Professional Documents
Culture Documents
for the
STUDY
anul I nr. 1 ian.-apr. 2002
of
RELIGIONS
Editata de S.C.I.R.I.
http://hiphi.ubbcluj.ro/JSRI
DIRECTOR:
&
IDEOLOGIES
Sandu FRUNZA, U.B.B.
ISSN: 1583-0039
REDACTOR-SEF:
Michael JONES (engleza),
Temple University
Mihaela FRUNZA (romana),
U.B.B.
MEMBRI:
Alina BRANDA, U.B.B.
Marcel BODEA, U.B.B. CONSILIU CONSULTATIV
Demeter ATTILA, U.B.B.
Nicu GAVRILUTA, U. Al. I Cuza, Iasi Aurel CODOBAN, U.B.B. Ioan-Vasile LEB, U.B.B.
Aziz AL-AZMEH SALAT Levente, U.B.B.
Stefan ILOAIE, U.B.B.
American University of Beirut Mircea MICLEA, U.B.B.
Vianu MURESAN, U. Avram Iancu Camil MURESANU, U.B.B.
Vasile BOARI, U.B.B.
Nicoleta POPA, U. A. Vlaicu, Arad Corin BRAGA, U.B.B. Toader NICOARA, U.B.B.
Calin SAPLACAN, U.B.B. Ioan CHIRILA, U.B.B. Dan RATIU, U.B.B.
Ana-Elena ILINCA, U.B.B. Teodor DIMA, U. Al. I Cuza, Iasi Traian ROTARIU, U.B.B.
Mircea FLONTA, U. Bucuresti Leonard SWIDLER
TEHNOREDACTORI: Vasile FRATEANU, U.B.B. Temple University
Horatiu CRISAN, SCHULTZ (pdf) Ladislau GYEMANT, U.B.B. Leon VOLOVICI
Dan MATEIU (html) Moshe IDEL Hebrew University of Jerusalem
Hebrew University of Jerusalem Jean-Jacques WUNENBURGER
Rodica SERBAN
Marius JUCAN, U.B.B. Universite Lyon III
Cuprins
CONFERINTELE S.C.I.R.I.
STUDII
AUREL CODOBAN
LEONARD SWIDLER Ioan Petru Culianu, sau filosoful (religiilor)
A Vision for the Third Millennium the Age ca magician 91
of Global Dialogue: Dialogue or Death! 6
MARIUS JUCAN
MOSHE IDEL Model cultural si secularizare 106
«Unio Mystica» as a Criterion:
MICHAEL S. JONES
Some Observations on «Hegelian»
Phenomenologies of Mysticism 19 In Defence of Reason in Religion 123
Philosophy and Judaic Pattern in the Thinking Telosul omului: contemplatie sau pragmatism? 135
of Martin Buber and Emmanuel Levinas 42
RECENZII
ARTICOLE CODRUTA CUCEU 144
MARCEL BODEA
ANAELENA ILINCA 146
Premise ale interdisciplinaritatii 53
ALEX MOLDOVAN 149
MIHAELA FRUNZA
Circumscriere terminologica si tematica PETRU MOLDOVAN 151, 152
a relatiei multiculturalism-feminism 62
BOGDAN NEAGOTA 153
CODRUTA CUCEU
Incercari explicative asupra dialogului interreligios
Iudaism-Islam 73
EDITORIAL:
Between Religious Localism and Global Communication
A
t the beginning of the second half of the tions that until that time were excluded from it, has also
twentieth century, in the moment when the returned the religious onto the stage of history. No less
well known philosopher and historian of re- interesting is the return of the religious in that part of
ligion of Romanian origin, Mircea Eliade, foretold a re- the European world in which had settled, with apparent
turn of the religious, his was a fairly lonely voice. Cer- permanence, the de-sacralization of scientific athe-
tainly, representatives of different religions and ism: the countries of the Warsaw Pact, the countries
churches have consistently expressed a similar hope. of authentic socialism. There is an amusing story in
This hope, however, was more of a theological virtue history which tells us that Stalin may have asked the
than a theoretical foresight. One aspect of Eliades ones warning him about the political influence of the
foresight could possibly be enforced by an even more Vatican, How many divisions has the Pope? There is
general hope related to the one which was more often an equal irony of history in the conversion of the elec-
expressed by Malrauxs quotation concerning the return tion of a Polish pope into one of the starting points for
of a spirituality that should balance the moral material- the social movements in Poland, which ultimately
ism and the mass consumption of Western society. ended in a government whose prime minister was never
Eliade goes further: he expects the return of the reli- a communist, governing in the very capital which gave
gious as a social and political ideology. A contemporary its name to the treaty of one of the two military blocs
AUREL CODOBAN of the period of de colonization, he seems to have un- that divided the planet. The fall of the Berlin wall, and
derstood that religions and local religious practices were the political overthrow of the former communist gov-
Director
of the Institute for the to become the new national ideologies. The entrance ernments, has shaped a reality out of the return of the
Study of Religiosity upon the stage of history of new peoples and popula- religious, of churches and of religions. Throughout the
www.geocities.com/
s_c_i_r_i/codob.htm
JSRI N o. 1/Spring 2002
3
world, local religious traditions have most frequently re- spirit of the great German philosophy to anticipate and
turned in the manner of weak ideologies, yet this to await the negation of negation and the return of the
does not prevented them from backing up rather strong reverse, or rather of the repressed. But, faithful to ratio-
conflicts even military ones. Most recently, the terrorist nalist individualism and to the prevalent theory of
attack on the WTC has once again highlighted the ideo- knowledge, that is, to history and to tradition, Eliade
logical role of fundamentalist religions, which seems to was unable to foresee the role of communication and
confirm Huntingtons scenarios, which although rather of the masses. He leaves us to observe a return of the
rudimentary, warn against a depthless multiculturalism. religious in the context of a gradually developing glo-
The second expectation of M. Eliade has not mate- balization, to research the paradoxical return of indi-
rialized. Certainly no one can make a total and com- vidual religious experience of archaic character within a
plete prediction of the intricate motion of history, framework which bears the vastness of the entire
which inevitably surpasses any reasoning, even dialecti- planet; the return of individual, rather exotic localism
cal reasoning. Indeed, Eliade expected a rebirth similar within the official frames which techno-science has de-
to the Italian Renaissance to begin in the second half of veloped and brought to its heights. The true paradox is
the 20th century. More precisely, he expected, along- the confrontation between individual symbolisms, local
side a hope nourished by the hippy movement and the semantics, and the stage of global communication, or in
spreading of Zen Buddhism, a fusion between the de- other words, the confrontation between the formal,
velopment of Western civilization (interested in the boundless reason of communication and the
outer dimension of humanity) and the Asian civiliza- significances engendered by events minutely deter-
tions (which favors humanitys inner dimension). The mined in space and time. This is the paradox that the
expectation remains far from being realized. Here one Journal for the Study of Religions and Ideologies em-
of Eliades closest disciples, Ioan Petru Culianu, seems bodies: a journal having its location in the virtual reality
to have been correct: what happened was not a return of communication and its site on the Internet, yet hav-
to the historical traditions, but rather an extension of ing as its academic interest the most concrete forms of
those existing. Instead of a new return we are dealing spirituality religions and ideologies. In fact, the Journal
with globalization. for the Study of Religions and Ideologies represents the
Surely that which Eliade, as most people educated virtual projection on the Internet of the activities of this
in the spirit of the classical European tradition, could group of researchers and its coordinator, Dr. Sandu
not predict, was the decisive role played by the commu- Frunza. The journal holds the same principles as the
nication sciences and the great importance of the Seminar for the Interdisciplinary Research of Religions
means of mass-communication. It was in the dialectical and Ideologies (S.C.I.R.I., from its Romanian name,
T
hose thinkers who early in the twentieth cen
In his article «A Vision for the Third Millennium, The Age
tury with great historical/sociological analysis
of Global Dialogue: Dialogue or Death», Swidler attempts predicted the impending demise of Western
to show that humankind is in a crucial transition from a Civilization were clearly mistaken. After World War I,
stage where monologue is the chief characteristic of rela- in 1922, Oswald Spengler wrote his widely acclaimed
tions, to one where dialogue is the chief characteristic.
Because of technological advances, dialogue is both more book, The Decline of the West1 . After the beginning of
possible than ever before and also more necessary than World War II Pitirim A. Sorokin published in 1941 his
ever before. The change from monologue to dialogue is a likewise popular book, The Crisis of Our Age2 . Given the
change from a way of interacting modeled on confronta-
tion to one modeled on listening. The change is being
massive, world-wide scale of the unprecedented de-
caused by a number of important parallel shifts, such as struction and horror of the worlds first global war,
an increased awareness of the tenacity of knowledge and 1914-18, and the even vastly greater of the second glo-
the shrinking of the world to a «global community». But bal conflict, 1939-45, the pessimistic predictions of
while Swidler characterizes the change from monologue
to dialogue as «the most fundamental, most radical and these scholars and the great following they found are
utterly transformative of the key elements of the newly understandable.
emerging paradigm,» he warns that this change is not a In fact, however, those vast world conflagrations
guaranteed event. With the great technological advances were manifestations of the dark side of the unique
that make dialogue more possible than ever come new
opportunities for technological abuses. Therefore, he breakthrough in the history of humankind in the mod-
LEONARD SWIDLER
warns, we are faced with two choices: dialogue or death. ern development of Christendom-become-Western
www.geocities.com/
s_c_i_r_i/swidler.htm
JSRI N o. 1/Spring 2002
6
Civilization, now becoming Global Civilization. Never ethical, religious, spiritual. A world with clashing, or po-
before had there been world wars; likewise, never be- tentially clashing, cultures, religious, ethnic groups-civi-
fore had there been world political organizations lizations-is the world of the End of the Second, Begin-
(League of Nations, United Nations). ning of the Third Millennium.
