Elena Florentina Creţu, student, elenacretu2004@yahoo.

com, 0758525125
Mihaela Şerban, asist. univ. drd. , coordonator

Tipul de temperament ne influenţează în alegerea stilului de învăţare

The temperamental type influences learning type

„Children need to find out how their brain function in order to achieve and process more efficiently
new information, what skills are necessary in order to learn, how to approach an exam, how to solve a problem,
how different people learn in different ways.” ( Dennis W. Mills, 2002 )
The project’s aim is to identify the connection between the four basic temperamental types (choleric, sanguine,
phlegmatic and melancholic type) and the three learning styles (visual, auditory and kinesthetic). Pragmatically
speaking, the project also offers an example of implementation of strategies that improve the studying process.
The participation at activities based on knowledge of the temperamental types and of the learning strategies
contributes to the learning management’s amelioration and to the social and personal children’s development.
The personality test (adapted to Gaston Berger’s questionnaire) is applied on a group of ninety participants
between 14 and 26 year old. The collecting and processing of the results continues with a questionnaire adapted
to Linksman, this time referring to the three learning types. After the data have been processed the obtained
percentage shows the connections between the four temperamental types and the three learning styles. Ion
Neacşu appreciated as being important the fact that education strategy involved the pupil in specific learning
situations and adjusted the content to the temperamental peculiarities of the pupil.

Keywords: temperamental types, choleric, sanguine, phlegmatic, melancholic, learning style, visual, auditory
kinesthetic.

„Copiii au nevoie să afle cum funcţionează creierul lor pentru a achiziţiona şi procesa
cât mai eficient o nouă informaţie, ce abilităţi sunt necesare pentru a învăţa, cum abordează
un examen, cum rezolvă o problemă, cum oameni diferiţi învaţă în moduri diferite“.( Dennis
W. Mills, 2002)
Lucrarea îşi propune să identifice legătura dintre cele patru tipuri temperamentale
(coleric, sangvinic, flegmatic şi melancolic) şi cele trei stiluri de învăţare ( vizual, auditiv şi
kinestezic).
La nivel pragmatic, lucrarea oferă un model de implementare a unui program de
intervenţie cu scopul de a optimiza procesul de studiu,procesul de învăţare al elevilor.
Participarea la activităţi bazate pe cunoaşterea tipurilor temperamentale şi a strategiilor şi
stilurilor de învăţare contribuie la optimizarea managementului învăţării şi la dezvoltarea
socială, personală a elevilor.
Pe un grup de 90 de tineri cu vârsta cuprinsă între 14 si 26 de ani,se aplică psihotestul
tipurilor temperamentale ( adaptat după chestionarul lui Gaston Berger).În urma colectării şi
interpretării rezultatelor se continuă,prin metoda chestionării, de această dată folosind
chestionarul adaptat dupa Linksman, chestionar referitor la cele trei stiluri de învăţare.
În urma prelucrării datelor procentajul obţinut arată relaţia dintre cele patru tipuri
temperamentale şi cele trei stiluri de învăţare.
Ion Neacşu aprecia ca fiind important faptul că strategia de instruire implică elevul în
situaţii specifice de învăţare şi adecvează conţinutul la particularităţile temperamentale ale
elevului.

Cuvinte cheie: tipurile temperamentale, coleric, sangvinic, flegmatic, melancolic, stil de

învăţare, vizual, auditiv, kinestezic.

