Editat de: Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii $i Economia Constructiilor Bucuresti - Sos.Pantelimon nr.266 Telefon: 2 55 10 20; 2 55 22 50/176 - redactie 116 - difuzare BULETINUL CONSTRUCTIILOR Vol. 11 1998 4. PRESCRIPTII TEHNICE + .Ghid pentru executarea lucrarilor de drenaj orizontal si verti- cal", indicativ GE 028 - 97, aprobat de MLPAT cu ordinul nr.56/ N/ din 11 martie 1997....... oe wo + ,Specificatie tehnica. Criterii si metode pentru determinarea prin masuratori a tasrii construcjilor. Instructiuni tehnice pentru determinarea prin metode topogeodezice a deplasari construc- {illor datorate deformatiilor terenului de fundare", indicativ ST 016-97, aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 57/N/ din 11 martie 1997 . 75 Toate dreptunie asupra acestei ea sunt rezervate INCERC Bucurest Nueste permisd reproduc tegral sau partial a materialetor cin Buletinul Construcilor 8 consimyémantu sris al INCERC.MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $I AMENAJARII TERITORIULUI ORDIN nr. 56/N/ din 11.03.1997 Avand in vedere Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr. 189 /1996, Ih temeiu! Hotararii Guvernului nr. 456/194 privind organi- Zarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amena- jarii Teritoriului, In conformitate cu Hotararea Parlamentului Roméniei nr.12 11996 si a Decretului nr.591/1996, in baza Raportului Directiei Generale de Reglementari siAtes- tari Tehnice, Ministrul lucrarilor publice si amenajari teritoriului emite urma- torul ORDIN: Art.1. Se aproba reglementarea " Ghid pentru executarea lu- crarilor de drenaj orizontal si vertical" indicativ GE - 028 - 97. Art.2. Reglementarea mentionata la art.1 se publica in Buleti- nul Constructiilor si intré in vigoare la data. publicdrii Art.3. Directia Programe de Cercetare si Reglementari Tehni- ce va duce la indeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU NICOLAE NOICA 2 MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARII TERITORIULUI GHID PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR DE DRENAJ ORIZONTAL SI! VERTICAL INDICATIV GE 028 - 97 Elaborat de: . INSTITUTUL DE STUDI $1 PROIECTE PENTRU IMBUNATATIRI FUNCIARE - ISPIF - S.A. - BUCURESTI - I: Ing. Marin Pasarica Manager general: n rtament proiectare: Ing. Gabriel tor sera ing. Pulu Dumtreseu Responsabil tema: Ing. Maria Georgescu ‘Coordonat de: DIRECTIA PROGRAME CERCETARE SI REGLEMENTARI TEHNICE : Ing. Octavian Manoiu Director: cl Responsabil de lucrare MLPAT: Cons. ing.Radu N.Colectiv de elaborare ISPIF-SA. ing. Maria Georgescu ing, Brindusa - Lucia Gheorghe. carto, Traian Radulescu carto. Aurelia Rusu. teh. Cornelia Burghiu dactil. Elena Benga Colaborator: ICECON - SA. dr.ing. Valeriu Goran ing, Vasile Antohe ing. Florin Balabas [GHID PENTRU EXECUTAREA LUCRARILOR _Indcatv DE DRENAJ ORIZONTAL SI VERTICAL _GE-026- 97 4.GENERALITATI 1.4 Obiectul ghidului Ghidul prezinta tehnologia de executie a lucrarilor de drenaj ori- zontal gi vertical 1.2. Domeniul de aplicare a ghidului Ghidul se adreseazA specialistilor implicati in executa, verifica- rea executiei gi exploatarea lucrarilor de drenaj si poate da o orien- tare pentru posibili beneficiari ai lucrérilor. Scopul lucrarii este de a informa pe cei interesati asupra tehno- logiei de executie si verificare a lucrarilor de drenaj realizete in teren. 2.DEFINITI Lucrarile care au ca scop captarea si evacuarea apelor de supra- fata gi subterane in exces, pentru asigurarea unui nivel maxim admis pe un teritoriu, sunt cunoscute sub denumirea de _drenaje. Dupa modul in care se manifesta excesul de umiditate, in partea superioara a terenului sau in adancime, drenajul se clasiica astfel -drenaj orizontal; -drenaj vertical Drenajul orizontal se execut pe suprafete intinse, urmérind eli- minarea excesului de umiditate de la partea superioard a terenu- lui. Acesta se realizeazd printr-o retea de drenuri absorbante ce se descarca in colectoare deschise sau inchise Elaborat de: ‘Aprobat de INSTITUTUL DE STUDII SI PROIECTE PENTRU ae IMBUNATATIRI FUNCIARE BeRiiniean ISPIF-S.A.Drenajul vertical intercepteaza, coboara si mentine nivelul apelor freatice la adancimea impusé de proiect. Drenajul vertical se realizea- 24 prin puturi si poate fi = drenaj vertical cu grupuri de puturi; - Drenaj vertical cu giruri de puturi. Drenajul vertical cu grupuri de puturi se foloseste pentru cobora- rea importanté a nivelului apelor freatice in zona unui obiectiv izolat, de obicei pentru facilitarea executiei in zona excavatillor adanci Drenajul vertical cu giruri de puturi se utlizeazé de regula, cu ro- lul de a intercepta afluxul de apa subterand cétre incinta indiguita. Se amplaseaza in mod obignuit in lungul digurilor de contur ale acumula- filor, a teraselor, la piciorul acestora sau in lungul zonelor depresio- rare din incinta. 3. PRINCIPALELE UTILAJE SI MATERIALE FOLOSITE LA EXECUTIA RETELELOR DE DRENAJ ORIZONTAL SI VERTICAL 3.4. \cipalele utilaje folosite la executia retelelor de drenaj orizontal si vertical 3.1.1. Utilaje folosite la executia retelelor de drenaj orizontal Masinile folosite la executia drenajului orizontal sunt de doua ti- puri ~ masini de drenaj cu pozarea drenurilor in trangee; - magini de drenaj cu pozarea tubului fara trangee. Maginile de drenaj cu pozarea drenurilor in trangee grupeaza toate maginile ce au ca organ activ de lucru: -elinda cu lant gi cupe (ETT-202 URS) ce excaveazé trangei late de 400-650 mm -elinda cu lant gi racleti (MSD-180 Romania; ETT-163 URSS; Hollanddrain-GSL Olanda; Hoes RFG), pentru transee ingusta (150- 300 mm); -rotor cu cupe (trangee lata) sau racleti (trangee ingusta), (EDR-151 URSS; Barth-135 Olanda) (tabel 3.1) Maginile de drenaj cu pozarea tubului fara trangee, avand orga- nul de lucru pasiv, format fie dintr-un cutit vertical gi un drenor (MD-4 URSS), fie dintr-un cutit in V cu drenor la partea inferioara (Holland- drain; ~Delta play Olanda), ce realizeaza in teren o fanta gi un locas in care ‘se pozeazé tubul de drenaj sifiltrul (tabel 3.2). 6 Masini de drenaj cu pozare in trangee - Caracterist Tabel ravi de pov8 g = 3 s é 3 & 5 & § 3 g 3 Tabelul 3.2, ksiomm ” a | = ee z gle g mea de ] tubular “aie TT ‘maxima de | fomand 180 190 3.1.2. Utilaje folosite la executia refelelor de drenaj vertical Drenurile verticale pot fi executate manual sau mecanis. Forajul manual se executd de regula tubat, mentinand peretii g3- urii de foraj cu tuburi de otel introduse treptat pe masura avansarii fo- rajului. Sculele de spare si extragere a materialului spat sunt varia- te cuprinzand lingura de curatat, pompa cu clapet, trepanul, etc. Forajul mecanic se poate executa tubat sau netubat. Evacuarea detritusului se realizeaz continuu prin circuitul fluidului de foraj, care are gi rolul de a exercita o presiune hidrostatica asupra perefilor gauril side ale mentine stabilitatea 3.2. Principalele materiale folosite la executia refelelor de drenaj orizontal si vertical 3.2.1, Principalele materiale folosite la executia retelelor de drenaj orizontal La executia retelelor de drenaj orizontal se folosesc o gama larga de materiale de constructii (ciment, otel beton, agregate pentru betoa- ne, confectii metalice, etc.), ponderea cea mai mare avand-o ins& ma- teialele speciice acestor amenajar si anume tuburile de drenaj si iltrele. Tuburile de drenaj intré in constructia drenurilor abscrbante $i colectoare. Tuburile ceramice de drenaj se fabric conform STAS 1626/1980, la diametre intericare de: 50, 70, 80 si 100 mm pentru drenurile ab- sorbante si 125, 150, 200 si 250 mm pentru drenurile colectoare. Grosimea peretelui tuburilor variaza intre 8-30 mm, functie de di- ametru, iar lungimea este de 330 mm pentru diametre pana la 125 mm si de 500-800 mm pentru diametre mai mari de 125 mm. La ex- terior, tuburile pot avea forma cilindrica, poliedrica sau forme speciale. Tuburile de drenaj flexibile din material plastic, au aparut in anul 1966, folosirea lor conducand la pozarea drenurilor prin metoda fara transee Tuburile flexibile, denumite si tuburi riflate, au peretele ondulat sub forma inelaré sau elicoidala. Tuburile riflate, produse in tard, se fabrica la diametre de: 65, 80 si 110 mm. La executia refelelor de drenaj se folosesc fitinguri, cele mai uti- lizate find -reductile, ce servesc la racordarea tuburilor de drenaj, in punctele de schimbare a diametrului, la drenurile absorbante sau cclectoare; 9~ mufele folosite la inadirea tuburilor de dren cu acelasi diametru - busoane de capat folosite pentru opturarea drenurilor la extremita- {ile amonte, in vederea protejarii lor impotriva colmatarii; - ramificatii in T sau Y, utiizate la racordarea drenului absorbant cu drenul colector; - cot, piesa de racordare, utilizata pentru descrcarea drenurilor ab- sorbante in drenul colector, ~ gurile de descrcare sunt piese ce se monteazé pe extremitétile aval ale drenurilor absorbante sau colectoare, servind la evacuarea apei in rejeaua deschisa a sistemului de drenaj Filtrul este un element constructiv, principal al drenurilor, nece- sar in majoritatea situatiilor ce impun introducerea amenajérilor de drenai Se folosesc ca materiale filtrante, materiale de tip granular, natu- rale sau sintetice care indeplinesc partial sau in totalitate, urmatoarele functiuni: ~ protejeazé tubul impotriva colmatarii cu particule solide transporta- te de apa ce se dreneaz& din sol; ~ reduc rezistenta hidraulica in zona de acces a apei in dren; - imbunatatesc conditiile de agezare a tuburilor in transeea drenanta, sporind durabilitatea tuburilor. Materialut filtrant ce! mai frecvent utilizat este balastul. in ultimul timp au inceput sa se utilizeze fesaturi sau impaslituri din fibre plasti- ce cu diferite denumiri de fabrica: netezin, madril, terasin, drenatex, filtex, ete. Alegerea materialului fitrant se face In functie de structura gra- nulometrica si permeabilitatea terenului in care se execut drenajul. 