Professional Documents
Culture Documents
SiFAC Curs 2017 PDF
SiFAC Curs 2017 PDF
Si t d fabricaţie
de f b i ţi
asistate de calculator
(SiFAC)
Site curs:
www.lmsys.ro
Passwd: sifac2k12
BIBLIOGRAFIE
Paradigmele fabricaţiei
Fabricaţie extractivă
Fabricaţie aditivă
Sistem de răcire
Fabricaţie aditivă
tăiere
rabotare
broşare
alezare
In buncăr
Automate programabile
(Programmable Logic Controllers - PLC)
Arborele cu came
Moară
Automate muzicale
cilindru cu pini
Automate muzicale
Cu disc perforat
Automat muzical
cu cartelă perforată (1843) brevetat la Lyon de Claude-Félix Seytre
Istoric
1960: Implementare
mplementare aplicaţie robotizată
Bandă perforată
Cititor de bandă
MU cu CNC- 4 axe
Ghidaje hidrostatice
Ghidaje liniare cu elemente de rostogolire
SiFAC_2017 UT Iasi prof. E.Carata 79
Interpolare polinomială
Interpolare spline Interpolare NURBS
spline weights
Interpolare B-spline
Sursa: Cashman,2010
Sursa: Cashman,2010
Interpolare polinomială
Sursa:Abele, 2010
SiFAC_2017 UT Iasi prof. E.Carata 104
Compensare
p erori sistematice ((uzură sculă,,
deformaţii termice, deformaţii elastice etc.);
Programarea CNC
Programare
g CNC Conversaţională
ţ ((de către operator)
p )
Introducere manuală date ( MDI ~ Manual Data Input).
Programarea CNC
N10 G… X… Y… Z… F… S… T… D… M… H…
F- avans (feed)
S- turaţie (speed)
T- număr sculă;
D- Numărul corecţiei de sculă;
H- Funcţii auxiliare
Limbajul G- Coduri NC
-adresa S (Speed) , folosită pentru programarea turaţiei
axului principal şi este urmată de un număr de codificare
format din două cifre;
-adresa F (Feed), folosită pentru programarea vitezei de
avans ;
-adresa T (Tool), necesară pentru programarea schimbării
sculelor, fiind urmată de un număr de două sau trei cifre ce
reprezintă codificarea diverselor tipuri de scule;
Programarea asistată
Postprocesarea
Postprocesare
Program CAM
Fişier Fişier specific
P
Procesor geometric
ti maşinii şi CNC-ului
sursă
Fişier CL Data
CAD Cod NC
Postprocesor CAM CNC
Definiţie
CONECTORI
ALTE MODULE I/O
ACŢIONĂRI ANALOGICE
MOTOARE
BLOC COMANDĂ MOTOARE
...ETC.
Termocuple;
Traductoare de analogice;
Traductoare numerice;
Servovalve;
Motoare electrice;
Motoare liniare;
Motoare pas cu pas
Cablu co-axial,
Limbajul
j de programare
p g al PLC este numit limbajj
Boolean de instrucţii (sau limbaj de cod mnemonic).
Acest limbaj are 4 cuvinte mnemonice standard:
LOAD (yes), AND, OR, NOT
Relaţie Semnificaţie
X AND Y Amândouă variabile sunt adevărate
Relaţiile logice mai complicate pot fi obţinute prin utilizarea unor combinaţii
ale celor trei operatori utilizaţi pentru orice număr de variabile
Input
p Output
p
Diagrama scară
Elemente logice
DIAGRAMA ELECTRICĂ
LAMPĂ
SURSA
DIAGRAMA SCARĂ
(+) (-)
LAMPĂ
LAMPĂ
SURSA
DIAGRAMA SCARĂ
(+) (-)
Diagrama scară
Elemente logice
DIAGRAMA SCARĂ
(-)
(+)
Reprezentarea schematică
a ciclului operaţional al PLC
SCANARE INTRĂRI
CLĂ CICLU DE FUNCŢIONARE
LOGICĂ FUNCŢIONARE
SETARE/RESETARE
IEŞIRI
BUC
Diagrama scară
Numărător
Diagrama scară
Temporizatoare
01 Sosire ROBOCAR
01 03 04
02 ROBOCARUL are stocat 20
un semifabricat pentru a fi
prelucrat 20 02
21
03 ROBOCARUL are spaţiu
pentru stocare piesă finită 01 04
04 MUCN are o piesă finită
care trebuie descărcată.
