Pr i oe DIUS” CONST E MEDICINA UNIVE HISTOLOGIE PRACTICA Colaborator: Conf. dr. Mihaela Cezarina Hinew OVIDIUS UNDesene: Mibu Nicoleta Preluerare computerizatt desene: Baciv Catalin Tehnoredactare computerizats: Mihai Ionesca Deserierea CHP a Bibliotecit Nationale a Romantel GHEORGHE, EMMA Histologge : tucriri practice : organe / Emma Gheorghe ; colab. Mibsela Hince - Constanta : Ovidius } University Press, 2007 ISBN 978-973-641-345-2 1. Hinew Mihaela | [ sr .019(075.8075.5)RACTICA Ip t r PREFATA i I Acest volum a fost conceput pentru a veni in sprijinul studenfilor facultafilor de f° medicind, din dorinta de a facilita studiul anatomiei microscopice a fesuturilor gi or ‘ganelor. } Infelegerea organizatii ' sulare se poate dovedi dificil pentru cei a experienté gi exercijiu anterior in exeminarca microscopic, mai ales datoriti faptului ci imaginile microscopice bidimensionale sunt reprezentiri ele structurilor tisulare tridimensionale, care i | trebuie reconstruite mental, Experienfa acumulata de student fn laboratorul de histologie prin |. examinarea preparatelor microscopice, devine astfel cel mai important instrument in | injelegerea caracteristicilor structurilor histologice. Aceasta experienfi 1l ajutd de exemplu pe l student sii se adapteze cu o anumiti scari a dimensiunilor microscopice, si injeleagi c& structuri identice pot apirea diferit colorate pe preparate diferite (in finctie de metoda de Colorare folosita) gi cA, pentru a intelege corect organizarea tisulati, important este si studiezi morfologia celulara si modalitatea de organizare a celulelor si a materialului intercelular intr- un fesut, De aceea in aceasti carte em folosit numai imagini alb-negru. Ficoare capitol al c&rfii taeepe cu o descriere suecinti a structurilor tisulare ele organelor ce compan un aparat sau sistem. Prezentarea acestor nofiuni este sistematizat si ugor accesibild, aceste date putand fi folosite pentru a revedea gi recapitula nofiunile de curs ta » -wederea pregitirii examenvlui practic de Histologic. Imaginile prezente-in fiecare capitol sunt desene aib-negr ce reproduc stilizat structurile celulare si modatitatea lor de organizare in \ | fesuturi saw organ , astfel inca si fack accesibilA ingelegerea acestora, fn plus, aceste desene devin un instrament folositor si un model pentre fntocmirea caietulué de luotiti practice al | fiecdrui student, : Acest indrumétor se doreste a fi unul cat mz i clar si sistematizat, dar este posibil ca intr-un asifel de demers s& existe unele omisiuni sau inadvertente. De accea orice sugestii, sritici san comentarii care pot avea ca rezultat imbun’ i acestui volum, ‘sunt binevenite,i Sistermul nervos realizeazA unitatea functional a organismului si functionarea sa ca | “tateeg”, jar prin controlul si reglarea reacjiilor de adaptare a organisimulei la factorii exter | : See menfine legitura acestuia cv mediul siu tnconfuritor, ' Anatomic, sistemu! nervos prezinté 2 subdiviziuni: zal nervos central (SNC) care cuprinde: - encofalat . - miiduva spinitvit ul nervos periferie (SNP)care este aleatuit din: - ganglion! nervosi (cranieni, rahidieni si vegetativi) - nervii periferici (cranieni si rahidieni) Funcfional, sistemul nervos este subimpatit in: |). «slstemued nervos vegetativ (autonom) care controleazt funojile viscerale involuntare, El are 2 subdiviziuni: istemul nervas simpatic 1 - sistemul nervos paras impatic ‘= sisterntel mervos sontatie care controleaz’ petceptia somatosenzitiva (tactila, temic’ si dureroasd) si, coordoneaza-functiile-somatomoterii-voluntare. (ex:-contractiammugchilor-striagi scheletici) Meningele | - este format din 3 foite le fesut conjunctiv special ) ~Acestea se interpim fntre nevrax gi compartimintul osos (crania gi eanalul medalar) - foitele meningeale sunt | - dura mater ~ foita exten’ - arakncida —foita mijlocie~ dura mater este alcatuiti dia tesut conjunctiv dens ~ aderd stréns la periostul inconjuritor in portiunea eraniand ~ fn zona rahidiand intre os si dura se delimiteaz un spafiv ~ spafiud epidural - duva mater este bine inervata si vasculacizatit ~ sinusurile venoase prezente tn structura durei mater dreneazi fichidul cefalorahidian - arakinoida este 0 foiti conjunctiva avascular este tapetati pe ambele fete de mezoteliu $i este aledtuiti din: ~ un strat extern de fesut conjunctiv Jax in contact cu dura mater - un strat intern alcatuit din srabecule conjunctive care fac legature cu pia mater - fntre trabeculele conjunctive se delimiteaza spatiul subarahnoidian ~ prin spatiul subarahnoidlian trece lichidul cefalorahidian - pla mater este foita inter’, cea mai subtire a meningelui, puternic vascularizaté - este format din tesut conjumctiv lax strdns atasat de tesutul nervos al nevraxului ~ inire neuroni gi pia mater se interpun prelungirile citoplasmatice ale celulelor gliale - la nivelul cavitifilor din SNC (ventriculi cerebrali) pia mater prezint& falduri tapetate d epiteliu simplu cubic secretor care formeazii plexmrile coroide ~ epiteliul secretor produce fichidul cofalorakidian 4 Bariera hematocncefalicd ~ reprezintl structura ce se interpune intre sdngele circulant si fesutul nervos din SNC ~ componentele barierei hematoencefulice sunt: ~endoteliul nefenestrat al-capilarelor sanguine - membrana bazalé capilard (continua) - prelungirile citoplasmatice ale celulelor nevroglice rolurile barierei hematoencefalice sunt: ~ proiejarea neuronilor din SNC de actiunea nociva a unor factori chimici, biologi: (virusnti, mierobi) - asiguratea aportului de oxigen si substanfe nutritive pentru celulele nervoase Ul, gpd yeRISTOLOGIE PRACTICA Sistemul nerves centr Fe Maduva spina, inea embriologica fh portiunea posterioard a tubului neural primitiv | - este cel mai vechi segment al SNC [} -are - este localizati in canalul rahidian al coloanei vertebrate - este acoperiti de meninge | ~pe sectiune transversal prezint - un sang median anterior | - un sant median posterior | - 2 santuri colaterale anterioare - locul de emergent el ridicinilor anterioare ale nervilor spinal = 2 sanjuri colaterale posterioare - locul de intrare in maduv& a radacinilor posterioare ale nervilor spinali - pe seofiune transversal prin méduva spingri se disting 2 zone: ' - substanfa cenusie—localizati central, cu aspeetut literei H ~ substanta alba — localizata periferic Stbstanfa cenusie prezinté: ~ 2 coarne anterivare voluminoase, scutte, cu funcjie motorie - contin nesroni somatomotori - prelungirile lor axonice formeaza apoi radacinite anterioare ale nervilor rahidieni - tn coamele anterioare sunt prezenfi si neuroni de asociafie - cit axon lung - ce realizeazi legituri tntre diferitele etaje ale maduvei ~ cu axon sourt - cere fac legiitura intre neuronii senzitivi si motori ~ 2 eoarue posterioare — mai lungi, subtiri, cu funcfie senzitivt j aici sunt localizati neuroni somatosencitivi ~ dendritele lor fac sinapsti ou axonii celulelor pseudounipolate din ganglionii spinali ~ avonii lor tres fn substania alba, alcAtuind condoanele Goll si Burdach_ORGANE + 2coarne laterate -vizibile numa in etajul tora - contin nexroni viscei posterioast) ~ nevrogtiile substanfei cenusii sunt reprezentate de: - nevroglia ependimard care cAptuseste canalul ependimar ‘rocitul protoplasnseatc, localizat ia jurel pericarionilor «Coin anterior (suinstanta cenusie) Substania alba Neuroni: multipolar Maduva spinaril- deta Substenta alba + este organizati in cordoane formate din fibte nervoase mielinizato, astfel: - cordaanele posterioare - cordoauele laterale - cordoanele anierioare - in aleatuires cordoanelor intr - fibre medulare - endogene - fibre extramedulare ~ exagene rele endogene pot fi: - scuste - spino-spinale; - fungi - localizate in cordonul antero-lateral, reprezentind cai ale sensibili ii - fascicule spino-cerebeloase (direct, anterior al Ini Fleching gi posterior,OGIE PRACTICA entru sensibilitatea proprioceptiva inconstient spinotalamice — anterior i lateral pentre sensibilitatea t2ctil termicd gi dnreroasi, |. fibrete exagene pot fi - scurte - pentru conducerea serisibilititii tarmice gi duretoase - mujlocii - conduc sensibilitatea tactila | ~ fungi - cu direetie ascendent? — formesz’ fascicuiul Goll si Burdach, conduc |___ sensibilitatea propriocéptiva constienti | ~ cu directie descenta — cu origine cortical sau subcortical, sunt fibre motorii 1 |. . nevrogliife substantel albe sunt oligodendrogile si astrocitele fibroase Tranchial cerebral ae este format din: bulb, puntea iui Varolio $i pedunculit cerebrali - reprezinta structura de legatura dintre miduva si emisferele cerebrale Sstanta albit este localizaté periferic - suebstanfe censsie apace organizata sub forma de naclei . ~ substanja reticulata este complet formati la nivelul trunchiului cerebral - este alcAtuitl din neuroui grupafi in nuclei gi fibre nervoase amielinice - rohul substanfei reticulate este controlul si adapterea aferentelor senzitive si a eferenfelor motorii tem gi nucleil cerebelosi ald a emisferelor2 ___ORGANE Stat mol Sitot gangi Sia grander Celle Purirje Neuron! grenuicr Fig. Scoarta cerebeloasa - cifoarhitectura Citoarhitectowtia scoartei cerebeloase - scoarta cerebeloasa este formata din 3 straturi: - stratiel molecular localizat extern, sub pia-mater care confine: ~ numeroase fibre nervoase (dendrite ale neuronilor Purkinje, axoni ai celulelor granulare terminafiile fibrelor agiifatoare) ~ neuroni putini de forma stelati, celule ,in cogule}”, nevroglii - stratt:l neuronilor Purkinje (ganglionar) - este alcdtuit din neuroni mari, piriformi, caracteristici cerebelului ~ celulele Purkinje suat asezate pe un singur rand - dendritele neuronilor Purkinje sunt bogat arborizate citre stratul molecular - stratul grasutar este format din newroni mici, rotunzi, eu nucleul hipercom, numerosi ~ neuronii granulari sat newroni multipolar - dendritele neuronifor granulari fac sinapsé ou fibrele-muschioase - axonul lor ajunge in stratul molecular unde se ramified in T si formeazd fbrele paralele - nevrogliile scoarjei cerebeloase sunt: = nespecifice - microglii - oligodendroglii - astroglia » specifice ~ nevroglia FananasHISTOLOGIE PRA si emboliform aflati tn legiturd eu nuclew rosu si cu talamusal - nucleul fastigial gi nuclewl globos care sunt conectati cu nucleli vestibulari - swhstanta albé a corebetului este formati din: - fibre exogene - aferente: fibre muschioase gi ag&tiitoare - fibre endogene reprezentate in principal de axonii neuronilor Purkinje + newrogiille din substanga alba sunt astrocitul fibros si oligodendroglia Emisferele cerebrale Fiecare emisferd cerebral prezintd: ~ substanja cenusie care formeaz scoarja cerebral si nucloii cenusii bazali ~ substanga alba Strat molecular Stret granutar extern Strat pirarnidal exte;n Sirat granular intern Strat BIORIgS! Tater Strat polimort agReNna Citoarhitectonia scoarel cerebralsi ___ORGANE fevtattia arjei cerebrale Scoarfa cerebralé este formatd din 6 straturi (caracteristice izocortexului) + stratul molecular —localizat extern ~ este format fh principal din fibre nervoase, dar confine gi celule orizontale ~ stratud granular extern ~ coutine in principal neuron stelati, dar si piramidali mici ful piremidal extern —este format din neuroni piramidali mijlocii si mici, si neuron granular. ~ stratul granular ixtern — este bogat in nevroni mici stelafi (granulati dar confine si neuror piramidali siratui piremsidal intern confine neuroni piramidali mari (Betz), mijlocii gi mici = stratul polimorf este alodtuit din neuroni de mai multe tipuri: piramidali, granular fusiformi si celule Martinoti (de asociatie) ~ nevrogiiile din scoarja cerebrald sunt reprezentate de: - macroglia protoplasmaticd si fibrosi - oligodendroglia. - microglia - mieloarhitectonia scoar{ei corebrale reprezinté dispozitia fibrelor nervoase miclinizate di substana alba a emisferelor cerebrale - fibrele necvoase (dendrite sau axoni) pot A: - fibre aferente care alcatuiesc caile sensibilitZtii si includ: - fibre tangentiale “fibre radiare~” «fibre eferente sunt fibre motorii - fibre de asociatie - unilaterale (leaga circumvolutiuni ve ine) - bilaterale (twee de la o emisfera fa alta) vogliile din substanja albd a emisferelor sunt reptezentate de - oligodandoglie - astrocite fibroase| HISTOLOGIE PRACTICA _ 15 | Sistemul nervos periferte | - este constituit din ganglloui nervosi $i nervi periferici le | | Ganglionil nervost 1 | ~ suit formafiuni aledtuite din corpul celulelor nervoase (celule ganglionare) impreun’ cu | celulele for de sustinere (celule capsulare) si fibrele nervoase ies se impart in.2 categorii: + ganglioni senzoriali (senzitivi) reprezentati de: - gunglionié eraniené - gauglionil spinali - genglioni autonomi (vegetativi) Ganglionii spinalé ~ sunt formafitmi situate pe traiectul ridacinilor posterioare ale nervilor rahidieni | ~ la exterior sunt delimitati de 0 capsullé conjunctive-vasculari |. ~dim capsull se desprind sepiri ce se ramificd si realizeaz’ stroma find conjunctiva | «parenchinuel ganglionului spinal este format din sa cortical care cuprinde: ~ neuroni pseudounipolari somatosenzitivi ~ neuroni pseudounipolari viscerosenzitivi ~ neuronil multipolari visceroefectori — swat mult mai rari tn jurul pericarionilor se aflé celule apartinind nevragli ~ sora medularé (axial) - este format din totalitatea fibrelor nervoase ~ acestea vin de la periferie etre ganglion sau pleacd de la ganglion spre miduva spinérii - majoritatea fibrelor sunt mielinizate, dar rar pot fi si fibre amielinice ~ nevroglie esie reprezentatl de celtsfele SchwannORGANE Ganglionil vegetativi (auton + sunt localizati pe traieotul nervilor autonomi periferici sau se afl in peretele viscerelor + ganglionit incramuralt (din petetele viscerelor) apactin siseemustut vos parastinpat - gaugliouti nervost ai lantulid paravertebral apartin siscenanin nerve: - siiuctura histologic& cuprinde: - la exterior exist o capsid conjunctiva - din capsuld se desprind sept conjunctivo-vasculare ~ pareschinudl este constituit din neuroiti, fibre nervoase gi nesvaglit ~ acesta nu prezinld distinct o zoni corticala si una axiald ~ parenchitnul este alcituit dintr-o masi neuronala separati in grapari celulare de diferi dimensiuni, prin ménunchiuri de fibre nervoase care vin sau pleack de la ganglion ~ newronii sunt multipolari visceromotort ~ rar pot fi prezenti si mewroni viscerosenzitivi mai miei, rotunzi - fibrele nervoase sunt de 2 feluri: + fibre mielinice - fibre amielinice (majoritare) ~ fibrele care vin Ta ganglionul vegetativ se numesc fihre preganglionare, sent mtolinice fibrele care pleact de la ganglion sunt numite postganglionare si sunt amielinice, daci au ficut sinapsd in ganglion elinice, dacl au trancitat nuniai ganglionul, pentru a face sinapsd in alt loc - uevroglia este reprezentatt de nevroglia seteliti perineuronala Nervii periferici sunt formati din fibre nervoase (dendtite si axoni) grupate in fascicule si solidarizate de te conjunctive ~ nervii sunt delimitati la exterior de un invelig fibros — ~perinervul este o teae’ format din celule gi fibre subfiri conjunctive de endonery ~ fibra nervoa individuala este acoperi - endonervul este alodtuit din celule Schwann si elemente.conjunctive ~ dupa fibrele pe care le contin, nervii pot fi nervé sensitiv, nerd materi sau nervi nifegctie HISTOLOGIE PRACTICA iW | SISTEMUL ENDOCRIN i Sistemul endocrin cuprinde: | ~sluadele endocrine (hipofize, tnoida, paratiroidele, suprarenalele, epifiza), |. insulele de fesut endocrin \ocalizate in parenchimul unor glande exocrine I - insulele Langerhans din pancreasul exocrin - celule capabile de secrete endocrind localizate in epiteliul sau interstitiul unor organe (celulele entero-endocrine din tubul digestiv, glanda interstitial’ a testiculului si ovarului) 1 Glandele endocrine - sunt caracterizate de absenfa ductelor exeretorii |< produsii lor de secretie ~ hormonii ~ sunt eliberati direct in singe ~ au o bogati retea de capilare fenestrate Hipofiza ~ esle situatd fntr-o depresiune a osului sfenoid - awa turceased |. = este mai dezvoltatd la femeiedecdt la-birbat > este alcdtuita din - adenohipoficé (anterior) - neurohipofiae (posterion) - controleazi si regleazi activitatea majoritifii glandelor endocrine Adenohipofiza ~ are originea embriologic’ in ectoclermut ce tapeteazti cavitatea ot:8 + ORGANE ~ pars distalis (pars anterior) - ce8 mai yolumninoass + pars tuberalis bea tuberaia} = pars intermedia (zona intermedi ~ zont ingustd, rudimentard ta om ~ parenchimul glandular - este format din celule secretorii dispuse in cordoane ~ confine capilere fenestrate . : Celule ciomofobe 1 Celule acidotile Celule bazofile Capllare fenesirate Rene Adenohipofiza - aspect microscopic general - celulele glandulure din pars distalis se impart tn 2 categorii ~ celule cromofobe — on afinitati tinctoriale reduse | - formeazii aprox. 