3.2.2, Principalele materiale folosite la executia retelelor de drenaj vertical Drenul vertical se compune din: coloana filtrant, coloana oarb& si decantorul - Coloana filtrant poate fi confectionata din materiale metalice (ofel obisnuit, otel inoxidabil de diferite calitati) sau din materiale ne- metalice (mase plastice, poliesteri armati cu fibre de sticla). ~ Coloana oarba se executa de regula, din acelasi material gi cu acelasi diametru cu filtrul de foraj imbinarile sunt cu filet, cu cep-mufa din corp sau cu mufa supra- usa; ele trebuind s& asigure o asamblare usoard, sigura si etanga. 10 - decantorul este zona oarba de la partea inferioara a coloanei putu- \ui, in care se depun particulele solide antrenate in put, odata cu apa. Lungimea decantorului se stabileste in functie de adancimea putulut 4, TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A DRENAJULUI ORIZONTAL Executia unui sistem de drenaj orizontal implica executia compo- nentelor sale: drenuri colectoare, drenuri absorbante $i construct hi- drotehnice. 4,1, Tehnologia de executie a drenurilor colectoare inchise. | de colmatare a drenu- in terenurile stabile, ce nu prezinta pericol omy filor, ca si in cazurile in care suprafata utilé a amenajanii prezinta im portanté mare, releaua drenurilor absorbante se descarca in colec- re inchise-drenuri colectoare. - i Tehnologia de executie a drenurilor eat Cn 0 mm. Astfel, colecto \etrul lor, ce poate ajunge pana la 80 el u Giametrul pana la 250 mm se executa din ceramica arsa si din azo. ciment, pentru D=250-500 mm din beton si beton armat pentru =300-800 mm. . seo atoate ‘cazurile, pozarea drenurilor colectoare se face prin me toda cu trangee ° Transeea de pozare a drenurilor colectoare se executa: f - cu excavatorul cu mai multe cupe (pentru diametre mici, folosindu- se masina de drenaj ETT 202-A); cu buldozerul se sapa stratul de 1 m grosime de la supra. ar restul cu excavatorul cu mai multe cupe cand adancimea trans rinsa intre 2 si 3m: - “eres exeavtort evo eupa, petry dame ale colcteareor cede pasesc 250 mm precum si in cazul in care, adancimea de pozare . paseste 2 m, trangeea realizata are profil trapezoidal cu latimea le fund (1 nat S60 cm pentru tuburi cu diametrul 300-500 mm #100 cm pentru tuburi cu diamatul peste 500 mm D - diametrul exterior al tubului folosit riser transeei incepe din extremitatea aval. at de ap8 se evacueaz8 gravitational pe fundul trangeet. Dac8 apa de su prafata si cea freatica patrund intens in ‘sapatura, execttie $e io tronsoane, din care apa se evacueaza prin pompare. In can aaa sului freatic in terenurile nisipoase se poate folosi instalatia de fil aciculare. 1In terenuri pietroase, compacte, transeea se adanceste fata de Cola proiectata cu 2-3 cm, strat refacut cu material granular (balast) Patul de pozare al tuburilor. {n cazul folosiri tuburilor din beton armat, se vor lua masuri de Protectie anticoroziva a suprafetel exterioare, in urmatoarele cazuri - pozarea in soluri turboase: ~ pozarea in soluri minerale cu pH<5; ~ apa freatica prezinta agresivitate fata de beton Etangarea rosturior si a imbin8ni dintre tuburile colectoare este necesara in urmatoarele situati jVtez8 mare a apei in colector (>1,5 m/s in soluri minerale si >4 ins In Solur turboase), existand pericolul erodariisolulut inconjurator. ; 2 traversarea drumurilor, cailor ferate, a zonelor impadunte seu plantate cu pomi Dupa pozarea drenuriior colectoare se verifica Incadrarea para- metrilor masurati in limitele admise, dupa cum urmeaza ~ abaterea de la panta longitudinal, maximum #0,0008; + abaterile locale de la cota de fund maximum + 3-5 cm, functie de diametrul colectorului 7 nu se admit pante inverse ale drenului colector; 7 abaterea in plan, a axului colectorului, maximum 0,6 m a 1,0 ; deplaséiile capetelor tuburiior, maximum 1/3 din grosimea perete- lui ~ trecerea de la un diametru la altul (daca in sectiunea respectiva nu rete Prevazut cémin) s& se facd treptat, astfel ca, in orice sectiune diferenta diametrelor s& nu depaseasca 25 mm, Abaterile constatate se corecteaz&, verificéndu-se din nou lucra- rea, 4.2. Tehnologia execut i drenajului orizontal prin metoda transeei. Deoarece in dotarea unitatilor constructoare din tara noastra es- te freovent intainité masina de drenaj cu pozarea in trangee. tip ETT 202-A, se prezint& tehnologia pentru acest tip de masina Operatiile tehnice sunt 4.2.1. - lucrari pregatitoare; 4.2.2. - aprovizionarea cu materiale de drenaj; 4.2.3. - montarea instalajiei de ghidaj: 4.2.4. - instalarea masinii pentru inceperea lucrului; 4.2.5, - deschiderea trangeei 12 4.2.6. - pozarea filtrului; 4.2.7. - pozarea tuburilor; 4.2.8. - controlul final al pozari ; 4.2.9, - executarea racordarii la colector (inchis) sau a gu- rilor de descarcare; ; / 4.2.10. - acoperirea drenului cu un prim strat de pamant; 4.2.11, - astuparea trangeei 4.2.1. Lucrari pregatitoare ; Lucrare pregtitoare consau in cudtvestrangeelor,tasarea in teren a aliniamentelor de ax ale drenurilor, nivelarea terentlui pe a este cazul tandu-se taierea tufisurilor, extragerea ciate, indepartarea pietre- lingropate sau de la suprafata terenului 7 Nivelarea traseclr drenurlr absorbante si colectoa’e se ee cuté cu gredere sau buldozere, care trebuie sa elimine Beale de pe fasia de deplasare a masinii de drenaj pe o latime Baa cazul existentei unor denivelari cu inaltime mai mare de ak avand panta longitudinala (paralelé cu axul digului mai mate pase iar cea transversala mai mare de 3°C, precizia de regiare 2 pantel fundului trangeei nu poate fi asiguraté fara o nivelare prealabila a seului. Marimea abaterilor rezultate din microdenivelarile transversale 5! jin cazul reglajulvi pantei cu le traseului poate fi pana la + 15-20 om. panour de vizare nivelareatraseuiui este obligatore in tote cazurie. 4.2.2. Aprovizionarea cu materiale de lucru 4.2.2.1. Aprovizionarea cu tuburi de drenaj. Aprovizionarea punctelor de lucru cu tuburi din mate‘al plastic se face chiar In ziua executiei. In cazul in care pozarea lor intarzie, tuburile vor fi protejate de radiatia solara directa, ce distruge rapid structura materialului si scade rezistenta lor mecanica, fapt ce deter- ‘nina strvirea tuburilor sub sarcina umpluturii din trangee ones tubunlor in teren se face cu paie sau prelate intinse peste ele 134.2.2.2. Aprovizionarea cu materiale filtrante. Aprovizionarea cu material filtrant granular. Materialele filtrante granulare de natura minerala, avand volum, masa si consum mare necesita mijloace de inc&rcare si transport cos tisitoare. Manipularea flind dificila, nu este rationala, depozitarea ma- terialelor pentru filttu la punctele de lucru, ci pozarea lor direct in tran- see. Pentru pozarea mecanizaté a filtrului granular (pietris, balast, zgura), se folosesc semiremorci speciale, echipate cu un buncar din care, materialul se descarca gravitational cu un debit reglat, pe o ban- da transportoare, instalata transversal fat de axul longitudinal al re- morcii. Semiremorca ce aprovizioneazé materialul filtrant, se depla- seaza paralel cu masina de drenaj, astfel ca banda transportoare s& descarce materialul in buncarul masinii de drenaj si de aici, direct in trangee. in cazul fitrului prefabricat (geotexti, fibre de nucé de cocos, etc ) e tubul de plastic, aprovizionarea nu se mai face sub forma de role, ci ubul prevazut cu filru se livreaz& infasurat pe tamburi, asa cum re- Zulté din operatiunea de prefabricare. 4.2.3. Montarea instalatiei de ghidaj Instalarea cablului de copiere de-a lungul axului drenului la ma- sina ETT 202-A, se face la o distanta ,b* (Fig.4.1), de axul drenului, e- gala cu 1850+150 mm, astfel incat s fie asigurata rezemarea palpa- torului (4) pe cablul (5). Cablul de copiere (5) infasurat pe tamburul unui troliu, se des- fasoara pe traseul drenului Incepand din colector (Cd) pe taluzul c&ru- ja se ancoreazé cu tarusi metalici troliul portcablu (7) Se infig in pamént suportii (8) ai tielor (9) pe un aliniament para- lel cu axul deja pichetat al drenului (abatere in plan egala cu 1150+ 150 mm). Amplasamentul cablului va fi pe partea opus& descarcarii pamantului excavat. 4.2.4. Instalarea masini Instalarea masini ETT 202-A (Fig.4.2) pentru inceperea lucrului se face tn doua modur ~ e€nd inceperea lucrului se face dintr-un canal deschis, masina se dirjeaza pe axul marcat si semnalizat al drenului, dupa care, prin mers inapoi, se aduce elinda (2) deasupra canalulu. Se coboara elinda si to- ba (8) pana ce palpatorul intra in contact cu cablul de copiere, instalat la cota moment in care se aprinde lampa semnalizatoare .Normal" a tabloului de comanda ai masinii, In aceast’ pozitie, extremitatea 14 entru inceperea lucrului Fig. 4.1. - Ghidajul maginilor de drenaj cu dispozitiv copiativ ‘-raduetoreletro-mecanic; -magina de drena): linda masini 4-palpator - 5-cablu de copiere la pant Senin enuli a pant i’ 7-troliu port-cablu; 8-tje suport; 9-t& telescopic, 10-trangeea i, ‘t-depozit pamant excavat 1516 a transee-schema constructiv Fig. 4.2. - Masina de drenaj ETT 202 - A cu pozare in 4-cupe (12 buc: capacitate 23V/cupa): (elinda); 3-lant port cupe -transmisia la elinda: 7. ‘-tractorul de baz& (SSCP); 2-organul de lucru ind; F de drenaj; 10-rola presare tuburi; -verine de actionare pentru pozarea tuburi -suport pentru role tub flexit transportoare: 6. S-banda 8-dispozitiv electro -mecanic de ghidaj; 9-toba ‘12-inele ghidaj tub dren 1" inferioara a elindei se afla la cota de pozare a gurii drenului gi lucrul se poate incepe; - daca se executd un dren absorbant dintr-un dren colestor inchis, magina se aduce pe axul drenului, se pune in migcare lantul