21
20 Descărcare piesă de pe 22
MUCN pe ROBOCAR.
20 02
21 Preluare
P l semifabricat
if b i de
d
pe ROBOCAR şi încărcare pe
MUCN. 01 04
22 Eliberare ROBOCAR
+ Controlul dimensional
- pe maşina unealtă cu CNC (On Machine Measurement- OMM) ;
Traductori
de
Ma[ina
reac]ie
unealt\
Proces
de a[chiere Pies\
CNC
Comand\ Scula
Magistrala de date
numeric\ Mediu
tehnologic
A[chii
Dispozitiv
Element
de Informa]ii
execu]ie
Strunjire Găurire
+ Controlul dimensional
- pe maşina unealtă cu CNC (On Machine Measurement- OMM) ;
- Pe aceeaşi paletă să se poată centra şi fixa un număr cât mai mare de tipuri de
piese;
Dispozitive modulare .
1- Placa superioară;
2- Ramă suport ;
3 – Cod paletă;
4 – Elemente ghidare
5 - Placă
Pl ă de
d ttransportt
- Cartele perforate;
- Codurilor de bare;
- Pastile magnetice.
g
Codurile de bare
Un cod se formează cu ajutorul unor linii de grosimi diferite aşezate în diferite
combinaţii pe un suport de plastic sau metalic care se aplică pe paletă.
În cazul utilizării, de exemplu, a “Codului 128 “, vom avea mai multe zone:
Pastile magnetice
Citirea acestor pastile magnetice se face cu ajutorul capetelor
magnetice,
g în mod asemănător citirii informaţiilor
ţ înregistrate
g ppe
benzi magnetice.
+ Controlul dimensional
- pe maşină (On Machine Measurement- OMM) sau
- pe maşini de măsurat cu CNC (Coordinate Measuring
Machine- CMM)
- Managementul calităţii;
- Planificarea calităţii;
ţ;
- Inspecţia şi evaluarea calităţii;
- Comanda calităţii.
- Modelul Erorilor şi Analiza Efectelor acestora- MEAE (Failure Mode and Effects Analysis);
- Controlul Statistic al Procesului- CSP (Statistical Process Control – SPC);
- Achiziţia de Date pentru Evaluarea Calităţii- ADEC (Quality Data Acquisition).
Strategii de inspecţie:
BD – Bază de date
OMM - On Machine Measurement
OMI - On Machine Inspection- OMI);
1- tijă de măsurare; 2- cap de măsură; 3-corp sculă; 4-con de fixare; 5-corp de transmisie semnal; 6-
cuplaj inductiv; 7,8- bloc emisie- recepţie; 9- arbore
BD – Bază de date
CAI – Computer Aided Inspection
CAM – Computer Aided Manufacturing
CMM - Coordinate Measuring Machine
Nivel 1
Nivel 2
Deformaţii dinamice
Regiuni de stabilitate şi instabilitate dinamică la prelucrare
Regim
Regim cu stabil
autovibraţii dinamic
chatter
Structura ierarhizată SF
CAP
CAPP
PPC
Planificare
asistată
procese de
fabricaţie
Tip Mărime Operaţia Variante Timp prelucrare pe diferite maşini Cost operaţie tehnologică pe diferite maşini
piesă lot sculă
Tehnologia de grup
Cele mai multe sisteme de codificare şi clasificare fac parte din următoarele categorii:
11. Si
Sisteme bazate
b pe atribute
ib ale l formei
f i constructive
i a pieselor;
i l
2. Sisteme bazate pe atribute ale tehnologiilor de prelucrare necesare;
3. Sisteme bazate pe atribute constructive şi tehnologice ale pieselor prelucrate.
Tehnologia de grup
Codificarea şi clasificarea reperelor după atribute tehnologice
(Coding & Classification)
Tehnologia de grup
Codificarea şi clasificarea reperelor după forma constructivă
(Coding & Classification)
IPOM- Integrated
g Production and Order Management
g Approach
pp
Structură produs
Structură produs
Estimare costuri
SISTEME DE PLANIFICARE
A RESURSELOR (ERP-ERM)
utilizate în SFAC
Sistem ERP
Sistemele ERP (Enterprise
Resource Planning)g) sunt p
pachete
de aplicaţ
aplicaţii software formate
din mai multe module care
sprijină toate ariile functionale:
functionale:
planificare, productie,
planificare, productie, vânzare,
vânzare,
marketing, distribu
distribuţţie
ie,, contabilitate,
contabilitate,
financiar,, resurse umane
financiar umane,, gestiunea
proiectelor,, stocuri,
proiectelor stocuri, service şi
întretinere,, logistică şi e-business.