The prophets of doom were correct in their under- However, that is not all it is. In the midst of our
standing that humanity is entering into a radically new current, and essential, War on Terrorism, the very an-
age. Early in the twentieth century the nay-sayers usu- tithesis of the Clash of Civilizations is likewise a reality,
ally spoke of the doom of only Western Civilization, and an increasing one. Humanity is also in the midst of
but after the advent of nuclear power and the Cold a deep evolutionary shift towards a higher, communal,
War, the new generation warned of global disaster. This and dialogical way of life. This evolution of religions
emerging awareness of possible global disaster is a an- and cultures points towards a process essential to heal-
other clear, albeit negative, sign that something pro- ing the deep problems that inhere in all aspects of our
foundly radically new was entering onto the stage of human cultures and even threaten our very survival,
human history. namely: the awakening of humankind to the power of
In the 1990s professor Samuel Huntington of dialogue.4
Harvard University named a central contemporary real- There have been a number of scholarly analyses
ity when he argued that with the fading of the Cold other than that of Huntington pointing to the emer-
War, in its place was the rising of a Clash of Civiliza- gence of a radically new age in human history. I will
tions;3 fundamentalisms of all sorts, Christian, Muslim, deal with two of them. The first is the concept of the
Hindu, nationalist, ethnic, tribal, were tearing at the Paradigm-Shift, particularly as expounded by Hans
fabric of the New World Order even as it was being Küng5 . The second is the notion of the Second Axial
woven. At least we thought we understood the other Period, as articulated by Ewert Cousins6 . Then, includ-
side in the Cold War, whether we admired, respected, ing these two, but setting them in a still larger context, I
tolerated or despised it. But in the nineties we entered shall lay out my own analysis, which I see as the move-
into a state of cacophonous confusion and conse- ment of humankind out of a multi-millennia long Age
quently were floundering, or even foundering: e.g., of Monologue into the newly inbreaking Age of Dia-
Rwanda, Bosnia, Northern Ireland, Sri Lanka, the logue, indeed, an inbreaking Age of Global Dialogue.
Middle East-and then the most shocking blow of all:
September 11. But these outbreaks of violence are only
the most visible flashpoints of the contemporary mal-
aise. The problems run much deeper. They are cultural,
Dialogue is conversation between two or more persons There are the many external factors that have appeared
with differing views, the primary purpose of which is in the past century and a half which have contributed to
for each participant to learn from the other so that s/he the creation of what we today call the global village. All
can change and grow. Of course, in addition both part- these externals have made it increasingly impossible to
ners also share their understanding with their partners, live in isolation. But underlying, and even preceding,
but we enter into dialogue primarily so we can learn, the external forces opening the way to dialogue is a
change, and grow, not so that we can force change on shift in consciousness that has been taking place for the
the other. past two centuries. We call this shift in consciousness a
In the past, when we encountered those who dif- Paradigm-Shift in how we perceive the world.
fered from us in the religious sphere, we did so usually
either to defeat them as opponents, or to learn about
them so as to deal with them more effectively. In other 6. A Major Paradigm-Shift
words, we usually faced those who differed with us in a
confrontation- sometimes more openly polemically, Thomas Kuhn revolutionized our understanding of the
sometimes more subtly so, but usually with the ultimate development of scientific thinking with his notion of
goal of overcoming the other because we were con- paradigm shifts. He painstakingly showed that funda-
vinced that we alone had the truth. mental paradigms are the large thought frames within
But that is not what dialogue is. Dialogue is not de- which we place and interpret all observed data and that
bate. In dialogue each partner must listen to the other scientific advancement inevitably brings about eventual
as openly and sympathetically as possible in an attempt paradigm shifts-from geocentrism to heliocentrism, for
to understand the other's position as precisely and, as it example, or from Newtonian to Einsteinian physics-
were, as much from within, as possible. Such an atti- which are always vigorously resisted at first, as was the
tude automatically assumes that at any point we might thought of Galileo, but finally prevail.7 This insight,
find the partner's position so persuasive that, if we were however, is valid not only for the development of
to act with integrity, we ourselves would have to thought in the natural sciences, but is also applicable to
change. Until recently in religious traditions, the idea of all disciplines of thought, including religious thought.
seeking religious wisdom, insight, or truth through dia- A major paradigm shift in systematic religious re-
logue occurred to very few people. Today the situation flection, i.e., in theology, then, means a major change in
is dramatically reversed. the very idea of what it is to do theology.8 Let me give
MOSHE IDEL During the Renaissance period, Jewish mysticism was 1. Introduction
considered as one of the most important form of religious
D
Prof. univ. dr. Universitatea literature. In the twentieth century however, two major
Ebraica din Ierusalim. developments can be singled out: the Hegelian one envi- uring the Renaissance period, Jewish mysti-
Dintre lucrarile publicate sions the future as open to progress, for the emergence cism was considered as one of the most im
amintim: Golem; Jewish of an even more spiritual version of the religion as mani- portant form of religious literature. The wide-
magical and mystical fested in the past, the archaic one sees the forms of reli-
traditions on the artificial- gion as more genuine religious modalities. Problematically
spread assumption that Kabbalah was an ancient lore
anthropoid (1990); in these phenomenologies is the generic attitude to com- that adumbrated Christian tenets attracted the attention
Hasidism: Between Ecstasy
and Magic (1994);
plex types of religious literature which are conceived as of some Christian intellectuals who attempted at dem-
embodying one central type of spirituality. In our case, onstrating the contribution of this lore for the demon-
Kabbalah; New Perspective
the centrality of the notion of devequt in Jewish mysti-
(1988); Language, Torah
cism is more important than the attempt to define it in a stration of the antiquity of the Christian tenets. Eventu-
and Hermeneutics in
Abraham Abulafia (1989); certain way, namely that it stands for union or commun- ally these intellectuals have learned from the translated
Maimonides et la mystique ion. Or the kind of interactions between devequt, theoso- Kabbalistic texts not only about the existence of a Jew-
juive (1991); The mystical phy and theurgy, will define better the essence of Kabba-
ish mystical theology, but also about mystical raptures,
experience in Abraham listic mysticism than the analysis of devequt in abstracto.
Abulafia (1988); Studies in The difference between the theological versus the techni- death by kiss, a phrase that was even adopted almost
Ecstatic Kabbalah (1988) cal approach implies more than methods to deal with the verbatim into Italian under the form bensica.(1) The
Mystical Union and Mono- role of an imponderable experience as part of the more
theistic Faith, An Ecumeni- notions of prisca theologia and philosophia perennis
general understanding of a certain form of mysticism.
cal Dialogue, eds.-M. Idel-
B. McGinn (1989); Jewish
When studying the religious writings we do not witness
Mystical Leaders and fixed systems, clear-cut theologies or frozen techniques,
Leadership, eds. M. Idel - whose essence can be easily determined, but living struc- * A short drafter of this paper has been read as a lecture at the
M. Ostow (1998); Messi- tures and proclivities for moving in a certain direction, or Center for the Study of World Religion at Harvard University, in
anic Mystics (1998); si directions, rather than crystallized static entities. the Spring of 1992.
altele.
T
he moment when Martin Buber replaces the
Biblical statement: In the beginning is the
Word with the pattern In the beginning is
relation , he is attempting to point out an explanatory
2
E
xista numeroase definitii atit ale feminismului
cit si ale multiculturalismului, suficient de
diferite pentru ca unii autori sa vorbeasca mai
degraba despre existenta unor feminisme sau
multiculturalisme la plural.
Una dintre circumscrierile cu un inalt grad de
generalitate ale feminismului si multiculturalismului le
defineste ca grade distincte ale diversitatii culturale.
Astfel, feminismul se refera la diversitatea culturala de
perspectiva (membrii sai criticind o serie din valorile
importante ale societatii), in timp ce multiculturalismul
se refera la diversitatea culturala comunitara (membrii sai
diferentiindu-se in termeni etnici, rasiali sau
confesionali)1 .
In this article, multiculturalism and feminism are dis- Ambii termeni sint in orice caz plurivalenti,
cussed at the crossroad of their diverse meanings: as po- denumind simultan (cel putin) 1. o ideologie politica, 2. o
litical ideologies, as social movements, as philosophical
miscare sociala, 3. un curent filosofic si 4. un domeniu de studii
trends and as academic disciplines. In order to provide a
solid conceptual analysis, the two terms are examined in academice. In cazul multiculturalismului, exista si
relation with several key concepts of contemporary cul- complicatia unei variante inrudite, multiculturalitatea, care
MIHAELA FRUNZÃ tural discourse, such as postmodernism, pluralism, rela- se refera la faptul in sine al pluralitatii culturale.
tivism, globalization and postcolonialism.
www.geocities.com/
s_c_i_r_i/miha.htm
JSRI N o. 1/Spring 2002
62
Feminism si multiculturalism Ca si curent filosofic, feminismul poate fi descris ca
incercari de definire tentativa de explicatie ce pune accent pe dimensiunea
genului (ocultata in filosofia traditionala, care prefera sa
Feminismul ca miscare sociala isi are originea la sfirsitul vorbeasca de persoane umane, fiinte sau indivizi
secolului al XIX-lea, in miscarea americana a abstracti si in buna masura asexuati)3 . Curentul feminist
sufragetelor (femeile care militau pentru dreptul la vot, poate astfel scoate in evidenta lipsurile si umbrele
anterior exclusiv masculin) si mai apoi in diferitele rationalitatii universalizante sau poate revendica, pe
miscari de protest ale femeilor (pentru liberalizarea linga valorile traditionale, existenta unor valori
avortului, impotriva inarmarii nucleare, pentru filosofice feminine.
oportunitati egale, s.a., in functie de tipul de feminism Studiile feministe au intrat deja din anii 1970 in
practicat) de la mijlocul secolului al XX-lea. interiorul academiei, ca discipline academice sau ca si arie
Ideologia politica a feminismului a fost circumscrisa de disciplinara autonoma. Desi denumirea lor, ca si politica
unele autoare in jurul a trei concepte cheie: cel de femei educationala care le guverneaza, variaza, putind astazi
ca grup social distinct, de experienta ca modalitate de a sa vorbim de Studii despre Femei (Womens Studies),
impartasi trairi si opinii si de opresiune ca experienta Studii de Gen (Gender Studies), sau Studii Feministe
comuna (in diferite grade de intensitate) a tuturor (Feminist Studies), accentul cade in fiecare din variante pe
femeilor2 . Desigur, exista discutii si divergente in rolul si locul genului in constructia identitatii (personale
privinta fiecarui concept separat, intre diferitele variante si de grup) si respectiv pe accentuarea contributiei
de feminisme, legat de (dar fara sa se reduca la) cine femeilor la devoltarea umanitatii4 .
poate vorbi in numele femeilor, care sint experientele De cealalta parte, multiculturalismul poate fi definit
cu adevarat general impartasite si daca asemenea cu titlu general ca fiind raspunsul normativ oferit in fata
experiente exista cu adevarat, care sint criteriile de diversitatii culturale de tip comunitar. Ca miscare sociala,
validare ale acestor experiente, in fine care sint cauzele el se leaga de miscarile de emancipare si protest ale
si formele pe care le imbraca opresiunea si respectiv imigrantilor, minoritatilor de culoare, nativilor
solutiile la acestea. Insa ca puncte de plecare admise de americani etc. din S.U.A. de la mijlocul secolului al XX-
cea mai mare parte a feministelor, aceste concepte au lea, care au subvertit in mod treptat ideologia autoritara
functia unor catalizatoare de opinii si, fie ca sint de tip Keeping America White sau cea asimilationista
acceptate sau criticate, este legitim sa le fixam pentru gen melting pot5 .