cu cupe pana ce una din cupe ajunge la extremitatea inferioara a elindei, dupa care, aceasta se asd in jos pand la cota proiectata, pozitie din care incepe lucrul. Se verificé astfel si pozitia cablului, dar si a tuburilor din colector, care trebuie s8 corespunda cotei de descarcare a drenului In acel punct. Executia drenurilor colectoare si absorbante se face incepand din zonele aval spre cele amonte, iar drenurile absorbante se incep de la colector. Aceasta creeaz&, posibilitatea evacuarii excesului de apa ce poate aparea in trangeea deschis4 4.2.5, Deschiderea trangeei La executia cu masina ETT 202-A, evacuarea trangee’ si pozarea tuburilor de drenaj (ceramice sau din plastic), se realizeaza simultan Evacuarea trangeei incepe din colector. Viteza de lucru se core- ieaz& cu adancimea de sapare gi variaza intre 60 $i 200 mih La constatarea nerespectdirii adancimii proiectate (dupa incepe- rea excavairii se verificd acest lucru topografic), se verifica in ordine: cota cablului de copiere, intinderea lantului port-cupe si uzura dinflor la cupe, Erorile de panta si chiar inversarea ei pot aparea din urmatoarele cauze: - lipsa nivel traseului, - distanta mare dintre suporfi cablului de copiere, care se poate remedia prin folosirea unui suport intermediar, provizoriu, instalat in fata masini, intre suportii permanent; - Intinderea necorespunzatoare a cablului de copiere; - defectiuni la instalatia de ghidaj a maginii 4.2.6. Pozarea filtrului 4.2.6.1. Pozarea filtrului granular Conform proiectelor, se consumé 50-75 me material filtrant cu gro- simea - deasupra generatoarei superioare a tuburilor - de: 17= 5-10 cm, pentru cazul alimentarii din stratul freatic; - 25-50 cm, cand alimentarea provine si din captarea scurgerii super- ficiale provenite din precipitatii sau in cazul drenérii terenurilor argiloase (fitru - inalt) Pozarea filtrului granular se face cu ajutorul unei instalatii remor- cate, prevazuta cu un bunear si banda transportoare pentru descarca- re (vezi pct.4.2.2.2.) 4.2.6.2. Pozarea filtrul materiale geosintetice (banda din geotextil, tesatura de sticld, etc.), se poate face in doua variante tehnologice: - prin infsurarea elicoidalé pe tubul, din material plastic, a unei benzi din material filtrant; - pozarea unei benzi sau a dou benzi din material fitrant, simultan cu pozarea tuburilor, care pot fi, in acest caz $i din ceramica Masina ETT 202-A este dotata cu o instalatie destinata pozarii mecanizate a filtrului sub forma de banda. In acest scop, toba de po- zare a maginii este prevazutd cu locaguri pentru instalarea bobinelor cu banda filtranta. Aceasta permite pozarea benzii sub dren, deasu- pra drenului sau in ambele pozitii (vezi fig.4.3.) La inceperea lucrului, banda filtranta se fixeaz& sub tub cu o clema sau greutate, iar in timpul lucrului, pozarea sa este urmarita si corectata de ctre muncitorul instalat in toba de pozare a masinii 4.2.7, Pozarea tuburilor 4.2.7.1. Pozarea tuburilor de drenaj in ceramic Pozarea tuburilor ceramice se face prin jgheabul de lansare montat in toba masinii (Fig. 4.3.) In figura 4.4., se prezinta toba, sectionaté pe un pian vertical, longitudinal. Jgheabul (1) este reglabil permitand ca in functie de di- mensiunile si forma tuburilor (clindrice, poligonale), gi s8 asigure 0 po- zare de calitate, Astfel, atunci cand tuburile ce ies din jgheab au ten- dinta de a intra in patul trangeei, se slébesc suruburile de fixare ale jgheabului, astfe! incat partea superioard se gliseaza in jos, iar partea inferioara (curbata) se roteste in sus, In cazul cand, tuburile ies din jgheab cu capatul indreptat in sus, se gliseazé partea superioara a Igheabului in sus si ca urmare, partea inferioara se roteste in sensul acelor de ceasomic, spre fundul transeei Procesul pozérii tuburiior se desfasoara astfel (Fig.4.4). un muncitor aprovizioneaz& masina cu tuburile depozitate in stive, de-a lungul liniei drenului la intervale de 10 m, ridicandu-le pe platforma to- bei (1); al 2-lea muncitor alimenteaza jgheabul (2) cu tuburile (3), in- treruperea alimentérii jgheabului nu este permis cAci, tubul lansat cu intarziere pe jgheabul partial golit, alunecd cu vitez& pe jgeab, se iz- 18 Fig.4.3 - Toba de pozare a tuburilor la masina de drenaj ETT 202-A (sectiune longitudinalé, vertical) - buri; 2-cuft tob&; 3-perete toba 4-rold presare tuburi ston eo banda iran pentru acoperirea drenuiti; 6-bobin& cu banda fitranta pentru pozarea sub dren, 7-banda derulaté sub dren B-banda derulata pe dren; 9-dispozitiv pentru articularea tobei pe elin 19Fig.4.4. - Pozarea tuburilor de drenaj, ceramice cu masina ETT 202-A ‘1-toba maginii (sectionat); 2-jgheabul pentru lansarea tuburilor; 3-tuburi de drenaj . 20 beste de tubul aflat mai jos, ciobindu-se sau fisurandu-se; al 3-lea muncitor, agezat in scaunul tobei, controleazé corecta agezare a tubu- filor, alinierea, marimea rosturilor, f4cand remedierile necesere. Necesitatea opririi masinii pentru unele remedieri, de durata mai mare, poate fi semnalizata sonor conducdtorului cu ajutorul unei so- nerii comandate de muncitorul din toba 4.2.7.2. Pozarea continua a tuburilor din material plastic Folosirea tuburilor din plastic, elastice si continue, a capatat 0 larga rspandire datorita avantajelor oferite: cheltuielile de manipulare-transport scad de 4 ori; - productivitatea la pozare a acestor tuburi este de 3 ori nai mare decat la tuburile din ceramica ~ permite prefabricarea filtrului pe tuburi, asigurand o productivitate superioara constructiei drenurilor, = linia de dren fiind un tub continuu, este mai putin afectata de tasér deplasari si colmatari in timpul function&rit Pentru pozare, rola cu tubul flexibil se monteazé pe tamburul (11) al masinii (Fig.4.2.), iar cap&tul su trece prin inelele de ghidaj (12) si se introduce In toba de pozare (9). Pe masura ce tubul se deruleaza si se pozeaz& in transee, pentru evitarea curbarilor sale, se fixeaza din loc in loc, cu material fitrant granular, descarcat cu lopata peste tub. In cazul folosirii filtrului prefabricat (din geotextil, material organic, etc), testarea se face cu pamant. 4.2.7.3. Controlul calitatii pozarii tuburilor Siguranta functionarii In exploatare si atingerea parametrilor fun- ctionali proiectafi ai retelelor de drenaj, depind de calitatea executiei drenurilor absorbante si colectoare, Controlul calitatii poz4rii tuburilor ceramice se efectueaza pe ca- le vizuala (de un muncitor, care are si sarcina ridicarii tuburilor pe platforma tobei de pozare). Muncitorul se deplaseaza in urma masini controland aliniamentul tuburilor pozate si denivelarile (tuburi ridicate deasupra sau coborate sub nivelul celorlalte), ce pot apare ca urmare a corect&rii bruste a adancimil organului de lucru al masinii sau a al- tor cauze, Remedierile se executa folosind unelte special concepute pentru lucrarile de drenaj. (Fig. 4.5.) 21: , l \\ ——— || Fig.4.5. - Unelte de lucru pentru drenaj 1-carlig de pozare; 2-rectificator de pozitie, 3-4-curatitor fund trangee; 5-ciocan de drenaj; 6-cleste pentru extras tuburi; 7-cleste pentru scos pamant 22 In conditile transeetor inguste de pozare (exemplu, la masina MSD-180), in care accesul unui muncitor nu este posibil, aceste u- nelte sunt indispensabile realizarii remedierilor necesare uror lucrari de calitate. Folosind rectificatorul de pozitie (2), muncitorul ce merge in ur- ma masinii, aliniazé si bate tuburile ce prezinté abateri de ‘a pozitie. Scoaterea din aliniament a unui tub, care s-a degradat la pozare, se face numai dupa ce masina s-a indepartat din acel punct, intrucat in caz contrat, spatiul ramas liber prin extragerea tubulul, se va reduce ca urmare a presiunii exercitate la tuburile din jgheabul de lansare al masini * Pentru a rectifica 0 portiune, prezenténd tuburiridicate deasupra nivelului general, se procedeazé astfel - folosind clestele (6) se extrag din trangee tuburile pe o lungime su- ficient de mare pentru a permite executia corectiei, fiecarui tub reve- nindu-i cca.20% din corectia totala ~ ou un curatator (3 sau 4) se rectificd fundul trangeei, daca paman- tul este uscat si greu de rectificat se va umezi mai intai, portiunea de lucru sau se va afana cu ajutorul unui harlet de drenaj; = se introduc tuburile cu cérligul de pozat (1), iar ultimul tub cu cles- tele; ~in cazul in care, ultimul rost este prea mare, acesta se va proteja cu sparturi de tub sau material mineral granular, ambele asezate de jur-Imprejurul drenului in cazul unei portiuni cu tuburi coborate sub nivel general, rectifica- rea se face astfe!: = se introduce pamant sau material granular (nisip, balast, pietris, etc.) intre peretele transeei si tuburi, ~ se ridicd tuburile putin cu clestele si se Impinge pamantul (bine maruntit) sau material granular sub ele; = se bat ugor tuburile cu rectificatorul. 4.2.8. Controlul final al pozari Controlul calitati trangeei se executa topografic, Mai intai se con- troleaza adancimea de pozare hr. Valoarea A hr objinuta se compara cu cea proiectaté “hp, extrasé din proiect. Abaterea va fi: e= Ahr -Ahp: se admite e max.