2. Introducere
Oamenii se deosebesc între ei în primul rând prin aspectul lor fizic; deşi în genere toţi
au aceeaşi structură anatomică, totuşi, fiecare îşi are specificul lui în ceea ce priveşte
înălţimea sau forma corpului, culoarea ochilor etc. Dar, datorită acestor caracteristici
particulare, îi recunoaştem pe fiecare în parte chiar de la prima vedere.
 Dar oamenii nu se deosebesc numai prin calităţile lor fizice cât şi prin felul lor de a se
comporta, prin tipul de temperament, prin caracter.
Sunt multe ocaziile în care constatăm aceasta nu numai la cei pe care îi cunoaştem ci
chiar şi la necunoscuţi. La meciurile de fotbal sau în aglomeraţii, pe stradă sau la locul de
muncă, în sala de examen, la şcoală, oamenii diferă, de asemenea, foarte mult, datorită
temperamentului lor.
Să ne închipuim, de exemplu, că suntem într-o sală de clasă, la liceu, şi-i observăm pe
elevi. Iată-l pe tânărul expansiv care nu poate sta un moment locului, care tot timpul trebuie
să facă ceva, să vorbească, să se agite. Cât de mare e deosebirea între el şi un alt tânăr care e
retras, timid, nu se lansează în discuţii, roşeşte şi se fâstâceşte atunci când răspunde la lecţie.
Sau observaţi-o pe fata senină la chip, veselă, care ştie să susţină o idee sau ştie când să
intervină , să se plaseze într-o oră de clasă. Răspunsurile ei sunt prompte, este în general
activă şi iţi dai seama că e chibzuită, echilibrată. Şi iată un alt elev care stă atent la ore, mai
răspunde din când în când, nu e nici timid şi nici vioi.Ceea ce îl caracterizează e calmul sub
care se ascunde totuşi o mare putere de acţiune, energie. Îl simţi domol dar răspunsurile lui,
date uneori cu întârziere, sunt foarte bine gândite, gesturile lui sunt reţinute şi lente.
Să ne oprim la aceste patru tipuri. Ce stă la baza diferenţei dintre ele? La prima vedere
s-ar părea că răspunsul e o chestiune simplă dar , rezolvarea ştiinţifică a cerut veacuri întregi
de studii.
Temperamentul joacă un rol fundamental în activitatea umană. Din această cauză se
cere încadrarea fiecărui subiect uman într-o anumită tipologie.
Referitor la strategiile de învăţare, Ioan Neacşu aprecia ca fiind important faptul că
strategia de instruire implică elevul în situaţii specifice de învăţare, raţionalizează şi
adecvează conţinutul instruirii la particularităţile temperamentale ale elevului ( nivel de
pregătire, stil de cunoaştere, de învăţare ), creează premise pentru manifestarea optimă a
interacţiunilor dintre celelalte componente ale procesului de instruire, dependente la rîndul
lor de tipul de temperament al profesorului, în special de capacitatea lui de a realiza
proiectarea, implementarea şi evaluarea instruirii.
Stilurile de învăţare se referă la preferinţele noastre pentru diferite metode prin care
memorăm şi asimilăm informaţii noi. Motivul pentru care nu există o singură metodă, unică,
pe care toată lumea să o aplice este multitudinea de modalităţi prin care persoanele
procesează informaţii noi. Cu toate acestea , fiecare persoană are un stil de învăţare cu care
poate atinge punctul optim dintre timpul petrecut, durata memorării şi gradul de asimilare al
noilor informaţii; tocmai de aceea este necesar să aplicăm stilul adecvat nouă.
Teoriile despre strategiile de învăţare ale elevilor trebuie să fie in strânsă legatură cu
teoriile lor despre propria competenţă, efort şi sarcini academice pentru a fi manifestate în
învăţarea auto-reglatoare. Cunoştinţele trebuie să fie transpuse în acţiuni cu obiective pe
termen scurt şi control voliţional. Aptitudinile simple, derivate din capacităţile înnăscute ale
sistemului nervos şi ale analizatorilor vor suporta o influenţă din partea temperamentului.
Timpul de reacţie, promptitudinea , coordonarea, precizia şi fineţea mişcărilor, aptitudinile
fizico-sportive vor fi influenţate de particularităţile dinamico- energetice ale
temperamentului.

2. Repere teoretice
2.1 Temperamentul: dimensiunea dinamică- energetică a personalităţii ce se exprimă în
particularităţi ale activităţii intelectuale şi afective cât şi în
comportamentul exterior: limbaj, motrocitate, conduită; aspectul
formal al afectivităţii şi reactivităţii motorii specifice unei persoane.

Există mai multe tipologii ale temperamentului, acesta fiind o preocupare constantă
de-a lungul istoriei şi evolutiei ştiinţei. Prima încercare de identificare şi explicare a tipurilor
2
temperamentale o datorăm medicilor Antichităţii, Hipocrate ( 400 i.e.n.) şi Galenus ( 150
e.n.). În concordanţă cu filozofia epocii, care considera că întreaga natură este alcatuită din
patru elemente fundamentale ( aer, pământ, foc şi apă), aceştia au socotit ca predominantă în
organism una din cele “ patru umori” (sânge, flegmă, bila neagră şi bila galbenă),elemente
ce determină temperamentul. Pe această bază se stabilesc cele patru tipuri clasice de
temperament: coleric, sangvinic, flegmatic şi melancolic.
Explicarea diferenţelor temperamentale, în concepţia neurofiziologului rus Ivan
Petrovici Pavlov, ţine de „ caracteristicile sistemului nervos central şi de raporturile dintre
ele”. Astfel rezultă patru tipuri de sistem nervos, patru tipuri temperamentale.