moment (chiar pentru a le deconstrui intr-un moment Ideologia multiculturala se refera cu precadere la
ulterior) cu titlul de concepte primare, de lucru, pentru diversitatea grupurilor minoritare cu o cultura diferita
analiza noastra. de cea a majoritatii (unde prin cultura se circumscriu
1
Distinctia apartine lui Bhikhu Parekh, Political Theory and
Multiculturalismul si feminismul au fost conturate in the Multicultural Society in Radical Philosophy. A Journal of Social-
acest articol in diversitatea specifica de sensuri posibile, ist and Feminist Philosophy, no. 95/1999, p. 27.
ca si ideologii politice, miscari sociale, curente filosofice 2
Vezi pentru aceasta opinie Judith Grant, Fundamental Femi-
si respectiv discipline academice. Pentru o analiza mai nism. Contesting the Core Concepts of Feminist Theory, Routledge, Lon-
temeinica a celor doi termeni, am propus o raportare la don and New York, 1993, pp. 1-7. Exista voci care contesta
mai multe concepte-teme ce structureaza discursul posibilitatea reducerii feminismului la un nucleu ideologic. Vezi
de pilda Mihaela Miroiu, Gindul umbrei. Abordari feministe in filosofia
asupra curentelor cultural-politice contemporane: si contemporana, Ed. Alterative, Bucuresti, 1995; Rosemarie Tong,
anume postmodernismul, pluralismul, relativismul, Feminist Ethics in Stanford Encyclopedia of Philosophy, Stanford,
globalizarea si postcolonialismul. Ca o caracteristica 1998.
generala, multiculturalismul este genul de abordare po- 3
Vezi de exemplu, pentru o critica a filosofiei traditionale
litico-filosofica ce pune accent pe diversitatea (rasiala, din perspectiva feminista, Moira Gatens, Feminism si filosofie. Per-
etnica, religioasa) unei colectivitati, incercind sa impuna spective asupra diferentei si egalitatii, Ed. Polirom, Iasi, 2001; Andrea
Nye, Feminist Philosophy and the Philosophies of Man, Routledge,
normativ valorile acestei colectivitati intre valorile London and New York, 1988; Janet A. Kourany (ed.), Philosophy
societatii de ansamblu. Feminismul cuprinde o sfera la in a Feminist Voice. Critiques and Reconstructions, Princeton Univer-
fel de larga de demersuri politico-filosofice care sity Press, Princeton, 1998; Mihaela Miroiu (1995).
investigheaza problemele femeilor, cu accent pe 4
Pentru distinctiile Gender Studies / Women Studies /
experienta comuna a oprimarii din partea societatii Feminist Studies vezi Gloria Bowles, Is Womens Studies an
patriarhale. El se constituie intr-o critica la adresa Acedemic Discipline?, pp. 32-46, in Gloria Bowles and Renate
Duelli Klein (eds)., Theories of Womens Studies, Routledge, London
practicilor indiferente fata de gen si incearca and New York, 1989.
recunoasterea valorilor feminine, alaturi (sau in locul) 5
David Theo Goldberg, Introduction: Multicultural Condi-
celor traditionale. tions in David Theo Goldberg (ed.), Multiculturalism: A Critical
n Reader, Blackwell, Cambridge, 1998, pp. 1-9.
6
Pentru o raportare a multiculturalismului la filosofia
traditionala contemporana, vezi Werner Hamacher, One 2
Many Multiculturalisms in Hent de Vries, Samuel Weber (eds.),
Violence, Identity and Self-Determination, Stanford University Press,
Stanford CA, 1997, pp. 284-325.
7
Cameron McCarthy, The Uses of Culture. Education and the
Limits of Ethnic Affiliation, Routledge, London and New York,
1998, pp 120 si urm.
O
bisnuit fiind cu tentativele manifeste in cadrul
societatii contemporane de globalizare, de
reintegrare, de resolidarizare, prin aportul
noilor mijloace comunicationale cu precadere, obisnuit
fiind cu incercarile acestei societati de a teoretiza atari
procese si fenomene noi, omul sfarsitului de secol XX
si inceputului de secol XXI isi poate desprinde, cel
putin aparent cu usurinta, discursul de paradigmele
care-i apar de acum prea rigide ale unor epoci
monologale. Aceste epoci monologale sunt dominate
The aim of this paper is to offer a descriptive and, to de traditiile unei rationalitati autoritare, absolute,
some extent, an analitic view of the religious and histori- obiectiviste, devenita pentru el, in cel mai bun caz,
cal reality in the arabi-israeli area, without the natural prozaica, daca nu chiar totalmente golita de sens,
utopic tendency of any interreligious dialogue to solve
such a conflict. The interreligious dialogue between Ju- pentru a-si inscrie discursul in orizonturile ce i se par
daism and Islam, which threatens to remain a conflictual mai largi ale unei comunicari de tip dialogal, integrativ.
one, can not be separated from Christianity, as they all Ceea ce pare surprinzator in retorica privirii
flow from the Abrahamic origin. Situated at the incicence
interculturale sau mai cu seama a celei interreligioase
of the religious and historical fields, the arabi-israeli con-
CODRUTA CUCEU flict is here analized in the perspective of its two major este faptul ca, desi accentul cade mai nou cu precadere
causes: the argue regarding the biblical problem of the pe ideea tolerantei, a deschiderii, a intersubiecti-
studenta, Facultatea Chosen People, and the one regarding the fight over the
de Istorie si Filosofie,
vismului, ea continua sa propuna perspective holistice,
sacred areas.
Universitatea Babes-
Bolyai
JSRI N o. 1/Spring 2002
73
imagini cuprinzatoare asupra lumii, asupra totalitatii si Zbaterea acestor popoare, a acestor state intre
prin aceasta, dar folosindu-se totodata de masca dialogului globalizare si izolare le plaseaza intr-un context dialogal
ce relativizeaza si elasticizeaza granitele culturale materializat in conflictul deschis ce dureaza de o
regionale sau religioase, ramane pe undeva cantonata in jumatate de secol, fara sa se poata spera la o solutie
sfera prejudecatilor obiectiviste, absolutiste, avataruri unanim acceptata.
ale unui secol luminat, am putea spune. Exista un Exista, pare-se, o teama ancestrala in constiinta
proiect difuz de a transpune aceasta epistematologie comuna de a aborda atat la un nivel teoretic cat si la un
sociala, subsumata unor termeni paradigmatici de tipul nivel factual problema conflictelor si a substratului lor
globalizare vs izolare, dialog vs monolog, pace vs conflict, etno-religios, si, in masura in care aceasta spaima nu
toleranta vs intoleranta, termeni ce tin de retorica privirii este depasita, conflictul cu implicatiile sale pare aproape
interculturale, interreligioase, de a transpune pe acelasi intotdeauna o situatie nesolutionabila. Pe de o parte,
taram nedestelenit, pietros, al autoritatii, al binelui este aproape imposibil sa nu admitem si sa costatam
absolut, al pacii si tolerantei, al dialogului ce sta exclusiv forta destructiva la nivel socio-cultural, material si spiri-
sub marca acestor din urma concepte. Acest proiect tual totodata, a implicatiilor unui conflict deschis atat de
este utopic intrucat realizarea lui ar coincide cu un efort durabil intre doua state, miscari sau religii, dar nu
constitutiv de eliminare definitiva a principiilor vechilor putem, pe de alta parte, nici ignora, asa cum ne-a
epistemologii sociale, dar chiar in aceasta utopie a obisnuit societatea de tip capitalist, situata exclusiv sub
noilor tendinte se gaseste sprijinul, miza teoretizarilor auspiciile progresului si schimbarii, al permanentei
acestui tip de comunicare dialogala, care spera sa deveniri, nu putem ignora faptul ca un asemenea con-
fascineze si apoi sa converteasca (pentru a folosi un flict nu numai ca mentine diferentele culturale,
termen religios) oameni si societati cat mai multe si cat granitele dintre identitatile culturale nationale si, cu
mai diverse, in vastul program de resolidarizare umana. atat mai mult, religioase, ci le chiar accentueaza,
Este probabil ca aceste incercari de resolidarizare, exacerband drama angajamentelor efective. Religia
de globalizare spirituala, sa vina mai degraba nu dinspre vazuta ca o explicatie a sensului ultim al vietii si al
traditia crestina sau dinspre orice alta traditie religioasa codurilor necesare pentru trairea in concordanta cu
cu vocatie universalista, ci din acceptarea tot mai acestea este unul dintre stalpii de sustinere a fiecarei
evidenta a dialogului interreligios. culturi si societati. Rolul ei, adesea neglijat, sau voalat de
Exemple clare ale inaplicabilitatii acestor utopii aspectele de natura geopolitica a fenomenelor, este de
gasim la tot pasul. Unul mai mult decat edificator il multe ori mai important decat s-a considerat. Unul din
constituie zbuciumul interreligios si interetnic al exemplele elocvente in acest sens il gasim in
Orientului Mijlociu, conflictul arabo-israelian in special. dimensiunea religioasa a conflictului arabo-israelian. De
Introducere
D
aca etica interogheaza relatia erotica in
dimensiunea ei intersubiectiva, in raportul cu
celalalt, estetica se autorizeaza de un alt tip de
cunoastere a relatiei erotice (diferita de cea etica) :
sensibilitatea, poezia gesturilor, senzatiile, etc. pe care le
reveleaza in subiect. Sa urmarim care este aceasta
specificitate a esteticii si care este relatia ei cu etica prin
prisma lui Xavier Lacroix1 .
CALIN SAPLACAN
Exista o asemanare izbitoare intre experienta erotica si
lector univ. drd., Facultatea experienta estetica, deoarece amandoua se raporteaza la
de Teologie Greco-Catolica a dorinta, la placere, la frumusete, etc. In cultura actuala Dimensiunea estetica a experientei erotice
Universitatii Babes-Bolyai. se vehiculeaza ideea ca eroticul este o arta. Daca etica
Preda cursuri de Etica
interogheaza relatia erotica in dimensiunea ei Exista o asemanare izbitoare intre experienta erotica si
familiei, Doctrina sociala a
intersubiectiva, in raportul cu celalalt, estetica se
Bisericii, Bioetica,
autorizeaza de un alt tip de cunoastere a relatiei erotice,
experienta estetica ne spune Xavier Lacroix, prin
Antropologie crestina. Este
doctorand al Catedrei de diferita de cea etica, care se raporteaza la sensibilitate, raportarea amandoura la dorinta, la placere, la
Filosofie Sistematica a poezia gesturilor, senzatii, etc. pe care le reveleaza in frumusete, etc. In cultura actuala se vehiculeaza ideea ca
Universitatii Babes-Bolyai si subiect. Articolul urmareste sa discearna aceasta eroticul este o arta. Nu se vorbeste azi in termeni de
al Institutului Catolic din specificitate a esteticii si relatia ei cu etica in cadrul
Toulouse. A publicat articole experientei erotice. «arta de a face dragoste ?»
si studii în volume colective
si în reviste de specialitate.
