ASAMBLARI NEDEMONTABILE 1

piesa de
apasare

nit

table
tirant
Nit
Figura 2.1 Figura 2.2.a Figura 2.2.b
70°

cap
detasabil
nit
tirant

Figura 2.3.b Figura 2.3.c

N
table F1
N N N
piesa de
presiune 2 2 F1
N N
N Figura 2.3.a

µ - coeficientul de τf σs F1 ≥ µ⋅N
N
frecare dintre table Figura 2.5
F1
N N F joc
F1 nit/table
N N
cota „b” << decât
„a”
N N
F1 < µ⋅N deplasare transversala
a) b) c)
Figura 2.4
Figura 2.7
F1 F1
2 2 F1
F1 2
F1 F1
F1
F1 F1 2
2 2
Figura 2.6.a Figura 2.6.b Figura 2.6 c)
N FI σ′s
F1
FII F1 σs max
s1 N d1 σ′s′
F1
F1
s2 N
N σs m
σ ′s
τ′f ; σ t τ′′f
Figura 2.8 Figura 2.9
F1
τf = ≤ τ af
π ⋅ d12 (2.1)
4
F1
σs = ≤ σ as ; σas pentru materialul cel mai putin rezistent (nit sau tabla). (2.2)
s min ⋅ d1
 2
 d  *)
F1 = 2 ⋅  e − 1  ⋅ smin ⋅ τ f
 2  *)
tensiune de forfecare în table (2.3)
*) *)
τf ≤ τ af

F1 = (t − d1 ) ⋅ s min ⋅ σ t
*)
*)
tensiune de tractiune în table (2.4)
*) *)
σt ≤ σ at
F1 = 2 ⋅ (e1 − d1 ) ⋅ s min ⋅ τ**)
f
**) – tensiunea de forfecare longitudinala a tablelor (2.5)
τ*f*) ≤ τ*)
af
F
F0 = (2.6)
i
n
FL = ∑ i x ⋅ Fx ⋅ rx ; n=2
x =1
F1 F2
= ; F2 = Fmax
r1 r2
r1
FL = i1 ⋅ F1 ⋅ r1 + i 2 ⋅ F2 ⋅ r2 = i1 ⋅ ⋅ F2 ⋅ r1 + i 2 ⋅ F2 ⋅ r2 (2.7)
r2
r12
FL = F2 ⋅ (i1 ⋅ + i 2 ⋅ r2 ) ⇒ F2 , respectiv F1
r2

Fmax = F02 + F22 + 2 ⋅ F0 ⋅ F2 ⋅ cos(F0 , F2 ) (2.8)

τaf = (0,6...0,7) ⋅ σ at
(2.9)
σ as = ( 2...2,5) ⋅ τ af
τ* 1
f
F
s tractiune tabla 2 I

F F
t F1

a F0 r1
r2 F2
S

a F0 F0
e

Figura 2.10 Figura 2.11

F0

II
e e1 a a
F F L

Figura 2.12
Sudura

zona cu structura
F F
Figura 2.11 modificata datorita l
temperaturii înalte de
sudare
metal de adaos

zona de interdifuziune si F F
l s
aliere a metalului de metal de baza a
baza cu cel de aport Figura 2.13 Figura 2.14
F
σ ts = ≤ σ as
ls ⋅ a (2.10)
ls = l − 2 ⋅ s
 3
M
σi = ≤ σa i
a ⋅ l2 (2.11)
6
F = l ⋅ a ⋅ σ a sudura = l ⋅ a ⋅ ϕ ⋅ σ a tabla = l ⋅ s ⋅ σ a tabla
s (2.12)
⇒a= , deci a ≥ s
ϕ
a = s⋅sin 45° a
M F⋅cos 45°
F⋅cosα F
F F l F F
M e F
α F⋅sinα
F⋅sin 45°
Figura 2.15 Figura 2.16 Figura 2.17

M l M
2 a = 0,5⋅s a=s
a= ⋅s
2 Figura 2.18 Figura 2.19 Figura 2.20

F ⋅ sin α 
σ ts = 
ls ⋅ s  l
 ls = − 2 ⋅s (2.13)
F ⋅ cos α  sin α
τ fs =
ls ⋅ s 

σ ech s = σ 2ts + 3 ⋅ τ 2fs ≤ σ as (2.14)

F 2 F
σ ts = ⋅ sin 45° = ⋅
ls ⋅ a 2 ls ⋅ a
F 2 F
τfs = ⋅ cos 45° = ⋅ (2.15)
ls ⋅ a 2 ls ⋅ a
F
σ ech = σ 2ts + τfs2 = ≤ σ as
ls ⋅ a
2 F
σ ts = ⋅
4 ls ⋅ a
2 F
τ fs = ⋅ (2.16)
4 ls ⋅ a
1 F
σ ech = ⋅ ≤ σ as
2 ls ⋅ a
F
τfs = ≤ τ afs pentru sudura monofrontala (2.17)
ls ⋅ a
1 F
τ fs = ⋅ ≤ τ afs pentru sudura bifrontala (2.18)
2 ls ⋅ a
M
σ is = ≤ σ ais (2.19)
Ws
2
a ⋅ ls
Ws = pentru sudura monofrontala (2.20)
6
2
a ⋅ ls
Ws = 2 ⋅ pentru sudura bifrontala (2.21)
6