=0,05 m. ‘Abaterea in plan a transeei gi deci @ drenului de la pozitia proiec- tata (devierea axului) poate fi cel mult £0.5 m, iar la verificarea distan- tei intre linile de drenuri, abaterea maxima admisd este #1 0-1,5% din L 23Abaterea unor portiuni ale drenurilor de la axul rectiliniu poate fi de maximum + 0,07 m. Abateri mai mari sunt permise numai la ocolirea unor obstacole, raza de racordare la linia drenului, In acest caz, trebuie s& fie de mini. mum 2m. Abaterea de la panta longitudinala proiectata a liniei de dren tre- buie s& fie de maximum + 0,0001 (0,1%) Divergenta intre doua linii de dren sa fie cel mult L/500, in care L este lungimea drenului. In punctele stabilite pentru control, se verificé marimea a trei ros- turi consecutive, folosind pentru aceasta un spion gradat (1) (Fig.4.6.). Rostul intre tuburile ceramice trebuie SA aibé - 1-3 mm pentru tuburile de calitatea I-a; - 3-5 mm pentru tuburile de calitatea a li-a Devierea reciproca in plan (Fig.4.6.b.) a tuburilor de dren, masu- rat cu rigla (3), nu trebuie s8 depaseascé grosimea peretelui tuburilor 4.2.9, Executarea racordarii la colector inchis sau a gurilor de descarcare La drenurile din ceramicd, racordarea se realizeaza prin prelucra- rea tubului de racord (5) (Fig.4.7.b.), care se perforeaza cu ajutorul ciocanului de drenaj (Fig. 4.5.) Pentru racordarea drenurilor din plastic, dar si pentru cele din ce- ramica, se folosesc piese prefabricate din material plastic (Fig. 4.7.a.), ce permit evitarea prelucrariituburilor din ceramic ale drenului absor- bant, operatie care necesita mult indemanare si timp. Pentru realizarea racordarii (Fig.4.7.), cotul (1) este prevazut cu mufa In care se introduce extremitatea drenului absorbant (din plastic sau ceramicd). Orificiul de intrare a apei in colectorul ceramic (4), se obtine prin perforarea acestuia cu ciocanul de drenaj. In cazul colec- toarelor din plastic, perforarea se realizeaz cu ajutorul unei man- drine metalice incalzite (tub metalic cu perete subtire si muchia extre- mitatii ascutite), diametrul exterior fiind egal cu diametrul cotului sau tubului de racordare. Pentru realizarea unei bune racord&ri, cotul (1) se introduce intr-o mansetd elasticd (2) ce se centreaza pe colector. In cazul excesului de umiditate, in trangee, se recomanda ca ra- Cordarea drenurilor s& se facd imediat ce masina de drenaj a inceput pozarea tuburilor absorbante Dupa executarea racordérii, aceasta se fixeaza si se protejeaza cu spairturi de tub (la ceramic) sau cu material filtrant 24 Fig.4.6. - Verificarea calitatii pozarii drenuritor: a - masurarea rosturilor dintre tuburile ceramice; b- masurarea devieri in plan de la aliniamentul drenuui 1 = pion pniru masurarea rostunior,2- rost agabaritio 3 - rigid de masura pentru deplasarea tyburilor, 4 - tuburi dren; 5 - perete trangee; 6 - fund transee 2526 drenului aa generatoarea superioaré Fig.4.7. - Racordarea drenurilor absorbante pe a - cot $i mangeta elastica manseta racord: b- tub ceramic perforat: 1 - cot; 2 - : 4 - colector, 3- dren absorbant din tuburi ceramice; § - tub de racord, perforat in cazul colectoarelor de tip deschis (canale), drenurile absorban- te pot fi descdrcate direct prin guri de evacuare. Tot prin guri de evacu- are, dar de diametru mai mare, se descarcd si drenurile colectoare. In terenurile instabile, in care taluzurile colectoarelor deschise au tendinta de degradare prin alunecari, ce au loc indeosebi primavara, gurile de consolidare trebuie bine consolidate, marind astfel costul lor. Tehnologia de executie a gurilor de evacuare din elemente prefa- bricate (Fig.4.8), comporté mai multe operati ~ se verific topografic cota gurii de descarcare, eventuala abatere corecténdu-se manual, intrucat in zona de inceput a drenului, masina de drenaj poate da abateri la adancimea proiectata, ~ sdparea in taluz a KScagului elementului prefabricat (1), avand grié a nivelul orifciului de intrare a tubului de racord (2), $8 corespund co- tei de descarcare a drenului, - consolidarea piesei (1) in taluz cu straturi succesive (In grosime de 10 cm) de pamant compactat, ~ racordarea drenului absorbant (4) la gura de evacuare cu ajutorul unei mufe (3) gi al unui tronson de tub din plastic (2) cu lungimea de 4-6 m, ce se consolideaza, de asemenea, cu pamant compactat. in acest fel, se evit infiltrarea apei din dren in taluz, fapt ce ar periclita stabilitatea acestuia ‘Tehnologia de executie a gurilor de evacuare consolidate (Fig 49) const& din consolidarea in taluz a tubului de racord si descércare (1) al drenului cu ajutorul unei piese (2), obtinuté prin taieree, dupa do- Ud generatoare diametral opuse a unui tub din plastic cu diametrul de 200 mm, Piesa (2) se fixeazd in patul canalului pe o adancime de cca 36 cm, iar partea superioara se taie gi se decupeazé pentru imbinarea cu tubul (1) drenului cu un strat de pamant 4.2.10. Acoperi Dupa pozarea fitrului, este necesard fixarea sa pentru protejarea an- samblului filtru - dren. ‘Aceasta se realizeaza prin acoperirea cu un strat de pamant de 20- 30 cm grosime. Se recomanda ca acest pamant, nu contina buigan mari, care pot provoca dislocarea fitrului sau chiar a tuburilor de dren ‘Executarea mecanizaté a acoperini drenurilor se face cu agregate purtate de tractor. Organul de lucru al agregatului este un rotor ce primeste migcarea, print-un arbore cardanic si un reductor, de la priza de fora a tractorului. Rotorul este prevazut cu dou perechi de discuri, fiecare pereche 27Fig,9-Gurd de evocuare consolidaté ‘"WOIS UBJP-4 ‘pyosoy nsyuad OynwW- € ‘p02 GnY-Z ‘Uo}aq UIP g}DDUGOJaVd OUNB - | Jo}unuasp Basonr0A9 Asjuad gOI1sGDJadd OUND - $7515 1-tub de racord si descdrcare ; tru protectio toluzului pies’ pen 2 29 28Puy warea contohutui fi rnea wpiuiuril range’ cu parnaniul excavat. Ace printee ¢ paraiela cu au! tenyeel yoieu umplerea cu angledozerul S mai ‘ ndandu-se folosirea unor agregate purtate, speciaiieate : cru este un snec, ce deplasears paranviul fr trae Pe sterea procuctivitéti oxccutie si econamisi iWor sew sealvzat magini la care umplerea transcei so foc pozaime) tuburior gi fitrut, fe acest scop, pAmantat ¢: portoare transversal a maginii pe © bari transporta pamantu! peste filtru 9i dren. Par. Sntul raimas dupa umplerea trangeei se va m vaiseults Hatunea 4m) Nu se va compacta pamantul in transee si nu se va depozita pa ul excedentar deasupra acestuia, pentru a nu inrutati conditile de filtratie a apei si a permite interceptia si captarea de catre umplutu- ra permeabila (afanala) a apei de suprafatd, in exces. lide $e Gasear m1 4.3. Ishnologia executiei drenajului orizontal prin metoda a trangee Telssoyia executiet drenajului oizontal fara trangee, consta in intioduces + tubunior de drenay In sol, printr-o fanta deschisa de orga- 2ui de IU. fasiv al Maginii de drenaj (Fig.4.10). La pozare, se folo- e866 Nurs tuiburi conti fastice din plastic, co se infasoara pe spear! are cste cchipaté masina. Tubu! este introdus in sol oicigctata (4), prin toba de pozare (5), monlaté articulat pate tills de lucru Iv cu metoda area i ozare prin transee, metucia Mari tran- 2-orgenu! de tucru, dreno}- simplitatea si fiabilitatea organului de lucru; ~ productivitate mart Maginile de drenaj fara trangee, pot fi folosite in conditile hidro- geologice dificile’ - pamanturi nerezistente si maloase, in care trangeea n stabilitatea; seen nrsiimenine ~ pamanturi continand pietre cu diametrul pana la 30cm; socoTonu turboase cu radécini de copaci, avand diametrul maxim de Jom -terenuri inghetate, pana la adancimea de 25cm cu soluri turboase si pana la 15cm In soluri minerale. Operatiile tehnologice in cazul executiei drenajului orizontal prin metoda fara trangee, sunt: - 4.3.1, -lucrari pregatitoare; - 4.3.2. - aprovizionarea cu materiale; - 4.3.3, - montarea instalatiei de ghidare; - 4.3.4, - instalarea masinii pentru inceperea lucrului, - 4.3.5. - pozarea drenurilor, scheme de lucru 4.3.1. Lucrari pregatitoare Pentru a evita abateri de la adancimea si panta proiectata, se impune nivelarea traseului drenului in urmatoarele cazuri: - al existentei pe traseu a denivelarilor bruste, mai mari de +20cm: - cand panta transversala a traseului este mai mare de 3" " Traseul se niveleaza pe o latime de 4m, prin 1-2 treceri ale unui buldozer. in cazul lucrului in teren de categoria Ill, se recomanda ca lucrare Pregatitoare, afanarea adanca a traseului drenurilor. Afanarea la 1,2m adancime, permite marirea vitezei de lucru a masinii cu 40%, 4.3.2. Aprovizionarea cu materiale Spre deosebire de metoda pozari in transee, la care lipsa unuia dintre materialele de drenaj (tuburi, filtru), nu opreste fluxul tehnologic. permitand totusi, executia unora dintre operatii, la metoda pozarii fara trangee lipsa unui singur material, determina intreruperea lucrului. A- provizionarea intregii game de materiale este condita de baz a apli- cari cu bune rezultate a acestei metode 32 Tinand seama de productivitatea ridicaté a maginilor de drenaj 48r& trangee (1000-1500m linie de dren/ora), este necesar ca aprovizi- onarea tuburilor de drenaj s8 se facd pe tambure de mare capacitate (1500 - 3000m), ce se Incarca direct pe masina de drenaj ‘Alimentarea tamburului masinii cu role de mica capacitate (150 - 200m), consuma aproximativ 30-35% din timpul tehnologic, reducand deci productivitatea Tehnologia pozairii fara trangee, permite ¢i folosirea filtrelor gra- nulare, in acest caz, In spatele tobei de pozare, montandu-se un bun- cr ce se alimenteazé din mers 4.3.3, Montarea instalatiei de ghidare Sistemul de ghidare at masinilor cu pozare fard trargee este u- nul din factorii care influenteaza considerabil productivitatea de exploa- tare La masinile de drenaj cu pozare fara transee, laserui este singu- rul sistem ce asigura un ghidaj corespunzator, prin precizia si rapidita- tea comenzilor de corectie a abaterilor de la adancimea si panta pro- iectata de executie a drenurilor. Modul de ghidare’ - se instaleazé sursa de laser pe aliniamentul drenului, a circa 30m In urma masinii de drenaj si se caleazé pe trepied: ~ prin vizorul optic, laserul se orienteaz8, apoi se regleazé panta fasci- culului de lumina la valoarea id de pozare a drenului, - se coboard organul de lucru la adancimea calculaté sise regleaz4 capul fotosensibil, astfel incat fasciculul laser de lumina s8 cada pe centrul fotodiodei mediane, moment in care se aprinde lampa de semnalizare @ pozitiei ,zero" (normal) (Fig. 4.11) - daca organul de lucru deviaza de la adancimea si panta