JSRI N o. 1/Spring 2002
84
Desigur experienta estetica asa cum este traita in trebuie sa plonjeze in lumea vietii. Autorul ne indica
relatia erotica ne permite sa sesizam prezenta celuilalt faptul ca o analogie intre abandonarea in placere si
prin senzatii, prin frumusete, prin expresie. Noi abandonarea spirituala este posibila. Eroticul, estetica si
comunicam cu aceasta prezenta : suntem miscati, mistica se incruciseaza.
emotionati, avem placere. Experienta estetica ne Dar daca estetica aduce valori proprii uniunii
plonjeaza intr-o lume a vietii, deschizandu-ne unei trupesti, diferite de cele etice, oare putem sa sustinem
prezente. Putem discerne in experienta estetica a relatiei fundatia unei etici care are la baza estetica experientelor
erotice un retur asupra sa si o deschidere inspre erotice (prin prisma senzatiei si a placerii) ?
alteritate care se inscriu in aceeasi miscare : a obtine
placere inseamna a obtine placere de la cineva... Deci
placerea deschide inspre o relatie. Esecul unei etici care are la baza estetica
Aceasta deschidere inspre celalalt, prin placere, ne experientei erotice?
situeaza in campul eticii. Dar, cum putem vorbi de un
teren etic cand in voluptatea erotica, egoismul si Chiar daca este tentanta, spune Xavier Lacroix,
altruismul merg impreuna ? Daca eroticul nu este realizare constructia unei etici care are la baza estetica ramane de
a orientarii etice, placerea poate sa fie figura, schita sau neconceput. Care sunt argumentele aduse in acest
indicatia2 , deoarece placerea este semnul unui bine3 ne sprijin ? Sa spunem de la inceput ca autorul nu vizeaza
raspunde autorul. Cum ? Mai intai prin gratuitatea care o inlaturarea dimpotriva el o considera necesara
caracterizeaza si care rupe cu rationalitatea care domina luarea in consideratie a placerii inteleasa ca cautare
societatile si existentele noastre. Daca gratuitatea erotica estetica in constituirea eticii. Ceea ce doreste sa
permite de a considera placerea erotica ca si o sublinieze el este caracterul dramatic al unei etici bazata
astampararea a nevoilor sale, in acelasi timp ea imprima pe placerea simturilor, a imaginatiei, a viselor, etc.
uniunii trupesti (pornind de la frumusetea gesturilor, a Lucrarile lui M. Maffesoli5 si Michel Foucault6 l-au
poeziei formelor, etc.) un caracter de joc si de inspirat in demersul sau. O etica care are la baza estetica
celebratie. Ludicul si moralul nu se opun in mod relatiilor erotice esueaza din doua motive.
necesar. Prin joc corpul celuilalt este valorizat si pus in Primul motiv, pus in evidenta de M. Maffesoli, este
evidenta. O alta trasatura a placerii este nestapanirea, legat de individuatia subiectului. Intr-adevar daca orice
non-controlul placerii. Nestapanirea poate constitui o judecata etica este numai expresia unei senzatii, a unui
valoare, prin atitudinea sa de abandon la placere : o in- sentiment, putem atunci sa ne imaginam dificultatea
capacitate sau refuzul de a se abandona placerii nu ar fi semn al identificarii senzatiilor si sentimentelor dupa fiecare
unui orgoliu de spirit ?4 Pentru a se construi etic, omul situatie. O astfel de situatie pune in pericol insasi
R
eceptat in Romania mai ales dupa
evenimentele din decembrie 89, Ioan Petru
Culianu a fost un fenomen prea neasteptat,
prea exploziv introdus in cultura noastra cuprinsa de
turbulente si prea dintr-o perspectiva apropiata privit
pentru a putea fi adecvat inteles si interpretat. Este unul
din motivele pentru care s-a recurs frecvent in
prezentari, analize sau exegeze la legatura lui privilegiata
cu Mircea Eliade: ea oferea cheia interpretativa imediata
a relatiei discipol-magistru si o analogie linistitoare.
Desigur nu neintemeiat: o astfel de relatie a existat, este
evidenta si certa, iar Mircea Eliade a fost recunoscut ca
magistru si poate fi privit biografic ca un model al lui
Ioan Petru Culianu. Ca toate relatiile de acest fel, in
ordine interpersonala ea a fost plina de admiratie si
devotiune din partea discipolului, dar si marcata de
AUREL CODOBAN suisuri si coborisuri, de oscilatii, neincredere pasagera si
nemultumire de moment. Nu mai putin in ordine
Directorul Institutului culturala, teoretica, unii comentatori au preferat sa vada
pentru studierea
religiozitatii continuitatea si dezvoltarea unor pozitii comune in
www.geocities.com/
s_c_i_r_i/codob.htm
JSRI N o. 1/Spring 2002
91
istoria si filosofia religiilor, in vreme ce altii au remarcat contexte schimbate. Or, regula de geneza a filosofiei
deja o distantare clara mergind pina la un paricid cul- este cosmotizarea mitologiei grecesti, adica
tural. organizarea de catre logica a semnificatiilor mitului,
Dincolo de analogiile mai profunde ori mai respectiv impersonalizarea unei religii omenesti, prea
superficiale pe care formula interpretativa a relatiei omenesti, producerea unei religii conceptuale pentru
magistru-discipol ne lasa sa le intrevedem, cea mai elitele rationaliste. Primele reflexii filosofice pornesc de
solida apropiere o marcheaza comuna atitudine fata de la religie, sint religioase - in felul general in care orice
istoria si filosofia religiilor. Una din ideile mereu gnoza este religioasa - si sint, totodata, o alternativa la
prezente in scrierile biografice sau in referirile la Mircea religie, in acelasi mod in care cultura (seculara) este o
Eliade este sublinierea calitatii existentiale a alternativa la religie. La rindul ei, filosofia religiei apare
hermeneutici sale si a deschiderii ontologice a istoriei si in acel moment al evolutiei culturii moderne cind
filosofiei religiilor pe care magistrul sau le-a practicat. secularizarea a avansat indeajuns de mult pentru ca
Intr-o scrisoare adresata lui Andrei Plesu, Ioan Petru filosofia sa nu se mai afle in contact direct cu religia.
Culianu admite si chiar subliniaza diferentiator in raport Filosofia religiei este o ariergarda a filosofiei, o parte a
cu teoreticienii occidentali, ca atit pentru el, cit si pentru filosofiei care a ramas in dialogul constitutiv al
Mircea Eliade am putea spune ca in general pentru discursului filosofic cu religia, cu toate marile deplasari
istoricii si filosofii romani ai religiilor istoria religiilor culturale pe care dialectica trecerii sacrului in profan
este o preocupare existentiala, adica filosofica1 . Pentru le-a produs. In conditiile modernitatii, filosofia religiei
ca observatia este importanta chiar pentru situarea lui ramine singurul loc de contact direct al filosofiei cu
Ioan Petru Culianu ar fi locul aici de a ne intreba inca o religia, respectiv unul din locurile privilegiate unde
data in felul lui Afloroaiei, Liiceanu sau Plesu, cum este putem astepta nasterea unei noi filosofii. Filosofia
posibila o filosofie romaneasca. Atita vreme cit filosofia religiilor este un memento si un monument a ceea ce a
este o afacere de provincie europeana, de cite ori fost cindva filosofia, dar si situs-ul generativ prin
avem de a face cu aparitia unei filosofii in vreuna din excelenta al unei noi filosofii.
aceste provincii un paralelism al originarii ei grecesti cu Or, cind incepem sa vorbim despre o filosofie
orice noua nastere ori renastere, deci si cu situatia de la romaneasca la acest nivel al istoriei culturale a
noi, ar fi benefic, definitoriu si transant. Metoda lui occidentului, o nastere a filosofiei nu mai poate fi
Ioan Petru Culianu2 , asupra careia vom reveni mai cautata in raportarea directa la religie aceasta geneza a
incolo, ne propune pentru in generarea oricarei noi avut loc deja ci, deplasat, in mediul deja constituit al
filosofii si, deci, si a celei romanesti observarea istoriei si filosofiei religiilor. Adica, la un moment mult
aceleiasi reguli ca pentru cea greaca, functionind insa in ulterior aparitiei filosofiei grecesti, in modernitate,
C
onsider chestiunea existentei unui model cul
tural si cea a procesului de secularizare ca fiind
confine. Folosesc acest termen livresc pentru
savoarea pe care o degaja, dar si pentru ambiguitatea sa,
amanand deocamdata sa intru in painjenisul definitiilor
The study is part of an ampler research focusing on the propriu-zise, contempland de fapt vecinatatea celor
issue of the mentalities (collective imaginary), seculariza-
doua subiecte alese, anume aceea ca pe langa sensul de
tion and the theory of the cultural models. The interre-
latedness of these theoretical topics is approached on avea limite, exista si acela de a ne fi plasat pe un
the basis provided by the qualitative analysis data, and teritoriu, regiune, topos care are extremitati. La figurat,
attempts to demonstrate the variety of the consequences si la diateza reflexiva verbul care denumeste actiunea
in the secularization process within culture, regarding
them as seminal premises of producing novelty and dif-
beneficiaza de sensul de a se retrage, izola, mai ales im-
ference. However, secularization is assessed on a com- portant pentru noi, a se cantona, in franceza de pilda, se
parative basis, in accordance with the rise and develop- confiner. In engleza confines inseamna regiune, teritoriu,
ment of present-day religiosity. Cultural models face on- iar confinement pe langa stadiul ori actul definit de verbul
going revision, reflecting the changes going on within the
frame of the mentalities or the collective imaginary. latin din radacina, limitare, marginire, restrangere,
Though the cultural model tends to embody the most delimitare, fixare, mai inseamna detentiune, intemnitare,
feasible (pragmatic) representation of the imaginary, dar si nastere, facere, lauzie. Voi reveni asupra acestor
MARIUS JUCAN contextuality, contingency and historicity are part in the
manevre etimologice care demonstreaza printre altele
ultimate shaping of the model.