50% din populafia celulara - sunt considerate celule cromatofile degranulate ~ colule cromatofile - cu afinitate pentru colorant si caze ge subimpert in 2 clase: i 1. celule acidofile - care au afinitate pentru coloranti acizi, cu 2 subtipuri: - celulele sonatotrope care secret STH (someatotrop) - STH stimuleaza cresterea cartilajului epifizo-diafizar - celule mamotrope cave produc protactina - prolactina stimuleaza seoretia glandeiHISTOLOGLE PRACTIC. celustele bazofile — cu afinitate pentra colorangi barici; inctud 4 tipuri celulare j + celule corticotrope ~ sintelizeaz’ ACTH (hotmonul adrenocortivotrop) - ACTH-ul stimuleaza scerefia glandei corticosuprarenale | - evlule tireotrope ~ produc TSH (hormonu! tireostimutater) ~ TSH-ul are o zefiune troficd asupra celulelor foliculare tiroidiene - celule gonadotrope - cara secret’ FSH si LH - FSH stimuleaz dezvoltarea foliculilor ovatient - LH stimulezzi formarea corpuli galben in corticala ovarian || in pars wberalis a adenohipofizei predomina celulele gonadotrope | -pars intermedia contine celule bazofile melanotrepe ce scoret MSE i Neurohipofiza - deriv dintr-o invaginare a ectodermului neural al diencefalului | | ~apartine - prin origine embriologicd ~ sistemului nervos central - la extorior, lobul posterior este delimitat de 0 capsuld conjunetivo-vascularit - din capsult se desprind sepiuri conjunctivo-vasculare - stmetura neurohipofizei cuprinde urmitoarele diviziuai ~ infandibuil aloatuit din: | | = tia infisndibulard — aceasta adfposteste axonii neuronilor secretori ai hipotalamusului - eminenta-mediqna care alcituieste podeava‘hipotalamusutui: - pars nervosa |) ~portiunea cea mai voluminosst - contine arborizatiile lerminale ale axonilor neuronilor secretori si numeroase cepilare || ~ componentete microscopice ale parenchimuluj neurohipofizei sunt: axonti nemielinicafi ai weuronilor secretoré iy | - ‘periearionii acestor neuroni sunt localizati fn nucleii hipotalamici supraoptic si paraventricularfascioulul axonal care face legatura intre hipotalamus si hipo! hipatalamo-hipofizar - arborizatijie axonale localizate in pars nervosa contin vezicule secretorii eziculele secretorii depoziteaz’ hormoni: - ecitocina — secretatd ip nucleul paraveniticular - stinvaleaza ejectia laptelui din glanda mamaré gi contractia miometratat - vasopresiita — produs’ in nucleul supraoptic: - stimuleazi reabsorbtia apei fa nivelul tubilor colectori renali stimuleazi contractia mugchilor netezi vasoulani - neurofitina ~ protoind ligand pentr hormonii aeurohipofizari - ATP - pituicite ~ sunt celule gliale cu numeroase prelungiti citoplasmatice - formeazi un schelet de sustinere pentru celelalte componente ale parenchimuli - copilave fenestrate - formeaz un plex vascular in care sunt elibera(i hosmonii neurohipofizari Epifiza (glanda pineal’) ~ esie localizatd in apropiere de peretele posterior al ventriculului IIE - pare ca un apendice median al diencefalului - Ja exterior este tapetatii de 0 capsuld find dependenta de pia-mater ~ din capsuld se desprind septurt fine conjunctive ce tmpast glanda ta lobuli - parenckimud glandular este format din 2 tiputi celulare’ - pineatocite — celule parenchimaioase cu nameroase prelungini citoplasmatice care se term ditatat in apropierea vaselor de singe «in citoplasmnl contin incluzhunt lipidice, pigraentare (lipofiesetnt) si de glicogen inealocitele sintetizeazi melatonind (derivat activ al serotoninel) - melatonina intervine fn regiarea ritumului circadian/nictemeral gi are efect antigonadal - epilizectomia experimentald determina aparifia precoce a pubertijiiHISTOLOGIE. PRACTICA 21 strovitelor se mai numese si celuie interstitiale | +. gelule gliale aseminitoare _ prelungirile lor citoplasmatice inconjoara vasole de singe gi pinealocitele enchimul epifizei confine concrefiuni calcare bazofile mumite ,isip cere! 1 Tiroida } este eledtuité din 2 lobi uniti printr-un istm - este localizati anterior de laringe - are origine endodermica, se dezvolt& din peretele anterior al laringelui primitiv - la exterior este dolimitat de 0 capsuld dublati de o teaci conjunctiva externd - din capsuli se desprind septuri care septeazit incomplet lobii si lobulii tiroidient - lobulii tiroidieni sunt organizati in unitii structurale, numifi foldeuli tiroidécest - glanda tiroid’ este o gland’ folicular’ Foliculul tiroidian - este unitatea functionala a parenchimului tiroidian ~ are forma rotunda sau ovalari - este aledtuit din: ~ epiteliu simplu secretor agezat pe o mewibran bazall - la interior exist o cavitate plina ou un lichid — coloidul tiroidian . Folicul tiroidian Colule paratoliculare Interstitia Epfteliu secretor oReeo Caloid ee Sieeae, Tioida - aspect microscopic generaleste formal din itelinl folicnta - celule foliewlave (principale) organizate sub forma unui epitelie simple cubic ~ poate avea aspect cilindric ~ in biperfonefie tiroidian’ - poate apare sub forma de epitelie turtit - in hipofunetie tiroidia celulele sintetizezs hormonii tiroidieni tifodotirenina (Ty) si tetra - hormonii tiroidieni stimuleaza metabolismul glucidic, lipidic si proteic ~ coloidul este wi material smorf, omogen, PAS+ - in coloid se stocheazi o forma inactiva a hormonilor tiroidieni — tiraglobulina ‘in cantitate redusa - spofinl interfolicutar este ocupat de esut conjunctiv lax ~ aici sunt localizate numeroase capilare fenestrdte - in jurul capilarelor sunt prezente cetulele parafoticstare sau celulele C + ele secreta ealcitonind, hormon antagonist al parathormonului ~ calcitonina scade nivelul plasmatic al calciului Paratircidele - sinit glande endocrine grupate in 2 perechi, paratiroidete superioare $i inferioare - paratiroidcle au origine endodermic’, deriva din 3-a sia 4-a pungi faringiand la exterior paratiroidele sunt inconjurate de o capsid proprie - capsutla conjunctiva trimite sepruri care impart incomplet paratiroidele in lobuli aul este format dint cordoane celulare (gland cordonala) - paren! - cordoanele celulare sunt separate de numeroase capilare fenestrate - in structura cordoanelor celulate exist 2 tipuri celulare - celule principale — sunt cele mai numeroase ~ sunt singurul tip prezent in parenchimul glandei pana in jurul varstei de 10 ani functia acestor celule este secretia de PTH (para: 10%) - parathommonul stimuleaz sabsorbtia calciului din oase (rol bipercalcemiant) - celtidele oxifile (acidofile) - sunt reduise numeric dovivonine (Ts__HISTOLOGIE PRACTICA _ au ciioplasmd intens acidofild, datoritd numfrului mare de mitecondrii - numfrul Jor crest odata cn inaintarea in varsta - sunt consider: Glandele suprarenate - sunt glande endocrine localizate la polul superior al rinichiler - sunt alektuite din 2 zone distincte: corticosuprarenala si medulosuprarenala Corticosuprarenala - igi are originea in mezodermul celomic intermediar - la exterior prezintd 0 capsuid conjunctiva subtire ~ din capsuld se desprind septuri conjunctive na glomerulste . Zona fasciculata Zona reticulata Copsula Glande suprorencia - aspect microscopic chimaul glandular este format din cordoane celulare (gianda cordonala) ~ intre cordoanele celulare se afl capilare fenestrate celulele secretorii au caracterele specifice ale celulelor ce produc hormoni steroiziORGANE - in funetie de citoarhitectonia acestor celule se descriv 3 zone distincte: zona glomerulatii— externa, subscapulara - ocupa aproximativ 15% din grosimea glandei ~ celulele secretorii sunt dispuse sub forma de arcuri, dnd fals aspect glomerulat ~ in zona glomerulata se produc horimoni mineralocorticoizi - reprezentantul principal al acestei clase este aldosteronul - sldosteronul stimuteaz reabsorbfia sodiului si apei la nivelul tubului contort distal ~ goua fascicnlatd este cea mai voluminoas& zonk a suprarenalei - ocupai aproape 50% din grosimea glandei - celulele secretorii sunt dispuse in giruti paralele eu axul vertical al glandei » - iin zona fasciculata se secret glzcocorticoi, reprezentati de hidrocortizoxt (cortizot) - hidrocortizonat stimuleaza glicogeneza hepatic’ - glucocorticoiaii influenfeazd negativ imunitatea ~ sona reticwlatié ocupi aria cea mai restréns’, profundi a glandet ~ celulele secretorii sunt dispuse in cordoane scurte, ramificate, anastomozate - produsul de secrefie principal este dehidroepiandrosteronul - dehidroepiandrosteronul este un hormon androgen cu acfiune slab Medulosuprarenala - are origine embriologicd in erestele neurale ectodermice ~ parenchénul este format din celule voluminoase, dispuse in cordoane anastomozate - celulele contin granulafiisecretorii numeroase, cu afinitato pentru sérurile de crom + se numese cefule cromaftue ~ colulele cromafine pot fi considerate neuroni modificati ele produc catecolamine: adrenatini (epinelrind) si aoradrenalind (norepinettin’ - catecolaminele pregitesc organismul pentru a face fafa stitilor critice ~ catecotaminele stimuleazi glicogenoliza, oresc tensjunea arteriala, produc’ dilatare coronarelor gi a vaselor mugehilor scheletici si orese freeventa cardiacdHISTOLOGIE PRACTICA enchimul medulosuprarenalei der celulele ganglionare paresimpatice, sunt prezente in nt rare acestea snereasul endocrin (Ensulele Langerhaus) _ este repreventat de fragmente de parenchim ~ insulele Langerleats ~ sunt localizate predominant in zona cozii pancreasului - insulele Langerhanis sunt de origine endoderilit ~ apar‘palid colorate pe preparatele microscopice - insulele sunt delimitate de o teacd find de tesut conjunctiy Tax eu rol de “eapsul” _ din capsuli se desprind fibre reticulinice care realizeazi suportul stromal - insulele sunt aleituite din cordoane celulare scurte, ramificate gi anastomozate - intre cordoanele celulare se afla capilare sanguine fenestrate ~ in structura cordoanelor intra urmitoarele tipuri celulare: ~ celulele ce(A) - reprezintét aprovimativ 15-20% din totalul celulelor insulelor ~cehulele ot produc glueagen, hormon antagonist al insulinei, are rol hiperglicemiant - celielele f (B) - formeazi aproximativ 70% din populafia celular celulele B secreta iresuelind, hormon hipoglicemiant i aproximatiy 5-10% din celulele insulelor pancreatioe; ~ eefulete 5(D) - reprezin' - ele produc somatostatin care inhibi eliberarea insulinei, glucagonului si a STH ~ somatostatina este um neurohormon sium nevrotransmitéter celulele F (PP) secret polipeptidl pancreatic = acesta inhibi sectotia pancreatic’ exoctind de enzime si bicarbonat si produce relaxarea peretelui veziculei biliare si scade secretia de bila ~ insulele endocrine contin i fibre nervoase amielinice colinergice npaticd si creste la stimularea parasimpaticl -secretia de insulind scade dupa stimularea siPoncieas - 1. Acini pancreatict , Insulal Langerhans Arteriola 1. Corpuscul Voter Pacinl . Duct excretor aspect micioscopic generalOGIE PRACTICA SISTEMUL LIMFOPOETIC - componenta major’ a organelor hemolimfopoetice (OHLP) este feseete substratul sistemului imunitar esutul limfatic reprez: - el este alcdtuit din numeroase tipuri celulare: limfocite - macrofage - plasmocite - célule reticulare - celule prozentatoare de antigene ‘Tesutul limfatic - este prezent in organism sub formii: - difucd (infittratiilimfoide, puncte limfoide) ~nodularti (foliculi limfatici) - organizat in organe hemolimfopoetice Infilwasille limfoide ~ sunt reprezentate de panze de limfocite gi alte tipuri celulare - localizare:corionul digestiv, respirator, genito-urinar si canalele exeretoare ale glandelor Punetele limfoide - populatia celulara are o organizare mai compacté - an aceeagi localizare ca gi infiltratiile + sunt structari alodtuite din aglomerdri de fesut limfatio, i aceeasi localizare ca gi fesutul linfatic difuzs ~ au forma oval - formeazi plicile Peyer (gruptei de folicull limfatici in portiunea distalé a ileonului)ORGANE ~ S@ regisesc ca unititi functionale ale tutaror organelor hemolim: fopoetice, timusului ~ structura histologicd a folicului Hmfatic cuprinde: ~ stroma ~ aleatuita di intt-o tejea tridimensionalé de fibre de reticulind si celule reticulare venchimel — alcatuit din celule limfoide ~ functional, foliculii limfatici sunt clasificati in: in contact ¢ - prineari ~ parenchimn} este alcatuit aumai din limfocite miei, care nt au venit Ag - secundari~a cater populatie celular’ a venit in contact ou Ag ~ reprecinlé tipul predominant dupa nagtere - morfologic, in structura parenchimului foliculului secundar exist 2 zone distincte: 2nd perifericd, intaneoati pe preparatele microscopice ~ este format din limfocite mici ~ centrul germinatiy (clar), palid colorat ~ contine limfoblasti si plasmablasti ~ este un indicator microscopic al raspunsului tesutului limfatic la contactal eu Ag Organele Remolimfopectice ~ sunt clasificate tn: - organe centrale ~~ tims: + miideva osoasit ~ productia de L., si respectv Ly se face independent de contractul cu Ag - organe periferice - ganglion linafatici - splina - amigdalele - plicile Peyer - produetia de limfocite este Ag-depandenté must ~ este locatizat in mediastin, anterior de vasele mari - la exterior este delimitat de 0 capsuld subtire alcdtuit’ din pesut conjunctiv lax = din cansuili se desneind contrini ne fmnart naranchinsl 4 Tal | iHISTOLOGIE ?. ACTICA 29 i onitatea morfologica gi fictional a parenchimului timusulu este lobulul tiie pulul timic este aleatuit din stromd si parenchim a lobulului timic este un citoreticu! (este format exclusiv din celule reticulare) 1. Lobul fimic 2, Corpuscul HASSAL 3, Medulara lobutui timic 4, Corticala lobulul timic 5, Corpuscul HASSAL Timus - aspect microscopic general {| || -parenchimul lobulului timic este impartit in 2 zone: ‘| _ zona corticalé — apare intunecaid pe preparatele microscopice in colorafii uzuale |] - este populata cu limfocite mici (majoritatea), mai pufin limfocite mijlocii si mari '' _ cetulele reticulare ale stromei participa la formarea barierei timus-sdinge | | ~bariera separa parerichimul timic de capilarele din zona corticala ; na medular’ ~ aflata in centeul lobulului apare clard in microseopia optic’ - confine numeroase celule reticulare si unui nur sclzut de limfocite - aici sunt localizati conpusculii Hassal, structuri de forma sferic’ de 30-150n © ~ sunt alcatuifi din celule reticulare cu dispozitie concentric’, suprapuse i un miez hialin ‘1 numirul conpusculilor oreste cu vista, iar miezul lor poate suferi procese de caleificare ~ fuunefia acesiora rméne necunoscuts | Ganglional linfatic |] ~Sint organe limfoide tocatizate pe wsiectl vaselor linufatice ~- la exterior ganglionul limfatic este delimitat de 0 capsatd conjunctiva ~din capsull se desprind sepiarl ce compartimenteaza tncomplet parenchintat ~ sub capsuldi ge afld sinersil Hmfitie sebscapeler | ~aioi se deschid vasele aferente limfatice ce patrund prin faja cor 2 ganglionului30. ____ORGANE ~ stroma gonglionului limfatic este citofibrilard ~ este alcatuita din celule reticulare gi fibre de reticuting agezate in retea tridimensionala + Capsula Sinus limfatic subcapsula Foticul limfatic{coricata) Hi) Corcloane meciulere Sinusuti imialice BORD Ganglion limtotic » parench iii este sttucturat in 2 zone principale: ~ zona cortical localizaté subscapular ~ este formati din folieulilinfatici secundari (aledtuiti in principal din L, ) ~ intre foliculii limfatici din cortical se afla sinusurile linfutice perifoliculare ~ zona medulard este format din: ~ cordoanele medulare aledtuite din limfocite, cetule gi flbte reticutare stromate, macrofage plasmocite + sinusurile limfatice medulare localizate printre cordoanele celulare ~ sunt vase capilare limfatice ~ ele converg gf formeazi vasele eferente linfice cae pirisese ganglionul prin hil ~ Intre corticald si medulari se afl zona paracorticala - este popuilatd cu Ly (zona T’ dependent’) ~ este sedinl venulelor postcapilare prin care L., pittisese torentul circulator pentru a intra ir parenchimul ganglionutui limfatic Splina este cel mai voluminos organ limfoid ~ la exterior este delimitatt de o capsetd formata din tesut conjunctiy dens ~ din capsulé se desprind septeri conjunctivo-vasculare ~ in capsuld gi in sépturi sunt prezenfi miofibroblasti gi miociteI HISTOLOGIE PRACTICA el este cifofibrilaré _ este alcdtnita din celule reticulare gi fibre de reticuling dispuse in reves _ pitrentcluimud splenic prezint 2 zone distinete - pulpa alba este alcituita din 2 tipuri de structuri: - tecile (mansoanele) limfatice periarteriolare - reprezentate de piinze de L,. Jocalizate in adventicea arteriolelor centrale mmeazi zona T-dependenti rpusculit splenici Malpighi - inconjoardi mungoanele periacteriolare + au aspectul unor foliculi limfatici seoundari -~ preainta centru germinativ si sunt alc&tuigi fa principal din L, - pulpa rosie este format’ din 2 componente: - cordoanele Billroth (cordoane splenice) - sunt cordoane celulare scurte, ramificate, anastomozate - sunt detimitate de capilare sinusoide - in structura cordoaelor Billroth exist