data, redu- cand adancimea de lucru, fasciculul va c&dea pe o fotodioda inferioard (+), semnalul ei amplificat comand& numai aprinderea lampii de se- mnalizare ,in jos", pentru cazul regimului normal de comanda, urmand ca mecanicul s& actioneze cilindrii hidraulici, dac& se lucreaza in re- gim automat, semnalul este transmis mai departe electroventilelor dis- tribuitorului hidraulic al masini, direct de la blocul de comanda; cilindrii hidraulici coboara organul de lucru pana cand fotodioda mediand revi- ne In planul fasciculului si se aprinde lampa de semnalizare normal’; 33,34 3 S Fig. 4.11, - Schema constructiva a dispozitivul instalat pe masina de drenaj 2-bloc de control; 3-fotodiode; 4-parasolare si 2 g 2 8 E s$ S & 8 s E E 5 oo & 3 E 8 ecrane 9-cilindru hidraulic; 10-organul de lucru al masini 8-distribuitor hidraul ~ la deviatia in jos a organului de lucru, radiatia cade pe una din cele doua sau trei fotodiode superioare (-) sistemul reactioneaza in mod analog, iar corectia se aplic& invers (organul de lucru este ridicat) 4.3.4, Instalarea magi Instalarea masinii pentru inceperea pozérli drenurilor absorbante se face corespunzator schemei de amenajare proiectate ~ gu descarcarea drenurilor absorbante in colectoare deschise ~ cu descaircarea drenurilor absorbante in colectoare inchise. instalarea maginii de drenaj cu colectoare dechise se face la gura de descarcare a drenului absorbant (Fig.4.12), prin intraducerea masinii, in margarier, pe axul drenului, pana ce organul de lucru ajun- ge deasupra canalului colector. (O alt solutie pentru instalarea masinii consta in excavarea in ta- juzul opus @ unui locas, care s& permita aducerea organului de lucry la cota de pozare. Solutia prezinté dezavantaje mari; necesita un ex- cavator cu cupa inversa al c&rui coeficient de utllizare este foarte re~ dus, apare in plus, 0 operatie dificil de realizat, si anume, refacerea taluzului distrus in sectiunea fiecdrei guri de dren. Excavarea locasu- lui poate fi facut chiar in taluzul gurii drenului, dar in acest caz, tre~ buie verificata cota, pentru ca fundul excavatiei sé fie la adancimea de incepere a pozarii drenului. Pentru inléturarea dezavantajelor prezentate, se vor folosi ma- sini cu organe de lucru la care, dimensiunea de gabarit este micsora- 13, iar toba se poate rabate, In jurul articulatiei sale, la cutitul vertical, ceea ce elimina necesitatea executiei locagului de amorsare pentru inceperea lucrului Instalarea masinii la drenajul cu colectoare inchise necesita olucrare pregatitoare pentru instalarea acesteia la cota de pozare Lucrarea const din executarea in fiecare punct de racordare, dren absorbant - colector (Fig.4.13), a unei gropi de amorsare (4), cu \ungimea de 5-6 m (la magina MD-4) si latimea 0,5m. Fundul gropit trebule $f fie cu 3-Scm mai sus decat tubul colectorului. Pentru exe- cutia gropilor de amorsare se poate folosi, fie un excavator cu cupa inversd, fie un excavator sapator de ganturi, eventual chiar ETT 202- ‘A, care pozeaza si drenui colector, cea ce permite o mai buna utliza~ rea complexului de masini, utilzate la executia drenajulul ~ magina cu pozare in transee pentru colectoarele inchise “ masina de drenaj cu pozare fara transee pentru executarea drenu- rilor absorbante ji pentru inceperea lucrului 35siyasap 40}09]00-9 ‘i1urSewi e JOB Ul esino-g ‘aiesiowe ep edeoib-y jueqiosge unualp-z :(SI4OU!) 40109}00 UEIP-L 1uiSew nujuad non} ap aweYdS - CL 'y'614 bras 37 a ny nujued unqwiey-p fevaup qny-¢ ‘evezod ap eqo}-Z :nuon| ap injnueBuo eilizod-| Injnon| eordeouy nyuad sasuen e124 a1ezod no feuaup ap wuisew eavejeysul - Zi y'6i4Pregatirea din timp a gropilor de amorsare, uneori nu este posi- bila din cauza prabusirii peretilor lor (cazul paménturilor instalate la exces de umiditate), In aceste cazuri, deschiderea gropilor de amorsare se va face inaintea introducerii masinii de drenaj, ceea ce creaza ins& timpi de Stationare, excvatorului utiizat la deschiderea gropilor. 4.3.5, Pozarea drenurilor, scheme de lucru Tehnologia de pozare a drenurilor absorbante cuprinde urmatoa- rele operatiuni ~ agezarea pe tamburul masinii a rolei cu tub flexibil; ; introducerea capatului tubului prin ghidaje si, in continuare, in igheabul de lansare al tobei; ~ fixarea capatului de tub la colector cu ajutorul unei cleme; - Inceperea lucrului, folosind sistemul de ghidaj cu conducere in re- gim automat sau manual; ~ dupa pozarea a cca. 10 m de dren, se poate desface legatura tubu- 'ui pozat cu colectorul, trecdndu-se in continuare, la executia racorda- fil ui la colectorul inchis sau a gurii de descdrcare, in cazul colectoa- telor deschise; ~ Cu 3-5 m inainte de extremitatea amonte a drenului, se reteaza tu- bul din plastic, se inchide cu un dop extremitatea, dupa care, masina {si reia mersul pentru ca extremitatea drenului s4 ajungé la fundul fan- tei deschise in sol, de organul de lucru al masini in cazul rupenii tubului sau termindii lui, capetele se imbina cu mufa de legatura sau cu o bucata de tub taiata la 0 lungime de 20-30 om. Materialul filtrant se recomanda, la aceasta tehnologie, sA fie prefabricat pe tub. ‘In cazul folosiriifiltului de tip granular, acesta se incarca in bun- cru! masinii cu ajutorul unei semiremorci, prevazuta cu banda trans- Portoare. Deplasarea acesteia pentru alimentarea continua a bunca- Tului, se face parale! cu magina de drenaj, sincronizandu-se vitezele lor de deplasare. Schemele de lucru ale masinii de drenaj fara trangee sunt deter- minate de schemele de amenajare ale retelei proiectate Schema tehnologic4 ST-1 din figura 4.13, este aplicabila la rete- lele de drenaj cu colectoare inchise, dar prezinté urmatoarele deza- vantaje: ~ Necesita amenajarea de gropi de amorsare (4) la fiecare dren: - cursele in gol (5) sunt foarte lungi, consumand 25-40% din durata pro-cesului tehnologic. ‘Schema tehnologica ST-2, se aplicd la sistemele de drenaj cu co- lectoare deschise (6), avand avantajul c& elimina gropile de amorsare. 38 Ces 39 executie _o drenurilor obsorbante pentru de Fig.us4- Scheme tehnotogice transee ors cu pozore mosinite de drenoj 5 2- curso chis (DC); colectorutui do-dren absorbant; CCs - canal colector de sector t-gura de descircore a‘Schema retelei cu colectoare deschise se preteazai bine la exe- Cutia sigur si permite realizarea cu ugurinté a interventilor. ‘Schema tehnologicé ST-3 (Fig.4.14) se recomanda pentru cazul amenajarii retelei cu drenuri colectoare inchise (DC) si drenuri absor- bante (da), cu descarcare bilaterala perpendiculare pe colector La a- ceasta schema, masina incepe lucrul din extremitatea amonte a dre- nului absorbant, introducand treptat organul de lucru, pana la adanci- mea de pozare. Pentru ca atingerea adancimii de pozare s& aiba loc in punctul marcat in teren, masina incepe lucrul cu cativa metri mai inainte de pichetul ce marcheaza extremitatea drenului. In momentul atingerii axului colectorului (DC), masina se opreste, se regleaz& pan- ta de ghidare, corespunzator drenului aflat in prelungire, dupa care, Se continua lucrul pana la extremitatea amonte a acelui de-al Il - lea dren executat, in aceeasi curs Deplasarea in gol (2) se face numai pana la extremitatea amonte a drenului de unde se incepe o noua cursa activa, in sens invers. La aceasta schema ST-3, desi amenajarea este tot cu colectoare inchise, nu mai sunt necesare gropile de amorsare, cursa activa ma- Tita, este egala cu lungimea a doua drenuri, iar cursele in gol sunt mi- nime, rezultand astfel 0 productivitate ridicata Dupa executarea drenurilor absorbante, se executa drenul colec- tor (DC), folosind pentru aceasta, o masind cu pozare in transee. La deschiderea transee’ . tuburile de plastic ale absorbantelor ce traver- seazA colectorul, vor fi tdiate de organul de lucru al masinii, urmand a dupa pozarea tuburilor colectorului, sa se fac si racordarea drenu- Filor. ST-3, desi prezinta avantaje importante are si unele dezavantaje ~ poate fi folosita numai la amplasamentele ce au nivel freatic in mo- mentul executiei, coborat sub cota colectorului; In prezenta apei in ex- ces, racordarea drenurilor la colector, f&candu-se dificil - in cazul unor erori de ghidaj ale masinii, gurile drenurilor pentru descarcarea in colector, pot prezenta abateri de la cota proiectata. Schema tehnologicd ST-4, remediaza in parte, dezavantajele ‘schemei precedente, prin aceea c8, executia incepe, din doud in doua drenuri, din canalul colector (CCs). Drenul colector (DC), de tip modu- lar, este amplasat paralel cu canalul colector de sector (Ces) in care se descarca , prin gurile (1) amplasate la distante egale. Ajunsa la extremitatea amonte a drenului, masina trece la al I-lea dren, dar de data aceasta, lucrul incepand din amonte spre aval gi fra groapa de amorsare, masina intrand treptat cu organul de lucru pana la adancimea de pozare. Dupa ce, in extremitatea aval, masina depa- 40 41 le cu pozore fard tronsee g é Fig.4.15- Dispozitiv pentru controlul poziri Ipatoore; 5-tub de drengj;, 5 pal 3-niveld ; 4-roli ~ mird ; 2 a; 7- tobo de pozore ; 8 -organul de lucru tical 1 tij8 ver 6 - jgheab ;seste colectorul,extrage organul de lucru si trece la aliniamentul dre- ‘ului urmator, pe care Tl incepe iarasi din (Ces), fra groapa de amorsare. Dintre cele patru scheme tehnologice, cele mai eficiente sunt in ordine ST-4 si ST-3 4.4 Controlul de calitate Particularitatile pozarii drenurilor prin metoda faré transee, la ca- re peretil fantei se apropie dupa trecerea organului de lucru, nu permit realizarea controlului nivelitic sau observarea vizuala dupa tehnologia Prezentata la metoda de pozare cu transee. Regularitatea pantei longitudinale a fundului fantei, realizata de Organul pasiv al masinii, depinde de sistemul de ghidare al masinii Cele mai bune rezultate s-au obtinut cu