Muzeul militar national neeputuri de muzee militare s'au alc&tuit la ferite institujii militare ca: Arsenalul Armatei si Pirotechnia Armatei, inca in al noulea deceniu al secolului trecut, dar prima incercare mai com- pleti, pentru a se ardta viata noastra militara in trecut si in prezent, a fost facutd cu ocazia expo- zifiei din 1906, cand o comisie de ofiferi, sub pre- sedinfia Colonelului 1, C, Istrate, Seful de Stat Major al Corpulut I! Armatd, a onganizat o secte militara, La 19 Ianuarie 1914, am prezentat lui loan 1. C. Bratianu, Ministrul de Rasboiu de pe atunci, un memoriu aratand nevoia infiinfarii unei sectii mi- litare la Muzeul National, ce se construia la So- seaua Kiseleff, Ideile din acest memoriu, care cu- prindea si ardtarea mijloacelor de realizare, au fost aprobate de Bratianu si au servit la intocmirea textului raportului ce a facut catre Rege. In urma acestui raport, prin Inaltul Decret No. 1789 din 22 Aprilie 1914, s'a hotarit infiingarea unei sectii militare a Muzeului National gi s'a insarcinat cu organizarea si conducerea acestei sectii 0 comisie compusa din: V. Parvan, Alex. Tzigara Samurcas si Maior Radu Rosetti. Comisia a luat in primire piesele pe care Arse- nalul Armatei era obligat, conform zisului Inalt Decret, s& i le cedeze. Deasemenea a primit o insemnati donatie de proectile si armament dela generalul Alexandru Tell, La evacuarea Bucurestilor in toamna 1916 toate aceste piese au fost expediate la Odesa. Dupa rasboiu ele n'au mai fost gasite. In anul 1919, din inifiativa D-lui General 1 Ragcanu, ministru de risboiu, s'a instalat in localul scoalei primare din Str. Clemenjei, o expozifie de maierialul militar luat dela dugmani in timpul ma- relui rasboiu, la care s'au adaos $i piese reprezen- tand trecutul nostru militar. Ulterior, in urma propunerilor D-lui General tefinescu-Amza care fusese ins&rcinat mai intaiv cu organizarea sus zisei expozitii si mai apoi cu organizarea unui muzeu militar, s‘a inflingat acesta din urma, cedandu-i-se de catre Stat localul Pala- tului Artelor din Parcul Carol, precum gi terenul gi localurife din jurul sau. Tnstalandu-se in acel local, muzeul si-a completat colectiile cu un numér foarte mare de piese adu- nate dela diferite institutii sau cumparate prin in- grijirea Domnului General Stefinescu-Amza Experienta aratand apoi cd muzeul avea nevoie de o noua organizare s'a format o comisie alcatuité din profesori universitari si militari, cu menirea de a face propuneri concrete pentru noua orga~ nizare, Prin Inaltul Decret No. 6064 din 19 Decembrie 1923 se hotdraste, pe baza propunerilor comisiei, ca muzeul militar s& fie continuarea sectiei militare a muzeului national organizaté in 1914 si ca el sa aiba de scop de a aduna, clasa, conserva si expune toate obiectele pentru cunoasterea istoriei militare la Romani, imbratisand in mod general trecutul pana la 1830 si amanuntit pe acela dela 1830 in- coace. Muzeul mai avea menirea de a infiinta sectii militare pe Tanga muzeele regionale din cuprinsul s4rii, precum gi sectii araténd actiunea armatei ro- mane in razboiul mondial in muzeele militare aliate. Pentru functionatea muzeului s'a alcatuit um te- gulament provizoriu care s'a aprobat cu Inaltul Decret No. 915 din 5 Martie 1924. Prin acest re) gulament se prevedea ca : 1) Muzeul s& fie condus de un consiliu