limfocite, plasmocite, macrofage, celule dendritice gi elemente figurate ale singelui ~ sinusoidele splenice (sinusurile splenice) - sunt capilare sanguine ou lamenul larg, neregulat si perete discontinus - spafiile dintre celulele endoteliale permit schimburi de molecule intre cordoane si sinusoide, - prin aceste spatii, macrofagele trimit prelungirt citoplasmatice in lumenv! sinusutilor, pentru a capta diferite materiale (molecule, resturi celulare) ce vor fi ulterior fagocitate. }. Cordoone splenice Billoth 2, Folicul Maiipight 3. Cent clar geiminativ 4, Sept conjunctiv 6 Vena Arferioia centrala Snlinn — nsnect microsconic aenerot___ORGANE ~ faite pulpa alba si pulpa rosie se dolimiteaza aga numita zona marginal ~ 6a este formati din sims 71 venoase gi tesut limfoid. vonline numeroase macrofage si celule dendritice (prezentatoare de anti igene) Aimigdalete ~ sunt structuri imfoide localizate tn corionul mucoasei bucale si faringiene ~ in fumotic de locatizare ele sunt denwmite: wnigdate palatine - amigdele faringions - ansigadate finguele igdalele ‘ubare ~ structura histologica include - la ex fetior un epitelin de acoperire (ex, stratificat pavimentos cu keratinizare in can, amigdalelor palatine, epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat la nivelul amigdaleic favingiene) ~ epiteliul se invagineaza in corion si formeaz’ criptele amigdaliene - coriantd amigdalian ~ este format din tesut conjunctiv lax e un bogat fesut linfoid organizat sub forma de foliculi linfutici agminasi -o criptd amigdaliand impreuni cu fesutul limfatic adiacent formeaza un lobul amigdalian + conti| HISTOLOGIE PRACTICA APARATUL RESPIRATOR ‘Apavatul respirator: - este alcituit din cei 2 pléméni si caile aeriene - -indeplineste 3 functii principale: de conducere si de filtrare a aerului si asigura schimbul de gaze respiratorii fa nivelul alveolelor pulmonare - cfile aeriene pot fi imp%xtite din punct de vedere functional in dowd zone: - 2oita de conducere (oki respiratorii superioare) ~ aletiuiti din - cavitditi nazale - nazofaringe si orofaringe = laringe - wahee - bronhii $i bronhiole, pan’ la nivelul bronhiolelor terminale - zowa respiratorie (chi respiratorii inferioare) alcdituité din - bronhiole respiratorii - ducte alveolare - saci alveolari $i alveole, in care au loc schimburile de gaze - structura histologica a peretelui cdilor respiratorii superiogre este alcdtuiti din 3 tunici: > mucoasa - tunica fibromusculoelasticd - adventice = mucoasa ciilor aerione superioare ~ este tapetati cu un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat cu celule caliciforme - in siructura epiteliului sunt mai multe tipuri celulare: - celule cilindrice ciliate ~ sunt majoritare - cilii din polul apical au rolul de a tndeptirta particulele de praf din acrul inspirat - celule caliciforme ~ produc mucusul ce acoperd intrega suprafajé a cpiteliulai - celule cut margine in perie ~ prezinta microvili in polul apical - polul bazal este fh contact cu terminagiuni nervoese libere34 ORGANE ole sunt considerate receptoti senzitivi ~ celuile be He - de talie mic ~ sunt celule multipotente; formeazii o populatie celulard de rezerva ~ celule cu granulagit bazate ~ au fn citoplasm granule seoretorii aseménatoare celor din celulele secret catecolamine - corionul este formal din fesut conjunctiv lox + confine numeroase fibre elatice si glande cu sec sero-mucoasi + tunica fibromsealoelasticd confine - fibre musculare netede ~ inele sau plici cartilaginoase inconjurate de fesut conj - adventicea este un tesut conjuctiv lax, de solidarizare cu fesuturile tnconjuratoare Cavitifile nazate ~ sunt separate intre ele de sepéul nazal + fiecare cavitate nazala prezinté anterior un - vestibul, iar superior ~ fosa nazald ~ vestibaelud comunica cu exteriorul prin orifieit narinar > perefii vostibulutui si septul nazal sunt formagi din cartilaj hialin ~ epiteliul este o continuare a epidermului ~ dermul confine numeroase glande scbacee, sudoripare gi peri sourti si grosi — yibrize ~ fosele nazale sunt localizate posterior si superior de vestibul ~ sunt tapetate de epiteliu de tip pseudostratificat cilindie ciliat - corionul confine glende mucoase gi plexuri venoase ~ peretele lateral al fosei nazale este format din contea nazala - plangeul foselor nazale este tanetat de mucoaa olfitctivié Nazofaringele este segmentul faringian localizat superios de palatul moale al cavitatii bucale ~ el face legitura ~ anterior cu fosele nazale si ~ posterior cu orofaringele ~ peretii sai aur un schelet osos si muscular, acoperit de epiteliu respiratorHISTOLOGIE PRACTICA _ se interpune intre orofaringe si trahee jn tinmpul deglutitiei este tochis de epiglot _ prveoasa laringiand prezinta sub epiglot’ 2 falduri laterale: = portumea superioard a acestor falduri formeazi corcile vocale false ~ sunt acoperite de epiteliu respirator -corionul este previaut cu glande de tip seros . porfiunea inferioaré a faldurilor mucoasei formeaza corzile vecale adeviraie de epiteliu stratificat pavimentos fara keratinizare - este tapet - Hecate couida vocal adevirat are dow componente: - ligamentul vocal, format din fibre elastice cu orientere antero-posterioar’ ~ muschiul vocal, alestuit din fibre musculare striate cu dispozifie paralelé cu @ ligamentului - amuschiul vocal controleazii tensiunea in corzi - restul mugchilor laringelui controleaz’ diametrul lumemutui - cartilajele lavingiene sunt de dout feluri: - cattilaje mari de tip hialin: cartilajul tiroid, cticoid si castilajele aritenoide - cartilaje mici, elastice: cartilajele cunciforme, comiculate, varfurile aritenoidelor - cattilajul epiglotic este un cartilaj mare de tip elastic Traheea laringe,si broabil - este un organ tubular care, fuce, Jegatura fa} nuscoasa este tapetati de un epiteliu respirator (pseudostratificat cilindric ciliat) - corionu/ este un fesut conjunetiv lax; confine vase de singe gi glande sero-mucoase ~ fibvorusculoctastica confine 16-20 inele de cartilaj hialis ~ inelele sunt deschise posterior - marginile libere ale inelelor taheale simt unite prin fesut muscular neted — muschiul traheat ~ cddventicea este un (esut conjunctiv lax, ce solidarizeazs traheea de jesuturile de vecindtate__ORGANE 1, Epitetu pseucioshatficat citndie ict 2. Membrona bozota 2 Covion 4. Aneto‘ 5. Acin setos & Acin muces 7. Acin mist 8 Perconciy 9. Carta) hicin 10, Condrocts Hones - eels -cxpact ricrosconic gensiol Bronhiile ~ arborele bronsic ia nagtete prin ramificarca dicotomicd a ramurilor sale ~ structura histologiel a bronbiilor este asemindtoare cu cea a traheei, cu an caracteristici microscopice ~ browhiile principale ~ mmucoasa respecti planul general de organizare descris la trahee ~ in tunica medie au inele de cavtilaj hialin complete ~ fesutul muscular neted formeaza o tunica in jurul lumemutui - bronhiile secundare (tobare) ~ sunt innumér de 3-pentru plaménul drept si 2 pentew plamémul stanig- ~ cavtilajul hialin se gaseste sub formé de plici (fragmente) in tunica medic ~ inite acestea se afld fesut conjunetiv si benzi de fibre muscilare netede - brouhille tespiave (segmsentare} - sunt in mumér de 10 pentru pliménul drept si 8 pentru cel sting ~ au un diametru mai mic decat bronhiile secundare ~ structura generala a peretelui este similari cu a acestora “Brontiolele | - sunt ramificafii ce patrund in lobulii pubonari =o diamatrnl de may 1 ameHISTOLOGIE PRACTICA | gpitelin! de ucoperice in bronhiolele mari este de tip respirator jn bronhiolele mici se transforma in epitelix sinaphe cilindric ciliat fard celule calicifornie, poi in epiteliv simplu cubic - in tunica mijlocielipsese plicile de cartilajhialin si glandele | componentele principale in tunica medie rman Hbrete musewlare netede i _ adventicea este foarte subtire \!_ pronttiolede terminale || epitetitd simplu cubie include celule specializate - celle Clara - sunt celule care produc un agent tensioactiv de naturé lipoproteica _ acesta previne colabarea lumenului broahiolei terminale in timpul expirafici - acim pulmonar este fragmentul de parenchim pulmonar deservit de o bronhiolé terminal || -bronhiotetetemminale se ramifics si formeaza 2 sau mai multe bronhiole respiratorii ___« bronttiolele respiratorii | sunt primete segmente din portiunes respiratorie 2 arborelui bronsic - au un epiteliu simplu cubic cu cili putini sau absenfi - peretele Jor este intrerupt de dilatafii sacciforme ~ alveolele pulmonare i ! Alveolele pulmonare || - sunt dilatari sacotforme eu ditmetra de aprox. 200m ; = sunt separate una de cealalt prin septul interalveola |]. peretele alveotei pulmonare este acoperit de un epitelin simplu pavimentos |, ~tipurile celulare din acest epiteliu sunt 4 - pneumocitele de tip T - sunt celule pavimentoase ce formneait aprox: 97% din populatia celular alveolar | | cunt cetule permeabile pentru gazele respiratorii I - pneumocitele de tip IE |) sunt celule eubiee dispuse catre coljurile septurilorinteralveotare | ~ an capacitate secretorie, sintetizeaz’ surfactantal pulmonar ~ acesta reduce tensiunea snperficiala si previne colabacea alveolelor |i -epiteliul alveolar mai cuprinde: + cebule cu margine in perie | - celule cu granulapii bazale wonlnvn- intersitil alveolar formeaza septal interaiveolar + este alcdituit dintr-o lami fink de tesut conjunctiv - jesutol conjumetiv intersiifial este format din - celule: fibroblaste, mastocite, macrofage, leucocite - fibre fine de colagen si multe fibre elasiice damental ~ substanga, ~ Interstitiul adaposteste o rejea extinsa de capilare sanguine de tip continu ariora ae. ‘sduge este structura prin care au loc schimburile de gaze ; este alcituita din ~ surfactant - citoplasma pneumocitelor de tip I - membranele bazale fixzionate ale epiteliului alveolar si capilarelor sanguine - citoplasma celulelor endoteliale din capilarele interstitiale » Alveoia pulmonara Bronhiola intrafobutara Nodul linfatie Venuia Bronhle exiralobulara Alveola pulmonara Epiteliu alveoiar NOOB ee Plaman - axpect microscopic general Pleura ~ este o membrana seroasi alodtuité din douA foite: - foita interné (viscerald) care tapeteaz’ plirnanul Joifa externa (parietald) care c&ptuseste cavitatea toracick - ele sunt acoperite de un epitelize simplu pavimentos — mezoreliu a membrana bazala il separa de fesutul conjunctiv subtire, subiacent ~ intre cele dows foite pleurale se delimiteazit un spatiu ~ cavitatea pleuralé - in cavilatea pleural exist o cantitate redusa de lichid ~ acesia permite mijcarile respiratorii fara o forta de frecare mare| HISTOLOGIE PRACTICA 39 TUBUL DIGESTIV SUPRADIAFRAGMATIC Cavitatea bucala - reprezint& prinwl segment al tubului digestiv - este delimitati anterior de buze si dinti - posterior se continu cu orofaringele - lateral - se afd dintii gi obrajii - superior - palatul dur si palatul moale - inferior - limba si baza cavitiii bucale - siructura histologic’ a cavitifii buealé cuprinde: ~ mucoasa - submucoasa ~ strat muscular sau osos vase labial =n esie acoperita de un epitelin stratificat pavimentos fard keratinizare = acesta este agezat pe o membrand bazald sub care se aflZ coriomu! - corionul este un tesut conjunctiv lax bogat vascularizat i inecvat - corionul.contine miei glande salivare mixte $i infiliragii limfoide, - cariomul superficial prezinta numeroase papile ~corion papiler - corionul profund confine fibre de colagen mai groase ou dispozitie plexiforma + submiucoasa este un fesut conjunctiv mai fibros decat corionul ~ confine vase de sage, limfatice, texminatiuni nervoase, glands salivare mici gi infiltrayi limfoide + strate inuscular este localizat subjacent submucoasei de la nivelu! buzelor, obrajilor, plvtii inferioare a cavititii bucale, orofaringelui - la niveu! palatulni moale acest strat prozinta o extensie inferioar’ — uvula40 ORGANE Buzele - sunt reprezentate de doua pliuri musculo-membranoase - acestea delimiteazA anterior cavitatea bucalat - fiecare buz& prezinti doua fete: - fafa externd — acoperitS de tegument prevazut cu anexe - papilele dermice contin o bogata refea capilard si terminatiuni nervoase ~ fafa interna - tapetatt de mucoasi de tip bucal ~ in corion sunt prezente glande salivare mixte numite glande labiale - rosul buzelor este o zond de trai ifie inire cele dou’ fete - epiteliul de acoperire este de tip stratificat pavimentos cu keratinizare - culoarea caracteristick a acestei zone este dati de sfingele din capilarele subjacente - rosul buzelor nu prezinti glande sudoripare si nici foliculi pilogi ~ zona centrald a buzelor este formati din fesut muscular striat - mugchiul orbicular al buzelo, Limba ~ este un organ alcétuit dintr-o masii musculara striati acoperiti de o membrant mucoasé « siscoasa lingual de pe suprafata dorsal ~ este tapetat cu epiteliu de tip bucal ~ in 2/3 anterioare ale limbii este provizuti cu papile linguale (gustative) - papilele sunt acoperite de epiteliu stratificat pavimentos fitd keratinizare - zona central este formata din corionul bucal, un fesut conjmctiv lax - papilele linguale sunt de 4 tipuri: - popile filiforme — sunt cele mai numeroase, dar nu au in structura lor muguri gustativi + papile fimgiforme ~ au muguri gustativi in partea superioars - papile cireumvatate ~ sunt in numie mic (7-12) ~ sunt localizate anterior de V-ul lingual ~ au un sant inconjurator ir care se deschid canalele excretorii ale glandelor seroase Ebner ~ prezinta numerosi muguri gustativi, alat pe suprafafi, c&t si pe versanti laterali - papilele foliate ~ au numerosi muguri gustativi, dar sunt foarte slab dezvoltate la or4l HISTOLOGIE PRA: _ pmucoasa lingual de pe fafa inferioard a Himbii este neteda, lipsita de papile linguale - corionul mucoase’ lingnale de Is ridacina limbii contine amigdalele linguale _ submucoasa lipseste pe aproape intrega suprafat’ a limbii - musculature Limbii este constituita din mugehi striagi - mugchii limbii sunt dispusi in 3 planuri cu orientare perpendicular unul fafi Corin Venula Glande salivere mici Fibre musculare striate ‘Mugu qustativi Epiteliu lingual Soe Limba - sectiune prin papi clicumvaiata Dint |, -la.om exist doua tipuri de dentitie: ! | - dentifia temporari ce cuprinde 20 de dinti H = dentijia permanenta (a adnitului) cu 32 de ding i ~ formula dentard a adult este formata de cei 8 dinti agezafi pe flecare Ye maxilar: | 2incisivi, | canin, 2 premolari si 3 molari - anatomic dintele prezinti: | | ~coreana — portiunes vizibilé, localizaté deasupra gingiei inclavatd in alveola dentaré + ridlicina ~ partea invizibil8, locelizata sub nivelul gin - ridicina poate fi unica (incisiv) sau multiplé (molar) - radicina prezinta la varf un orificiu ~ foramen apical | ' . accegutl in gi dinspre dinté a vaselor de singe, limfaticclor gi terminatiunilor nervoase se face2 ____ ORGANE } ~ coletui dentar se aflé la jonctiunea dintre coroana gi ridicin’ - cavitarea pulpard ~ este zona centrala a dintelui ~ in cavilate se aflé un fesut conjunctiv iax bine vascularizat si inervat ~ fesuturile dure ce acopera dintele sunt: dentina, smaltul gi cementul. - deutina este un {esut mineralizat cu procent de calcificare de 70% - este un fesut avascular - ea fnconjoar’ cavitatea pulpard atat la nivelul coroanei, oft gi la pivelul ridicinii ~ celulele responsabile de producerea dentinei se numese odontoblaste ~ ele sunt agezate pe win singur rnd, in jurul cavitatii pulpare - lapolul apical prezinté o pretungire hung ~ proces odontoblastic sau fibrele lui Tomes ~ avestea se extind in matricea dentinei tn canaliculii dentinal ~ matricea organic dentinala este formata din fibre de colagen tip Ii glicozaminoglicea ~ smualtul este cel mai dur fesut din organism, cu grad de rhineralizare de aprox, 95% ~ este un fosut avascular si acelular ~ acesta acoperti dentina la nivelul coroanei - celulele care sintetizeazd matricea smaltului se numese ameloblaste - ameloblastele degenereaza si dispar inainte ca dintele s& erup in cavitatea bucala ~ sinalgul nu se poate reface das a fost distrus din diferite cauze (ex. carii dentare) ~ smnalful se prezinté sub dowd forme: prisme adamantine si matrice interprismaticd cd ~ componenta organica a matricei nu include colagenul ~ ea este reprezentati de 2 clase particulare de proteine, cu rol in organizarea componentei minerale + ceinetul este un fesut cu grad de mineralizare apropiat-de-cel al osu ~ acoperii dentina la nivelul idacinii dintelui ! ~ celulele care produc matricea - cementocite — sunt localizate in lacune ale matricei | - prelungirile lor citoplasmatice numeroase sunt adpostite de canaliculi j - acest tip de coment se numeste cement celular (situat ia exteriorul ridacinit) | - exist zone de cement lipsite de celule, dar bogate in fibre de colagen - cement fibrilar ~ pe cement se ancoreez4 an capft al ligamentulid alveolo-dentar (periodontiu), celilalt find Fins in fesutul ogos al alveolei dentare, asigurand astfel stabilitatea dinfilor ~ suferd procese de formare si resorbjie continudHISTOLOGIE PRACTICA 1, Smait 2, Dentina 3. Cement 4, Cavitate pulparc 5, Cementocite 7. Foramen apical Dinte - sectne longitucinota Faringele ~ este un organ tubular - reprezint un pasaj comun pentru aparatul digestiv gi aparatul respirator - mucousa feringiand - portiunea superioard este localizati deasupra nivelului paiatului moale ~ are rolul de a directiona aerul spre caile respiratorii - este tapetata de un epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat de tip respirator - portiunea inferioara (orofaringe) face legitura intre cavitatea bucal si esofag ~epiteliul de‘acoperire este stratificat pavimentos fard keratinizare = corionul contine glande mucoase , amigdalele palatine si faringiene + planul museudar subjacent formeazii muychii constrictor’ si muschii longitudinali faringehai ~ in timpul deglutitiel epiglota se inchide - bolul alimentar este direoffonat catre ésofag, impiedicfindu-se (recerea sa citre laringe Esofagul + este tnt organ tubular care face legitura tntre farings gi stomacORGANE = mucoasa - submucoasa ~ musculara extend - adventice sau seroasa miucoasa esofagian’ este formati din: ~ epiteliu de acoperire pavimentos siratificat fird keratini ve ~ corionul este un fesut conjuncliv lax, care confine glande inbulare rami secretie mucoast - glande cardiale ~ musculara mucoasei este alcatuita din fibre musculare netede » Epiteliu stratificat fara keratiniza . Glande seromucoase . Vas de sange Musculatura, mucoasei Submucoasa - Corton ookhene Esofag - sectiune fransversala - sebmucoasa este un tesut conjunctiv lax ~ confine vase de sage de calibrumaimare si glande esofagione - fibrele nervoase existente la acest nivel se organizeaz’ in plexul lui Meissner, ~ niusculara externd este alcatuita din ~ fibre musculare sériate in 1/3 superioar’ a esofagului ~ fibre musculare netede in 1/3 infecioara - fibre mmusculare de ambele tipuri in 1/3 mijlocie - plexul nervos al lui Auerbach asigurd inecvatia acestei zone ~ edventicea acoper’ aproape fntreaga lungime a esofaguhii ~ fotre diafragmi si stomac esofagul este acoperit de serous peritonealHISTOLOGIE PRACTICA 45 TUBUL DIGESTIV SUBDIAFRAGMATIC Stomacal - este un segment dilatat al tubului digestiv, in care alimentele sunt transformate in chim gastric - structura histologic a peretelui gastric cuprinde 4 tunici concentrice - mucoasa gastrica este formata din: - epiteliu sinplu cilindric monomorf alcituit din celule secretoare de mucus - celulele sunt dispuse pe un singur rind si acoperd intreaga suprafald gastric - mucusul cu pH neutru protejeazd mucoasa Impotriva aciditafii sucuhui gastric - epiteliul se invagineaz’ in corionul subjacent si formenza criptele gastrice - la baza criptelor gastrice se deschid glandele gastrice = raportul Langimilor cript®/gland’ poate fi folosit ca indicator microscopic de identificare a regiunii cardiale gi pilorice - rapotul ctipti/glanda esie de 1/3 fh regitmea cardial’ - rapotul cripia/glanda de 3/1 in regiunea piloricd = corionul gastric eate vin fesut conjunctiv lax care confine vase de singe gi limfatice de calibra mic, infiltrafii gi foliculi limfatici gi numeroase glande - glandele gastrice sunt de tip tubular simple saa ramificate, cu baza sinuoas’ - populatia celular glandular’ este polimorf si cuprinde: - celuile cer secretic exocrind Lcalule mucoase ale gétwhi glandei de dimenstuni mic, secret un 1 2, celule parietale (oxintice) voluminoase,46 ORGANE ‘intetizeazh HCY (sterilizeaz’ confinuinl tumenului gastric) si factors, inivinse a necesar in procesul de absorbtie al vitaminei B12; vitamina B12 asigue’d desfégurare normal’ a eritropoezei) 3. celulele principale (zimogene), sunt celule mai numeroase si sintetizeas Pepsinogen, iar la sugar produc tabfermentul ~ pepsinogenul este precursoral inzctiv al pepsinei ~ se transforma in pepsind sub influenta pH-ului acid din lumenul gastric - pepsina hidrolizeazd moleculele proteice - labfermentul transforma cazeinogenul dia lapte in cazeind 1 cellule nedliferentiate ~localizate Ia gatal glandei, se pot diferentia in eelelalte tipm celulare, Sinit cofule ster ~ celiule cut secretic endocrind, ~ sunt locallizate de obicei la baza glandelor ~ sunt considerate componente ale sistemului neuroendocrin dificz + in fanetie de afin 1. celule argentafine ~ reduc sarurile de argint fark nici o tratare prealabila: ~ secret serotonina 2. celule argirofile ~redue sturile de argint dup’ tatare prealabilé. cu agent reducdori ~ secret mai multe tipari de honnoni peptide’ si amine biogene: ~celuiele A- secret ghicagon ~cehulele G- secret& gastrina ~ celulele D - secret somatostatina ~ musculara mucoasei este structuratd in douad planuri de musculatura neteda ~un plan intern ~ cireutar - un plan extern ~ longitudinalHISTOLOGIE PRACTICA AT Epiteltu simplu cilincrie Cotion Nodul limfatic Musculatura mucoasel Vas de sange Cripte gastrice Glande gastice Submucoasa ew eankens Stornac - sectiune transversaia ~ siebmtucoasa gastric’ - este un fesut conjunctiy lax - contine vase de sAnge gi limfatice de calibra mai mare decat corionul - ad&posteste plexul nervos al lui Meissner = meussculara extort - are Ja nivelul stomacului cea mai mare grosime din tot tubul digestiv - fibrele musculere netede sunt dispuse fn 3 planari - planul extern axe fibre orientate longitudinal «= planul mijlociu ex fibce orientate circular (aloituiese sfineterul piloric) - plamul intern cu fibre dispuse oblic fee ~ acest aranjament asigurd migcBri de amestecare si migcAti peristaltice = seroasa gastrica este reprezentati de foifa visceral a petitoneului si acoperd stomacul in Intestinal subtire - este cel mai lung segment al tubului digestiv @ 6m) - are 3 segmente anatomice: duoden, jejtm si leonORGANE ~ specializdtile morfologice care servese functia de absorbfie sunt: - valyulele nivente ~ sunt falduri circulare ale submucoasei ~ predomind in partea distalé a duodemului gi in porfiunea proximala a jejunului ~ vilozitétile intestingle ~ sunt proiecfii digitiforme ale mucoasei intestinale - la exterior sunt tapetate de epiteliul intestinal ) - zona centralé este aledtuiti din corion ~ corjonul confine: o arteriola, o venulé, un capilar limfatic (chilifer centzal), si fib) + musculare netede - glandele intestinale (criptele Lieberkithn) ~ sunt de tip tubular drept ~ ajung pani la nusculara mucoasei i - microvilozitaile ~ sunt specializati ale membranei apicale a enterociteior - ele formeaza “platoul striat™ l ~ structura histologic’ a peretelui intestinal cuprinde 4 tunici coneenttice: » Epiteliu de acopetire|sinpiu cllindtic) a Cotton 1 Musculoture mucoosel , Submucoasa Musculatuma exeina Serocsc: 1 Celula cafciforna J Glande LEBERKLHN | Gkande BRUMER | S@nomsennHAISTOLOGIE PRACTIC. intestinala este alcdtuita din: | o0 -anecon: epiteliul simplu cilindric polimorf | acesta tapeteaz vilozititile intestinale 2 invagineazli in corionul subiacent si formeaz’ glandele intestinale cuprinde mai mutte tipuri celulare li 1, enterocite (celule absorbante cu platou striat) - sunt celule responsabile de absorbtia principiilor alimentare | ~ sunt majoritare in duoden si jejum - numirul lor scade progresiv in a 2-a jumatate a ileonului, c&tre colon - membrana apicala este previzutl cu wiicrovilt | | -membrana laterala prezintii faldurafii bazale ce favorizerzi absorbtia chilomicronilor 2. celule caliciforme ' - au formii de capa sau calicin j ~ numirul lor creste progresiv de la duoden spre ileon - pot fi considerate glande unicelulare endospiteliale - sunt celule secretoare de mucus | - nnucusul formeazii un film lubrifiant, protector pentru mucoasa intestinal 7 | 3. celule nediferentiate iI - sunt celule de talie mici, localizate la baza criptelor Lieberkubn - reprezint& o populatie celulara de rezerv I - se pot diferentia in celelatte tipuri celulare ale epiteliului intestinal ; - principala lor functie este diviziunea mitotic 4. celule Paneth I ~ sunt spevifice glandelor Lieberkuhn, se aflt localizate la baza acestora i conjin Hoste - granulele secretorii din citoplasma api - lizozimuil este 0 enzim’i cu rol bactericid hi 5, celule enteroendocrine - au formé rotunda sau piramidala, dimensivai miei si citoplasma clard - prezint& numeroase granule secretorii citoplasmatice, localizate subnuclear50 ORGANE. nctie de afinitatile tinctoriale, se descriu 2 tipuri celular: + celule argentafine ~ au granule secretorii electronoopace ~ produsul lor de secrefie este serotonina (5-OH triptamina) ~ ele secreta si motilind care stimuleazi motilitatea gastricd i intestinala ~ celule argirofile includ mai multe tiputi celula - celule tip A ~ secret enteroglueagon ~ celuule tip D — secret somatostatin + eehule tip G— secret gastrin’ - celule tip I — secret pancreozimina gi colecistokinind - celitle tip S ~ produc secreting - celule tip N ~ secret neurotensina 6. alte tipuri celulare prezente in epiteliul intestinului subtire ~ celule M - sunt localizate in epiteliul de deasupra plicilor Peyer - au mictofaldurafii citoplasniatice ~ intercepteazi macromolecule din tumenul intestinal pe care le preziny limfocitelor, care dezvolt un rispuns imunitar specific - celule caveolare } ~ sunt celule piriforme, cu mictovili si invagindri (caveole) fa potul apical ~ au un presuipus rol de chemoreceptor ~ corionul intestinal - este un tesut conjunctiv lax, cifegen si contine - glandele intestinale (criptele Licberkuhn) ~ numeroase limfocite, plasmocite, macrofage organizate sub forma de infitras lim foide, noduli limfatici sau pliéei Peyer (ileon) ~ vase sanguine, lintfatice, terminatii nervoase gi celule musculare netede ~ muscullara nucoasei este organizat’ in dowi planuri distinote: | ~ intern cu orientare eirculari a fibrelor ~ exter eu orientare longitudinali a fibrelor |HISTOLOGIE PRACTICA Sk Epitelu de acopetie (simpalu cilndric} Cotion Musculotura muccosel Nadul limfatic Submucocsa Musculafura exteina Sercasa Glance LIEBERKDHII Vos de songe wen sanenn dieon - seclune fransvescla - submtucoasa intestinala este formata din tesut conjunctiv lax cu numeroase fibre elastice - contine vase de singe, limfatice, plexul nervos al lui Meissner - in submucoasa duodenala sunt prezente glandele Brunner - glandele Bronner sunt glande tubulare ramificate eu seoretie mucoasa ~ mmucusul secretat este alcalin i ere rolul de a neutraliza pH-ul acid al chimului gastric = in submucoasa ileonului sunt prezente placile Peyer - pldcile Peyer reprezint noduli limfatici agminafi au forma ovalard gi se localizeazi pe peretéle intestinal opus insertiei mezenterului - muscelara externd este alcituit% din fesut muscular neted organizat tn dowd planuri: ~ intern - circular ~ extern ~ longitudinal ~ plexul mionterie al lui Auerbach este localizat intre aceste dowd planuri ~ coniractia fibrelor musculaze circulare da nastere contractiilor segmentare ~ contractia fibrelor longitudinale d& nagtere miscatilor peristaltice ~seroasa este repregentati de foija viscerala a peritoneuluisoe _ORGANE Intestinal gros (colon) ~ este format din : - cee - colon ascendent, transvers, descendent + sigmoid - rect > canalul anat ~ caracleristicile microscopice generale ale colonului sunt: + absenga valulelor conivente ~ absenta vilozitatilor imestinale ~ prezenfa glandelor intestinate (cripte Lieberkuhn) ~ structura histologicd a peretelui colonutui cuprinde 4 tunici concentrice: ~ mutcoasa colonului ~ prezinti falduri verticale la hivelul jonetiunii recto-anale ~ coloanele rectale ale lui. Morgani ~ este alcdtuité din: - epiteliul de acoperire cilindrie plu ~ avesta se extinde prin invaginare gi in glandele Lieberkuhn, ~ tipurile celulare din epitelin sunt aceteasi ca si Ia intestimul subtize: ~ enlerocitele sunt reduse numeric, au microvili pufini si scuxti - celulele caliciforme sunt majoritare = celiulele Paneth lipsese ~ corionul este un fesut conjunctiv lax ce confine - glandele Liebericuhn ~ un fesut linfatic bogat, si numerosi fibroblasti localizati periglandular wucoasei cu aceleasi caracteristici ca si in restul segmentelorHISTOLOGIE PRACTICA H 53 Epitellu simplu cilinditic Corlon Glande tubulare drepte ( Lieberklinn } Nodul limfatic Musculatura mucocsel Submucoasa Musculaiura extema Vas ce sange Adventice PEnegsepe Intestin gros ( colon ) - sectiune transversal - submucoasa colonului ~ este alcdtuiti din fesut conjunctiv lax - coritine vase de singe, limfocite si plexul nervos (Meissner) - contine plexi! venos hemoroidal, tocalizat in zona inferioar’ a rectului - dilatafia varicousi a acestor vene determin’ apariia hemoroizilor ascutara externd este dispusa in dowd planuri - stratul extern longitudinal este condensat fn 3 benzi de fesut muscular neted, asezate la distante egale una de cealaltd ~ teniile colonului - prin contractie determin’ aparitia wnor dilatatii sacciforme ale peretelui, numite haustre ~ stratul intern ou origntare cireular’ a fibrelor - Intre cele 2 straturi musculate se aflé plexul nervos Auerbach = seroase colomului ~ acopera segmentele intraperitoneale: cecul, colonul transvers gi sigmoidul - segmentele retroperitoneale: colonul ascendent si descendent si rectul localizat in pelvis, sunt acoperite de adventiceApendicele ileocecat ~ este o evaginare ingusté, digitiforma a fefel inferioare a ceoului - histologic are structurd aseminatoare colonului ~ are lumen mai ingust - celulsle enteroendocrine sunt mai mumeroase glande Lieberkuhn sunt mai putine si mai scurte - musculara extend nu prezinta tenii ~ contine un numar mare de noduli linsfatici agminajé tn corion si in submucoasé + se mai numeste gi amigdala abdominalHISTOLOGIB PRACTICA 55 GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIV Glandete anexe ale tubului digestiv sunt: - glandele salivare - pancreasul - ficatul + vezicula biliaré. Giandele salivare - sunt de dowd tipari: - glande salivare minore ~ localizate in corionul san submucoasa cavitatii bucale (glande labiale, linguale, bucale, etc) - glande salivare majore care sunt organe cu indentitate anatomic’ — parotida, glanda submaxilard si glanda sublingual. Siructura histologica Stroma ~ formeazi la exterior o capsul de tesut conjunctiv fibros ~ din capsula se desprind septuri conjunctivo-vasculare ce impact patenchimul fa lobi i lebuli - septurile se ramified gi formeazi 0 refed find de fibre de reticulina Parenchiraul este format din: ~ coinponenta secretorie ~ teprozentat’ de acini acinii pot fi serosi, mzcosi sau micsti - acinii serosi produc zimogenul — un produs fluid cu continut bogat in protein-enzime ~ acinii mucogi produc mucus —o secretie vascoas’, de naturt glicoproteictSona ORGANE ~ Gcinii micsti contin celule mucoase si celule seroase cu dispozitie somilunard ~ semihuna ft Gianuzzi. Secret ambelor tipuri celulare se elibereaza in acelagi tumen ~ celulele mioepiteliale sunt prezente in: toate tipurite de acini; prin contracfie ele ejutt 1 elimivarea produsului de secrefic in lumennl acinului Duct secrefor Acin nist 3. Acin seros 4. Acin mucos 5. Semiluna GIANUZ Glanda satvera mixta ~ componenta excretorie este reprezentati de: ~ duciele excretorit intralobulare: canalele Boll si canalele Pfliigger - ganalele Boll (canale intercalare) ~ sunt cele mai mici pasaje excretorii ~ au lumen ingust care fl continua pe cel al acinutui ~- prezinti un epitelia simplu pavimentos sau cubic - canalele Pfligger (candle striate) prezinta un epiteliu cilindric ~ celulele epiteliale prezinta microvili gi contin numeroase mitocondril ~ ele desfasoara activitate de transport ionic activ - ductele exeretorti extralobulare ~ sunt localizate in septurile conjunctive dintre lobii gi lobulii glandulari ~ sunt tapetate de epiteliu simplu eilindric - conflueaza si formeaz ducte cu diametral din ce in ce mai mare, pani se formeazd canalu! excretor ce se deschide tn caviiatea bucali Panereasul - este 0 gland wbctit cu - 0 componentéé exocrind (acinii pancreatici) ~ ce produce enzimele pancreatice - 0 component endocrind: (insulele hui Langerhans)| 1 HISTOLOGIE PRACTICA Pancrensul exoci ture histologicé Stroma _ formeazi la exterior o capsuld de fesut conjuctiv subfire ex incomplet par - din aceasta pornese sepiuri conjunctivo-vasculare ce divizs - septurile se ramificd $i formenzi o reten find de fibre de reticulina, in jurul elementelor de parenchim. 