dispozitivele cu laser. Pentru controlul operational al preciziei realizarii_adancimii de Pozare si a pantei longitudinale a drenului, se recomanda urmatoarea instalatie gi metoda (Fig.4.15) In interiorul tobei de pozare (7) a Masini se monteaza un dispo- zitiv palpator format dintr-o tijd verticala culisabilé (1), care are mon- tata la partea superioara, 0 mic& mira, (2) ce reazéma pe tubul de drenaj (5), ce iese din jgheabul (6) de lansare al tobei gi ajunge pe fundul fantei taiate in sol de organul de lucru (8) al masini Cu ajutorul unei nivele (3), instalate in urma masini, se citeste pe mira fixaté la tia (1), ce realizeaza pe dren, nivelul si distanta Citirle de control se fac dupa ce masina parcurge intervale de cca.10 m. Abaterile de la panta proiectata, sunt legate de: ~ prezenta pe traseu, in sol, a incluziunilor de piatra, r&dacini; ~ prezenta denivelérilor bruste ale terenului; ~ folosirea unor viteze marite (>800 m/ha) pe traseele nenivelate; ~ cobordrea cutitului, ca urmare a tasarii solurilor cu capacitate por- tanta redusa, In timpul opririi masini La metoda faré transee, observarea pozitiei drenului si efectua- rea remedieriior nu sunt posibile si, de aceea tebuie acordatA toat a- tenfia urmatoarelor masuri ce contribuie la objinerea calitétii drenajului executat; ~ desfasurarea tubului de pe tambur si introducerea pe fundul fantei, trebuie s4 se realizeze printt-o intindere constant a acestuia, cu o fort de ordinul a 30-50 N; 42 te b) Figs -Oreca) cu puri perfects 2) simp 1 strat cu permesbitste edn; 2 Strat afer Roce de barb ‘But Sve! psoas inti 6 Nn petametic mentia prin dren ;7.Zona fltranté a putului; 6. Detentorul Sena oarb8, 16 Cap putulu: 46 Oenivelarea ape in put § bard: 43- suprafata jgheabului de lansare trebuie sd fie neteda, ingriit slefu- ita, fr asperitati care ,agata tubul sau materialul filtrant cu care a- cesta este invelit; - folosirea filtrului prefabricat pe tub, Intrucat calitatea filtrului granu- lar nu se poate verifica decat, eventual prin inregistrarea consumului de material din buncarul masinii 5. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A DRENAJULUI VERTICAL 5.1. Caracteristici ale drenajului vertical Drenajul vertical se realizeazé cu puturi de drenaj Puturile de drenaj vertical pot fi perfecte sau imperfecte; cele Perfecte sunt cele care patrund pana la stratul impermeabil, pe cand cele imperfecte se opresc in stratul permeabil (Fig.5.1.). Puturile de drenaj sunt autodeversante si cu pompare (Fig.5.2: Fig.5.3), Puturile autodeversante mentin nivelul apei freatice la cota fixaté de proiect si evacueazé debitele in mod gravitational intr-un colector rin intermediul unor racorduri sau direct in cAminul comun cu colec- torul La puturile prin pompare, mentinerea nivelului apei freatice si e- vacuarea debitelor se face cu ajutorul pompelor. Puturile forate de drenaj trebuie s8 indeplineasca urmatoarele conditi - functionalitate normala pentru o perioada Indelungata de exploa- tare; - eficienta sporité (extragerea unor debite de exploatare ct mai mari din fiecare foraj); - influentarea reciprocé a puturilor forate (interferenta puturilor) pe linia de interceptie si perpendicular pe aceasta linie, pentru a se asi- gura adancimea de drenaj In spatele liniei de interceptie si in suprafa- 14, prin pompéri concomitente. Elementele constructive ale puturilor de drenaj sunt 5.1.1 - gaura forata; 5.1.2 - coloana definitiva - care se introduce In gaura foratd - si ca- re se compune din decantor (piesa de fund), coloana filtranta si coloa- na de prelungire a filtrului 5.1.3 - coroana din material fitrant, care umple spatiul inelar dintre gaura forata si coloana filtrului, 5.1.4 - c&minul de vizita (in unele situatii); 5.1.5 - evacuarea apei din puturi 44 Figs2- aESShgy Wide Strat impermeabil ticel autedeversent cu edminul de vizité in capul drenuli Pren vert S Gesoarcare in colector iachis 45BaaUEIS ce efulare A oeaneN WRN cot gerappecmenet Fig.5.3 .— Gren vertical cv pornpare individualé 47 465.1. Gaura forata ‘Acest element se realizeaza prin foraj Pentru executarea drenajului vertical, sistemele cele mai obignui- te la noi sunt: ~ forajul in sistem uscat, rotativ sau percutant acolo unde este nevo- ie de a se traversa roci dure; - forajul rotativ hidraulic cu circulatie directa 5.1.1.1. Executarea forajului in sistem uscat. a.) Forajul in sistem uscat rotativ. Dislocarea paménturilor sau rocilor traversate de foraj se face prin apasarea axiala si rotirea sculelor taietoare (burghie si linguri de cele mai diferite forme) fara s& se foloseasca fluidul de fora), Paman- tul sau roca sfaramata este adus la suprafafa cu o serie de soule. Pe- ‘efi g2urii forate sunt sustinuti de burlane sau coloane de lucru de di- ametre diferite, care se tubeazé telescopic (fig.5.4.) Burlanele de foraj sunt tuburi din ote! cu lungimi de 1-4 m si dia- metre variabile, care se imbind prin filetare. O coloana de lucru se in- troduce pana la o adancime de maxim 25 m. Pentru adncimi mai ‘mari sunt necesare 2 sau mai multe coloane de lucru Functie de natura terenului se pot folosi mai multe coloane de lucru cu diametre din ce in ce mai mici, astfel c& diametrul ultimei co- loane va fi determinat in alegerea coloanei definitive a putului Forajul uscat rotativ se poate imparti, dupa modul de actionare a instalatiei, in foraj manual, foraj semimecanic gi foraj mecanic. Forajul manual este acea metoda de foraj uscat in care scula taietoare si garnitura de foraj sunt actionate manual. in acest mod se realizeaza foraje pana la adancimea de 20-30 m. Instalatia de foraj este simpla si se compune in principal din urmatoarele’ - trepied de 10-12 m din lemn sau metal - utilaj de manevré format din granic de 3-6 t cu 2 manivele, posta- ment, macara si geamblac, cablu, etc.; ~ garnitura de foraj, formata din pr&jini si foraj, scule tdietoare-bor- sape, linguri, trepane, spirale, etc (fig.5.8 si §.6) de dimensiuni si for- me diferite, scule de manevra - sarniere, suveie, elevatoare, etc., si scule de rotire formate in general din clus de forme si m&rimi difenite, precum si diverse alte scule specifice forajului. 48 i “Be é |) Tse | BAY ee i ' I ae fet i x ‘lear pty pas Serra or Fa. 50 big gute inget cin diss bck ata catere 49| friars ghia tau orgjint cotoans tuerw Gornitur’ fora a 6 Fig. §7 — Amenajarea gurii py ul 1a forajul uscat ela tondel 50 Toate operatiile in acest sistem, se fac manual si, de eceea, a- dancimea de forare este mai micé, iar roca in care se foreaza trebuie sa fie moale spre semitare. Se foreazé gi in bolovani cu conditia ca a- cestia s& aiba dimensiuni care sé intre in borsapa, sau In lingura de spat, sau s4 poata fi sfarémati cu trepanul, tinand seama cd acesta e actionat manual, iar frecventa batailor gi cursa sunt mici Forajul manual prezinté avantajul necolmatari stratelor aovifere si oferd posibilitatea ca fiecare strat Intalnit s8 fie riguros delimitat, '- dentificat si chiar probat Forajul semimecanic reprezinta metoda de foraj uscat in care scula tdietoare este actionaté manual, dar ridicarea si coborarea gar- niturii de foraj din si in gaura foraté se fac cu troliu mecanic. Roca sfaramata este adusé la suprafata, ca si la forajul manual, cu scule de constructie speciala, actionate mecanic. Peretii g4urii forate sunt protejati cu coloane sau burlane de lu- cru, ca la forajul manual. Instalatia este compusé din = trepied de 10-12 m din lemn sau metal (poate fi turlé mai inalta de 42 m, in cazul forajelor mai adanci);, ~ utilajul de manevra format din granic de § t, adaptat pentru actio- nare cu motor cu ardere interna sau electric, cu transmisie prin curea, postament pentru granic, macara, gemblac, cablu, etc.; ~ gamitura de fora formata din prdjini de foraj si scule taietoare ca la forajul manual Forajul mecanic rotativ este mai putin practicat. Coborarea gar- niturii de foraj, rotirea sculei taietoare si ridicarea intregii garnituri se realizeaz& mecanic. Pentru marirea vitezel de avansare, a operativi- {atii la descdrcare (rotirea fac4ndu-se mecanic) sculele taietoare sunt, in general, formate din borsape si snecuri cu articulatie, ier garnitura de prajini este telescopica. Celelalte unelte sunt similare celor de la forajul semimecanic sau manual b.) Forajul in tem uscat percutant sau canadian. Este un foraj mecanic folosit in general in zone cu formatiuni se- mitari sau tari. Zdrobirea rocii se face prin percutie: pereiii forajului, dacd este cazul, sunt protejati cu burlane de lucru, Sculele taietoare (Fig.5.8), garitura de foraj (Fig.5.9) si sculele de manevra sunt diferi- te fata de celelalte metode de foraj uscat. 51Modul de organizare al forajului La forajul uscat gura forajului trebuie echipata astfel incat sé poata sustine ulterior toate coloanele ce urmeazd sa fie introduse in foraj. La punctul stabilit pentru realizarea drenajului, in functie de a- dancimea acestuia, de programul si coloanele de lucru, se executd fie un put de 2-4 m, fie un beci cu sprijnire, de cca 2 m adancime (Fig.6.7) Putul se executd in general pentru drenuri de adancimi mici sau cu un numér de coloane de lucru limita. Beciul este obligatori atunci cand se folosesc mai multe coloa- ne de lucru In general, operatille pentru realizarea drenului sunt: montarea gi demontarea instalatiei de fora, forajul propriu-zis cu eliminarea detri- tusului si tubarea coloanelor de lucru. Dupa executia forajului si curdtirea acestuia urmeaza operatiu- nea de definitivare care constd in echiparea putului cu coloana defini- tiva (din metal sau P.V.C.) cu siituri in dreptul stratelor cu apa. Coloana definitiva este prevazuté cu centrari (pentru o pozare Corecta) iar in spatiul dintre aceasta si garnitura de foraj se introduce pietig margaritar, sortat granulometric functie de litologia stratului cu api Detalii privind definitivarea si denisiparea forajului, vor fi prezen- tate in capitolele urmatoare. 