întretinere
Sistemul ERP:
Soluţii ERP
Marii furnizori de soluţii ERP sunt:
SAP (Germania);
Oracle- JD Edwards (SUA);
Sage – (Marea Britanie)
Infor – (Baan) (SUA)
SAP , cu aplicaţia
p ţ R/3 System;
y ;
Oracle, cu Oracle Applications;
QAD, cu MFG/PRO;
Soluţii ERP
O configuraţie de “start-up” poate porni de la:
- Planificarea producţiei ;
- Determinarea necesarului optim de echipamente
şi amplasarea acestora;
- Analiza stocurilor;
- Localizarea şi dimensionarea depozitelor intermediare;
- Strategii
St t ii ded comandă;
dă
- Managementul mentenanţei (acţiuni preventive);
- Strategii de control al calităţii;
Evaluarea performanţelor :
- Analiza livrărilor ;
- Evaluarea efectelor unei modificări în volumul de
producţie;
- Evaluarea efectului introducerii unui nou echipament în
sistemul de producţie;
- Analiza timpilor de staţionare în sistem;
Elemente
• Clienții -> (piesele semifabricat sau semiprelucrate)
• Resursele (serverele) ->Maşinile unelte (posturile de lucru)
• Firul (coada de așteptare) -> depozite intermediare
S i
Sosirea Plecarea
clientilor clientilor
1. Definirea problemei ;
2. Planificarea proiectului de simulare;
3. Definirea sistemului ;
40% 4. Formularea modelului conceptual ;
din proiect
5. Proiectarea preliminară a experimentărilor;
6. Pregătirea datelor de intrare
Construcția histogramei
-Histograma este necesară pentru estimarea distribuției teoretice;
-Presupune împărțirea domeniului în clase/categorii și gruparea datelor
experimentale în clase (discrete sau continue)
uzual 5 -20 clase, frecvent 8 - 12 clase de grupare;
numărul de clase =1+3,322log(n) (relația lui Sturges);
suntt necesare cell puțin
ți 3 observații
b ții în
î fiecare
fi clasă;
l ă
Se calculează frecvențele absolute și relative
Distribuția experimentală
modelează ‘trecutul’
nu există valori în afara experimentului
Distribuția teoretică
Orice valoare în intervalul de variație;
Se utilizează :
Distribuție uniformă (di t ib ți “maximei
(distribuția “ i i ignoranțe”)
i ț ”)
Distribuție Uniformă
Histograma datelor experimentale (empirică)
DistribuţieExponenţială (histograma)
experimentală)
Expresie: 2 + EXPO(13.1)
Eroarea patratică: =0.000057
0.000057
Test Chi pătrat
Număr intervale = 26
Grade de libertate = 24
Statistica testului = 31.1
Număr intervale = 30
Grade de libertate = 27
Statistica testului = 14.6
SiFAC_2015 UT Iasi prof. E.Carata 125
Număr intervale = 31
Grade de libertate = 28
Statistica testului = 33.9
SiFAC_2015 UT Iasi prof. E.Carata 126
Teste statistice
Ipoteze: H0: Distribuția experimentală (empirică)
nu diferă semnificativ de distribuția teoretică
propusă
Testul Chi-pătrat ; χ2
Testul K-S
K S (Kolmogorov-Smirnov)
(Kolmogorov Smirnov)
Gradul de libertate
ν = k - 1 – (numărul de parametri estimaţi ai distribuţiei)
Pentru (α)=0.05
ν = 6 -1-2=3
CONDIȚII
Testul K-S
pentru un număr de observații >30
numai pentru distribuții continue
SiFAC_2015 UT Iasi prof. E.Carata 130
Fi
Fie: Vi i=5;6;7 numărul
ă l de
d llocaţii
ţii în
î depozite
d it
Funcţia de optimizat:
SiFAC_2015 UT Iasi prof. E.Carata 140
v1 + v2 + v3 + v4 ≤ 10
Programele de optimizare disponibile:
- Simularea
Si l s-a realizat
li t pentru
t 30 ded zile
il (720 ore)) şii o
perioadă tranzitorie de 10 zile (240 ore);
În urma optimizării,
p , cea mai bună configuraţie
g ţ p pentru celulele
de fabricaţie este (3,3,2,2) .