1, Acini pancreatici 2. insula Langethans 3. Atteriola . Compuscul Vater Pacini 8. Duct excretor Ponoreas - aspect microscopic general Pavenchimed pancreatic prezint’ - compouenta secretorte - acini puncreatict ~ acini panereatici sunt acini serogi «ef produc enzimele pancreatice: tripsinogen, pepsinogen, amilaz’, lipaza, ete - caracteristica acinilor pancreatici sunt celulele centroacinare ~ celulele centroacinare sunt localizate in lumenul acinilor pancreatic - ele reprezinta primele pasaje exeretorii ale avestei glance in bicarbonat - sunt celule pavimentoase, si produc o secretie bo; - conponenta excretorie (ducte excretorii) - din componenta excretorie intralobularti a pancreasului lipsese canalele Filiigger - candlele Boll se continua direct cu ductele excretorii extralobulare - ductele exeretarii extralobulare converg i formeaz - canalul pancreatic principal (Wirsung) - canalul pancreatic accesoriu (Santorini)58 ORGANE Ficatul - este cea mai mare glanda din organism | ~ celulele hepatice - hepatociiele ~ sunt celule amficrine - produsu! de seorefic exocrind a hepatocitului este bila - produsul de seeretie endocrind este reprezentat de unele proteine plasmatice si lipoprotein ce se elibereazii direct in singe. Stractera histologic Stroma - aledituieste la exterior o capsuld subire de fesut conjunctiv (capsula Glison) - din capsula se desprind septuri fine de fesut conjunctivo-vascular ce impart patenchimul i: lobi si lobuli ‘ ~ septurile vor da nastere prin ramificare unei refele de fibre de reticulind Parenchinut Lobulul hepatic clasie fp - ate form hexagonal i - este centrat de vena centrolobularé - lobulul hepatic clasic are 4 componente ; | - componenta epiteliala (hepatocitele) | - componenta vascularit (sinusoidele hepatice) : J ~ conponenta stromala (spafitl perisinusoidal al lui Disse) ~ componenta biliar f Componenta epttelialt — Hepatocitele - sunt celule poligonale, asezate fn siruri sau cordoane (cordoanele Remak) - ele formesz’l aprox. 80% din populafia celulara a lobulului hepatic ~ simt freevent binucleate si prezint 1-2 nucleoli ~ citoplasma confine organite comune, incluziuni gi pigmenti | - organitele comune sunt: mitocondrii, RER, REN, complex Golgi, tizozomi I ~ incluziunile sunt reprezentate de glicogen si piccituri lipidice ~ pigmentii sunt de dou’ tipuri: ipofuscina (pigmentul de weurd) si hemosiderina ]HISTOLOGIE PRA CLICA ;_ membrana plasmaticd adiacent’ siausoidelor (polul vascular) prezint& microvilt _ membrana plasmaticd a hepatocitelor vecine (polul biliar) delimiteazi sraiectele biliare Componenta vasculari — Sinusoidele hepatice ) sunt localizate tntre cordoanele de hepatocite | -sunt capilare cu lumen larg $i membrand bazalé discontinua || - peretele capilar prezinté 2 tipuri celulare - celulele endoieliale, pavimentoase + celulele Kupffer sunt macrofage ce apartin sistemuli fagocitar mononuclear _-Sn capilarele sinusoide hepatice curge singe amestecat arterial gi venos | |. sensul de curgere al stagelui este de la periferie ciitre vena centrolobulard |, Vena centrolobuiara 2, Hepatocite in cordoane Remack 3. Spatiul portohiliar Kiemou 4, Conaticu! bilar 5, Aftetiota 6, Verula Ficat - aspect micioscopic 4 Componenia siromald ~ Spasiul pevisinusoidal al lui Disse ~ se interpune intre hepatocite si capilarele sinusoide ) - este alcktuit dintr-o refed find de fibre de reticulind || - se poate evidentia prin ampregnare argenticd - confine celulele Ito ~ ow incluziuni lipidice si precursori de vitamina A in citoplasma Tima fa. il Disse este locul in care se acumuleaz lI Companenta biliarit - traiectele biliare sé pasajele Herr i ~ pasajele biliare intralobulare sunt reprezentate de: : - traiectele biliare - delimitate de membrana hepatocitelor vecine - canalele Hering (colangiole), tapetate de epitelia simpla cubic - extralobular pasajele biliare sunt reprezentate de:69 ORGANE canaliculele biliare aflate in spafiul port + canale biliare mai largi se unese si formeacd ductil hepatic ~ extrahepatic, ductul hepatic conflueazi cu canalul cistic gi formeaz’ canalul coledoc ee deschide in duoden, prin ampula Vater Alte teorii de orgenizare a parenchimuului hepatic sunt ~ teoria lobulului portal ~ bazati pe organizarea ficalului ca gland’ excerin’ ~ teoria aeinului hepatic (Rappaport) se bazeazt pe un model vascular si metabolic d organizare a parenchimului hepatic Vezicula biliar’ (calecist) Are un perete format din: - #tucoasa este extrem de falduratd gi este formatd din: ~ epitelin simplu cilindric cu celule previzute cu microvili, capabilo si secrete mucus siceluh euteroendocrive. La gitul glandei epiteliul se invagineazi si da nasiete simsurito, Rokitansky-Aschoff ~ corion citogen, aglandular, alcdtuit dint-un tesut conjunetiy lax - mtusculara externit - este format din fibre musculare netede, fibre elastice sicolagen ~ colecistokinina stimuleaz’ eontractia muscularei + adventicea ~ ataseaza bila de fafa inferioara a ficatului ~ seroasa acoperd fata ei liber’ (peritoneal) + Epiteliu simplu citindic Cotion= : Sinusurl ROKITANSKY - ASCHOFF Fibre musculore netede Adventice Mucosa Musculatuia extema Adventice SN OR RENO Vezicula bilara ~ sectiune transversalaHISTOLOGIE PRACTICA al APARATUL URINAR ! ‘Aparatul urinar este aledtuit din: rladchi, uretere, vecica uriivard st uretva Rinichii - sunt organe pereche, localizate retroperitoneal, pe peretele posterior al abdomenului 1 Structera ei rinichiul prezinti la exterior o capsuld aleatuitd din jesut conjunetiv dens -din ea se desprind septuri conjunctive fine ce vor constitu o redusi stronsd perivasculara | | ~ la interior se afla parenchimul renal. Parenchimul renal prezinta doua zone distincte: 1. carticala renald, localizat® sub capsuld, de culoare rosu inchis, contine corpusculii renal Ea este formata din: ~ 400-500 umititi piramidale - piramidele Ferrein - orientate cu varful citre capsula si baza |] catze medutas -labirintul cortical aflat de o parte si de alta a fiectirei piramide Ferrein | - cortex corticis - zona corticalii aflata imediat sub capsula renala 2. medulara renalé este zona centrald de parenchim, de culoare deschisa alb-gilbuie, aflata Ha este formats din sub corticala. |) = piramidete renale (Malpighi) in numfr de 10-18, orientate ou baza citre cortex si varfl citre pelvisul renal ertin - extensii ale parenchimului cortical, localizate intre piramidele Malpighi coloanele Ean an dacahide to oalnale mieacestea se deschid in calicele mari, care la randul lor se vars fa pelvisul renal ce se contimn: cu ureteral, 1, Corpuscul renal MALPIGH! 2. Tub contort distal 3. Tub contort proximal Rinichi - corticala - aspect general Structura histologic a patenchimulai renal cuprinde nefronii intrarenale. si cdile urinare Nefrenul + nefionul este unitatea morfologica gi fimotionala a rinichiului ~ sunt aprox. 2 milioane de neftoni fn fiecere rinnichi ~ neftonul este format din: ~ compusculul renal Malpighi ~tubii uciniferi Corpuscutul renal este localizat in corticala renal si prezinté doi poli ~ un pol vascular, looul pe unde pitrunde arteriola ajerentd si pe unde iese arteriola eferenté ~ un pol urinar, Jocul de unde emerge tubul urinifor. Corpuscubul renal este alcatuit din: ~ capsula Bowman ~ glomerutul renal ~ celule mezangialeHISTOLOGIE PRACTICA Capsula Bowman este 0 membrana dubla aledtuita din: - o foité parietal —tapetat’ corpuscutuln renal se continu cu peretele tubului contort avoximal - o foipi viscerala, tapetati cu celule specializate mumite podecite. |. spatiul urinar san spafiul Bowman uring primar | Glomerueled renal | - este un ghen de capilare fenestrate localizat in interiorat corpusculului, - este interpus intre dou’ vase de acelagi fel: arteriola aferenta si respect | | a corpuseutalui renal (capilare admirabile). ;_~ celle endotelale ale capil ‘| Bariera filtranta renald este format din: | a) endoteliul capilarelor glomerulate b) podocitele foitei interne a capsulei Bowman | | c) membranele bazale fuzionate ale celor dou structuri. y Celulele mezangiale i} - sunt celule stelate, localizate in jurul capilarelor glomerulete jj ~ ele asiguei: sustinere, fagocitoz’, reinnoirea membranclor bazale ale glomerulare, ‘Tubii uriniferi sunt reprezentafi de: 1 = tubul contort proximal - ansa Henle [1 = tubul contort distal. de opitelin simpla pavimentos si care la polul urinar al este delimitat intre cele dowd foife. Aici se acumuleazd ‘iv arteriola eferenta larelor glomerulare au fenestratii acoperite de diafragme capilarelora ORGANE Tubul contort pra vimal (TCP) ~ incepe la polul urinar al corpusoufului renal - prezintd un lumen ingust, grea vizibil la MO - are peretele tapeta de un epiteliu simplu cilindric - cofulete opiteliale au citoplasma acidofilé cu numeroase mitocondrii ~ membrana apicala 2 acestor celule este previizut’ cu microvili (margine tn perie), iar os bozald prezint4 numeroase fldurasii (indicatori ai funcfiei de absorbfie), Ansa Henle ~ este un tub in forma literei U ~ face legatura fntre tubul contort proximal gi tubul contort distal ~ prezinti un ram descendent si un ram ascendent ~ epiteliul de ecoperite variaza intre simple cubic si simple pavimentos (endoteliform) + este de objcei localizati in medulara renal Tubul contort distal (2CD) ~ este localizat in corticala renal - este mai scurt dec8t cel proximal si are un traiect mai putin simuos ~ humenul siu epare mai larg la exeminarea cu MO ~ are perete lapetat de un epiteliv simplu cubic ~ celulele au microviti putini si scurti ~ celulcle epiteliale modificate din apropierea polului vasculer al corpusculului, formeazt macula densa. Aparatul juxtaglomerular - este o structurd complexd localizata la polul vascular al corpusculului renal ~ este aledtuil din: macula densa, lacis, si celule juxtagiomerulare,HISTOLOGIE PRACTICA Macula densa 11 este reprezentatd de un grup de celule epiteliale motificate din peretele TCD - functioneaz’ ca unt chemoreceptor iH Lacisul san celulele mezangiale extraglomerulare i : | - sunt celule de sustinere ale apavatulni justaglomerular. | | Celulele jectaglomervlare - gunt celule musculare netede din peretele arteriolei aferente, modificate in sens secretor Iy | | -ele produc renina ca rispuns la scfiderea presinnti sanguine. Tot la nivelul aparatului juxtaglomeralar se secret si eritropoetina, hormon oe | stimuleazi eritropoeza la nivelul miduvei hematogene. C&i urizare intrarenale - sunt reprezentate de tubii colectori, tubii drepyi (Bellini) si canalele papitare. | Tubli colectori | ~ sunt tapetafi de un epitelin simplu cubic cu limite intercelulare foarte nete « fubii colectori pirisese corticala renal, inti ia medulard, conflueazd si formeazd tubii | | drepyi(Beltini) iy Canatele papilare ' se afla la vaeful piramidefor Malpighi - sunt tapetate cu epiteliu simpla cilindsic « se deschid in calicele mici vrin poral urinar.66, CH arinare exirarenale ~ sunt reprezentate de: calicele mici, calicele mari,bazinet, uretere, ofl urna Structura generala a peretelui acestor pasaje urinare cuprinde: mucoasa, musculara adventice (sa, in uncle zone, seroasd) Urotellu Coron Venula Flore musculare netecie Arietiola Tesut acipos Mucoasa Musculatura externa: Adventice CO RNOWRYEL Vezicula urinara - sectiune transversala Mucoasa ~ este aledtuita dintr-un uroteliv, agezat pe o membrana bazala si un corion ~ uroielitl este impermesbil pentru saruri si apa datorita specializérilor membrenei apicale celulelor din stratul superficial, cxlictla. - eorionul este aglandular si esie fomat dintr-un fest conjunctiy dens neordonat, sa semiordonat (la vezica urinard), : Ae ‘Musculara este format din tesut avuscular neted dispus in dou’ planuri: a67 HISTOLOGIE PRACTI NB. in peretele vezicii urinare musculara are cea mai mare grosime gi este organt: suri (fir o separare neta intre ele) ew dispozitie plesiforma. Adventie: - este unt fesut conjunetiv subtire ce delimiteaza la exterior aceste organe - portiunea superioari a vezicii urinare este acoperiti de seroase peritoneal’ Uretra Uvetra masculind - este un canal comun pentru aparatul urinar gi genital - este mai himga decét cea feminind si prezintd trei zone: uretra prostatied = este portiunea proximal a uretrei masculine } - este tapetati cu un epiteliu de tranzitie sau un uroteliu. wetra membranoasd 7 ~ este cea mai scurta / - epiteliul ureitei membranoase este stratificat cilindric ~ uretra spongioasé | - trayerseazii corpul spongios penian - se deschide citre exterior prin meatul uretral | | - epiteliul de acoperire variazti de la siratifteat cilindric ta stratificat pavimentos |, ~corionul confine glande bulbo-uretrale (Cowper). Uretra feiminintt || - este mai scurtd decdt cea masculina - apartine exclusiv aparatului urinar - mucousa este acoperita de un- epiteliu stratificat pavimentos fird keratinizare si numai pe atii restranse exis gpiteliu stratificat eilindrie - coriomil este aglandular si confine un bogat plex venos ~ musculara este reprezentaté de 2 planuri musculare netede: } - inter - cu dispozitie longitudt alia fibrelor si ~ exter - cu fibre orientate circular. ~ adventi a s¢ confund’ cu fesuiul conjunctiv tnconjuritor.HISTOLOGIE PRACTICA 69 APARATUL GENITAL FEMININ. OVARUL Aparaiul genital feminin este aleatuit’ din: ovare, cdi genitale feminine si organe genitale extemne. Ovarul Definitie. Ovarul reprezinti gonada feminind si poate fi considerat 0 glandd mixta. Principalele 2 funcffi pe care acesta le indeplineste sunt: secretia éxocrin’ ~ gamerogeneza (producerea gametilor feminini — ovulele) si secrefia endocrin’ — steroidogeneza (producerea de hormoni steroidieni: estrogeni si progesteron). Structaré. Ovaril este acoperit a exterior de un epiteliu simpla cubic ~ epitelin gerininativ ~ agezat pe un fesut conjunctiv dens'¢e.formeazii tunica albuginee. Structura intemé a ovarilui cuprinde - corticala - medulara » Epiteliu gemninativ Folicul primordial . Folicul secuncar Coipus hemcragicun . Comp galben . Folicul primar . Folicul matur NOSE Ovar - CorticalaORGANE ; ariand Stroma este formati din {esul conjunctiv cu dispozitie relativ renchineal este alediluit din foliculi ovarieni si derivate ale foliculilor ovarieni. Foliculié ovarieni au in structura lor 1 ovocit (situat central), celule foliculare, iar i jural lor Snvelisurile foliculare Foliculi primordiali ~ sunt ~ singunul tip de foliculi prezenti fn corticala ovariand ~ au dimensiuni mici + sunt cei mai numerosi (300.000-400.000) - s¢ localizeaza imediat sub tunica albuginee. - ovocital are un diametru de aprox, 30m - este inconjurat de un singur rand de celule foliculare pavimentoase, Foliculii primari ~ au un ovocit cu diametrul de 50-80}m ~ celulele foliculare sunt cubice. Foliculi primari unilamelari au 1 vand de celule foliculate in jurul ovocitului, Foliculi primari mutilamelari au 2 sau mai multe rénduri de celule foliculare. Zona pellucida este o siructwri omogen’, intens acidofilé, PAS povitiva, aflaté fat ovocit si primul vind de celule foliculare Corona radiata este primul rand de celule foliculare dia jural ovocitului on dispoziti perpendiculara pe acesta, Tecile foliculare sunt: - teaca intern: ~ bine vascularizaté si care contine celule cuboidale cu capacitate secretori- (produc androgeni + teaca extemti~ predominant fibrilaré, confine fibre de colagen si celule musculare netede. ~ membrana Slaviansky - se formeazi inire tecile foliculare si celulele granuloase Foliculii secundari > au dimensiuni mai mari ~ ovocitul are diametru de aprox. 100 jm |HISTOLOGIE PRACTICA a | cehulele gramuloase incep si secrete Tichid folicular ce se aoumuleaz# pringe celulele uloase, in mici cavititi - corpit Call Exner. grat ] ‘licuful matur (de Grea, ~ ovocitul ocupd o pozitie excentrica in folicul - lichidul folicular se acumuleaz’ intr-o cavitate unicd, mare - antrumul - cchulele foliculare sunt imp&rtite in doud categoril i ~ un gqup de celule inconjoara antrumul ~ celidele granuloase = al 2lea grup de celule de form& conied ~ cumulus cophorus, care pisireazi | | legatura cu ovocitul. 