Atentatele din 11 martie 2004 de la Madrid au avut loc în dimineața zilei, când zece

rucsacuri încărcate cu TNT au explodat în patru trenuri din Madrid (Spania) în timp ce intrau
și ieșeau pasageri din patru stații diferite.
Exploziile au avut loc simultan, între 7:39 și 7:42[1] dimineața în stațiile Atocha (3 bombe), El
Pozo del Tío Raimundo (2 bombe) și Santa Eugenia (1 bombă) și o a patra în calea Téllez
spre Atocha (4 bombe). Forțele de securitate au găsit și alte trenuri încărcate cu explozibil,
după cele declarate de ministrul de interne spaniol Ángel Acebes, ce aveau să fie detonate
la ajungerea ambulanțelor.
Atacul a produs cel puțin 199 de morți (dintre aceștia 181 în momentul efectiv al exploziilor)
și 1467 răniți, număr cu care devine al doilea cel mai puternic atac suferit de Europa în
timpuri de pace, după atacul aerian (asupra unui avion Pan Am) din Lockerbie pe 21
decembrie 1988.
Poliția a detonat mai multe bombe care aveau să explodeze în stații. Un total de 13 bombe
au fost pregătite pentru atacul ce a avut loc cu trei zile înainte de alegerile generale.
Patruzeci și unu de morți erau cetățeni străini, printre care cincisprezece proveneau
din România, câte cinci din Ecuador și Peru, patru din Polonia, trei din Columbia, doi
din Honduras, și câte unul din Bulgaria, Chile, Cuba, Republica Dominicană, Guineea-
Bissau, Franța și Maroc.
Autoritățile spaniole au suspectat că atentatele ar putea fi comise fie de gruparea
teroristă separatistă ETA, fie de un grup islamist. În primă fază, atentatul a fost atribuit,
de către guvern și majoritate mediilor de comunicație, organizației ETA. Garda Civilă a
dejucat deja numeroase planuri atrbuite organizației separatiste și pe 29 februarie a capturat
peste 500 kg de explozivi și a arestat presupuși membri ai ETA. Explozivii erau de același tip
ca cel folosit la atentatele de la Madrid. (Acest lucru pare să fie dezmințit în ultimele infomații
de la Interne). ETA a revendicat responsabilitatea pentru mai mult de 800 de morți de la
fondarea sa, în 1968. ETA a atentat și cu alte ocazii în perioada campaniei electorale.
Totuși, ETA obișnuia să anunțe înainte de atacurile sale indiscriminante, iar înainte de acest
atac nu a existat nici un anunț. Directorul Europol, Jürgen Storbeck, a precizat că exploziile
"nu corespund cu modus operandi pe care ETA l-a adoptat până acum".
O alta ipoteza este ca vinovați ar fi teroriști islamici ca Al-Qaida, probabil ca răspuns la
sprijinul spaniol dat invaziei Irakului. Osama bin Laden a amenințat public în 2003 cu acțiuni
de pedepsire contra țărilor care vor sprijini Statele Unite în invazia Irakului, indicând foarte
clar numele Spaniei, care are 1300 soldați pe pământul irakian la începutul lui 2004.
La orele 14 în ziua de 12 martie, Ministrul de Interne a dat o serie de detalii referitoare la
detonare și tipul de exploziv implicat, care pare să sublinieze bănuielile asupra unui grup
islamic.

 La numai trei zile înainte de alegerile generale, principalele partide politice din Spania și-
au suspendat campania electorală ca urmare a atentatelor.

Guvernul a decretat trei zile de doliu național și a chemat populația la manifestări în toate
orașele principale sub emblema "Cu victimele, cu Constituția, împotriva terorismului".

 Parlamentul European a declarat ziua de 11 martie "ziua victimelor terorismului".