Iniţial, configuraţia era (3,2,2,3)
Cardurile Kanban sunt cele mai cunoscute si cele mai populare exemple pentru
transmiterea semnalelor de-a lungul fluxului de productie.
Tehnica Kanban
KANBAN urmăreşte:
Tehnica KANBAN
2 tipuri cartele :
4. Aplicarea
p sistemului de tip p „pull"
p pentru „a trage"
p g p produsul de p
pe
fluxul de producţie. Odată ce fluxul de valoare a fost stabilit şi
introdus, pentru fiecare client/beneficiar intern sau extern
Jidoka este unul dintre cele doua concepte fundamentale ale sistemului de productie Toyota, alaturi de JIT.
Calitate
DMAIC- Defineşte-Măsoară-Analizează-Imbunătăţeşte-Controlează (Define- Measure- Analyze- Improve- Control )
FMEA- Analiza efectelor produse de neconformităţi (Failure Mode Effects Analysis)
SPC – Controlul statistic al procesului (Statistical Process Control )
5 Whys – Metodă de rezolvare a problemelor în care angajaţii se întreabă “De ce ?” pentru a găsi legătura dintre cauze şi efecte.
JIT
SMED - Timp de schimbare- max. 10 minute (Single Minute Exchange of Dies ). Mai nou, OTED- One Touch Exchange of Dies (100s)
SiFAC_2017 UT Iasi prof. E.Carata 165
Organizarea Lean-6sigma
Principiile metodei 4M
Factorii pe care un sistem de productie Lean îi foloseste pentru a produce
valoare pentru clienti:
M t i l - fără
Materiale fă ă defecte
d f t sau lipsuri;
li i
Primii trei factori reprezinta resurse, iar ultimul semnifica valoarea pentru client.
Ciclu DMAIC
- Defineşte;
-Măsoară;
-Analizează;
-Imbunătăţeşte;
-Controlează.
(Define- Measure- Analyze- Improve-
Control )
Analiza capabilității
SPC – Controlul statistic al procesului
(Statistical Process Control )
5 Whys – Metodă de rezolvare a problemelor în care
angajaţii se întreabă “De ce ?” pentru a găsi legătura
dintre cauze şi efecte.
Trasarea hartii fluxului de valoare poate fi un proces repetitiv, ca o conditie necesara pentru imbunatatirea procesului de
productie.
Dupa anii1980 valoarea produselor pentru client era data de costurile reduse, de disponibilitatea
produselor
d l cu calitate
lit t ridicata
idi t sii de
d flexibilitatea
fl ibilit t producatorilor
d t il in i a produce
d conform
f cu cerintele
i t l pietei.
i t i
Dupa anul 2000, valoarea produselor pentru client este dată de flexibilitatea producţiei, de calitatea
ridicată asociată costurilor scăzute şi de disponibilitate. Pentru acestea, companiile trebuie sa fie cele mai
bune în asigurarea livrării produselor de calitate, la preţuri competitive şi la termene anterioare faţă de
concurentă.
1980- Lean Manufacturing – producţia suplă, are la bază sistemul de productie Toyota şi este adaptată de
Motorala Womack si Jones,
Motorala. Jones in 1995
1995, implementează conceptul pentru pentru companiile vestice.
vestice
Performanţa = (Timp ideal pentru o piesă x Numărul total de piese) / Timp operativ
OEE = (Piese bune x Timp ideal pentru o piesă ) / Timp planificat de producţie
Strategie de mentenanţă
Mentenanță predictivă
Monitorizarea tendinţei de defectare
la lagărele cu rulmenţi
Jam - blocaj
Fabricația robotizate
asistată de calculator
Robotica_2017 4
Robotica_2017 5
S i de
Spaţiu d lucru
l cartezian
i x p = [ x , y , z ]T
•Structura unui RI
Structur\ complex\
•Structura unui RI
Structur\ paralel\
Platform\
superioar\
OT Articula]ie
A ti l ]i
C4 sferic\
C3
Cupl\
C1 C2 prismatic\
C0 C0
Structur\ de Mecanism de
baz\ On+1 orientare
O L4 C5
L3
C3 L6
L 2 C2 C4
L C
5 6 OT
C1
L1 batiu
C0 Fig.2.5
g
structur\ de baz\, ansamblul corpurilor C1, C2, C3 [i cuplele L1, L2, L3
On+1
L3 C
3
L 2 C2
r
C1
L1
ϕ Y
0
O0
ρ
θ
X0 Fig.2.6
coordonate carteziene x p = [ x , y , z ]T
coordonate cilindrice x p = [ϕ , θ , z ]T
coordonate sferice x p = [ r , ϕ , θ ]T
− a (t − t c )
Module de lucru
Flanşă de prindere y
Percepție vizuală
Aplicații colaborative
operator- robot
Aplicaţii robotizate
Tehnologii de sudare:
Cantitatea de căldură C = I2 Rt
p
- 4. Deschiderea electrozilor, revenirea capului de sudare în
poziţia iniţială şi răcirea electrozilor.
