul mediu a o mare capacitatc de imaginatie si Crc itate,dar acc

potcntial eStC dOar pa ial utilizat;
Omul mediu nu doreste s
si maximizeze numai ttantttele eCOnOmicc,ci
i pc ceie dc naturtt psihosocial ;

Controlul e cm i amenintarea nu sunt singurcle llluloace de atragerc a

executantilor la realizarca obiectivelof.
Managerii care porncsc de la prcnlisele Teoriei X vor dezvolta un stil de
manag mcnt autoritar,vOr Tntari cOntr01ul de tip cocrcitiv si vor adopta rnetodc de
lllanattment autoritare.Cci care pornesc dc la prernisele Teoriei Y vor dezvolta un
stil de lnanagement democratic,folosind metode participativc.
Pornind de la Tcor le X,iY,Octave Gelellier a claborat Teoria Z ca o
cornbinatie a celor dou ,lnai concret ca o cornbinatiC a prelrlisclor carc s u la

tu
D. Mccregor,'lhe Huntan Problems of an Industrial Clvrlisation. l4acMillan, Londres.
1933.
53
baza celor doutt teorii ale lui D. McGrcgor. In conclllzie, ,coala sociologic
caracterizeaztt prin:
Pllnerea pe prilll plan a factorului uman;
Scoaterea in evidenttt a importantei stimulentelor psihosociale;
PFOmOVarea unui managcmcnt participttiv;
Evidentierea elemcntelor de naturtt informal .

InitiatOrii acestei ,coli au dorit idcntincarca unor noi ctti dc crcstere a

encientei activittttilor econonlicc.

SCOala s temic

Fenomenele ccono lice si de mallagement au avut o complcxitate tot inai

marc i dc accca a trcbuit stt sc introductt un nou lnod dc abordarc,,i anuttc,Cel
sistclllic,carc stt le surprindtt in dinal ismu1 lor.
Conccptul dc

770b g ``77z

g
sttt
jz la
baza idcilorracestei
z Jcga r d ,coli,carc
rcprczint
7 , 6`
"

6 tt r

r
`

` r
bJ l ln proccsul dc culloa,tcrc,oricc
obiect, nollacn sau `'4gcpoate `
proccs fl
considerat ca un sistem.Orgallizatia pOatc fl
considerattt ca un sistem productiv(caraCterizat prin intrtti,procese,ie ri),Ca un
sistem social(allSamblul re14ii10r interumanc).De asemenca,mallagementlll
organi lei reprezinttt un sistclll format din subsistcmclc:conducttor(deCiZional),
condus,iinhrmatiOnal.37
Ceea ce sti instt la baza preocuparilor reprezentanti10r,colii sistel ice cste
C
: S
77Z asupra orgalliz4ici,Carc Tc legtturi cu mediul n carc
fllnctio eaZ , lcgtturi care infucnteaZtt ansamblul act it4i10r des ,urate Tn
cadrul acestcia,inclusiv managcmcntul.
Principalele cttacteristici alc organizatiei ca sisteln sunt:
a)Integralitatea,carc cxprimtt lcgtturilc ce se stabilesc?ntrO elelllentclc
conlponente ale sistemtllui;
b)Ierarhizarea, rcprczentati de agregarea stricttt duptt rapotturi dc
supraordonare si subordonarc;
c)Dinamismul,rcprczentat de modiicarca in timp a vttiabilclor
sistcmului,i alcg mri10r dintre accstca,i lncdiu;
d)Fillalitatea,ca orientare spre atingerea unor obiectivel
e)Adapabilitatea,i stabilitatea,exprimate de capacitatca sistemului de
a se adapta continuu iniuentei unOr variabile pelturbatOare,asigLlrandu_
,i?n accl i tilnp o stabilitate rclativ .

PriAcipalii reprezentalll ai sCOlii sistemice stlllt: Co Barnard,H.A.

Simon,A.Etziolli,Ro Johnsoll,P.Druker,i altii
L" :orgallizttici dC a se adapta la ccrinttle mediului c cm reprczin
o modattltate specinca prin carc l eprezenttttii acCSti,coli tlIIlltt all cre C a
elcientei g e cacitttii OrganizaliCio Reprezclltallui accstti,coli pun un deosebtt cent

-" P. Druker. La nouvelle prctctiqtte de la direction des entreprise.t, Ed. d'or-sanization,

I 957.
<.t
)+
pe relatille dintre clemclltele componentc ale sittcmului, cvidentiind o alttt cale dc
crestc a eicicn"i ACC idee cxprimtt esen cOnccptiei siStCmicc,pottivit cttrcia
suma ettmentelor unui intreg cste mai lllult dectt htre 1, datoritt cfecillui de
sincttic produs dc rc14iilC dintrc clclllcntcle htrc lui.S reprezinttt o al
cale de cre ere a eicientti act itttilor des2uratc:o strtlc corespu toare poatc
stt fhvorldezc obtinerCa unor cfectc pozitivc,rcalizarea obiectivclor,i nu nulllai.

Oala COttunCtural

Aceast ,coalh a aptttlt datorittt cercetttilor unor pcrsonalittti in dOllleniul

mallagclllcntului,carc au ttuns la COncluzia c nu existt o singurtt solutie a unei
socict ''cea rnai bun "de a conducc,ctt practica managementului cstc influclltat
dC CO nctura in carc aceasta sc rcalizeaz:
Potrivit rcprezentanti10r acestci li, nu toate proccscic, mctodclc ,i
tchnicilc de managcmcnt all un caractcr de universalitate. Cu cat gradul de
generalizare este mai mare, cu atat fenOmcnul, procesul respcctiv cste mai
univer&ll si invers.Ca urlnare,o serie de metode,tehnici de management care si
au dovedit eflcacitatea intr un contcxt, pot stt nu flc la fcl de eflcace intr un alt
contcx1 0riclltarea unor spcciali,ti cttre cOala cottunCtllraltt poate fl evidentiat
prin rttspunsurile la tntrebttrile din tabell11 2.1

z/rr742. .

Intrdri Alternative de rSsPuns

Muncitorii satisfrculi sunt mult mai productivi decAt

cei cirora nu li s-au satisfdcut exigenfele
Blirocratia estc ineicicnt i nccorcspunzatOTc unci
ot ganizdri structurale efi cace
Muncitorii ar trebui atraqi in procesul decizional
Muncitorii dorcsc stt cfcctuczc munci carc ti solicit
Grupurile unite sunt mai performante decAt cele in
care nu exist6 coeziune
Structura organizatoricd trebuie sd fie foarte flexibilS
pentru a asigura realizarea obiectivelor
Managerii ar trebui s[ foloseascS un stil de manage-
ment orientat pe oameni qi mai pu{in pe sarcini
Grupurile cu o coeziune mai mare intre membri
adoptl decizii mai bune dec6t cele mai pufin unite
Grientarea individualisti duce la performanfe mai
rnari dec6t cea colectivistd
Folosirea deleg[rii duce la cre$terea eficien.tei muncii
ir compartimentul in care se utilizeazd
Dacd la cele mai multe dintre aceste intreblri o persoand rdspunde cu
"poate/uneori ", aceasta are orientare conjuncturald.
55