4 se dezvolie = in celulele tecii interne theep 38 se acumuleze picdturi lipidice si | REN indicativ microscopic al activitatii lor — secretia de hormoni steroidieni. Ovoctt Corona radiaica Cumulus cophorus Teaca extema Teac interna Membrana Slavianski Teaca granuioasa Anfrunn enoakeano | | Folicul matur de Graaf if fa decursul unui cica ovarian complet, un singur folicul ovarian tinge stadiul de ‘olicul matur si elidercazd ovocitul secundar printr-un proces numit ovelapie. vatele foliculuisi ovarian sunt: corpul galben, corpul alb yi foliculit airezici. q Corpul gulben (progestativ, corpus luteum, ~ este o glanda endocrind tranzitorie care produce progesteron “dupa ovulatie apare un cheag de sénge central, si se formeazi corpul hemoragic2 ____ORGANE - celulefe restante sugera modificiti ultrastructurale gi incep sA producd hormoni steroidieni, - in structura corpului galben se disting doud tipuri celulare: ® celule hiteinice granuloase, localizate central, care produc progesteron ® celule luteinice tecale, localizate tn periferie, care secret estrogen. ~ daci fertilizarca s-a produs, corpul galben continua s& funofioneze pani in luna 2 3-a ¢ sarcind si se numeste in acest caz, corp galben de sarcink daca fertitizarea ovulului pu a ayut loc, corpul galben riméne activ pentru o pericad’ « numnai 14 zile si se numeste in acest caz, corp galben de menstruafie. Corpul alb (corpus albicans, - este 0 cicaitice alb-sidefie formati din tesut conjunctiv fibros dezvoltald pe locul in care involuat si a degenerat un corp galben. ~ se resoarbe in c&teva luni — céind corpul albicans provine dintr-un dintram corp galben « menstruatie —, sau poate rimane permanent in corticala ovariana — cand acesta provine dint un corp galben de gestatie. Foliculii atrezict - atrezie = oprire in evolufie ~ majoritatea foliculilor ovarieni degenereaza si dispar prin procesul de atrezie foliculars ~ atrezia foliculari poate sit apard in orice stadin de dezvoltare a foliculilor ovarieni - cfind atrezia apare in stadii incipicnte de dezvoltare, tntdi degenereaz’ ovocitul, apoi celule foliculare ~ cand atrezia apare in stadii de dezvoltare mai avansate, degenerarea celulelor folicula apare inaintea degenerScii ovocitului. Medulara ovarian’ ~ este formati din tesut conjunctiv lax - confine vase de singe cu traiect sinuos (artere helicine), vase limfatice gi fibre nervoese ~ in hilul ovarian pot persista reminiscenfe ale unor structuri fetale ~ rete ovarit. - celulele ovarlene ale hilulud sunt asociate cu terminajiunile necvoase si vasele de singe de acest nivel. Ele secret hormoni de tip androgenHISTOLOGIE PRACTICA CAILE GENITALE FEMININE ] Caile genitale feminine sunt: - trompele uterine j > uterul : ~ vaginul | | CAile genitale feminine sunt organe cavitare: in structura histologic4 a peretelui lor se deseriu 3 tunici: mucoasa, musculara, seroasa (adventicea). ‘Trompa uterind (oviduct) ~ este un organ pereche, tubular 1 | - ea face legiitura dintre ovarul de partea respectiva gi cavitatea uterind ee anatomic, trompei uterine i se descriu 4 segmente: | = zona infundibulard (distal&) — este prevazuti ou fimbrii uterine - zona ampularé ~ dilataté, prezinti numeroase falduri ale tunicii mucoase; i - zona istrnului —ingusti, aflatd in apropierea uterului - zona intramurala (interstitial®) ~ localizatd in grosimea peretelui uterin. Epitellu simplu clindiie cu cil Capiar Corlon Junica muscuiara Adventice Vos de sange So ReN> : Tromaa uterinaate EEE EEE eee EeEPEE EE . ORGANE ~ peretele trompei uterine este aledtuit din mucoasii, musculard si seroasa, - fucoasa (compei uterine este faldurata si este formata din: + epiteliu de acoperire simplu cilindrie, format din dou’ tipuri celulare: - celule cilindrice cu cili in polul apical - celule secretorii, de talie joasa, secretorii de mucus ~ corionul format din fesut conjunctiv lax, bogat vascularizat gi aglandular msusewlara esie formatd din celule musculare netede dispuse in dow planuri: - intern - circular ~ extent - longitudinal ~ seraasa este aledtuitd din foita viscerali a poritonenlui Uterut ~ este organ unio, ou perete gros si lumen ingust, are form caracterisicd pirifoema ~ anatomic, el prezinta dows segmente: corpul ulerin gi cervixul ~ pereiele uterin este aloatuit din 3 tunici: endometrul, miometral gi perimetrul + endometral (mmucoasa vterind) este format din: - epitelin de aceperire simplu cilindrie alcituit din: ~ cela ciliate (cu cili ravi si scurti) - celule secretorii care produe mucus ~ corionul este de tip citogen si confine: celule mezenchimale (celule decictuale) - glandele endometriale din corion sunt glande tubulare simple sau ramificate - fictional, endometrul prezinth 2-zone: + zona superficial’ (functionals, temporari) - sufetd procese ciclice de tranformare si descuamare (eliminare) - este gubimpartita in: - zona compacti ~ ocupa corionul subepitelial = zona snancinnsé neni vitira prafindi 2 zanai enmerfisialeI HUSTOLOGIE PRAC! na bazald (profnda) ~ nu sufeci transforma in timpul ciclului menstrual - confine findul glandelor endomeitiale Epiells simpli cillnciic ppg : , SyF<— pty mpd ctcic ‘Glande endomeiticte ‘ > Glande endometiiale [ubutae simple} 3 eA . Uter « ciel endometrial se desfigoati pe parcursul a.28 de rile - modificdtile apfrute in endometru sunt in stiinsé corelafie cu efelul ovarian - fazele ciclului endometrial sunt ~faza proliferativi foliculinied) - corespunde cu perioada cuprins® fntre ziua 1 si 14 a ciclului ovarian + este subimpartita in: - ziva |-5 —faza menstrual in care stratul funofional al endometrului este eliminat ~ riua 5-14 ~ faze de regenerare a endomettului « ftza secretorie (luteinicd) - corespunde cu perioada cuprins’ intve zilele 14-28 a ciclului overian in tirbugon” al glandelor = este caracterizati microscopic de aspectul caracteristic endometriale daci feitilizarea ovulului nu a avut loc, ciclul reincepe mnetreal ~ este cea mai groasd tunica a peretelui uterin - este format din celule musculare notede dispuse in trei planuri:ORGANE __ > siral intern cu fibre orientate oblic - strat mijlociu cu aranjament plexiform al fibrelor musculare - stratul extern cu fibre orientate longitudinal ~ vasele de sange de la acest nivel sunt lipsite de adventice I - permsetrut - fiuidul uterului este acoperit de seroasd ~ corpul wlerin prezintd la exterior 0 adventice format din fesut conjunctiv fax Coial uterin - este separat de corpul uterin prin istmul uterin ~ lumenul colului uterin se numeste canal endocervical ~ acesta comunic& prin orificiul intern ou cavitatea wtorin’ ~ comunic’ prin orificiud extern cu vaginul ~ canalul endocervical ate peretele tapetat de epitelite simplu cilindric - sub epiteliu se aff un corion ce confine glande mari, ramificate - peretele colului este format din fesut conjunctiv dens gi pufine fibe musculare netede ~ fafa extern a zonei iniravaginale este acoperiti de un epiteliv. stratificat pavimento. | siratificat fird keratinizare Vaginet ji - este un organ tubular cu perete fibromuscular 1 - se extinde de fa colul ulerin pan la vestibul | ~ pereiele vaginal este alcdtuit din 3 tunici: mucoast, musculard si adventice | ~ mucoasa vaginclé este faldurat’ si prezinti: - epiteliul de acoperire stratificat pavimentos féiré keratintzare |AISTOLOGIE PRACTICA Tl - corion vaginal - este format din fesutul conjunctiv dens | | -este aglandular . Epilellu stratificat pavimentos fara keratinizare 2. Corion 3, Tunica muscular 4, Vas de sange 5, Adventice Vagin - sectiune transversal || ~ mansculara este formath din 2 straiuri de fesut muscular acted i - intern cu fibre orientate cirewlar | - extern cu orientare longitudinala a fibrelor | | - adventicea este stratul extern format din fesut conjunctiv - confine fibre clastice, vase de singe, limfatice gi terminatitini nervoase Glandele mamai || - sunt glade subuloalveolare derivate din glande sudoripare modificate - sunt specializate in secretia lactatt ~ 0 gland’ mamar’ confine 15-20 obi78 iz ORGANE | ~ fiecare lob se deschide printr-un duct lactifer pe suprafafa mametonului - mamelonul este inconjural de 0 zon’ tegumentard hipempigmentaté — areola mamard - sti na glandei mamare este reprezentaté de septuri de fesut conjunctiv lax ~ septurile impart parenehinmul in lobi si lobuli arenchimll glandei mamare ~ bi senaus fiziologic este format din sistemul de ducte exeretorii { - ductele intralobulare sunt tepetate de epiteliv simplu cubic - intimpul sarcinii si lactatiei, epiteliul ductelor se diferentiaza in celule secretorii - avestea sintetizeazi laptele matern - epar astfel alveole secretorii in lobulii glandulari dupd menopauaii, apate atrofia glandsi mamare ! Placenta ~ este un organ tranzitoriu - dezvoltarea ei este condifionata de fertilizarea ovulului si implantarea embrionulni et fa Placenta fetalit ~ celulole trofoblastului se divid rapid si se diferengiaz’ 2 straturi: - sincitiotrofoblastul ~ stratul extern cu mare putere de invazie a peretelui uterin V - este alodtuit dintr-o masa citoplasmaticd multinucieatt ~ el determina aparitia lacunefor in endometrn, pline cu singe matem - cliotrofoblastul ~ stcatul intern cu aspect palid, format din celule individuale S el formeazi - vilozitati primare - cordoane epiteliale ale trofoblastului | - vifozititi secundare (coriale) ~ care au mezenchim embrionar fa baza lor - vilozitafi terfiare, cu muguri vasculari in miezul coujunetiy vilozitar |HiISTOLOGIE PRACTIC: - din mugurii vasculari se dezvolti vase de sénge f - acestea stabilesc legituri cu vasele ombilicale - dupa luna 2 V-a de sarcind citotrofoblastul inceps sf dispardi + vilozi nai de sincifiotrofoblasi Placenta meternd + ia nastere prin modificari ale endometrului, sparute dupa implantare — decidua bazalis || - celule deciduale sunt cchitele seeretorii de proteine ~ intre celule se afl4 matricea extracelulara care formeaza septurile intercotiledonale - ele separa lacumele sanguine fn care plutese vilozitijile coriale igur secrefia hormonilor necesari susfinerii sarcinii i | - placenta a |. ~ earealizeazi fiancfii metabolice, de excrete si de filtrare ‘| - barizra feto-placentaré se interpune inire sangele mater si cel fetalsi este format’ din: epiteliul trofoblastic; ~ membrana bazalii a epiteliuhi; i — — fesutul mezenchimului din axul vilozitiilor coriale; — pereiele capilarelor vilozitare - bariera permite trecerea substantelor nutritive, oxigenului de la mami la ft 1 | - bariera impiedica trecerea substantelor nocive (droguri, substante toxice, antigene) | | Organele genitate externe unt grupate intr-un tot unitar numit yulvd | | ~ aceasla este acoperit’ de un epiteliu stratificat pavimentos cu keratinizare , -eainelude: =m simfizei pubiene tele lui Venus ~ format din {esut adipos, localizat deasupraORGANE - labitle mari - labiile mici ~2 falduri tegumentare ce mi ‘ginesc vestibulul ~ vestibulul — zona in care se aflé orificiile de deschidere ale vaginului gi ureter ~ clitorisul ~ este o structurd erectita, echivalenta cu zona dorsal penian’ - organele genitale exterme sunt putemie inervate 2 falduri tegumentare, ce delimiteaza lateral spatiul urogenitalHISTOLOGIE PRACTICA APARATUL GENITAL MASCULIN \ Aparatul genital masculin este constituit din testiculi, ci genitale masculine, glande is). xe si organ copulator (p i Testiewtul | | - este un organ pereche, localizat in serot " « reprezinti gonada masculind | - poste fi considerat 0 gland mixtd ale c&ei Sancti sunt: |) = gemetogeneza - produefia de gamefi masculini - (spermatozoizit) _ hormonogeneza ~ seorefia endocrint, reprezentaté de restosteron — produs in cetulete \\ Leydig, Testiculul este alcdtuit din stroma si parenchim i ||. stronea testicului esre reprezentata de: - la exterior 0 capsuld de fesut conjunctiv fibros ~ unica albuginee ' . ea este dublati la interior, de o extensie a peritoneului, mica vaginal ~ pe fata posterioara prezinté o ingrosare - mediastinal testicular = septurile conjunctive desprise din tunica capsult impart parénchinnil 10 obi testiculari || . septurite se ramificd gi formeazi isd - 0 rejea find de celule gi fibre conjunctive (in special de reticuti - stroma proprit a) ! - parenchimui testicular are doud componente principale: |] = aebit seminifert velulele Leydig ou secretie endocrint - inbié seminifer’~ in fiecare lobul testicular se afld 1-4 tabi seminifert - iubii seminiferi tncep cu un capit orb, au traivet sinuos - in apropierea mediastinului testicular devin reciilinii - peretele fubulni seminifer este format din: ~ epitelin stratificat polimorf — epiteli seminal - agezat pe 0 membrand bazalé ~ tunica proprie - echivalentul corionului la acest nivel. - epiteliud seminal euprinde dowti eategorii de celule: ~ celulele liniei seminale ~ _ celule de sustinere ~ Sertoli + celiulele sensinale sunt reprezentate de: ~ spermatogonii ~ sunt asezate pe membrana bazalit ~ reprezint& singural tip celular prezent in tubii seminiferi pand la pubertate + Spermatocite primare— sunt cele mai mari si cele mai mumeroasé celule din linia seminal! ele intra in prima diviziune meiotied ~ spermatocite secundare — sunt localizate mai aproape de Jumenul tubului seminifer - sunt de dimensiuni miei (aprox. % din diametrul spermatocitelor primare) - stint inconstante, deoarece imediat ce se formesza intr’ in a 2-a diviziune meiotied - spermatidele - sunt eelule mici, cu diametru de aprox. 9 um - sumt locelizate aproape de lumenul tubule’ seminifer - ele sufer nuiai modificdri morfotogice pentru a forma spermaiozoizi + spermatozoizii ~ sunt celule flagelate, localizate aproape de lumenul tubilor seminiferi + cotulele de sustinere Sertoli ~ sunt celule columnare, cu aspect “in candelabru’, care sustin celulele seminale - att nuclew ovoidal, hipocrom, cu nucleol proeminent - citaplasma confine REN, aparat Golgi si numeroase mitocondrii - manibrema plasmatiod este prevézuti ou jonctiuni de tip zomula oceludens - jonetiunile formeaz’ havtera testicul ~ singe - rolul barierei este proteojia imunitara a cefulelor liniei seminale suport, nutrifie, fagocitozii, secretie ete. - celulele Sertoli indeplinese numeroase functiHISTCLOGIE PRACTICA 83 fees 1. Epifellu semnincl iEsseeee 2, Spermatozoizl : 3. Celuie Leydig i 4. Vas de sange 5, Lumen ‘| Jub seminiter - sectiune transversala | cetutete Leydig |) ~ sunt celule voluminoase | socalizate pericepilar in fesutul conjumctiv lax ce tnconjoat’ tubii ceminiferi I | ~ au nucley central, citoplasma hipocroma cu REN bine dezvollat si incluziuni lipidice - sunt celule secretorii, produsul lor de seoretie este testosteronul | | _~fotalitatea lor formeara elanda interstifiald a testiculului | | C&i gewitale masculine | | + edie genitate intravesticulare sunt reprezentate de: ~ tabii drepfi continu tubii seminiferi cétre mediastinul testicular ~ fac legiitura cu rete testis ~ rete sestis este format din numerosi tubuli ingusti ramificati gi anastomozati ~ ej formeaza o refea in interiorul mediastinului testicular ratesticulare sunt: + cflile genitale ext | ~conurile eferente ~ in mumir de 10-20 de canalicule ce formeaza capul epididimulut ele converg si formeaa un singur ean, epidicinn | - opiteliul de acoperire este simpli cubic sau cilindric eiliat = tunica medie este formata din celule musculare netede. - epididinen? este un duct lung cu un traiect sinuos ~ reprezint# locul in care spermatozoizii sunt stocafi gi are loc capacitarea lor - pereiele este format din mucoasi, musculara si adventiceORGANE py gat 1, Corion 2. Epiteliu simpiu cliincrie. sau siratificat 3, Stereocili 4. Arteriota 5. Venula Epidicim - aspect microscopic general ~ matcoase ave un epitelit de acoperite simplu cilindric sau psewdostratificar ~ celulele cilindrice au la polul apical cu cili imobili (stereocili) ~ tunica muscularé este format din celule musculare netede ~ prin contractic acestea ajuti Ia transportul spermatozoizilor prin epididim - adventicea este wn fesut conjunctiv de solidarizare cu siructurile de vecinitate ~ duetul deferens incepe la nivelul scrotului - continua epididimul si face legatuca cu canalul ejaculator - ductul deferent are un lumen ingust, stelat ~ peretele este format din mucoasé, musculard si adventice ~ miucoasa este tapetata de un epiteli pseudostratificat cilindric puini - corionul este un fesut conjunctiv lax, cu numeroase fibre elastice - tunica musculard este organizata in 3 planuri: - intern gi extern cu dispozitic longitudinala a fibrelor - mijloci ~ cu fibre orientate circular - adventicea este un fesut conjunctiy lax = ducssl efucuslator - este format prin unirea ductului deferent cu canalul excretor al veziculei seminale - este un duct scurt, tapetat de epiteliu simplu pseudosteatificatHISTOLOGIE PRACTICA ’itrunde in glanda prostatd gi se continud cu uretra prostatied - sretra masculind este un canal comun pentru aparatul genital si urinar - structure este deserisd in capitolul “Aparatul urinar” Glande anexe ale aparatalui genital ma: stata este o glenda agminata tubulo-alveolard “Pp ~f nconjoari prima porfiune a uretrei masculine -ste aledtuita din stroma si parenchim |, ~ !eexterior glanda este delimitata de o capsula | - capsula extema este formati din jesut conjunctiv fibros, ou fibre musczlare netede | ) 7 din capsul se desprind sepiuri conjunctivo-vasculare | = septurile impart incomplet parenchimul in lobi si lobuli | | -parenchimal este eleatuit din 3 grupuri glandulare concentrice 1. glande prostatice mucoase + glance prostatice submucoase + glande prostatice principale i] - ducicle lor excretorii se deschid separat in uretré ~ adenomerele sunt reprezentate de afveole tapetate de un epitelin pseudostratificat - in alveole sunt prezente simpexioanele Robin (corpora amylacea) Arterlola in interstii A\véole prosiatice Corpuscull ROBIN Epiteliu_ pseucostratificat Rone iH Prostata - aspect microscopic geneORGANE ~ vericulele seminale ~ sunt aleétuite ficcare din 2 formagiuni tubulare (evagindri ale peretelui ductului ~ peretele lor este aledtuit din mucoast, musoulara si adventice ~ muecasa prezintit felduratii tapetate de epiteltu simple cilindric sau pseudost: ~ prasculara este formata din celule musculare nelede agezate pe doua planuti + intera ~ ou fibre orientate cireular i - extern ~ cu fibre orientate longitudinal ~ adventicea este alciiuiti dintr-un jesut conjunctiv