www.euro.ubbcluj.ro/ro/
pers/3.html
JSRI N o. 1/Spring 2002
106
ca nefiind filosof pentru a lucra doar cu ideile, imi adun ma indepartez de momentul originar la inceputului, al
cuvintele de pe unde pot, amintindu-mi insa mereu de momentului cand m-am gandit la gandul de a-mi face
locul si de timpul de unde le imprumut, pentru ca dupa timp pentru a ma gandi mai mult la ceva ce s-ar putea
folosinta sa platesc dupa cum se cuvine dobanda la numi cum m-am gandit eu, Marius Jucan, la model
imprumut. Si mai apoi fiind mai degraba un comersant cultural si secularizare in ianuarie si februarie 2002 . Ne
de cuvinte decat un comis-voiajor de idei, imi place mai aflam asadar la confinele dintre model cultural si
mult aceasta definitie a filosofului decat cea de secularizare, pentru ca ne-am indepartat suficient de
functionar al umanitatii (Husserl), am observat ca in mult pentru a ne simti de o buna bucata de timp
decursul timpului, cuvintele nu sunt eterne, insotesc mergand, si pentru ca acest timp al mersului trebuie
omul in temporalitatea sa, daca nu chiar o produc. tradus, dispus intr-o limba. O limba care sa il desparta
Incercam sa contemplam un Logos, de a carei de alte activitati pe care le performam. Legatura dintre
suprastructura e mai putin timp in viata sa stim decat sa pas, gand si vorbire e de asemenea una secventiala.
credem ca exista, lucrand de fapt cu acei mirabili logoi Mersul, gandirea, vorbirea pot fi intrerupte, reluate,
spermatikoi, activi cu multa vremea inaintea galagioasei continute pe o harta, intr-o carte ori o simfonie, intr-un
noastre postmodernitati divizive si pluraliste. poem ori un episod stradal. Intrebarea care se poate
Fie-mi permis sa observ de aceea ca ocupandu-ma pune imediat este daca ne putem intoarce totuti macar
cu intamplarea schimbarilor de sens pe care le traiesc in gand pentru a contempla locul originaritatii, daca ne
cuvintele, am remarcat ceva in genul mutatiilor pe care inchipuim originaritatea ca loc, adica sa cautam rostirea
le sufera plantele, speciile de pesti, pasari, etc, si ca dintai, asa cum spune Anselm la capitolul 10 din al sau
uitand de chinurile facerii unei definitii, ma aflu si ne Monologhion despre esenta divinitatii :
aflam deja pe teritoriul, regiunea respectiva, de granita Ce altceva este acea forma a lucrurilor care precede
intre model cultural si secularizare, in chiar timpul in in ratiunea ei lucrurile care urmau sa fie create decat o
care se poate parcurge acest teritoriu, anume in timpul anumita rostire (locutio) in ratiunea insasi ? Daca
lui acum-dar-nu-inca. Gandind aceste fraze facute din mesterul, atunci cand da la iveala o lucrare a artei sale, o
cuvinte, scriindu-le intr-un moment ulterior, citindu-le rosteste mai intai inauntrul sau, prin conceperea mintii,
acum inaintea dumneavoastra, nu fac decat sa desfasor eu nu inteleg prin rostirea rationala a mintii cugetarea
secventialitatea temporalitatii umane. Cele trei secvente unor cuvinte care semnifica lucrurile, ci o privire in
se inlantuie in proiectul diegetic al comprehensiunii minte, prin taisul cugetarii (acie cogitationis) a lucrurilor
mele, in istoria acestei aventuri pe care mi-o amintesc insele, fie a celor viitoare, fie a celor existente
asa cum parca ar fi existat, si pe care o povestesc aici si (traducere din limba latina, note si postfata de
acum. Si cu cat voi povesti mai departe, voi simti cum Alexander Baumgarten, Apostrof, Cluj 1998, p.32).
Introduction
T
he religions of humanity are a multi-
splendored thing. The diversity of human cul
ture both in history and at this present time
has produced a correspondingly diverse array of reli-
In his article, «In Defense of Reason in Religion,» Jones gious beliefs. Some beliefs are ubiquitous among the
reacts to current trends to minimize the role of reason in worlds religions. Many beliefs supplied by one religion
religion by attempting to show that if religionists desire
are complimentary to the beliefs of other religions, sup-
their religious beliefs to correspond to knowledge, the
noetic tool most likely to achieve this goal is reason. This plying theological information which may be missing or
he does by reviewing the leading epistemological ap- overlooked by the latter religions. At times even the be-
proaches to metaphysical knowledge, and showing that liefs of different religions which seem to contradict
each relies to some extent on reason. He further argues
that all of them must utilize reason if they wish to at-
each other may be shown to be merely different per-
tempt to critically verify their findings. Then he argues ceptions of the same reality, brought about by differing
that religious knowledge is a type of metaphysical knowl- cultural contexts.1
edge. He shows that the leading approaches to obtaining At other times theologians and philosophers of reli-
religious knowledge parallel the various approaches to
metaphysical knowledge, and have similar reliance on gion are unable to achieve reconciliation between con-
reason. Even in the case of supernatural revelation, rea- flicting truth claims of different religions. There are
son is used in identifying and interpreting the revelation. times when the acceptance of conflicting truth claims
MICHAEL S. JONES Therefore, Jones concludes, «reason is the primary
from two religious systems would constitute a violation
mechanism for obtaining religious knowledge.»
www.geocities.com/
s_i_c_r_i/mjones.htm
JSRI N o. 1/Spring 2002
123
of the principle of non-contradiction. In such cases A. Belief
only one of the competing claims can be true. Further- Antony Flew defines belief as, The epistemic atti-
more, many thinkers openly oppose the truth claims of tude of holding a proposition p to be true... and
all religion, positing various doctrines of irreligion as makes the important observation that ...while knowing
truth. p would generally be considered to entail, among
The dilemma of how one determines which truth other things, that p is true, believing p is consistent
claim is in fact true is the subject of this paper. Various with the actual falsity of p.2 A persons beliefs may
mechanisms for obtaining religious knowledge have be held on a variety of psychological basis. One might
been suggested and applied during the long history of believe a proposition without the slightest evidence for
religion. The thesis of this paper is that reason is the the truthfulness of that proposition.
primary mechanism for obtaining religious
knowledge\theological truth. Furthermore, this paper B. Faith
will support the belief that reason is the most reliable Discussions of religious knowledge often assume
mechanism for obtaining religious knowledge; that is, the form of a contrast between faith and reason. Rea-
religious beliefs acquired using reason are the religious
son has been defined as ...the natural ability of the hu-
beliefs which are the most likely to be true. man mind to discover truth.3 This definition seems
Every thinker has epistemological assumptions, this
adequate. Crafting a definition of faith is more difficult.
writer included. These assumptions include some very Voltaire used two definitions for faith, one for belief in
important beliefs about the proper nature of a noetic things which he (Voltaire) personally believed and an-
structure. While this paper is not intended as an essay
other for belief in things which he deemed incredible.4
on epistemology, the subject at hand is very epistemo-This definitional dichotomy points toward the tension
logical. The writer believes that the mechanism of ac-that underlies the faith/reason contrast. This tension
quiring knowledge which is recommended in this paper arises from an important question regarding religious
is compatible with a variety of noetic structures, includ-
knowledge: is it possible to obtain knowledge of the
ing varieties of foundationalism and coherentism. metaphysical without utilizing reason?
The Reformation view of faith seems to adequately
describe the necessary components of faith; under-
Discussion standing, assent, and trust.5 Thus faith is trust in some-
thing (or someone) which is believed (believed in).6 If,
I. The concept of knowledge distinguished from the as Flew pointed out (above), beliefs can be held regard-
concepts of belief and faith. less of the truthfulness of the proposition believed,
P
arcurgand impreuna o parte dintre comunicarile
prezentate de ilustrii dumneavoastra dascali in
cadrul reuniunilor stiintifice SCIRI am ajuns la
concluzia, de loc comoda pentru mine, ca ori voi fi un
IOAN CHIRILA
simplu teoretician, ori voi parea un personaj cazut de
undeva de sus fara nici o nuanta de verde sau de ochii
pr. conf. univ. dr., structurati mongolid. Si aceasta pentru simplul fapt ca
Facultatea de Teologie
Ortodoxa a Universitatii domniile lor, dascalii dumneavoastra, au fost la un nivel
Babes-Bolyai. Preda cursuri pedagogic deadreptul exceptional. Ori eu nu pot decat
de Studiul Vechiului Testa- sa propun cateva franturi de gand, cateva cai posibile de
ment, Limba ebraica,
Arheologie biblica, restructurare a cogitatiei umane in sensul afirmarii sale
Antropologie biblica. Este ca persoana ce se indreapta constient spre kinonia
autorul volumelor: Homo-
deus (1997), Cartea universala in chip doxo-pragmatic. Dar pentru aceasta
Profetului Osea - Breviarum cred ca ar trebui sa va amenint cu captivitatea
al gnoseologiei Vechiului definitiilor si prezentandu-le sa va las sa decideti daca o
Testament (1999),
Mesianism si apocalipsa în definitie este, simplu !, o forma scolastica generata de o
scrierile de la Qumran observatie externa sau este consecinta cogitativa
(1999), Qumran si Mariotis
doua sinteze ascetice - complexa a unei persoane ce se manifesta, in theoria si
locuri de îmbogatire in praxis, ca fiind en-telos.
duhovniceasca (2000), Definitiile un methodos ce te scoate din ratacire.
Fragmentarium exegetic
(2001), Ecouri în Babel Agitatia omului care abordeaza grabit misterul pentru a
(poezie, 2001).
JSRI N o. 1/Spring 2002
135
trece la ceea ce este accesibil si, de aici, mai departe de fapt ca se revendica celor trei structuri enuntate ante-
la un fapt curent la altul trecand mereu pe langa mister rior. Dar acest act de revendicare ne duce spre
este ratacirea1 . Acest tip de agitatie face ca intre elaborarea unei definitii numite de noi fapt-faptuire,
teologie si filosofie sa existe o anume tensiune, relatia aceea ca textul filosofilor anima actiunea de tip anaba-
dintre cele doua fiind, cel mai adesea, conceputa in mod sis, de inaltare, in sfera istoriei ca si camp de
obisnuit in functie de termenii polari credinta si manifestare a revelatiei prin care un act activ cognitiv
stiinta revelatie si ratiune2 . Filosofia apare atunci ca nu ramane ratacitor in meandrele imanenaei ci se
interpretare a lumii si a vietii straina de orice revelare si deschide transcenderi, se deschide unui stasis epicletic
libera de orice credinta, in timp ce teologia, dimpotriva, prin care intrevede in structurile propriului telos si acea
este expresia unei conceptii despre lume si viata bazata stare ex-temporala de tip mistic si responsorial. Ori
pe credinta, in cazul nostru pe credinta crestina. Acest aceasta ridicare este prin ea insasi un act, un praxis care
fapt ar putea face ca filosofia sa fie acuzata, alaturi de te soate din ratacire fiindca singura forma omogena
teologie, ca este o manifestare pur teoretica care ramane transcendenta a fiintei noastre personale este asezarea
incartiruita in imanenta, iar teologia o expunere sa in launtrul tainei nu pentru fixarea fonica a unei
teoretica ce se ascunde cu prea multa usurinta in tran- definitii pentru ceilalti, a unei definitii argumentative, ci
scendent fara a avea macar o farima de epistemic ca ar- pentru intruparea definitiei ca structura logosica
gument al expozeului ei. Pentru a iesi din sfera acestei definitiva si vesnica in propriul eu.