5.1.1.2 Executarea forajului in sistem hidraulic La forajul in sistem hidrautic nu se folosesc coloane de lucru, sta- bilirea peretilor forajului fiind realizaté de fluidul de foraj care asiguré sieliminarea detritusului Forajul hidraulic poate fi cu circulatie directa si cu circulatie in- versa La forajul cu circulatie directé, fluidul de foraj coboard prin prajini si se ridic& prin spatiu! liber. La cel cu circulatie inversé fluidul din batal intré in gaura forajului si este ridicat la suprafata prin interiorul prajinilor. 52 Forajul rotativ hidraulic, are viteza de avansare mai mare fat& de celelalte sisteme, si este azi unul din cele mai raspandite. Princi- piul de lucru se bazeaza pe rotirea sculei de spare (sap sau caroti- era) si apasarea ei in teren, materialul dezagregat find adus la supra- fata de circuitul de noroi. Rotitea sculelor se realizeazd de la suprafa- 14, prin intermediul préjinilor de fora] Regimul de foraj reprezinté o imbinare corecta a celor trei para- metri - apasare, rotatie si debit de noroi, pentru un tip de sapd bine a- les gi in functie de caracteristicile pamanturilor (roci). Circulatia fluidului in foraj se poate realiza prin trei metode: - prin aspiratia fluidului cu ajutorul unei pompe centrifuge gi refularea lui In batal (forajul prin aspiratie); - prin obtinerea unui vacuum putemic cu ajutorul unei pompe centri- fuge cu ax orizontal de presiune mare plasata la suprafata si a unui e- jector Ventus, plasat fie la baza prajinii fie in capul hidraulic de forat (forajul de ejector); = prin introducerea in interiorul garniturii de prajini a aerului compri- mat debitat de un compresor (forajul cu aer lift) Executia forajului hidraulic cu circulatie inversa se pcate face cu o serie de instalatii de forat Instalatia indigena FA 12,5, montata pe o remorcé cu dous osii este utilajul de bazé cu care se execut in Romania forajul hidraulic cu circulatie invers, cu aspiratie si aer lift. Noroiul de foraj este un sistem coloidal din apa si particole solide de argilé (huma sau trasgel). Noroiul de foraj are rolul de a aduce la suprafaté, paricole de ro- c& forata, de a consolida peretii gauri forate prin exercitarea asupra lor @ unei presiuni hidrostatice, de a mentine in stare de suspensie particole de roca forata in timpul opriii circulatiei, de a unge burlanele side a raci sculele taietoare. Stabilirea peretilor gaurii in cursul saparii se asiguré prin folosi- rea unui perete de calitate corespunzatoare. Se recomanda ca noroiul sa aib& urmatoarele caracteristic - densitatea 1,05-1,10 gicm’ (exceptand noroaiele grele sau cele pe bazé de argild) = vascozitatea (determinat’ cu painia Marsh) 36-60 s; = fltratia mai mica de 20 em’ / 30min; -turta sub 3 mm; - confinutul in nisip mai mic de 3% Caracteristicile noroiului de foraj se specifica in caietul de sarcini Se prepara un volum de noroi egal cu dublul volumului geome- tric al gaurii de forat multiplicat cu 1,2 (coeficientul de gaurd). 53Dupé atingerea adancimii forajului indicat tn proiect, printr-o fo- rare fara stagnari (daca este posibil), dupa identificarea stratului acvi- fer, dupa curatirea si verificarea liniartatii gurii de foraj, se trece cat mai repede la introducerea coloanei definitive. Introducerea materialului filtrant, a pietrigului, in spatiul cuprins Intre peretele gaurii forate si coloana filtranta se face in circuit de no- roi ascendent sau descendent. In timpul turnéiii pietrigului intr-un flux continuu, se introduce prin pompare noroi, din ce in ce mai diluat, astfel ca sfarsitul introduceri Pietrisului, s8 corespunda cu introducerea apei curate. data cu aceasta operate si In continuare, se realizeaza si de- colmatarea drenului vertical. Restul operatiunilor sunt similare cu cele de la forajul uscat. 5.1.2 Coloana definitiva Coloana definitiva este piesa principala a putului de drenaj si are rolul de a consolida peretii géurii de sondé, de a permite circulatia a- pei in interiorul drenului si de a favoriza crearea unui filtru in dreptul straturilor captate. Materialul din care se construieste, trebuie sa Indeplineasca ur- matoarele condi - SA reziste la presiunea exterioara a paméntului, la transport, Ja ma- nipulare gi la montare; ~ s& reziste la actiunea de corodare a eventualelor medi agresive; - prin perforare sa i se poaté da o suprafata filtranta cat mai apropi- ata de porozitatea efectiva a depozitelor naturale; - perforarea sa fie cat mai apropiata de 30% din suprafata totala a filtruli ~ s4 permit realizarea unei geometrii adecvate a orificillor de acces, care s4 excluda colmatarea fizica (prin blocarea granuleior in orifici) si sd provoace pierderi minime de sarcina la traversarea orificllor, - S& permit o regenerare a filtrului prin spalare cu jet sub presiune, cu ajutorul apei sau a substantelor chimice (hexametafosfat), - 4 alba 0 duraté totala de functionare de cel putin 20-25 ani - 84 fie ugor de: procurat, transportat si montat; - 88 fie ieftin Filtrul, tronsonul perforat in dreptul stratului aovifer, este piesa activa a coloanei definitive si in general acesta determina alegerea materialului de constructie a intregii coloane definitive. Coloanele filtrante se pot realiza din materiale metalice si neme- talice 54 5.1.2.1 Coloana definitiva metalica Burlanele de foraj din otel se folosesc la coloanele definitive Din burlanele de foraj se pot confectiona filtre prin crearee de orifici circulare cu ajutorul burghielor. ‘Acest tip de filtre prezint& dezavantajul cA au suprafete mici de trecere, iar prin diametrul gurilor poate patrunde nisipul sau pot fi blo- cate de nisip. La burlanele de foraj se potrealiza si fitre cu slituri longitudinale sau transversale, confectionate prin frezare sau cu flacara oxiacetile- TH antele frezate sunt late de 2-3 mm; cele realizate cu flacéra ox acetilenic4 pot avea latimea de la 25-30 mm si lungimea de 80-100 mm Fig.5.10) . re tantele trebuie s& fie putin mai mici decat cel mai mic bob al pie- trigului margaritar. Burlanele de foraj au dezavantajul c&, impun un consum mare de metal gi sunt scumpe, dar avand o rezistent& mecanica mare, sunt i dicate pentru forajele de mare adancime. Tabla neagra sau zincata poate inlocui burlanele de fora), mai a- les pentru forare la adancimi mai mici. Este mai ieftina ca la burlanele de foraj si prin realizarea filtrelor de tip punte, poate fi folosita ca filtru la straturi cu compozitie granulometrica diferita. Tabla neagra se foloseste la filtre dupa o prealabild citomare. 5 {n ultimul timp, se confectioneaza coloane definitive din materiale nemetalice, intrucat acestea sunt mai usor de procurat, transportat, manipulat, au un pret de cost mult mai redus decat cele metalice $i nu ruginesc. - Tuburile din PVC (policlorura de vinil) sunt din ce in ce mai folo- site la confectionarea coloanei definitive intrucat indepiinesc cel mai bine conditiile de mai sus. Pentru coloane definitive se folosesc tuburile din PVC tip mediu ‘Acestea se fabric& cu diametre de la 12-210 mm, cu grosimi de la 4-10 mm si cu lungimi de 4-6 m. Prin perforare mecanica, se realizeaza slituri longitudinale late de 2-3 mm gi lungi de cca. 150 mm Tuburile din beton simplu se pot folosi ca filtre daca sunt preva- zute cu barbacane. Acestea reduc insa debitul drenului vertical. Intru- ‘cat prezint& greutati la montarea $i ansamblare, nu se folosesc decat pe scard micé la puturi cu adancimi de pana la 10 m. 55 2 Coloana definitiva nemetalica1 A Sectiune A-A Fig520 Fitre cu punt pent puters 1 —tubul Filtre: cefante 2—detaliy din pes ele Fitrului ; 3.—vedere lateralé a fantelor 56 Coloanele definitive mai pot fi confectionate din temn, din polie- ster armati cu filtre de sticld, etc., dar aceste materiale nu pot fi folosi- te la lucrari cu un volum mare de executie, intrucat se procurd, se monteaza si se exploateazé greu. 5.1.2.3, Coloana nefiltranta intermediara si de prelungire Coloana neperforata se executa, de reguld, din acelasi material si cu acelasi diametru, cu coloana filtranta de foraj. Se confectioneaz jn majoritatea cazurilor din otel laminat sau din tabla Coloanele cele mai uzuale pentru drenaj vertical sunt burlanele de tabla neagra sau zincaté cu sudura pe generatoare cu sau fara mufa si cep filetat In ultima vreme, avnd in vedere c& in multe cazuri nu se reu- geste s4 se facd 0 protectie anticoroziva corespunzatoare, se prefera folosirea conductelor de PVC tip G (cu pereti grosi). La ele se pot exe- cuta filete, mufa cep din corp sau mufé aplicaté pentru Imbinare. Cand se prevede numai coloana filtranta din PVC tip G, iar coloana nefil- tranta rmane metalic, la imbinarea acestora se pot folosi mansoa- ne din tabi cu nituri sau suruburi Coloanele din PVC tip G se recomanda pentru drenurile verticale cu adancimi pana la 40-50 m. Specificatia acestor conducte este data In urmatorul tabe! Principalele caracteristici ale coloanelor din PVC Diametru Grosimea peretelui Greutatea ~ - mm_____. mm__ kg/m - 12650 60 334 1600 | TT _t _5,46_ __200 9.6 __ 225 105 _ 280 13,4 5.1.3. Coroana din material filtrant Functionarea buna si de durata a unui dren depinde in mare ma- sura de stratul permeabil creat in jurul coloanei filtrante; de modul de asezare si de diametrele granulelor din aceasta zona a stratului (Fig. 5.11.) 