lax - glandele bulbouretrale sunt glande tubuloalveolare ~ sunt localizate t1 apropierea uretzei membranoase gia celei spongioase sunt delimitate de o capsull fin de fesut confunotiv, cu celule musculare netede ~ parenchimul este format din alveole delimitate de epiteliu simply cubic ~ produsul de seerefie este eliminat in uretra membranoasé Orgaaul copulator (Penisul) ~ este aloituit din fesut ereceil organizat in 3 formafiuni cilindrice: - 2 corpi cavernosi spongios ~ festtul erectil este format dit ~ Gravee de fesut conjunctiv fibros cu celule musculare netede, ramificate ~ spayii (lacune) tapetate de endoteliu vascular I ~aveste lacune sunt echivalente ale plexurilor venoase ~ compii cavernosi sunt localizati posterior | ~ sunt strabiituti de cfite o arterd profunda o ~ fs exterior sunt acoperifi de fesut conjunctiv dens, fibros ~ tunica albuginee [ + fesutul erectil are lacune mai mari gi travee mai subtiri - corpul spongios al uretrei este localizat ventral | - este de dimensiuni mai miei ~ portiunea distald dilatatd a corpului spongios formeaz gland! penian | ~ corpul spongios este sirdbiitut de uretra spongioasd ~ fascia peniand taconjoar’ cei trei cilindrit ‘ "este alc&tuité din tesut conjunctiv fibros, dublati Ia exterior de tegumendHISTOLOGIE PRACTICA SISTEMUL TEGUMENTAR SI ANEXELE Pielea impreund cu anexele sale formeazi sisiemul tegumentar. Anexele piclii sunt glandele sudoripare, glandele sebace, foliculii pilogi si firele de piir, unghiile Structura piel d in structura pielii sunt prezente 3 straturi: | | © epidermul, stratul cel mai superficial, reprezentat de un epiteliu pavimentos stratificat cu keratinizare || © dermal, stratal subiacent, eprezentat de fesut conjunctiv © hipodermul, numit $i fesut conjunctiv subcutanat, este echivalentul anatomic al fasciei | | superficiale si contine cantitifi variate de tesut adipos delimitat in paniculi adiposi de travee de fesut conjuctiv. Epidermul ~ este un epiteliu stratificat pavimentos cu keratinizare | - confine 4 tipuri celulare: Keratinocite, melanocite, celule Langerhans si celule Merkel - este format din mai multe straturi suprapuse, care de Ia bazii spre suprafata sunt: iH - stratul bazal, format dintr-un singur rind de celule cubice, ce prezinti numeroase mitoze, . = stratul spinos, aledtuit din cfteva rinduti de celule poliedrice, atasate unele de celelalte prin desmozonti | ~ strand gramulos confine unul sau mai multe randuri de celule avalare, aplatizate, cu granulafii bazofile de keratohialing in citoplasmi j - stratul lucios, este format din celule fra nuclen si fara organite, pline cu efeidind, substant ce conferd acestui strat un aspect transparent, eozinofil, caracteristic li = siratul cornos, este aledtuit din celle lipsite de nucleu, organite gi jonetiuni intereelulare, pline eu keratind88 Melanocitele ~ sunt celule ce provin din crestele neurale (ectoderm) ~ reprezinid eproximativ 10% din populafia celular a epidermului ~ au formé dendritic’, sunt localizate tn stratul bazat - onganitele specifice celulare sunt mela omii - funcfia principel e acestor celule este sinteza de melanind - evidenjierea melanocitelor se face ou colorafii speciale ex DOPA (dihidroxifenilala Coludele Langerhans ~ sunt celule de origine mezodermicit ~ aul aspect stelat, sunt localizate in stratul bazal si fn stratul spinos al epidermului ~ att un nuclew caracteristie indentat - in citoplasma prezinta organite specifice in forma de baghet¥, numite granule Brerbeck - evidenfierea se face cu colorafii speciale, prin imprognare cu clorurd de aur ~ sunt celule care prezinté antigenul limfocitelor T - sunt incluse in sistemul fagocitar mononuctear Celutele Merket = sunt focalizate in stratul bazal al epidermului ~ in citoplasma prezinta granulatii secretorii mici, eu miez electronodens ~ au un presupus rol fn seerefia nevroendoetin ~ stabilesc contacte cu terminafii nervoase libere amielinice ~complexul fibra nervoasi-celula epidermiv’ alciituieste corpuseilul Merkel ~ corpusculul Merkel esie un mecanoreceptor cu rol in perceptia senzorialé (tactila) Dermut - este un tesut conjunctiv de origine mezodermica ~ este bogat vascularizat gi inervat gi Gonfine anexele pielii: foliculi pitosi, glande sudoripare gi glande sebacee este subdivizat intraun strat superficial: dermud papilar si un stat profund: dermul reticudarHISTOLOGIB PRACTICA 89 lar ~ este um ecw conjunctiv lax, bogat in fibre elastice bine vascularizat gi inervat + papilele dermice sunt proiectii digitiforme orientate catre epiderm ‘1a vatful papilelor sunt localizati corpusculi Meissner | -fibrilete de ancoraj (colagene) fac legitura intre dermal papitar si epiderm eraul revicular |p este un fesut conjunctiv dens semiordonat, bine vascularizat, previzut cu numeroase jastomoze (sunturi) arteriovenoase | y inervafia bogatd este asiguraté de terminatiuni nervoase libere, receptori incapsulafi (ex. ‘corpusculi Vater-Pacini), dar si din fibre vegetative cu rol in contractia muschiului neted wascular, i Wipodermul |p Teprezint& stratul cel mai profund al tegumentului " | este alcatuit din fesut adipos, organizat in paniculi adiposi, prin septurt (travee) conjunctive | « confine porfiuni secretorii ale glandelor sudoripare, vase gi nervi | asigurd legitura dintre piele gi strueturile auatomice profimde [ este un fesut cu activitate metabolica intensa ; grosimea lui variaz’ in diferite zone ale corpului (dezvoltat pe abdomen, absent a nivelul f pleoapelor) 1. Muschi erector al firului de par 2. Folicul pilos 3. Glende sudorpcre 4, Celule acipoase 5. Epicern 6. Glanda sebaces 7. Dem superficial ( papilar ) 8, Derm profund [ reticulag 9. Hipoderm 10, Fibre musculare90 Ee ORGANE Glandele sudoripare Existi dowd tipuri de glande sudoripare: ecrine si apocrine. Glandele stdoripare ecrine (merocrine) ~ sunt cele mai numeroase (aprox. 3.000.000), - sunt prezente pe aproape intrega suprafafa a corpului - densitatea lor e mare la nivelul palmelor si plantelor ~ sant glande tubular-glomerulate - au tip de secrefie merocrind - porjitunea secretorie (adenomer) are aspect glomerulet ~ adenomeru! are 2 tipuri celulare: - celule intimecate secretoare de mucus - celule clare implicate fa transportul ionic gi al apei. - celulele mioepiteliale ajuti prin contractie la eliminarea produsului de secretie - pertivnea excretorie este formaté dintr-un duct lung, sinuos, care se deschide la suprafaty Ay tegumentului, prin porul sudoripar a ~ epiteliul simplu cubic tapeteazi portiunea profanda a ductului, iar epiteliul cubic stratificat a portiunea superficial a acestuia + produsul de secrefie este fluid si confine: sree, amoniac, acid uric, clorurd de soditu - prin evaporarea apei de pe suprafata tegumentului are loc fermoreglarea Glandete sudovipare apocrine ~ sunt localizate in: axile, regiunea genito-anald, areolele mamare sos - tncep sf finofioneze numai dupa instalarea pubertii ~ sunt tot glande tebular-glomerulate, dar de dimensiuni mei mari decat cele eorine ~ au tip de secretie meroorin’ (denumires a fost pastratt pentru a le diferentia de cele cerine) - porfinnea seeretorie are lumen larg - adenomerul este tapetat de celule epitetiale cubice - celule micepiteliale sunt localizate fatze celulele secretorii si glandilem - portiunea excretavie este formata de un duct tapetat de celule cubice - ductu] se deschide in foliculul pilosprodusul de secrotie est iscos, fird miros 1). degradare: 6 distinetiv. bacteriand a produsului de secretie determina aparifie un mit ! Glandele sehacee sunt glande exocrine alveolare entrofaciald gi pe sealp ~ sunt localizate cu predilectie la nivelul jrunpii, zona ¢ - facep s& functioneze Ja pubertate | | > Borkatea secretarie este dilatatd si este aletiuitd din celule cu continut lipidic » Gezintegrarea structurii inteme a celulelor secretorii are loc pe masura acemultii produsulai de secretic ~ celula impreund cu confimutul siu este eliminatd printr-un mecanism de secrejie holocrind ebaceu care se i | ~ porflunea excretorie este reprezentaté de un duct scmt sau canal pil deschide fa foliculul pilos. {| > pr colesterol) dusul de secrefie este muinit sebum gi este un produs lipidie (trigliceride, ceari, | | + seburmul formeazé un film protector gi lubrifiant la suprafata pielii si a firelor de par. | | Firele de pir | | ~ sunt structuri Keratinizate localizate pe aproape intrenga suprafeta corporat ~ prezinta dowi zone distincte rédaicin, inclavat® in derm, gi 0 portiune vizihilé, sia - vidacina are o bai dilatat8, bulbul, prevézut cu 0 invaginatie, papita foliculutui pilos ~ papila confine numeroase capilare sanguine gi teminatiuni nervoase || - 1a vanful papilei se formeasd mairicea folicuhutut pitos {grup de celule epiteliate ou capacitate mitoti A ridicata) papile reprezint& zona de regenerare a foliculutui structure microscopi i de par este alcatuitd din mai multe straturi . teaca epiteliuld insernd este foumath din - eutioula (epidermicala) ! - twaca Huxley -teaca Henle 2. teaca epitelic rnd este © continuare a epidenmuluiJ. feaca exter este formatd dintr-o condensare de jesut conjunctiv —~ oste separata de teaca epitelials externa printr-o membrana bazala groasd ~ structuera microscopic hui de par este format din trei starturi concentrice: 4. medilara fitului de par localizat’ central, ea confine celule slab keratinizate 2, corticala firului de par in care sunt prezente celule keratinizate ‘ 1 J. cuticuta alcdtvita din celule intens keratinizate care protejeaz’ la exterior firul de’ par. Unghie ~ sunt structuri keratinizete ce acoperd fata dorsalé a falangelor distale ~ place unghialé axe 0 porfiune vizibil’, coypul unghiei, si o parte inclavati in derm, ridaciine unghiei ~ corpul unghiei este asezat pe patul unghial, format din straturi profunde epidermice - matricea unghiald este formata lintr-o grupare celule epidermice cu activitate mitoticé! intensé, din jurul ridécinii unghiei ~ eponichium este xepliul epidermie ce acoper8 portiunea proximalé corpului unghici ~ hiponichium este repliul comos de sub marginea liber a unghiei ~ hunula este zona alba, opact, semilunard din portiunea proximal a unghieiHISTOLOGIE PRACTICA ORGANELE DE SIMT Analizatoral vizual este format din globul ocular si structuri anexe (pleoapl conjunctiva, gland’ lacrimal) Globul ocular (ochiul) are un perete organizat din 3 tunici concentrice - tunica externa fibroasa - sclerotica - tunica mijlocie, vasculard - uveea - tunica interna, nervoast ~ retina gi din mediile trasparente: coraeca, umoarea apoasi, cristalinul gi corpul viteos. Selerotica - reprezinta tunica extern a globului ocular ~ 1/6 anterioara este formata de corace 5/6 posterioare sunt reprezentate de seleraticit nbul sclerocorneean zone de twecere intre cele dowd structuni formeazit corneea este. transparenté si avascular’ este format din: epiteliul anterior de tip stratificat payimentos fiird keratinizare, bogat inervat, - membrana bazalii anterioard (Bowman); = fesutul propriw corneean (stroma) este format din fesut conjunctiv dens ordonat *- membrane bazald postericard (Descemet), epiteliu posterior de tip simplu cubic selerotica este opaci, slab inervata, alcAtuit din fesut conjunctiv dens - la exterior prezint’ o capsuld conjunctiva — capsula Tenon~ structura histotogicd a scleroticii include - episctera ~ stratul extern aledtuit dn fesut fibroelastic - sclerotica propiv-zisé formal din jesut conjunetiv dens si rave fil + lansina fusca ~ stratul intern alcdtuit din {esut conjunctiv lax spatial pericaroidal, - intre sclerotic’ si coroid& se interpune un spafiu iagust Uvesa - are 3 componente: caraida, corpul ciltar, tri coreida prezinta 4 straturi: - epicoroida eu structurd esemindtoare cu lamina fusca a sclerotici - straful vascular format din fesut conjunctiv lex previzzut cu numeroase vase de singe nusuri venoase fenestrate - stratul coriocapilar este format dintr-un tesut conjunctiv lax cu si - membrana bazaid sau vitroasé a lui Bruch pe care se ageaza epiteliul stratificat al retinei - egepul ciliar se extinde anterior de coroid’ - ae structur’ asemanitoare cu a coroidei (lipseste stratul coriocapilar) - corpul cilfar prezint& 2 specielizéiri structurale: procese ciliare si mugchit ciltari + procesele eiliave sunt falduri (60-80) ale uveei orientate cétre cristalin + sunt formate dintun ax conjunctiv elastic bine vascularizat, tapetat on un epiteline bistratificat - stratul superficial al epiteliului seoret& umoarea apoasd - stratul profund al epiteliului este de tip simplu cilindric si pigmentar axul conjanetiv al proceselor ciliare reprezinti originca fibrelor ce constituie’ figaraentud suspensor al cristaliulid sau zonula Zinn maugeliti ellie sunt fibre musculare netede localizate in jurul corpului ciliar - sunt deserise 3 grupe de misschi ciliaris Jongitudinali, radiali gi cireulari ~ contractia tuturor grupelor permite cristalinulni s& isi accentueze convexitatea pentru vedarea de aproape + relaxarea muychilor ciliari determina aplatizacea cristalinulul penirw focatizarea objectetor aflate fa distant ~ irisnd se extinde de la nivelul corpului ciliar anterior de cristalin_HISTOLOGIE PRACTICA i central un oriffeiu - pupila + este responsabil de culoarea caracteristic& a ochilor (prin celule pigmentare) | | ~ formeazi granifa dintre camera anterioara gi posterioar’ a globului ocular - structure microscopicd a irisulai este format din: | | - epitetin anterior ce contine celule pigmentace si fbroblast na fasca aledtuita din fesut conjunctiv slab vascularizet, dar bogat in celule pigmentare ‘il vascular contine vase grapate in 2 cercuri arteriale ~ stratul posterior intens pigmentat gi cu aspect neted irisul este prevazut cu 2 grupe de mugchi netezi | | - musehiu! sfincter al pupilei localizat in grosimea stratului vascular peripupilar ~ mnugchiul dilatator al pupilei este format din fibre nusculare cu orientare radiati Stratul celulelor pigmentare Sirciul cu conurl si bastonase Umitanta externa Stratul granular extem Stratul plexiform exten Stratul granular inten Stratul plexiform intem 8. Statul ganglionar 9, Sitalul fibrelor nervoase 10, Limiftanta interna NOOR Ww Citoaritectonia retineiORGANE Retina (tunica interna sau nervoast) este o structurti complexd, consideraté o extensie a sistemului ne:vos central este imparfité in 2 zone: 6 anterioara - retina oarbé si 5/6 posterioare— retina vizeala - retina vizual contine celule fotoreceptoare - jonc{iunea dinire retina oarba si cea vizuald poarta denumirea de ova serrata - structura histologic a retinei vizuale cuprinde 10 straturi: L. stratul celuletor pigmentare (epitetiul pigmentar) 2, stratul prelungirilor cu conuti gi bastonase (partea fotorecepioare) 3. membiand limitanta extem’ ~ formati din prelungirile nevrogliilor Muller f 4. stratul granular extern ~ ale&tuit din corpul celular al celulelor fotoreceptoare 5. stratul plexiform extem — cu sinapse fntre celulele fotoreveptoate si celulele bipolare 6. stratul granular intern — aledtuit din pericarionii celulelor bipolare 7. stratul plexiform intem—cu sinapse intre celulele bipolare gi celulele ganglionare 8. startul ganglionar ~ format din neuroni multipolari asezafi pe un singur rand 9, stratul fibrelor nervoase ~este aledtuit din axonii celulelor multipolare 10. membrana limitanti intend ~ aledtuité din prelungirile interne ale nevrogliilor: Muller - este o siructura transparent, de consistenta gelatinoast care umple spatiul vitros - spafial vitros este delimitat posterior de retina gi anterior de cristalin. - este alcituit din api (99%) gi acid hialuronie - alte componente ale corpului vitros sunt: - fibre subtiri de colagen dispuse predominant in periferie (formeaz o capsullt fin’) + fibrolaste si histovite (macrofage) in structura corpului vitros exist $i un canalicul ingust ~ canalul hialoidHISTOLOGLE PRACTICA oF telinnl | © = este.o structura transparent, elastic’, cu forma biconvext si structuré aparent amorfi - este ancorat de fibrele zonulei Zinn, intre pupili, camera posterioari gi corpul vitros | (posterior) | - structura cristalinului este format din: : + capsula eristalinulei ~clestic’, transparenti, impermeabili | - epiteliul subcapsular ale carui cetalele epiteliului formeazk fibrele cristalinului: ~ _fibrele cristalinului sunt reprezentate de fapt de celulele epiteliale modificate modificarile de curbura ale cristalinului permit acomaderea Structuri accesorii ale globului ocular - pleoapele | | - sunt acoperite Ia exterior de tegument subire ~ pe marginea liberd a pleoapelor se aflé fire de pir scurte si groase, genele | | ~ sunt acopetite la interior de conjuctivd. > zona central a pleoapei e format dintr-un fesut conjunctiv fibros numit placa tarsal i= in placa tarsal& sumt localizate glande sebacee modificate ~ glandele tarsale (ale lui | Meibomius) - pleoapa contine fibre ale muschiului orbicular al pleoapei care prin relaxare