actiuni belicoase subiective voi recurge la observatia lui Dar in acest veac in care orbecaim in lumina difuza
P. Ricoeur enuntata in studiile sale de Hermeneutica. a lampasului unui Diogene creat de imaginarul nostru
El observa ca fiecare cuvant estein fapt o definitie, ca ratacirea consista in faptul ca atat tinerii cat si cei
aceasta definitie este rezultatul unei analize rezultate varstnici refuza farmecul discret al teologiei, al
dintr-o suma de fapte, fapte care s-au constituit in trei substantei teologice a fapturilor, care este oferit tocmai
structuri distincte si totusi aflate intr-un raport de de eki en mistirion- a fi in taina, de a fi en telos
unitate organica, in : text, actiune si istorie. P.Ricoeur in telosul initial al creatiei, privita ca suma de existente
spunea ca dialectica supla a comprehensiunii si individualizate ca gen si ipostas, dar nelipsite de
explicatiei se desfasoara tocmai de-a lungul acestei triple unitatea transmisa de unicitatea generatoare si de
articulari teoretice a campului antropologic3 . Teoria finalitatea telosul adunator-uniator. Cred insa ca
textului ofera posibilitatea stabilirii corelatiilor stabile este cazul sa atrag atentia asupra faptului ca vreau sa
intre unitatile discrete si marcarea inlantuirilor regulate merg cu dumneavoastra astazi prin sfera cuvintelor in
intre evenimente, faze sau stadii ale unui proces. Iar lumea Cuvantului. De aceea voi puncta acum faptul ca
aceasta conexiune este in sine un praxis, pentru simplul deja am utilizat cativa termeni care au in ei insisi o
M
asura în care lucrarea colectiva, coordonata de Claude ce este considerat si propovaduit drept virtute toleranta,
Sahel, intitulata îndraznet Toleranta. Pentru un umanism demonstrandu-i-se lipsa de valoare, insingnifianta.
eretic, pastreaza un echilibru constant între avantajele In prefata lucrarii, Sahel evidentiaza radacina indo-europeana
implicate de o asemenea scriitura pluriperspectivala asupra unui tol. tel. tla a cuvîntului toleranta, din care deriva tollere si tolerare.
concept si riscurile pe care le asuma orice volum de acest fel, Tollere înseamna a ridica, a lua, uneori, a distruge, tolerare
cum este cel aflat în discutie, a constituit, la nivel formal, cel înseamna a purta, a suporta, uneori a lupta. Iata cum ideea de
putin, una dintre mizele pe care editorul pare ca îsi întemeiaza razboi si ideea de efort subîntind notiunea de toleranta
demersul. Ceea ce îsi propune o asemenea lucrare este sa ofere o Claude Sahel surprinde în lucrarea pe care o coordoneaza
abordare cat mai extinsa si mai complexa a unui concept, iar, în largirea campului notiunii de toleranta si o plaseaza între limitele
contextul unei modernitati ce încurajeaza diversitatea si diferenta, transparentizate în contemporaneitate ale unui umanism
acest lucru nu poate fi realizat decat prin concentrarea si prin eretic, marca monopolizata de cei care resping credintele
analizarea hiperspecializata si detaliata a ambiguitatilor si religioase, pledand totodata pentru îmbunatatirea starii
CODRUTA CUCEU neclaritatilor pe care un concept precum este cel de toleranta le umanitatii.
presupune. Pluralitatea perspectivelor si multidisciplinaritatea, Discursul despre toleranta se caracterizeaza asadar printr-o
studenta, Facultatea de într-o asemenea perspectiva, depaseste mofturile unei mode distantare, cel putin aparenta, voita, de domeniul închis (întrucat
Istorie si Filosofie,
Universitatea Babes-Bolyai
JSRI N o. 1/Spring 2002
144
el ofera personalitate, dar si ghetoizeaza) al religiosului în care celalalt poate fi acceptat si asimilat fara o pierdere a identitatii si a
pare sa se fi dezvoltat conceptul discutat. Ceea ce par sa-si factorului specific, în ce masura relatiile de putere îsi pastreaza
propuna autorii este sa surprinda miscarea multiplelor forma atunci cand este vorba de un sistem (religios, cultural,
semnificatii ale conceptului de toleranta, transformarea, devenirea etnic) tolerant încearca sa explice Humberto Giannini în articolul
lui în contextul obsesiilor moderne identificabile în diferenta, sau A primi ceea ce-ti este strain. Filosoful descopera cele doua
sciziune si conflict. sensuri ale asimilarii active a unui corp strain de catre un
Concept relational prin excelenta, toleranta nu se poate defini sistem. In primul rand, pentru ca o identitate toleranta sa poata
decat printr-o ampla raportare, în spatiul imaginarului, a unei asimila/tolera ceva diferit este necesara o reorganizare interioara,
identitati (fie ea religioasa, culturala sau etnica) la alteritatea ei. iar, mai apoi, toleranta înseamna o asimilare activa întrucat îl
Desemnat prin conceptul de toleranta, acest raport al identitatii cu transforma pe cel asimilat, pe cel diferit în ceva asemanator cu
alteritatea este descris detaliat, în plurivalenta sa, în prima din identitatea asimilatoare. Exista deci o anumita reciprocitate
cele trei parti în care se structureaza lucrarea, anume în capitolul desprinsa dintr-o proximitate a deschiderii, a tolerantei celor
intitulat Constiintele alteritatii. Planul acesta al relatiilor umane în doua sisteme, exista deci un dialog, o atitudine rationala, morala,
care se înscrie toleranta aduce totodata cu sine si nevoia de fiindca se constituie ca o permanenta reglare de conturi,
abordare a problemei proximitatii sau distantarii fata de celalalt, comunicativa a celor doua sisteme.
fata de strain, vazut fie ca divinitate, fie ca bestie, printr-un Pe de alta parte, distanta fata de celalalt, care înseamna o
proces de asimilare, sau integrare a lui sau dimpotriva printr-o anumita strategie de protectie împotriva alteritatii, implicand
prudenta distantare, indiferenta, fata de acesta. Asimetria un echilibru între absorbtie sau vointa de dominatie si
fundamentala, inegalitatea în relatia cu celalalt sunt para- respingerea radicala, ar fi dezirabila în însusi procesul
digmele care dau seama cel mai bine de dimensiunile launtrice si socializarii indivizilor si în acela mai complex al construirii
palierele externe de manifestare ale conceptului discutat. identitatilor culturale colective.
Toleranta. Pentru un umanism eretic pare a-si fixa drept obiectiv Ambiguitatea notiunii de toleranta sporeste în masura în care
fundamental, sa limiteze, pe cat posibil, consecintele esecului discursurile identitare se radicalizeaza, în conexiune cu viziunile
recunoasterii alteritatii, si implicit consecintele imaginii analoage relativist-culturale, semnificatia conceptului definind treptat un
despre propria identitate (întrucat subiectul îsi constituie tip de toleranta pe care as numi-o extrema: a tolera orice, a tolera
identitatea prin intermediul diferentei, al celuilalt), sa pana si ceea ce este intolerabil. Ignoranta, naivitate, indiferenta
relativizeze prudent relatiile de putere care se instituie în acest joc sau o libertate gandita în sens absolut, împinsa aproape spre
al stapanului fata de cel dominat, în asa fel încat subiectul plasat limitele anarhiei? Despre limitele conceptuale si efectele sociale
într-o superioritate fata de alteritate sa nu mai fie complice al ale acestor limite ale tolerantei, despre relatia ce se stabileste
unui rau, prin acceptarea pasiva a acestuia, printr-o toleranta, nemediat între toleranta si intoleranta, despre raportul inegal
printr-o indulgenta. O deschidere autentica fata de celalalt, dintre libertatea-egalitate si libertatea-toleranta vorbeste Jean
diferit: a lua o cale tangenta în raport cu propria apartenenta este Baubérot în Strategiile libertatii, articol încadrat în cel de-al doilea
poate o conditie pentru a-l putea întalni pe celalalt, daca si acesta, mare capitol al lucrarii discutate, intitulat Puteri.
la rîndul sau, ia o cale oblica. O anume condescendenta, în defavoarea unui respect autentic
Definitorie pentru modernitate si pentru teoretizarile fata de celalalt, deci un raport nechilibrat de forte este definitoriu
modernitatii sunt problematizarile ce tin de deschidere, pentru toleranta, lucru care îi determina privilegierea libertatii din
ospitalitate, de cel strain, de cel diferit, de identitate. In ce masura cuplul conceptual libertate-toleranta.
I
[un amestec între acelasi (nativul) si celalalt (strainul),
asemanator si diferit]. ssued at the end of the year 2001(Limes printing house),
O încarnare, o materializare, o înspatiere a conceptului de the volume Philosophy and Religion A Multidisciplinary Ap
toleranta, deci locul de manifestare prin excelenta a tolerantei pare a proach (coordinated by Sandu Frunza) puts together the es-
fi orasul cosmopolit, cetatea sau portul cu raspantiile si cu says of several thinkers from Cluj on the relation between phi-
contaminarile sale. Jean Borreil, în Verbul absent, primul articol losophy and religon. The book may be situated in the field of the
al ultimului capitol al lucrarii, intitulat Drepturi de cetate, descrie interdisciplinary dialogue that takes shape between love for
toleranta ca un raport între confortul unei imagini pe care o wisdom,on the one hand and love for God, on the other hand.
identitate o are despre sine însasi si socul în fata strainului, în fata The work under discussion has a three-part thematic. The first
stranietatii sale. Recunoasterea celuilalt, recunoasterea vizibilitatii part forms a multiperspective analysis of the relation between
sale, raportarea la acel cvasi-altul ca la un individ similar philosophy and religion, lying emphasis on philosophy. The sec-
constituie ceea ce desparte toleranta cu dublul ei sens, cel de a ond part is defined by the relation between philosophy and
suporta si cel de a combate, de libertate. christian thinking, in which important theologists and philoso-
Orasul sau cetatea plaseaza umanitatea într-un joc dinamic de phers from Cluj comment upon this relation. In the tird part of
diferente si asemanari, accentuand conflicte, respingeri sau the book, the relation between philosophy and Jewish thinking is
ignorari reciproce ale diferitelor grupuri. brougt to our attention.
