You are on page 1of 85
last ARIGTERUL IVATAMITULUT $1 STINE BUA vont [ aroanom 24504 a caueicr g ASA 's0N 675.30-800-2 EDITURA DIDACTICA 51 PEDAGOGICA, R.A.— BUCURESTI, 197. Manual pentru elasa a V-a MINISTERUL INVATAMINTULUI $1 STUNTEL ‘Alexandr Baila Prof, gf. 1 Aglala tonet nit Sanotoviet Botanica ‘Manual pont clasa a V-a go dita Didactics 1 Pelagoaied, R.A. ~ Bucuresti ‘son ara sn-903-2 ' Introducere Din oxcursiileefectuate in naturd si din loci de la «Cu nogtinte despre natura», reamintifi-va: Ce plete af init a cpl? Ts bora recunoacid plus do goss doa! ? — Ge arbor dn pure de mink ve ep cu unbralo, otl mula? Abu cule orn acest prt? Coat plate vata te? a Aknaled pa vd mantle plant rau Ie prea? Ce ns or ava bor po care rl it? "Yar at popost pe marpian und lac say a une bai? Ce plnte i cbmerat pe hull ape? Dar la argon acesila? + Cunoute plantl car crest gtd eal ? Dar pe cele dn parc i inn eta np on cae 2 ve ‘cut ‘Stabitind frumoasa noasté tard, de pe ltoralul Mari Negro pind pe cele mai inalteplscur la tol pasul inl plante foarte Sierie ca inftisae, marime,alexture gculoae a flor. Unole fhe impresioneaza prin mareta or, cum arf stejaru fagu, bra {ul atole pr flor frumos colorate, allele prin parfum. Poste {ot dema’ gaseste gio kame planter care nu se obser cu och! liber, cum sit unele ale, cupercl etc. - “Shinia care se ocups cu studi plantelor se numest botanica. Biversitatoa plantelor in natura La crnpie canttaile mic de ‘an, lomporatura foarte rica vara, cu geruri sh vinturt mar fama, determind existontaplerelorlevboase (fig. 1), Prine ier But dn tor 9 ntiese gorumbayul ule de maces mg ddalul pic. Az, in etapa tranetormata de om into crmple rol toate, supratotela cu vegetal naturalt su redus simiior, lar fore frumos colorata ale maculyl albistite, neghinel nu. le ‘mal inthin i fanurie de gry deci foarte ra. In pidurle de ges idea ntnen slearul alt do care cresc ‘ulm earpenul rasinl etc. Pe sol, aceste pur acolo unde pirund razelesoarelul, 80 gfsese © sumedenie de plante cu Fiori ramos colorate. “La poalle munilia’ (2) pidurile sin alcatuite din fap (fae), Intrind int-o dure de fag fx rceputul primavert constatim ci duren este putemle kminati,cea ce permite Infra unor PB oivet cpus ote ules fomat din a, bad sh mali In wed ert fra, fe sol crese-numal anumiteplante bli et mpc nin, ferigl chporcio ctor lo ete un fcestor pir Daa annie me i nrorearé monotona padur Se mol unde spot nn Une lane cor Jn zona apind temperature ase, lumina intent, ple abun. dent, vinurle pulemice, zdpada cate acoperé sok 97 lu din fn, solurle race 'n substante hranifoare determing existenfa thor frbur, tufigurl de Ineapsn {near de pie) eo crese In picur. 'Pe marginea lacurty’ 5! biltior vegeta caraceristica. este formatd din teste, papur, srjenel de bal (ig. 9). In ape pe suprafata apelor Inne planto ca uf, nila, matasea Broastel ete Tin parcur, grin (5g. 4) se cultvé plante omamentale pentry fumusetea florlor ¢! pentry mirosul acestora. Retinetit . |. Septet va ct oe etait arava | . Plante séibatice si plante cultivate. Plantele cunoscute de voi pot grupate In plant salbatice si plate cultivate. Dai exe let ‘importanta cunoasteri plantolor, Pretutinden! ¢l dintt deauna vata omulul a depins s! depinde do plante. Plantole sit singureb vetulbare capable 8 transforme sub- stantele minerals in substante organic in prezenta luminl,elbe | ‘ind oxigenul gaz necosar vot ‘Datortt feptulu cl plantele produc substante organice care se denosteaz in frie lor part el reprezints sursa do hand pentru‘om a animale. De la mie plant omul foloseste radi file. Dail example. De I allele int folositafruncele. — Cu: Noasteti asemenea plane? Tune subpémintene, bogate Th ubstantehrdntoare, pat fi foloste i alimentate. ~ Ce exemple Dutati da? Sint plante de la caro omul Tolosaste fructele. Daj exam. “Anumite plante reprezintd materi prima pentns industrie:

You might also like