de con- ducere, compus din: 2 generali sau coloneli, un deleqat al Academiei Romane, Directorul muzeuli de Antichitati, un membri din Comisia Monumen-, telor Istorice si Seful Sectiei Istorice din Marele Stat Major si ca 2) expunerea obiectelor colectiilor muzeulut si fie cea cronologicd. ‘Dupa patru ani de aplicare acest regulament sia modificat (31 Maiu 1928), hotarindu-se ca: Mu: zeul s& arate evolutia vietii militare la Romani, din vremurile preistorice pani astizi, iar organizarea s& cuprind’ a) Un consiliu numit prin decret regal pe sapte’ ani, cate si dea directivele, s8 organizeze si si ad- ministreze muzeul. Acest consili este compus din: ‘un reprezentant al Academiei Romane. un repre: zentat_al Comisiei Monumentelor Istorice, Direc torn! General al Arhivelor Statului, Directorul Mu: zeului de Antichitati, trei generali si Seful Servi ciului Istoric al Armatei. Consiliul alege : a) Un presedinte, care are delecatia Ministeruh Armatei pentru aprobarea cheltuelilor ; b) Un director, ofiter superior, agent de exect: tie gi sef al personalului : c) Un subdirector, insdircinat cu administeatia d) Mai multi consilieti tehnici ; ) Membri corespondenti in diferite localitati al aril : Be £) Contabili si secretari : g) Ateliere de: fotografie, legatorie, croitorie, tipografie, Jemnarie si atmurarie, cu personal respectis Colectiile muzeului se compun acum din circa: 362 drapele. 182 piese artilerie. 2088 arme de foc portative.General R. ROSETTI: MUZEUL MILITAR NATIONAL 283 Muzeul Militar (fostul Palat al Axtelox) Morméntul soldatului necunoscut de pe terasa Muzeului Militar, cu vedere spre intrarea Pareului Carol284 SCHITA PLANULUI MUZEULUI MILITAR NATIONOL. PARTERUL. Ff pte Zo e 8 iN TH Se i sf BOABE DE GRAU 1700 arme albe. 1200 accesori, 220 uniforme. 700 tablouri, gravuri, etc. 16.625 fotografi. 13,000 carti, albume, etc. Pentru cercetatorii colecjiilor nu s'a putut aleatui pana acum decat un ghid sumar. Cu ajutorul aces- tuia, si dat fiind cA cele mai multe obiecte au eti- chete explicative in romaneste si franfuzeste, ori ine isi poate da seama de ce reprezintd cele ex- puse, Actualmente se lucreaza la catalogul siste~ matic al steagurilor, dupa care vor urma, pe rand, cataloagele celorlalte categorii de obiecte. Intrarea in muzeu se face prin scara larg a fa- jadei de Nord, pe al carei peristil sunt expuse tu- nuri din sec. XVIII, un tun al monitorului turcese «Lufti Djelil” cufundat de Rusi in 1877, tunul de SCHITA. PLANULU! MUZEULUI MILITAR NATIONAL. 105 pe afetul caruia a fost dus la inmormantare trupul Regelui Carol I si tunul de 120 pe care a fost dus trupul Regelui Ferdinand I. Intrand in muzeu ne indreptam spre sténga, unde gasim Preistoria si istoria antica. Aci sunt expuse cateva piese si mai ales reproduceri din viafa preistorica si din epoca romana, printre care: pla~ nuri de cetati, vederea monumentului dela Adam Klissi, fotografiile sculpturilor de pe Columna lui Traian, diferitele desene, harti precum si obiec- tele gisite cu prilejul sipiturilor facute la Fede- leseni ‘Trecem apoi intr’o salé mica, Evul mediu la ve- cini, unde sunt expuse armuri medievale asemenea acelora cu care au fost inarmafi cei contra cdrora au avut de luptat Romanii (Sec. XIII—XIV). Urmeazi galeria de Est, Secolul XIV-finele Sec. XVII, in care se infatiseaz viata si faptele