F l1′

l F
F F l0

F
a M F M
l1 l′1 l2
distributia reala a l1
l1 F
tensiunilor de forfecare
Figura 2.21 Figura 2.22 Figura 2.23
 4
F
τfs = ≤ τ afs
2 ⋅ l s1 ⋅ a
(2.22)
l s1 = l1 − 2 ⋅ s
a = 0,7 ⋅ s
M
F ⋅l 0 = M ⇒ F =
l0
F (2.23)
τfs = ≤ τ afs
l s1 ⋅ a
l s1 = l 1 − 2 ⋅ s
 l2
F1 + F2 = F F1 = F ⋅ l + l
 1 2
 ⇒ (2.24)
1 1F ⋅ l = F ⋅
2 2 l F2 = F ⋅ 1 l
 l1 + l 2
F1
l '1s = (2.25)
0,7 ⋅ s ⋅ τ afs
F2
l "1s = (2.26)
0,7 ⋅ s ⋅ τ afs
d
F
F
a
D a
D+2⋅a D
Mt F F

Figura 2.24
Figura 2.25
Mt
τ ts = ≤ τ ats (2.27)
W ps

Wps =
[
π ⋅ (D + 2 ⋅ a )4 − D 4 ] (2.28)
16 ⋅ (D + 2 ⋅ a )
F
τfs = ≤ τ afs
π ⋅ d2 (2.29)
n⋅
4
Fc = β 1 ⋅ β 2 ⋅ β 3 ⋅ F;
M c = β1 ⋅ β 2 ⋅ β 3 ⋅ M ;
β1 = 1L1,3 - dat de gradul de cunoastere a eforturilor;
β2 = 1L 3 - tine cont de prezenta socurilor;
β3 = 1, 2L1,5 - coeficient de importanta a asamblarii.
σ as = k 0 ⋅ k1 ⋅ σ a ;
σ a - rezistenta admisibila a materialului de baza;
k 0 - coeficient de calitate;
k 1 - coeficient care tine cont de forma sectiunii si de solicitare (Tabelul 2.1).
Tabelul 2.1
Tipul îmbinarii Solicitarea k1
- tractiune 0,75
- compresiune 0,85 ... 0,9
Cap la cap
- încovoiere 0,8
- forfecare 0,65
De colt Orice tip de solicitare 0,65
Tabelul 2.2
Modul de executare Caracteristici Domenii de aplicare
Ciocanul se încalzeste la o temperatura mai mare decât
Cu ciocanul de lipit Lipituri moi (unicate, electrotehnica).
cea la care se topeste aliajul de lipit.
Cu flacara (lampa de mâna) Lampa de mâna sau flacara oxiacetilenica. Otel, cupru sau aliaje. Piese mari, serie mare.
Electrozi de Cu, pentru a se evita supraîncalzirile
Cu rezistente electrice (efect Joule) Lipituri moi sau tari.
locale. Timp redus de încalzire.
Cufundarea în baie de sare topita Încalzirea baii se face cu electrozi de grafit. Piesele de Cu si aliajele sale (unicate sau serie).
 5
Modul de executare Caracteristici Domenii de aplicare
(baie de aliaj de lipit) asamblat se introduc în baie în zona de lipire. Productivitate mare.
Productie în flux continuu (serie mare).
Prin inductie Locul de lipit este încalzit prin curent electric variabil.
Pentru materiale feromagnetice.
Se introduce toata piesa dupa ce, în prealabil, s-a depus
Încalzire în cuptor materialul de adaos. În cuptor exista atmosfera Lipituri moi sau tari, serie mare
protectoare de gaz.
Cu ultrasunete Aliajul topit difuzeaza mai usor. Pentru Al, Cu, Ag, Mg, Ge.
Cu raze laser Laser YAG, rubin sau CO2. Proces automatizat. Electronica
Fluxul contine clorura de zinc încalzita la 345÷380°C. Aluminiu (metoda unica de lipire a
Cu flux reactiv de lipire Aceasta reactioneaza cu Al (material de baza) si depune aluminiului).
Zn pe rost.
l

l s b)
a) l≤d d
l ≤ (4÷6)⋅s, altfel nu a) b)
patrunde aliajul de lipit

Figura 2.26 c)
c) d)

p p

a) b) e) f)
Figura 2.28 c) d) e) Figura 2.27
j j
j j

d)
canal de aerisire
a) j b) c)
j j
j
j
e) j f) g) h)
a) Figura 2.29 b) Figura 2.30
F
F F F l
l s s l τf

F b F F d F

Mt Mt
Figura 2.32
pentru τf
l > 4⋅s
pentru
τf
l = (3…4)⋅s
Figura 2.31
F
τf = ≤ τ af ; τaf determinat experimental (2.30)
b⋅l
F
τ'f = ≤ τ af
π ⋅d ⋅ l
2⋅ M t 1
τ"f = ⋅ ≤ τ af (2.31)
d π ⋅ d ⋅l
τ
τaf = r ; c = 2...3
c
 6

a)

F=0 τf τf
stare neîncarcata
încarcare joasa cu piese încarcare înalta cu piese
a) nedeformabile deformabile
b) b) c)
c)
Figura 2.33 Figura 2.34

a) b) c)
l

s
d) f)
e)
l l
s
s

g) h) i)
l
s

j) k) l)

m) n)

o) p)

q) r)

s)
t)

u) v) w)
Figura 2.35