Colericul:(tipul puternic, neechilibrat, excitabil) energic, neliniştit, impetuos, irascibil,

inegal în manifestări, persoană expresivă, tendinţă de dominare.

Sangvinicul:(tipul puternic, echilibrat, mobil) vioi, vesel, optimist, uşor adaptabil, fire
activă, simte nevoia de nou, trăiri afective intense, trăiri sentimentale instabile,
sociabil.

Flegmaticul:(tipul puternic, echilibrat, inert) liniştit, calm, imperturbabil, cugetat,

putere de muncă, meticulos, fire închisă, greu adaptabil, puţin comunicativ.

Melancolicul:(tipul slab) lent, inexpresiv, fără vigoare, emotiv, sensibil, exigent

faţă de sine, neîncredere în forţele proprii, închis în sine, dificultăţi de
adaptare socială, gesticulaţie redusă.

2.2 Stilurile de învăţare: stiluri cognitive ce cuprind caracteristici cognitive, afective şi

psihice ce indică modurile în care învaţă, percep, interacţionează
cu mediul de învăţare dar şi răspund la acesta.
Stilurile de învăţare se referă la preferinţele noastre pentru diferite metode prin care
memorăm şi asimilăm informaţii noi. Unele stiluri implică o creativitate ridicată, altele
o logică solidă sau dimpotrivă, un simţ artistic dezvoltat. Elevii pot afla care sunt punctele lor
tari şi modul în care funcţionează memoria lor prin procese de autocunoaştere.
Descifrarea procesului de învăţare şi înţelegerea rolului învăţării în viaţa omului
-menţionează Golu (2001)- sunt operaţii ce depind într-o mare măsură de specificul teoriilor
psihologice ale învăţării, de „variabilele introduse în experiment şi de modul cum s-a
experimentat, de conceptele teoretice de bază ale şcolilor de pe poziţiile cărora s-a făcut
interpretarea. Cheia pentru implicarea activă a elevilor în învăţare este înţelegerea.
După modalitatea senzorială implicată, exista trei stiluri de învăţare de bază:
a)Stilul vizual: axat pe memorare vizuală, fotografică. Cei care adoptă acest stil îşi pot
aminti cu uşurinţă informaţiile scrise, citite şi găsesc de mare ajutor
diagramele, pozele, desenele etc. Atunci când învaţă îi este mult mai uşor
să facă câte o schiţă( diagramă, desen) pentru fiecare idee principală. Acest
stil este cel mai raspândit, majoritatea persoanelor putând aplica o astfel de
metodă cu succes.
b)Stilul auditiv: axat pe memorare auditiv-verbală, citirea informaţiilor cu voce tare.
Cei care învaţă mai uşor comenzile verbale, memoreză mai uşor atunci
când se discută despre subiectul respectiv şi în general înţeleg şi memorează
mai uşor atunci când informaţiile sunt transmise pe cale verbală. Copiii
care adoptă acest stil învaţă de regulă tot ceea ce este necesar din clasă
dar petrec foarte mult timp şi în studiul independent.
c)Stilul kinestezic: axat pe partea aplicată a informaţiilor, a experienţelor trecute. Cei ce
adoptă acest stil au probleme în memorarea pur teoretică în schimb
3
 asimilează şi reţin informaţiile foarte uşor atunci când activităţile de
învăţare implică aplicarea lor. În studiul independent pot obţine o
memorare excelentă dacă leagă informaţiile noi de experienţele trecute.
Apreciază folosirea instrumentelor şi deţin o bună coordonare motorie.

3. Obiective:
Scopul acestui studiu este să identificăm în ce masură influenţează temperamentul
stilul de învăţare preferat. Putem asocia stilul de învăţare tipului de temperament? Datorită
faptului că suntem diferiţi, modul în care învăţăm este diferit?

4. Metodologie
Studiul este conceput pe baza modelului de cercetare intra- subiecţi. Planul este cu
grup independent, cu o singură variabilă independentă, temperamentul, de unde am extras
modalitatea temperamentul coleric.Variabila dependentă ce ne propunem să o masurăm este
stilul de învăţare vizual.