Problema ce deplaseaza prin negociere si reevaluare Mr. Frateanus study On God opens the first part of this vol-
permanenta campul de semnificatii dinspre domeniul socialului, ume. According to him, God by beloging to the sphere of the
cu compatibilitatile si incompatibilitatile sale intrinseci, spre o « supersensitive » is the very concern of metaphysics which is
determinare a unei functii teoretice sau epistemologice, toleranta undestood as an ontotheology. The author discusses the forms
devine un concept ce trebuie sa acorde atentie pluralitatilor, of the « theological » thinking on God from an ontological view-
manifestand reticenta fata de orice reductionism. point. These hold in common the idea that God is, he exists, he
Dupa Scrisoare despre toleranta a lui John Locke, un tip de is being?. The God of Moses who is a individual being Moses
scriitura mai adecvat timpurilor noastre, Toleranta. Pentru un speaks to him face to face is identified with the philosophical
umanism eretic, departe de a oferi un istoric al conceptului discutat, concept according to which God is a defined supreme being.
nu esueaza într-un comun al elogierii lui, ci descifreaza mai Starting from the premiss of the existence of God who is as op-
ANA ELENA ILINCA degraba valentele bizare, confuze, predominant negative ale posed to the chaos which is not, God, in his nature of the su-
acestei pseudo-valori de care ne-am entuziasmat în mod gresit preme being, is the creator of all the otherbeings. It is this that
studenta, Facultatea de atata vreme.
Litere, limbi moderne makes possible all forms of knowledge of the divine, be those of
aplicate, Universitatea n
Babes-Bolyai
JSRI N o. 1/Spring 2002
146
pre-knowledge? type which are mediated by the soul (the that only immediate knowledge, direct experience offers an em-
privilege of divinity), of pure reflexive act type, or of judgement pirical approach for a philosophical analysis of religion, and that
type. All these foms, as already pointed out, relay on the original James radical empirism guides him towards a scientific research
belief that God exists. Thus, Mr. Frateanu reached the conclu- of religion, thus highlighting the important role of religion in the
sion that the role of philosophy is that of making God lives of the human beings.
cognoscible. In The Lay Witness, Mr. M. Jucan emphasizes the relation be-
Certainty and doubt, conepts encountered both in the field of tween religion and politics by using literature as a communica-
philosophy and in that of religon, define the argument of Mr. tion channel. This complexe relation is studied with reference to
Acad. Camil Muresanus study Between Certainty and Doubt. Mr. the period of the communist regime which is illustrated in the
Muresanu explains the emergence of these concepts out of the novel The Announciation by N. Breban. Throughout Grobei as the
need of man to refer to the world he lives in, to self-maintain lay witness, the relation emerging in the Romanian reality that is
life, to gain certainty. Faith associated with religion provides mocked. There are also presented the hypostases in which one
the model of knowing the world through certainty, whereas may encounter this relation between religion and politics, that is:
doubt associated with philosophy provides the model of the role of the saviour, the figure of the seducer, ascesis of the
knowing the world through reason. lay witness. Grobei is the attempt of release from a false ideol-
Observing the same distinction between philosophy and reli- ogy, a consciousness of censorship, is the lay modality to cre-
gion, the study: An Analytical Perspective upon the Relation of Scientific ate a human model, respectively, to restore the supremacy of
Knowledge/Religious Knowledge of Mr. M. S. Bodea analyses various dogma.
aspects of this theme. Thus, there are explained in here the ap- The second part of the volume begins with the study of Pr.
proaches of knowing: the scientific approach uses cognition, St. Iloaie, For a Christian Philosophy. It is arged that both Christian-
while the religious one uses experience. Science stands for a way ity as historical and cultural reality and philosophy have influ-
of knowing, religion stands for a distinctive way of being. enced each other. Moreover, faith does not excludes that reality
The differences between the two are researhced at language may be known by other means. Christian philosophy may be de-
level, life experience, initiation, all those leading to the conclu- fined not as experiecing the faith, but as wording its truths into
sion of the in-compatibility of those approaches. concepts in order to achieve a better understanding of its mean-
In The Epistemic Metaphor A Means for Rendering Sensitive the ing.
Homogenous Artistic Environment by Mr. St. Angi, it is argued the In The Philosophy of Ecclesiastes, Mr. V. Boari presents how phi-
way in which the epistems? like Foucault described them, pro- losophy can be succesfully integrated in a religious work. The
vide the explanation of how knowledge may be gained on the Ecclesiastes is ascribed to Solomon, the philosopher king. As
basis of longer previous experiences, as well as the explanation the author remarks, the writing is characterised by a marked
of how these may be interpretated for the future. Mr. Angi dramatism, yet, this does not prevent the praise of wisdom (seen
chooses to exemplify this by presenting the changes occurred in as a divine gift) to come through. Mr. Boari also identifies philo-
the medieval beauty canon with thinkers as: Augustin, Albert sophical themes as the eternal return, the problem of knowledge,
Magnus, Thomas dAquino, Bonaventura. the human condition, the relation Creator creation. With refer-
Mr. M. Jones study William James On Pragmatism and Religion ence to The Ecclesiastes, the authors conclusion is that it in-
sheds new light on William Jamesoutlook upon the theory of re-
ligious knowledge. Mr. Jones points out that W. James believed
S
Centrala, un concept sociocultural centrat in jurul Vienei.(p. 20)
pirit fin si acid, de o eruditie incontestabila aproape Inventarea Vienei nu este cu siguranta doar o simpla gaselnita de
ostentativa uneori - in domeniile istoriei si filosofiei, la fel ultim moment a intelectualului european plictisit de abundenta
ca si in cel al filologiei, Jacques Le Rider este ca orientare locurilor comune si care incearca o revitalizare a spatiului cul-
o figura proeminenta a germanisticii contemporane si unul dintre tural. Muzicienii Arnold Schönberg, Alban Berg; Gustav Klimt,
comentatori cei mai avizati ai fenomenului politic si cultural Egon Schiele sau Oskar Kokoschka in pictura; Georg Trakl si
european. Ultima lucrare ce ii poarta semnatura se numeste Robert Musil in literatura, in sfarsit, Ludwig Wittgenstein si
Europa Centrala sau paradoxul fragilitatii si a aparut in colectia Semi- Sigmund Freud sunt nume de maxima rezonanta care, insumate
nar a Editurii Polirom. Este vorba despre o colectie de texte care si dispuse in reteaua spatio-temporala a Vienei inceputului de
se compune din trei mari parti distincte: transcrierea unui dialog secol douazeci viitorul centru de gravitatie al Mitteleuropei
avut cu membrii grupului de studii culturale A treia Europa pe redescoperite - dau imaginea unei scoli apropiate de valoarea
teme vizand specificitatea nationala si transferurile culturale, un celei de la Paris, privilegiata unilateral pana nu demult. Tocmai
ciclu de studii de germanistica reunite sub titlul Cultura acest spatiu cultural face obiectul atractiei deosebite exercitate
memoriei si, in fine, cateva pagini dintr-un inedit jurnal de asupra unui numar in continua crestere de specialisti in istoria
ALEX MOLDOVAN calatorie prin spatiul tarii noastre. Dincolo de unitatea oferita de artei, dar si a ideilor.
catre centralitatea evidenta a chestiunii Mitteleuropei, textele
absolvent, Masterat reunite in prezentul volum mai au in comun si exprimarea
Filosofia Umanului, U.B.B.
A.
M. di Nola propune o istorie a prezentei raului in viata cu conceptia mesopotamiana despre originea fizica a starilor de
cotidiana din cele mai vechi timpuri si pana in zilele rau. A.M. di Nola mai spune ca este dificil de stabilit o delimitare
noastre. Cartea se prezinta ca o evaluare istorica a intre atitudinea magica si cea exorcist-protectoare din formele de
dovezilor privind raul in religiile lumii. Este o incercare cult ale ebraismului antic. Autorul mai remarca faptul ca
rationalista a atestarii documentare a universalitatii acestei demonologia ebraica, oscileaza intre doua pozitii diferite, pe de o
reprezentari a imaginarului ce este prezenta inca din perioadele parte prezenta recunoscuta a demonilor care se supun lui
mitice, iar prin transferul in afara din noi a raului il face prezent, Dumnezeu, iar pe de alta parte, explicarea raului cosmic si istoric
ca loc de actiune, in diferite tipuri de societate umana. Astfel, di in raport cu vointa determinata a lui Dumnezeu; aceasta
Nola sustine ca drama raului, a suferintelor si a mortii se conceptie exercita o puternica influenta asupra celei crestine.
reflecta in miturile demonice ce apartin tuturor culturilor. Cat despre universul credintelor demonologice din Evul Mediu si
Prezenta raului in compania omului apare ca una apasatoare si pana in prezent, acesta are la baza Noul Testament. A.M. di Nola
omniprezenta in anumite epoci; de exemplu epoca vrajitoriei sustine ca la definirea sistemului demonologic din Noul Testa-
europene sau a demonologiei patristice. ment contribuie intreaga mostenire biblica ce s-a contopit cu
Diavolul este privit ca o imagine a conflictului dintre om si elemente din cultura antica tarzie mediteraneeana, din scrierile lui
Pavel si cu elemente din tematicile gnostice.
realitatea istorica sau cea naturala. In sensul istoric al termenului,
Vrajitoria are un statut magico-ritual, in interiorul culturilor,
raul este conditionat de contextul social si de mintea umana ce
prin ea se exprima reactia agresiva a unor grupuri si paturi sociale
are inclinatii spre fantastic. Prin urmare, actul de nastere al
care nu sunt integrate in modelele tipice ale culturii de care
diavolului il reprezinta diferitele moduri de a percepe realul. La
depind. Referitor la demonizarea etnica in Occident, di Nola ne
culturile primitive diavolul apare ca o transformare a
spune ca mecanismele violentei si ale marginalizarii ce insotesc
demiurgului. In America centrala, demonul este forta malefica evolutia demonologiei catolice devin evidente in acest caz,
prezenta in ideologia dualista. Aceeasi viziune dualista o intalnim datorita tendintei de a plasa sub semnul negativitatii anumite
in demonologia iraniana care considera ca lumea demonica este grupuri considerate non-conforme cu modelul crestin. De
predestinata unui autoconsum spre triumful binelui. A.M. di aceasta demonizare au suferit evreii si tiganii identificati cu
Nola scoate in evidenta ideea conform careia cadrul mitologiei diavolul.
PETRU MOLDOVAN antice precede si explica temele demonologiei din jurul Marii A.M. di Nola afirma ca intre imaginarul diabolic faurit de
Mediterane. Patrimoniul demonologic iranian in viziunea acestui traditia teologica si imaginarul diabolic prezent la nivel popular
student, Facultatea de autor se transmite lumii crestine prin canale multiple: gnozele.