inchide ochiul | | - conjunctiva este reprezentati de un epiteli stratificat pavimentos fird keratinizare ~ acesta acoperi conjunctiva bulbark gi se continu cu epiteliul ce tapeteaz® conjunctiva | | palpebrala - sub epitelin se afld un fesut conjuncti bine vascularizat gi bogat celular 1). aparatel lacrimal ave rolul de a produce tn mod continua lecrimi pentra proteotia ochilor | ~ Ja structura sa sunt euprinse 4 - glandete lacrimate | ~ sunt localizate in zona superolaterald a orbitet - sunt glande tubuloalveolare- produisul de secretie al acestor glande sunt lacrimile bogate in lize: - prunetele lacrimale - sunt localizate in epropierea unghiului inter al ochiului - canalele lacrimale conduc secrefia lacrimalA spre sacul lacrimal - sacul lacrimal - este localizat intre piramida nazali si unghial inter al ochiulut - se deschide in ductal nazolacrimat - ductul nacolacrimal - conduce secrétia facrimala din sacu! lacrimal pana in cavitatea nazali Urechea ~ organul auditiv si organul echilibrubsi - este impirfiti in 3 componente majore: urechea externa, medie gi interna Urechea extern’ - este format din pavilion, conductul auditiv extern si membrana timpanicit ~ pavilionul uvechit - este reprezentat de un schelet de cartilaj elastic si tapetat pe anbele fefe de tegument - tegumeniul contine glande sudoripare apocrine ~ glandele ceruminoase ~ glandele produc cerumenul ~ pavilionu! urechii asigura coleciarea gi directionarea sunctelor cStre conductul auditiv extem - conduciul auditiv exters este o structura tubulard ~ peretii sunt formafi din cartilaj clastic (in 1/3 externt) si din fesut osos (2/3 inteme) Ia interior esie tapetat de tegument ~ conductul auditiv extern conduce undele sonore cdtre membrana timpanica embrana tinipanica (tinepantel) este 0 membrani conjunctivo-epiteliali, subjire ~ este locelizatd Ia granifa dintre urechea extend gi medie - este format dinHISTOLOGIE PRACTICA 39 ~ un miez de fesut conjunetiv dens cu Sibre de colagen sunt agezate tn 2 straturi uit din fibre cu orientare radiar& - inten — in care fibrele sunt orientate circular ~ pe foya externd timpanul este acoperit de un epiteliu siratificar pavimentos fri kevatiniza e - pe fafa innernd prezint& un epiteliv simplu cubic ~ la contact] undelor sonore pe timpan, acesta vibreazi Urechea medie (casa timpanul! + este 0 cavitate sipatit in osul temporal - comunicd prin vompa lui Bustactio ou faringele si cu procescle mastoidiene ale osului temporal ~ pe pervicle median al casei timpanului sunt prezente 2 otificli: fereasira ovala si fereastea eaaedit ~ in interiorul wrechii medii sunt localizate osetoarele urechi - elocannl (inalleus) - nicovala (incus) + sedivita (stapes) ~ urechea medie este tapetaté de o mucous formati din: - epiteliu de acoperire de tip simpli cube saat pavimentos - corion subfire aderent la periostul ce acoper’i urechea medie gi oscioarele urechi - coriomul contine infittratii limfoide ce formes A aniigdale tebarit Urechea interna ~ este localizata in porfiumea pietroastl a osului temporal ~ include segmentele periferice ale anatizatorului auditiv, cat gi ale analizatorutui vestibular e format din - fubirinéd osos in interiorul cétuia se afl Jabirineul membranos100) ~ ine labirintul osos si cel membranos se afld pei - in interiorul labirintului membranos se gaseste endolimft te format dia vestibul, 3 canale semicércufare, meteul osos (caitieea) ~ vestibieleel este cavitatea cen rala de forma alungiti a labirintutui osos - pe peretele lateral al vestibulului se afld fereastra ovald (cohlearé) pe care se inser’ piciorul soatifei - canalele senticirce lare au perctele alciituit din fesut osos - sunt orientate fn unghi drept unul fafa de celalalt in plan superior, posterior si orizontal 3 - la deschiderea th vestibul, fiecare canal prezint& o dilatatie numita ampuldi - existi numai 5 orificii de deschideve a canalelor semicirculare tn vestibul | - canalul superior si cel posterior au un orificiu de deschidere comun | - collece 4 - preainté central 0 structurd osoasii conicé mumita coleenveldt ~ canalul osos spiral deserie in jurul acesteia 2,5 ~ 2,75 spire - columela este format& din fesut osos fibros spongios Corti - lawa spiraldé ososé sustine masivul epitelial specializat ce formeazi organul lui Corti ~ labivintul mombranos ~ are peretele tapetat de un epiteliu pavimentos Corti ~ corespunzator vestibulului, labirintul membranos formeazi 2 vezicule: wtricula gi sacula - el maj cuprinde 3 canale semicirculare mentbranoase 5i meleul membranos - labivintul membranes anterior si orgasil Corti - labirintul membranes anterior corespunde melcului merabranos - ductu coblear imparte canalul cohlesr osos in 3 compartimente: - seala needia (rampa nsijlocie) - reprezentata chiar de ductul cohicar (plin cu endolim®) ~ scala vestibuli (vampa vestibulara) — localizati superior - seala tympani (rampa timpanict) — localiza inferiorHISTOLOGIE PRACTICA 101 Cetule auditive extoine Colute Deiters Cellule Henson Membiana baziera Stalp exten Tune! Cori Stalp intern Fiore nervocse Celule de sustinere inieine 0. Memibrana lectoria i) Orgonul Covi - scherna exes | - organul spival at lui Corti ~ este asezat pe wembrana bazilard si este acoperit de mentbrana tectoria } | ~ in structura organului Corti se gisesc 2 tipuri de celule: de susfinere si senzoriale ) ~ celulele de suspinere sunt representate de: | ~celulele stdlp internd si externd (st8lpii hui Corti) ~intre ele se delimiteazi un spajiu triunghiular ~ terete Cordi (intern) ~ prin tunelul Corti tree fibre nervoase cohleare destinate celulelor audi - celulele Deiters ~ sunt celule cilindriee cur aspectul unui ,scaun ou spetenzi? : ~ fn concavitatea superioars se aseaza celulele senzoriale= 8 ORGANE. + cetulele Heusen si Claudius ~ acestea nu vin in contact cu cehutele senzoriale : ~ cvluiele senzortale (atditive) j formeaz’ stratul superficial al epiteliviui auditiv ~ sunt agezate pe celulele Deiters - celulele auditive interne prezint& stereocili in polul apical ~in contact cu membrana tectoria - celulele auditive externe prezint stereocili in polul apical > polul bezal al celulelor auditive este in contact cu dendrite “ale newonilor bipolari din ganglionul Corti - axonii acestor neuroni plrasese melcul osos si formeazi nervud acstic (colslear) = orgaiud eckilibrutai ~ este localizat in labirintul membranos posterior ~ este reprezentat de zone specializate ale epiteliulai din utricula, saculé gi caneiele semicirculare: in utricula gi saculd se deavolt’ arii difcrentiate numite mecele ~ in canalote semiciroulare sunt prezente cresiele antpulare ~ in structura maculeior gi orestelor ampulare se gisesc 2 tipuri de celule. ~ celuale de sustinere cilindtice, secretorii ~ produc materialul gelatinos ce acoperi celulele senzoriale ~ celute senzoriate previzeste cu microvili lungi in polul apical si cu un singur oil adevarat ~ se subimpart in 2 categorii: = tpl I~ cu forma dilatat’, situate central ~ au polal bazal fnconjurat de terminatiuni nervoase, provenite din ganglionu! Scarpa - tiprel HI de form’ cilindric’, localizate periteric - sunt inconjurate de terminafiuni nervoase aferente si eferente reprezentate dendrit ale neuronilor bipolari din ganglionuil Scarpa ~ axonii acestor neuroni formeazi zervid vestibular saculei sacrelele sunt arii senzoriale localizate pe peretii utviculed § - contin celule senzoriale si de su inere - suint acopetite de o structurd getatinoasi, numiti membrasa otal in membrana otolitic’ se afla crisiale de carbonat de catciu i proteine -— a¢olitHISTOLOGIE PRACTICA 103 | | = microvilii si cilii celulelor receptoare vin in contact cu membrane otoliticd ~ schimbarile tn pozijia capului determin’ modificiri in migearea endolimfei | ~ endolinifa deplaseaz’ otolitele i concomitent cilit si microvilii celulelor senzoriale | > ia nasiere astfel un impols nervos care se transmite dendritelor de la baza celulelor “1 senzoriale - erestele antputare sunt localizate la baza canalelor semicirculare, in ampule | - epiteliut senzorial este format din celule senzoriale gi de susfinere | | * Microvilii si cilii sunt in contact cu o substanti gelatinoasi ~ cupola terminal ‘| - cupola terminal mu confine otolite | |. ~ cotutete senzoriale sunt inconjurete de dendrite ale neusoniler bipolari din ganglionul Scarpa ~ axonii acestor neuroni intrd fn aledtuirea nervului vestibular | Analizatorul olfactiv |, + segmental periferic al analizatorului olfactiv este reprezental de mecoasa olfisctivi - mucoasa olfactiva cuprinde un epitelin de acoperive si un corion faziclla olfestiva 2. Neuron bipolar 3. Celulie de sustinere 4, Celule bazais 5. Perl offactiy 6. Mermbrand bazaia | Mucoasa alfectiva | - spiteliul este de tip psexdostrasificur cilindrie ciltat si contine 4 tipuri cetulare: ~ celiele senzoriale (olfactive) ~ reprezentate de neuronii bipolari ~ dendrite este previiaiti cu 6-20 de cill imobilf — pert olfactivi_ORGANE > membrana dendritelor prezinté receptori pentru subsianfele odoranie ~ axonal neuronilor bipolari formeaza ne 1 olfacéts - celle de sustinere~ sunt celule cilindrice - sunt atagate prin complexe jonctionale de celulele senzoriale ~ indeplinese functia de sustinere fizica si metabolic a cehulelor senzoriale - celiilele bazale sunt celule de tali¢ mic&, agezate pe membrana bazald - constituie 0 populafie celular de rezerva ~celulele cer margine yin perie” ~ in polul apical prezinta microvili - polul bazal vine in contact cu terminatiui nervoase se considera ca ar avea rol receptor H ~ corionul mucoasei olfactive 1 ~ este aledtuit dintr-un fesut conjunetiv lax bogat celular, cu putine fibre elastice - in corion sunt prezente: ~ refea vasculard bogat reprezentatii de | ~ un pat capilar subepitelial si um plex limfatic ce comunicd cu spatiul subarahnoidien ~ glandele Bowman ~ glande tubuloacinoase cu secrefie seroasi ~ ele asigurd dizolvarea moleoulelor odorizante in produsut lor de secretie | - infiliragii si mici noduli limfatici ~ cu rol in ap’tarea local ~ bre nervoase nemielinicate (axoni ai celulelor bipalare) | Aaalizatorul gustativ ~ segmentul periferic al analizatorului gustativ este reprezentat de aegurd gustacivt | ~ mugurti gustativi sunt chemoreceptor? ! - sunt localizafi in grosimea epiteliului ce acoperi papilele ling pot fi prezenti gi in epiteliul palatuhai moale si in cel epiglotic | ~ au formé ovoidala, de butoias 5i prezinti un orificiu superior —porsd gustativ iHISTOLOGLE PRACTICA 105 Mugus guitste 1, Caluiie senzofate 2. Calis da sustinee 8. Caius bazaie 4. Tetralnati nervodse Mugure gustativ - tipurile celulare care aledtuiese mugurele gustativ sunt: + celtle senzoriale (6-20) — sunt celule, cilindrice, localizate central in. mugurele gustativ ~ au citoplasma palidi si nucleul hipocrom - membrana spicalé este prevaizutii cu microvili care iau contact cu substantele chimice dizolvate in saliva ~ la haza celulelor senzoriale ajung dendrite ale neuronilor senzitivi din perechile de nervi cranieni VIT (n, facial), IX (n, glosofaringian) si X (n. vag)106 ORGANE celule de sustinere — sunt celule cifindrice inguste, localizate la periferie - au citoplasm’ intunecat’ - polul bazal nu este in contact cu terminatiuni nervouse ~ celtile bagale ~ sunt cetule de talie mick ~ sunt localizate la baza mugurelui gustativ ~ sunt considerate celule siem si formeazii o populatie celutar de rezerva - tipurile de recepteri prezeni ia structura conjunctivo-epitelialé sunt: - ferstinatiunile nervoase libere ~ Tenninatii libere in epidern - sunt reprezentate de rasmuri dencritice ale neuronilor seni se localizeaaa atit in gpiderm, cat si in epiteliu stratificat al mucoaselor - lerminatiunile nervoase mielinizate formeaza un plex stbep = dupi ce paitrund in epiteliu, pierd teaca de mieting si se rarhificd printre celuiete epitelial formeazi asifel o refed intraepidermichBee eeEE EE HISTOLOGIE PRAC: ICA : 107 | *Sesste terminatiuni nervoase pot recepta stimuli durerosi, taetili, de presiune sau tempecaturs : + corpusexlti (diseuvile corpusexslii (diver 1, Disc Merket 2. Celuie epitelials 3, Teaca de mielina 4, Terminatiuni nervoase nemielinizate | Discul Meike! |, 7 MBUScepion neincapsula? localiza tn epider, mai ales la nivelul palmelor si plantelor ' | structorn Jor cuprinde 2 componente: i ~ eelula Merkel — localizati in stratul bazal ai epidermului, are forma ovoidalé | ~ ciloplasma confine vericule secretorii (asemindtoare cu cele din celulele ce produc catecolamine) | ~ este alasati de Keratinocitele vecine prin dezmozomi + terminatiunea nervoasé specializaté 7 ~ aceasta pierde teaca de micling dupa ce patrunde tn epiderm in 7 Se fering dilatat ~ sub form de dise (dise Merkel) in apropierea celulei Merkel | > corpusculli Merkel sunt considerati necanareceptori ! | ~ ei recepteaza stinuuli tactili si de presiune leteeinatiuni nervoase incapsulate (corguseuli sengitiviy : | ~ Sunt localizai in dermud pielti, in corionul nuscoaselor, dex si ta fesutul conjunetiv din jurul glandetor, articulajiilor, tendoanelor 4 - stfuctura unui corpuscul senzitiv cuprinde 3 componente: }] 7 componenta conjunctivié (capsuia) © componenia nervoasi (fibri nervoasi cerebro-spinali si 9 Abra nesvoash vegetativa simpatica) | CoMponenta nevroglicé (aledtuieste zona central a corpusentutui)108 ORGANI - vorpusculit Meissner ~ an form’ ovoidal ~ sunt localizati in papilele dermului superficial ~ Ja exterior prezint’ o capsuld conjunctiva subjire ~ in zona centralise afld lamele suprapuse formate din eclule Schwann turtite gi Sbroblasti - fibra nervoasd patrunde ta corpuscul si traverseaza in zig-zag miezul lamelar - corpusculii Meissner sunt receptori pentru sensibilitatea tactild find 1... Capsula 2, Ramificatil ale fibrelor nervoase 3. Fibre nervease mielinizate Corpuscul Melssner - corpuseulit Vater Paciit ~ sunt localizati tn dernaul profiad, hipoderm, periost $i capsuicle articulare, procum § mezenter ~ capsula este format din mai multe straturi concentrice suprapuse - aceasta confine fibroblast gi fibre subtire de colagen, dand aspectul unui ,butb de ceapé™ - componenta nervosa devine nemiclinizaté dupa un scurt traiect ~ traverseaza corpusculul pind Ja polul opus unde se ramified - corpuscutii Vater Pacini sunt baroreceptori - corpusculit Ruffiaé se localizeazi in derm, hipoderm, capsule articulareHISTOLOGIE PRACTICA 109 ~ capsuld subjire este aledtuit’ din 3-4 lamele concentrice ce delimiteaz o cavitate plin’ cu lichid ~ aici se afli'o rejea de fibre de colagen ce se ancoreaz’ in fesutul de vecinat - componenta nerve asi este reprezentata de o terminatiune nervoasi nemielinizati aceasta se ramificd in interioral corpuscului ~ corpusculii Ruffini sunt specializafi pentru receptatea stinnulilor termici ealzi ~ el Taspund gi la excitatiile de tractiune si deformare a tesutului conjunctiv al dermulai - corpusculii Krause ~ sunt corpusculi de forma ov. lara localizati tt mucoasa genitali, la nivelul conjunctive, nuscousa respiratorie, bucala $i a vezicii urinare ~ capsula esie subfire (I-2 lamele conjunctive) ~ componenta nervoasd este reprezentaté de terminatiuni nervoase ramificate in interioral corpusculului ~ sunt mecanoreceptori care pot receptiona gi stimulii termici reci 1, Terminatiune nervoasa 2, Capsula conjunctiva Corpuscul KrauseBIBLIOGRA ET Trattaro di istologia, Me Grow-Hill, 1996 YOUNG, BE, Weathers Functional Histology, “Churcill” Livingstone, 1993 Tesi, 2004 CORMACK TLD. | Esential Histalogy, “I.B.Lippincott Comp.”, Philadelphia, 1993 DADOUNE J.P. ‘Histologie, Medicine ~ Sciences Flammarion, Paris, 1990 FAWCEITD. A iexibook of histology, Chapman and Hall, 1994 | [FELIPE EM. LAKEB.D. Hisiochemishry ta pathology, “Churchill”, Livingstone, 1990 GARTNER LP., HIATT EL. Ailas of Histology — Williams& Willdns, Baltimore, 1987 , |JUNQUEIRA LG, CARNEIRO J, KELLEY RO. Basic Histology — Appleton & Lange, 1995 KAGNOFF MF. ‘Mucosal imunology : new frontiers Immunology Today, 2157-59, 17, 1996 _ [MEBEDINTIT. Tistologie practiea. Organe, Tipografia Universitat “Ovidius” Constanta, 1993 MEHEDINTIT. i colab. ‘Aistologie Cars VoL, Organe Reprografia Universitatiz Ovidius 1996 KAYE GL MOGOANTAL. Hisiologie Medicala, Tesutwrile, Edit. INFO, Craiova, 1998 | PAULSEN D.F. Basic Hisiology, Appleton & Lange 1990 eet | T ROSS” Mi, ROMRELD LJ, [Histology A text and atlas $id ed. Williams& Wilkins, Baltimore, Maryland, 1995 SOBOTTA & HAMMERSEN | A color ailas of Citology, Histology and Micr Anatomy, Baltimore- Munich, 1980 | STERNBERG 5.UPRINS MUL NERVOS..... STEMUL ENDCCRIN.... SISTEMUL LIMFOPOETIC..... APARATUL RESPIRATOR. ‘TUBUL DIGESTIV SUPRADIAPRAGMAGIC. TWRUL BIGESTYY SUBDIAFRAGMATIC..... GLANDELE ANEXE ALE TUBULUI DIGESTIY ..... APARATUL URINAR. = APARATUL GENITAL FEMININ, OVARUL. CAIL® GENITALE FEMININE... APARATUL GENITAL MASCULI..... SISTEMUL TEGUMENTAR SI ANEXELE, ORGANELE DE SIM... BIBLIOGRAFIE......