4.1.Ipoteze
Ipoteza generală: Stilurile de învăţare depind de tipurile temperamentale.

Ipoteza operaţională: Elevii cu temperament coleric adoptă stilul de învăţare vizual.

Variabila independentă: temperamentul coleric.
Variabila dependentă: stilul de învăţare vizual.

Ipoteza statistică: Elevii cu temperament coleric nu adoptă stilul de învăţare vizual.

4.2. Grupul de participanţi

La studiu a participat un numar de 90 de persoane, de la Grupul Şcolar "Victor
Mihăilescu Craiu"- Belceşti, Grupul Şcolar "Constantin Brâncuşi" – Iaşi şi Universitatea "
Petre Andrei " din Iaşi. Participanţii provin din familii diferite: de intelectuali, de muncitori,
unele cu posibilităţi financiare mari, altele cu posibilităţi financiare reduse,din familii
monoparentale şi biparentale cu un climat familial mai mult sau mai puţin propice educaţiei
şi dezvoltării. Participarea la studiu s-a facut pe bază de voluntariat, după o informare
prealabilă cu privire la scopul acestui demers.

4.3. Desfăşurarea cercetării

Pentru realizarea acestui studiu am folosit testul psihologic şi metoda statistică.
Testele au fost aplicate în sala de curs, în format creion-hârtie. Pe teste nu se ragăseau
tipărite concepte precum coleric, sangvinic, flegmativ, melancolic, stil vizual, stil auditiv, stil
kinestezic, pentru a nu influenţa în vreun fel alegerea variantelor de răspuns. Participanţilor li
s-a adus la cunoştinţă ce se doreşte a se afla pe baza testării şi că la sfârşitul testării li se vor
explica conceptele: coleric, sangvinic, flegmativ, melancolic, stil vizual, stil auditiv, stil
kinestezic. Participarea s-a realizat pe bază de voluntariat şi s-a cerut acordul verbal al
participanţilor. Participanţii au fost asiguraţi cu privire la confidenţialitatea rezultatelor dar şi
cu privire la posibilitatea de a solicita rezultatele testelor. Pentru păstrarea confidenţialităţii,
testele au fost numerotate aleatoriu cu numere de la 1 la 100, fiecărui participant
corespunzândui un număr. Participarea la studiu s-a făcut în condiţiile consimţământului
informat. La sfărşitul testării, participanţilor li s-a reprezentat temperamentele pe baza
desenelor ( cei şapte pitici din Albă ca Zăpada) şi a schemelor grafice şi li s-a explicat fiecare
stil de învăţare în parte, sub forma unei ore interactive.
Am aplicat celor 90 de participanţi testul psihologic adaptat după chestionarul lui
Gaston Berger alcătuit din patru serii de itemi,a câte 20 fiecare, fiecare serie fiind
4
corespunzătoare unui stil temperamental.
Pe baza acestui prim test, după ce am centralizat datele, am extras grupul de
participanţi cu temperament coleric, ce s-a dovedit a fi în numar de 28. Acestui grup de
participanţi i-am aplicat testul stilurilor de învăţare după Linksman, test format din 17 itemi a
câte 3 variante de răspuns, fiecare variantă aparţinând unuia din cele 3 stiluri de învăţare.
Informaţiile culese au fost prelucrate şi interpretate.
Dintre tehnicile statistice utilizate pentru prelucrarea datelor acestui studiu, enumerăm:
a) întocmirea tabelului de rezultate ;

Tabelul 1. Departajarea, pe cele patru tipuri temperamentale, a celor 90 de

participanţi, în urma chestionării.

Nr. Temperament Temperament Temperament Temperament

crt coleric sangvinic flegmatic melancolic

90 28 24 20 18

5.Rezultate, concluzii, limite

Ipoteza şi-a propus să verifice existenţa unei relaţii între tipul temperamental coleric
şi adoptarea stilului de învăţare vizual. În urma testării grupului de participanţi cu
temperament coleric, şi în urma centralizării şi interpretării datelor, a reieşit:
- 9 participanţi preferă stilul vizual ;
- 10 participanţi preferă stilul auditiv ;
- 9 particiapanţi preferă stilul kinestezic.