Istorie si Filosofie,
Universitatea Babes-Bolyai
JSRI N o. 1/Spring 2002
151
trebuie facuta o diferentiere fundamentala. Elaborarea culta limbaj accesibil publicului larg interpretari convingatoare la
necesita propunerea si dezvoltarea unor problematici abstracte teoriile si ideile pe care I.P. Culianu le-a publicat în mai mult de
referitoare la natura, originea, functia, limitele figurii demonice 15 volume de stiinta si fictiune. Autorul prezinta succint faptul ca
care devine in felul acesta vaga si generica, servind in acest fel, I.P. Culianu (1950-1991) si-a format înca de timpuriu un sistem
scopului de a se exercita prin aceasta o putere constanta. propriu de gandire cu idei nonconformiste si incitante. Arata
Demonul taranesc este in schimb, o imagine materiala care poate pentru acest ganditor era importanta camuflarii unor secvente
fi interpretata material perceperea si reprezentarea demonului gnostice în lumea moderna, motivele mitice din universul viselor
ia trasaturi proprii, diferite de cele care apartin speculatiei docte.
si cel social, misterele mnemotehnicilor premoderne si odiseea
Energia demonica se declanseaza prin fenomene speciale care Limbii Creatiei , precum si prezenta metamorfozata a magiei în
se manifesta la indivizii supusi posedarii; aceasta este lumea contemporana, sau fascinatia jocurilor mentale, fractalii si
caracteristica religiilor posedarii, adica la acele religii care au ca
lumile multidimensionale, cenzura imaginarului social si originile
structura centrala starea de posesie a unei fiinte umane de catre o stiintei moderne. Acestea au fost în mod original interpretate de
putere din afara. I.P. Culianu în lucrarile sale, iar N. Gavriluta le prezinta într-o
Analiza din perioada contemporana a fenomenelor de ordine cronologica ce poate demonstra dezvoltarea intelectuala,
demonizare facuta de di Nola, arata ca prezenta satanismului sau cea a metodei lui I.P. Culianu din scrierile sale tarzii.
organizat contrazice senzatia ca imaginarul demonic ar fi
Contributiile lui I.P. Culianu nu se pot ignora datorita noutatii si
disparut, el apare in continuare ca un fenomen marginal, dar
originalitatii lor. Referitor la primele carti ale lui I.P.Culianu, N.
totusi prezent.
Gavriluta spune ca acestea sunt expresia unei lungi polemici dusa
A.M. di Nola reuseste sa scrie o istorie naturala a diavolului,
de I.P. Culianu împotriva cliseelor si acelor conceptii gresite care
ca replica la analizele facute in spiritul cauzalitatii si a
au fost consacrate în istorie de traditie, manual sau o anumita
determinismului care au condus la serii infinite de reprezentari
mitologice, pentru a constitui o curgere naturala a erorilor indiferenta a publicului larg. Astfel teme ca demonizarea
gindirii umane. cosmosului, originea tehnicilor extatice, fenomenologia
tipologiei apocaliptice apar inedit interpretate de I.P. Culianu,
n
înainte de 1986.
N. Gavriluta trecand si la analiza studiilor de romanistica ale lui
Petru Moldovan
I.P. Culianu scoate în evidenta ca metoda mitanalizei pe care a
practicat-o acesta ofera o alta viziune asupra lui M. Eminescu, ce
Nicu Gavriluta apare mai viu si mai interesant fata de cel cu care am fost
Culianu, jocurile mintii si lumile obisnuiti din exegezele comune.
multidimensionale Una din problemele cu care s-a ocupat I.P. Culianu a fost si cea
Editura Polirom, Iasi, 2000, prefata de Moshe în care voia sa gaseasca un raspuns la ceea ce este mintea. N.
Gavriluta evidentiaza sursele lui I.P.Culianu, dupa care pe baza
Idel, pp. 188. unui set de reguli si optiuni binare mintea creeaza lumea de aici,
dar si pe cea de dincolo, în terminologia lui I.P. Culianu. Traseul
Nicu Gavriluta ne prezinta o carte care se vrea o întampinare a propus de acesta era de la minte la religie, operatiile mintii ar fi
dorintei tinerilor interesati de un model initiatic tipic lui I.P. prezente în toate religiile lumii, ceea ce ar explica asemanarile
Culianu. Printr-o ordonare tematica el reuseste sa ofere într-un
C
referiri la Mircea Eliade, Nicu Gavriluta trece punctual în revista artea antropologului Ignazio E. Buttitta se inscrie intr-o
relatia dintre cei doi. I.P. Culianu, fata de acesta prefera lumea arie mai larga de preocupari ale autorului, care vizeaza
Occidentului si nu pe cea a Orientului; opteaza pentru o analiza a elaborarea unor lucrari de sinteza despre sarbatorile si
Renasterii în care privilegiaza alchimia, astrologia, magia, în timp practicile rituale legate de procesiunile cu ramuri verzi si de
ce M. Eliade ar trata Renasterea în maniera clasica, cu un interes focurile rituale in contextul culturii populare din Sicilia si din
mai mare asupra specificului filosofiei renascentiste. I.P. Culianu Sardegna. Il fuoco reia tematica ignica pe baze noi, amplificand
îi reprosaza lui M. Eliade folosirea în mod neadecvat a expresiilor subiectul atat in directia unei morfologii religioase (nivelele
universala, aproape universala cu referire la simbolistica morfologice ale simbolismului ignic) cit si in plan teoretic
religioasa. Un alt repros al lui I.P. Culianu este îndreptat înspre (interpretarile etnologice, istorico-religioase si psihanalitice).
absenta unei metodologii stiintifice la M. Eliade, sau la teza de Punctul de plecare al studiului il constituie practicile rituale
legate de aprinderea unor focuri cu ocazia diferitelor sarbatori
re-întinerire a lumii occidentale prin întîlnirea cu civilizatiile non-
occidentale. N. Gavriluta sublinieaza si diferenta care apare în religioase si comportamentele rituale conexe acestor focuri.
abordarea samanismului la cei doi istorici ai religiilor. Dar, nu Existenta unor rituri similare in vechile culturi mediteraneene il
accepta o tradare a lui I.P. Culianu fata de M. Eliade, deoarece, determina pe autor sa incerce sa identifice fondul de credinte
prin dispensarea calitatii de maestru, I.P. Culianu a reusit sa vada comune care rezida in spatele acestei fenomenologii diverse. In
în M. Eliade un prieten. Mai mult, cosidera autorul, caracteristica acest sens, demersul hermeneutic va urma cateva directii
creatiei acestora ne obliga sa-i pastram împreuna, acest lucru principale. Primul capitol prezinta in mod sintetic consecintele
oferind o sansa de recunoastere a sacrului prezent astazi in lume. antropologice ale descoperirii focului, printr-un examen al
Cartea lui N. Gavriluta îsi confirma de la un capat la altul rolul, proceselor care au condus la achizitionarea de tehnici si de
din start asumat, de îndrumator prin lumile religiei, magiei si instrumente potrivite pentru producerea si conservarea sa. Apoi
stiintei puse în joc de Ioan Petru Culianu. este analizat rolul sau magico-religios in arealul mediteranean an-
tic, respectiv in lumea greco-romana si in cea indo-iraniana. In
n acest context, autorul propune o abordare morfologica a
simbolismului ignic, prin circumscrierea lui pe paliere diferite de
semnificatie: dimensiunea cosmica si astrala a focului (in orfism,
BOGDAN NEAGOTA in religia vedica si in crestinism), functia regeneratoare si
purificatoare (practicile funerare de incinerare si raportul foc -
asist. univ. drd., Facultatea moarte - resurectie, mituri resurectionale ignice, rituri agrare,
de Litere, studii clasice,
Universitatea Babes-Bolyai.
JSRI N o. 1/Spring 2002
153
focul carnavalesc), focul nou (rit amplu atestat in contextul (Saintyves, Vladimir Propp, Paolo Toschi) se feresc de
sarbatorilor grecesti antice, sarbatoarea specifica a curselor cu macroteorii si recomanda prudenta metodologica, data fiind
torte, lampadodromia), focul ca mediator intre sfera terestra si cea varietatea fenomenologica a focurilor rituale. Un loc aparte il
celesta (simbolismul vetrei si al focului sacrificial de pe altar), ocupa interpretarile psihanalitice (Freud, Jung, Bachelard), care
focul fecundator (valentele sexuale ale tehnicilor de aprindere a concorda in a vedea in foc un simbol pertinent al sexualitatii. Mai
focului ritual), focul etnic (vatra publica a polis-ului si focul sacru, recent, unii cercetatori (Franco Cardini, Di Nola, Annamaria
simbol identitar pentru comunitate: ceremonia vedica agnihotra, Rivera) reiau si nuanteaza teoriile «solare» si «purificatorii», in
sacrificiul cotidian al focului, ritualul grecesc al Amphidromiei, vreme ce altii (Pietro Clemente, Cuisenier) deschid in analiza noi
cultul Vestei si focul caminului familial), divinitatile focului (in spatii euristice, luand in considerare diversitatea mare a riturilor
religia vedica si in mazdeism, in Grecia homerica si in religia legate de foc si orientand studiul inspre o perspectiva cognitiva
romana arhaica), focul in lumea iudeo-crestina (practicile rituale sistematica si inspre cercetarea valorii epistemologice a
vetero-testamentare si simbolismul ignic in literatura patristica), cunoasterii.
simbolismul religios al lampii, al opaitului si al candelei (in iudeo- Din punct de vedere metodologic, lucrarea lui Ignazio E.
crestinism si in Grecia), simbolismul aureolei regale (Iudeea, Iran, Buttitta ofera o sinteza cuprinzatoare asupra teoriilor mai vechi
Grecia si Italia antica). sau mai noi care au jalonat cercetarea practicilor rituale legate de
In capitolul III sunt analizate principalele demersuri foc si a simbolismului aferent. In planul analizei materialului
metodologice, din perspectivele carora au fost elaborate teorii cu istorico-religios, autorul completeaza abordarea antropologica
privire la simbolismul ignic si la utilizarea rituala a focului. din cartea precedenta, in care prezenta si interpreta ceremoniile
Interpretarile istorico-religioase si etnologice clasice (Goblet ignice actuale din lumea siciliana sau sarda, trecand de la
DAlviella, Mannhard, Westermark, Frazer, Pitre si Van Gennep) sincronie la diacronie. Se propune o morfologie de inspiratie
sunt in general tributare mitului cautarii originilor istorice ale structuralista (pp.31-42), care sa permita ordonarea materialului
fenomenului studiat si, in acest sens, oscileaza intre doua teorii: in sisteme de clasificare simbolica. Cartea Prof. Buttitta, densa
unele vad in ceremoniile ignice din culturile populare europene sub raportul informatiei, devine astfel un reper esential in
supravietuiri ale unui cult al focului sau al soarelui, in vreme ce bibliografia de specialitate si o sinteza extrem de necesara.
altele se multumesc ca recunoasca valoarea magico-profilactica a n
focului purificator. Interpretarile etnologice mai recente