Cantitatea de căldură C = I2 Rt
ţ unui electrod în p
- Mutarea extremităţii punctul următor, la
nevoie, reorientarea direcţiei axei comune a electrozilor.
Module de prindere
Acţionare
cu vacuum şi electromagnetice
Preluarea pieselor din magazin poate avea loc în două moduri distincte:
Robocare
Sistemul de comandă
− a (t − t c )
− a (t − t c )
− a (t − t c )
− a (t − t c )
Senzori utilizaţi
în aplicaţii industriale robotizate
Convertor
Element Reprezentare
semnal
sensibil imagine
optic/electric
Extragere
caracteristici
Caracteristici Caracteristici
obiect obiecte
vizat `nv\]ate
+ -
Recunoa[tere
total\ sau
par]ial\
Ac]ionare
robot
T.V.
t
. iec
T.V ob
t colimator
iec
ob surs\
paravan
a) b) surs\
\
surs\
colimator
re]ea T.V.
F^[ii de
detec]ie
c) d)
Iluminarea artificială.
iluminarea difuză (a) ; iluminarea din spate (b) ; iluminarea
structurată (c) ; iluminatul direcţional (d).
SFAC_2017 UT Iasi prof. E.Carata 96
Rezoluţia imaginii
SFAC_2017 UT Iasi prof. E.Carata 106
PROGRAMAREA
ROBOŢILOR INDUSTRIALI
- d gradul
de d l de
d dotare
d t a robotului
b t l i cu senzori;i
Programarea roboţilor
Programarea roboţilor
Programarea roboţilor
Programarea roboţilor
- Progamarea implicită
(la nivel de sarcină de îndeplinit)
Programarea roboţilor
Roboţi: Limbajul :
ABB -----Æ RAPID
FANUC -----Æ KAREL
KUKA ------Æ KRL (KUKA Robot Language)
STAUBLI ----Æ VAL 3
MITSUBISHI ----Æ MELFA
Programarea roboţilor
Programarea bazată
P b tă pe tehnici
t h i i grafice
fi şii simulare
i l
in medii de programare asistate
Medii de proiectare-simulare
a aplicaţiilor robotizate
Medii de proiectare-simulare
a aplicaţiilor robotizate
Medii de proiectare-simulare
a aplicaţiilor robotizate
Medii de proiectare-simulare
aplicaţii robotizate
Medii de proiectare-simulare
a aplicaţiilor robotizate
Medii de proiectare-simulare
a aplicaţiilor robotizate
- plasarea automată:
pentru o sarcină dată ( secvenţă de poziţii posibile),
căutare prin încercare-eroare într-un sub-spaţiu limitat de
soluţii posibile;
Medii de proiectare-simulare
a aplicaţiilor robotizate
- Platforme
f hardware:
Medii de proiectare-simulare
a aplicaţiilor robotizate
Programarea off-line
- etalonarea:
proceduri permiţând ajustarea modelelor celulei
(roboţi, unelte, perirobotică)
- interfaţă cu utilizatorul:
limbaj de programare grafică şi/sau textuală pentru a
specifica mişcările, acţiunile uneltei, sincronizările, structura
logică a programelor, etc.
SFAC_2017 UT Iasi prof. E.Carata 157
Programarea off-line
Facilităţi de dezvoltare:
SISTEME DISTRIBUITE
DE FABRICAŢIE
(Distributed Manufacturing)
Niveluri de compatibilitate
conform standardului IEC TC 65/290/DC
Cloud-Based Design
and Manufacturing (CBDM)