Tabelul 2. Departajarea, pe stilurile de învăţare, a celor 28 de participanţi

selectaţi în urma chestionării pe stilurile de învăţare.

Nr. Stil de invăţare Stil de invăţare Stil de invăţare

crt vizual auditiv kinestezic

28 9 10 9

În urma analizei şi interpretării rezultatelor avem o relaţie nesemnificativă între

temperamentul coleric şi stilul de învăţare vizual (p>0,05) dar se poate observa o
sincronizare a celor trei stiluri de învăţare. Din aceste date reiese că ipoteza nu se susţine, nu
se confirmă. Aşadar, putem spune că acest studiu relevă faptul că stilul de învăţare preferat
nu depinde numai de tipul de temperament ci există şi alţi factori ce trebuiesc luaţi în
considerare.
În timpul studiului s-a putut observa o serie de variabile ce au parazitat rezultatele:
- Nivelul de înţelegere al materialului ( s-a observat neînţelegerea unor noţiuni)
- Momentul zilei în care au fost aplicate chestionarele (o parte dintre participanţi a completat
chestionarele la sfârşitul orelor de curs);
- Nu s-a luat în calcul variabila vârstă, gen, mediul familial.
- Posibilităţile reduse de generalizare a rezultatelor datorită numărului mic de participanţi.
La nivel pragmatic, lucrarea oferă un model de implementare a unui program de
intervenţie în vederea optimizarii procesului de invăţare al elevilor. Este de un real folos
cunoaşterea temperamentului şi al stilului de învăţare atât de către profesori cât şi de către
elevi. Participarea la activităţi bazate pe cunoaşterea strategiilor şi stilurilor de învăţare
5
contribuie la optimizarea managementului învăţării şi la dezvoltarea socială / personală a
elevilor.
Lucrarea de faţă nu este lipsită de critici.
Astfel, grupul de participanţi ar putea fi lărgit,atât transversal cât şi longitudinal ( în
vederea urmăririi constantei cu privire la temperament cât şi la stilul de învăţare); numărul
instrumentelor aplicabile ar putea fi mărit.
Posibilităţile reduse de generalizare a rezultatelor este un alt neajuns, fiind nevoie de
studii suplimentare pentru a extinde ipoteza dată de noi.
În pofida acestor limite, prin demersul urmat am încercat să dezvoltăm premise
pentru o acţiune de reflexie personală asupra problematicii vizate, problematică de
interes, cu implicaţii în plan educaţional, în vederea optimizării procesului de învăţare, în
acord cu aptitudinile elevilor.
În acest sens, viitoarele direcţii de studiu ar putea include mărirea eşantionului pe
criterii cum ar fi vârsta, genul, mediul rural sau urban, mediul familial. În acelaşi timp,
studiul longitudinal ar putea fi extins şi la anii de studii: studii gimnaziale, studii liceale,
studii universitare.
Privind strategiile şi stilurile de învăţare ne propunem să lărgim sfera de studiu,
orientându-ne spre toate cele trei stiluri de învăţare.
În acest mod vom reuşi să găsim în psihologia învăţarii, locul adecvat pentru piesa
corespunzătoare stilurilor de învăţare în structura acestui puzzle şi să îl completăm adecvat,
astfel încât perspectiva din care este privit locul şi rolul elevului să permită o conexiune
eficientă a procesului didactic cu viaţa reală, elevul învăţând să fie sursă a învăţarii altora.

6
Biblografie:

1. Asociaţia Naţională a Psihologilor Şcolari, ( 2009) – Revista de psihologie scolară, Editura

Universităţii din Oradea, Oradea( volumul II, nr.3)
2. Asociaţia Naţională a Psihologilor Şcolari, ( 2010) – Revista de psihologie scolară, Editura
Universităţii din Oradea, Oradea ( volumul III, nr.5)
3. Alport, G.W., ( 1981) – Structura şi dezvoltarea personalităţii, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti
4. Bonchiş, E.,Drugaş, M., Dindelegan,C, Trip, S., ( 2009) – Introducere în Psihologia
Personalităţii, Editura Universităţii din Oradea, Oradea
5. Golu, P ( 2001)- Psihologia învăţării şi a dezvoltării, Editura Fundaţiei Humanitas,
Bucureşti
6. Neacşu, I., ( 1990) - Instruire şi învăţare, Editura Ştiinţifică, Bucureşti

Site-uri:

1. http://www.imaginelife.ro/forum/ce-temperament-ai-vt66.html
2. http://dppd.ulbsibiu.ro/ro/ccocd/consiliere/documente/stilul_de_invatare.pdf
3. http://www.psychologies.ro/Dictionar-de-psihologie

Anexă:

1. Chestionarul tipurilor temperamentale adaptat după chestionarul lui Gaston Berger

2. Chestionarul tipurilor temperamentale după Linksman

7
Anexa 1

PSIHOTEST 1 Citiţi fiecare întrebare cu atenţie. Când răspundeţi, gândiţi-vă la felul

în care sunteţi în majoritatea situaţiilor. Răspundeţi cu DA sau NU în funcţie de ce
credeţi, consideraţi că vi se potriveşte cel mai bine..Răspundeţi la toate întrebările !!!
NU EXISTĂ RĂSPUNSURI GREŞITE!!!

Intrebări 1
1. Sunteti neastâmpărat si agitat ?
2. Sunteti impulsiv si irascibil ? (Va enervati usor? )
3. Sunteti nerăbdător ?
4. Sunteti categoric si lipsit de echivoc cu alti oameni ?
5. Sunteti hotărât si întreprinzător ?
6. Sunteti încăpătânat ?
7. Vă descurcati bine în dispute ?
8. Lucrati doar când aveti chef, si atunci fortati nota ?
9. Sunteti capabil de a risca ?
10. Sunteti ranchiunos, supărăcios ?
11. Aveti un discurs rapid, pasionat, si o intonatie neuniformă ?
12. Sunteti neechilibrat ( necumpanit, neponderat) si predispus pentru actiuni frenetice
( actiuni energice ,uneori cu o usoara violenta/ nu agresiv) ?
13. Sunteti necrutător fată de neajunsuri ?
14. Aveti o mimică expresivă ?
15. Sunteti capabil de a reactiona energic si a decide rapid ?
16. Sunteti permanent în căutarea noului ?
17. Gesturile dvs sunt repezi si bruste ?
18. Aveti incredere in propria persoana ?
19. Sunteti predispus la schimbări bruste ale dispozitiei ?
20. Sunteti perseverent ?

Intrebări 2:
1. Sunteti vesel si voios ?
2. Sunteti energic si activ ?
3. Adesea nu duceti un lucru început la bun sfârsit ?
4. Aveti tendinta de a va supraaprecia ?
5. Sunteti capabil de a asimila repede tot ce e nou ?
6. Interesele si atractiile dvs nu sunt stabile ?
7. Treceti usor peste esecuri si neplăceri ?
8. Vă acomodati usor la diferite conditii ?
9. Vă pasionează orice activitate nouă ?
10. Atunci când o activitate încetează să vă mai intereseze, o tratati cu indiferentă ?
11. Treceti usor de la o activitate la alta ?
12. Vă displace munca cotidiană, monotonă ?
13. Sunteti sociabil si receptiv ? (nu vă jenati în prezenta unor oameni noi)
14. Sunteti rezistent si laborios ( muncitor,sarguincios) ?
15. Vorbiti repede, tare si articulat, gesticulati, aveti o mimică expresivă ?
16. Vă pastrati calmul într-o situatie complexă, neasteptată ?
17. Sunteti totdeauna bine dispus ?
18. Adormiti si vă treziti repede ?
19. Adesea nu sunteti suficient de mobilizat, nu vă cântăriti bine deciziile ?
20. Uneori sunteti superficial, distrat ?
8
Intrebări 3:
1. Sunteti calm si cu sânge rece ?
2. Sunteti consecvent ( constant) si cumpănit în orice activitate ?
3. Sunteti prudent si chibzuit ?
4. Stiti să asteptati ?
5. Sunteti tăcut si vă displace trâncăneală ?
6. Vorbiti linistit si cumpătat, cu pauze, fără a afisa emotii strindente, cu
cele mai discrete gesturii si mimică ?
7. Sunteti retinut si răbdător ?
8. Duceti lucrul început la bun sfârsit ?
9. Nu vă irositi puterile pentru fleacuri ?
10. Urmati cu strictete graficul vietii si al muncii ?
11. Vă controlati cu usurinta pornirile ?
12. Sunteti putin sensibil la critică si laudă ?
13. Nu sunteti răutăcios, aveti o atitudine îngăduitoare fată de săgetile care
vă sunt adresate ?
14. Aveti interese si relatii constante ?
15. Vă includeti cu greu într-o activitate si treceti cu greu la alta ?
16. Ii tratati pe toti în mod egal ?
17. Vă place acuratetea si ordinea ?
18. Vă acomodati cu greu la conditii noi ?
19. Sunteti inert, nepăsător ?
20. Aveti stăpânire de sine ?

Intrebări 4:
1. Sunteti timid ?
2. Vă pierdeti în conditii noi ?
3. Cu greu stabiliti contactul cu oameni necunoscuti ?
4. Sunteti încrezător în propriile forte ?
5. Suportati usor singurătatea ?
6. Esecurile vă coplesesc si vă dezorientează ?
7. Aveti tendinta de a vă închide în sine ?
8. Obositi repede ?
9. Vorbiti încet, uneori pe soptite ?
10. Sunteti usor de convins ?
11. Unele lucruri vă impresionează atât de mult, încât vă dau lacrimile ?
12. Sunteti foarte sensibil la critică si laudă ?
13. Sunteti extrem de exigent fată de sine si de altii ?
14. Sunteti suspicios ?
15. Aveti o sensibilitate exagerată ?
16. Sunteti din cale afară de supărăcios ?
17. Sunteti nesociabil, “ inchis” ?
18. Sunteti inactiv si sfios ( timid ) ?
19. Sunteti docil ( supus, ascultator ) ?
20. Căutati compasiune ( mila ) si ajutor din partea altora ?

9
Anexa 2

PSIHOTEST 2
Citiţi fiecare întrebare cu atenţie. Când răspundeţi, gândiţi-vă la felul în care
procedaţi în majoritatea situaţiilor. Alegeţi varianta care credeţi că vi se potriveşte cel
mai bine încercuind litera din faţa variantei de răspuns.Răspundeţi la toate întrebările!
NU EXISTĂ RĂSPUNSURI GREŞITE!!!

Intrebări 1:
1. Cand intalniti o persona necunoscuta, ce va frapeaza prima oara la ea?
a) infatisarea sau modul cum se imbraca
b) felul cum vorbeste, ceea ce spune, cuvintele sale
c) modul cum se comporta persoana sau actiunile ei
2. La cateva zile dupa ce ati cunoscut o persoana, ce anume va amintiti cel mai bine despre
ea?
a) chipul
b) numele
c) cum v-ati simtit alaturi de ea, chiar daca i-ati uitat numele sau chipul
3. Cand intrati intr-o camera in care n-ati mai fost niciodata, ce va atrage cel mai mult
atentia?
a) felul cum arata interiorul
b) sunetele sau discutiile dinauntru
c) ce activitati au loc inauntru si ce anume puteti face acolo
4. Cand invatati ceva nou, cum trebuie sa procedati?
a) profesorul va da sa cititi ceva scris pe hartie sau pe tabla si va arata carti, imagini, harti,
desene sau obiecte
b) profesorul explica totul verbal si va permite sa discutati subiectul si sa puneti intrebari
c) profesorul va permite sa scrieti sau sa desenati informatiile, sa atingeti in mod direct
materialele
5. Cand invatati pe altii, cum procedati?
a) le oferiti ceva la care sa priveasca- un obiect, o imagine, sau un grafic
b) le explicati verbal
c) desenati, scrieti sau va folositi de maini pentru a le explica
6. Ce tip de carti preferati sa cititi?
a) carti ce contin descrieri menite sa va ajute sa vizualizati cele ce se intampla
b) carti continand informatii exacte, istorie sau cu multe dialoguri
c) carti scurte, cu multa actiune sau care sa va ajute sa va perfectionati intr-un sport, intr-un
hobby sau sa va dezvoltati un anumit talent
7. Ce preferati sa faceti in timpul liber?
a) sa cititi o carte ori sa rasfoiti o revista
b) sa ascultati un talk-show radiofonic, sa ascultati sau sa interpretati muzica
c) sa scrieti, sa desenati, sa faceti sport
8. Care dintre urmatoarele variante descrie modul in care puteti citi sau studia cel mai bine?
a) in prezenta muzicii, a zgomotelor sau a unor conversatii deoarece le puteti elimina mintal
b) nu puteti studia in prezenta muzicii, a zgomotelor sau a unor conversatii deoarece nu le
puteti elimina mintal
c) trebuie sa va simtiti confortabil, relaxat si sa nu existe activitati sau miscari in odaie
10
9. Cand vorbiti cu cineva, in ce directie vi se deplaseaza ochii? ( Puteti ruga ape cineva sa va
observe pentru a va juta sa raspundeti la intrebare)
a) priviti direct chipul interlocutorului si doriti ca si el sa va priveasca

b) priviti interlocutorul doar pentru un scurt timp apoi ochii vi se deplaseaza dintr-o parte in
cealalta,
la stanga si la dreapta
c)priviti arareori interlocutorul, in majoritate va uitati in jos au in lateral, dar daca exista
activitate sau miscari, priviti in directia respectiva
10. Care dintre urmatoarele atitudini va descrie cel mai bine?
a) oriunde v-ati afla, remarcati culorile, formele si desenele si va pricepeti la culori si modele
b) nu puteti suporta linistea si, atunci cand vi se pare ca un loc este prea tacut, fredonati,
cantati, vorbiti tare sau deschideti radioul,televizorul, casetofonul etc
c) va vine greu sa stati nemiscat pe locul dumneavoastra, trebuie sa va miscati mult sau sa
bateti tactul cu varfurile pantofilor in podea
11. Care dintre urmatoarele atitudini va descrie cel mai bine?
a) remarcati daca imbracamintea oamenilor nu este asortata, sau daca parul le este ravasit si
adesea doriti sa rectificati asemenea situatii
b) va deranjeaza cand cineva nu vorbeste corect si sunteti sensibil fata de anumite sunete,
precum picuratul robinetelor sau zgomotul aparatelor casnice?
c) Va foiti si nu va gasiti locul cand sunteti silit sa ramaneti nemiscat si nu puteti sta prea
mult in acelasi loc?
12. Ce anume va deranjeaza cel mai mult?
a) un loc dezordonat
b) un loc prea tacut
c) un loc in care nu se permit activitati sau care nu ofera suficient spatiu de miscare
13. Ce va deranjeaza cel mai mult atunci cand cineva preda un subiect?
a) sa ascultati o expunere fara sa fie insotita de materiale vizuale
b) sa fiti nevoiti sa cititi in tacere, fara explicatii verbale sau discutii
c) sa fiti nevoiti sa ascultati fara a va putea misca
14. Rememorati o amintire fericita din viata. Petreceti cateva secunde cautand sa va amintiti
cat mai multe detalii. Dupa ce ati retrait episodul, ce amintiri va ies in evidenta?
a) cele vazute – descrierile vizuale ale oamenilor, locurilor si obiectelor
b) cele auzite – dialoguri si conversatii, replicile dumneavoastra si sunetele din jur
c) actiunile si activitatile intreprinse de dumneavoastra si miscarile corpului
15. Rememorati o vacanta sau o calatorie. Petreceti cateva secunde cautand sa va amintiti cat
mai multe detalii. Dupa ce ati retrait episodul, ce amintiri ies in evidenta?
a) cele vazute – descrierile vizuale ale oamenilor, locurilor si obiectelor
b) cele auzite – dialoguri si conversatii, replicile dumneavoastra si sunetele din jur
c) actiunile si activitatile intreprinse de dumneavoastra si miscarile corpului
16. Imaginati-va ca ati fi nevoit sa va petreceti tot timpul intr-unul din urmatoarele locuri, in
care se desfasoara activitati diferite. Unde v-ati simti cel mai confortabil?
a) un loc in care sa puteti citi, sa priviti tablouri, opere de arta, harti, grafice, sa rezolvati
puzzle-uri vizuale, sa descoperiti fragmentul lipsa dintr-un tablou, sa efectuati decoratiuni
interioare

11
b) un loc in care sa puteti asculta muzica, talk-show-uri radiofonice, sa jucati jocuri verbale,
sa cantati vocal, sa cititi cu voce tare, sa recitati fragmente din piese sau filme
c) un loc in care sa puteti desena, picta, sculpta sau crea obiecte artizanale, sa scrieti sau sa
dactilografiati, sa efectuati activitati ce implica lucrul cu mainile, sa reparati obiecte, sa
construti, sa construti machete, un loc in care sa va puteti misca
17. Daca ar fi necesar sa va reamintiti un cuvant nou, vi l-ati aminti cel mai bine
a) vazandu-l
b) auzindu-l
c) scriindu-l.

12