57FigSit-Filtry de pietris mérgdritar Re rozo coloanei definitive ,R roze filfrului cu pietr'g Ro raz de activne 0’ drenuiui in sirotul ; acviter 58 Aceasté zon& constituie fitrul propriu-zis. Existé doua situati a) Cnd filtrul este realizat de insusi stratul acvifer ca urmare a ex- tragerii apei, acesta este strans legat de compozitia granulometrica a stratului, de raportul dintre particolele de nisip si pietris. Un filtru bun se formeaza in straturile cu compozitie granulome- tricd variata Filtrul are rolul de a reduce pierderile de sarcina, de a stabiliza peretii gaurii forate si de a reduce innisiparea Reducerea pierderilor de sarcina se realizeaz& prin marirea coe- ficientului de permeabilitate in apropierea coloanei filtrante gi prin crea- rea posibilitati de a executa fante mai mari in pereti ei b.)Filtrul poate fi realizat din pietris, din pietrig legat cu lianf gi din si- te metalice Filtrul din pietrig este cel mai des folosit Pietrigul filtrant trebuie s& indeplineascd conditille prevazute in STAS 1712 si anume: sé fie rotund gi neted, sa aibé 25-35 % goluri intre granule, s8 contin minimum 88% bioxid de siliciu (SiO) si un maximum de 0,5% substante organice si s4 nu aib& corpuri straine. Cand se foloseste simplu, pietrigul se toarnd in spatiul inelar din tre coloana filtrant€ si peretele gauri: Alegerea sortului de pietris filrant se face in functie de compozi- tia granulometric& a stratului .Cifra de trecere* reprezinté procentul de material fin din strat pe care pietrigul il las sa treacd; dupa Truelsen acesta este de 90% pentru coeficientul de neuniformitate U=3-5 si de 70-80% daca U<3 Ordinea de lucru la alegerea sortului de pietrig fltrant este urma- toarea: - in primul rand se stabilegte coeficientul de neuniformitate (U) i stra- tul dupa curba granulometrica (Fig.5.12.); - pe baza coeficientului se obfine cifra de trecere, care nu poate fi decat 90% sau 70-80%, - la intersectia pe orizontala a acestui procent al cifrei de trecere cu curba granulometrica a stratului, se obtine diametrul de referinta al stratulul, - inmultind acest diametru cu 4 sau 5 (factorul filtrului) se objine diametrul bobului de pietrig necesar: - acest diametru se incadreaza apoi in tipui de sort prevazut de STAS 1712 Introducerea materialului fitrant, in spafiul cuprins Intre peretele coloanei de lucru gi coloana filtrant, trebuie fécuta cu grija, In canti- ati mici, eventual cu 0 galeat&, spre a se evita o segregare nefavora- bila Trebuie avut grijé ca pietrisul s& nu cada intre coloanele de lucru Pietrigul trebuie introdus in mod uniform in jurul coloane filtrante. 59majlociul_ mare svigyuos) = eg 21eyna.S up 96 suntaes, 60 mm Diameters id) 05 0.02 oot 005 pe02 9001 ru pietrisului pentru ica a & Fig 512 ¢. Pentru a nu ingreuna extragerea de lucru, pietrigul se toarna fractionat, pe adancimi de 1-2 m, dupa care coloanele de lucru se ex- trag. Se are in grijé ca, sabotul coloanei de lucru sa ramana intotdea- una cu cca. 0,6 m in pietris, prin aceasta se evitd intreruperea filtrului de pietris, ca urmare a unei eventuale déraméri a stratului peste co- Joana fitranta. Pietrigul se introduce pnd la limita superioara a stratul4i acvifer la puturile scoase la suprafata terenului si pana la radierul c&minului, pentru cele amplasate in c&éminul de vizitare comun cu colectorul ‘Spatiul dintre peretele gaurii forate si coloana fitranta, de dea- ‘supra pietrigului, se umple cu pamant rezultat din forarea drenului in cazul drenurilor scoase a suprafata terenului Laaceste din urma drenuri, coloana definitiva se protejaaza cu 0 coloana metalicd de 273 mm si adanca de 1,5 m si se acopera cu un capac de ofel. Pértile metalice se vopsesc spre a nu rugini. Gura dre- nului se incastreaza Intr-un bloc de beton simplu cu diametrul identic cu cel al forajului, in cazul drenurilor amplasate In cémine de vizitare comune cu co- lectorul, coloana definitiva se incastreaza in radierul de beton armat al cminului si se prelungeste pana la cota nivelului hidrodinamic al stratului, De la acest nivel, apa din dren va deversa in cdmin si de aici, va intra in colector. Prin’ aceasta, se elimin& conducta de legatura dren-colector. Drenul se amplaseazé lateral, in afara spafiului de prelungire a capetelor celor dou’ diametre ale tuburilor colectoare din cémin. Operatille de forare sunt cele obignuite pentru forajul uscat semi- mecanic. Dupa executarea gaurii forate si dupa montarea coloanei defini- tive, spatiul dintre aceasta si radierul caminului se cimenteaza. in vederea decolmatarii stratului aovifer si a reasezarii naterialu- lui filtrant din spatele coloanei definitive, se face desnisiparea forajului Aceasta operatie determina o mai mare eficienta a drenului prin mic- sorarea pierderilor de sarcina si cresterea afiuxului de apa. Operatiunea se face periodic: la darea in folosinta, in timpul ex- ploatairii si dupa o perioad de stagnare in exploatarea forauulul Desnisiparea se face cu pompa de aer comprimat Mamuth Instalatia de aer lift se alege in functie de diametrul coloane’ fi- trante, de adancimea drenului, de nivelul hidrostatic si de debitul dre- nului Pentru realizarea desnisiparii, injectorul se introduce a inceput la adancimea la care numai jumatate din lungimea conductei de aer sd fie in apa, iar cealalta jumatate deasupra ei (coeficient de cufun- dare = 2, fat de nivelul hidrostatic) si se incepe pomparea. 61Pe masuré ce apa se limpezeste, pompa de aer se coboard mai Jos pana la partea inferioara a filtrului Pentru 0 mai buna desnisipare, partea inferioara a tubului de as- Piratie a pompei de aer comprimat este bine s4 intre in dreptul filtrului pe toata lungimea lui. De asemenea, pentru acelasi motiv, se recomanda ca din cand in cand, pomparea sa se fac prin socuri, adicd sd se micgoreze de- bitul pompei $i apoi sé se mareasc brusc. Prin aceasta, nisipul din stratul acvifer se desprinde pe o raz mare. Operatia de desnisipare se considera terminata cand apa pom- patd este limpede. 5.1.4, Caminul de vizitare Caminul de vizitare se amplaseazé la partea superioara a drenu- lui forat. Constructia c&minului este tipizata. In Fig.5.13, se prezinta un tip de c&min folosit la diferite scheme de drenaj vertical. in toate cazurile, caminele de vizitare sunt prevazute cu tuburi piezometrice, vane de inchidere gi apometre. Céminul de vizitare se executa din prefabricate de beton simplu Pentru diametrul de 1 m si din prefabricate de beton armat sau din be- ton turnat pe loc pentru diametre mai mari Diametrul c&minului variaza tn functie de diametrul colectoarelor intre 1 si 2m. Fundul cdminului se amplaseazé cu cca.0,5 m sub fun- dul colectorului spre a se creea un spatiu pentru rejinerea nisipului antrenat prin captare. La executia caminelor se va jine seama de STAS 2448-82 Pentru a se evita executia manual a terasamentelor colectorului mn zona de langa c&minul de vizitare, drenul se va fora dupa executia colectorului gi a caminului. in acest scop in radierul de beton armat al Caminului se prevede o gaurd cu diametrul coloanei de ghidaj, care va constitui capatul superior al gaurii de forare a drenului 62 SECTIUNE A-A SECTUNE 8-8 pac ocarogbl AmB ox + mh SUTIUNE cc TABEL CU ELEMENTE a t CABKCTERTST bsp ] | T a =a a [oat {4 tagc* Ta Vet pep) aa 4 | Heel at { Fig.5.13 - Camin de vizitare 635.1.5. Evacuarea apei din puturi Dup metoda de evacuare a apei din puturile forate, se disting tet scheme de evacuare: puturi cu pompare individual, puturi sifonate $1 puturi autodeversante. 5.1.5.1, Evacuarea apei la puturile cu pompare Fiecare put de drenaj este echipat cu cate o pompa, iar schema de evacuare in emisar este prezentata in fig.5.14 Tipul pompelor utilizate sunt functie de conditile specifice ale drenului In mod obignuit pompele centrifuge cu ax orizontal sau cele cu ‘ax vertical sunt preferate pompelor cu piston sau de alt tip. Se reco manda ca si cazuri in care nivelul hidrostatic este pana la 2-3 m si ni- velul dinamic al putului nu scade mai mult de 6 m, sa se foloseasc& pompe centrifuge cu ax orizontal, acestea filnd cele mal ieftine, iar cheltuielile de exploatare gi intretinere fiind mai reduse Pompele centrifuge cu ax orizontal sunt - pompe moncetajate tip ,Lotru-Cerna-Cris" cu debite de 3-450 me/h la presiune de 55 m coloand de apa; - pompe centrifuge multietajate tip .Sadu" cu debite de §-40 mc/h 1 presiune de 8-180 m coloand de apa. Pompele se monteaza pe 0 fundatie de beton rezistenta care s& nu trepideze, si care sa fie cu 10-20 cm mai ridicata decat radierul ca- binei pompei Pompele submersibile tip ,Hebbe” pentru debite 6-40 mc/h si presiune de 15-159 m coloand de ap. Diametrul cel mai mare al pompei este de 186 mm, astfel c& se poate monta la pufuri tubate cu coloane de minimum 200 mm. De obicei sunt folosite pompele submersibile cu una sau mai multe trepte de pompare functie de inaltimea de refulare. Sorbul pom- pelor se fixeazé de regula numai deasupra firului sau intre fit, in zona cu coloana plind, iar cand nu este posibil se aseaza sub ultimul filtru in care caz piesa de fund este mai adanca In nici un caz sorbul pompei nu se amplaseaza in dreptul filtrului 64 basa yooh Fig.5Mo, ~ Schema potunios cu pompe IndivHtale : gy — cu conducte de refulare indlviduale : b — cu conduc J© C8 efu colective ; 1 — putari ; 2 — conducte de refule® bee ruin, emisor 2B = Susie YS ‘ima Fig.515-— Sehema puturllor sifonate ; a — plat Ra dea lungul sirolut de poturl. i — purer! Aire SS* ima piezometried gin conducta ge TeiGs State Se pompare ; 6 — conducts de refer 7a onuéta de legsturd Ja pompa de vace 655.1.5.2. Evacuarea apei la puturile cu sifenare Aceasta schema prevede grupuri de puturi de dren pa se extrage si se evacueazé prin sifonare; in putul se instaleaza o statie de pompare care creeaza va de sifonare a grupuiui de puturi si evacy (Fig.5.15.) 5.1.5.3. Evacuarea apei la puturite autodeversante Evacuarea gravitationala a apei este deschis (Fig.5.16) sau colecior inchis (Fig.5.17) Particularitatea acestei scheme consta in ‘apr nale sau colectoare adnci la care nivelul ape: s& nivelaree maxima (Sub nivelul minim) din putunle forate Pre scurger liber, apa din aceste colectoare ajunge Ia 0 statie de sem unde este evacuata in emiser §.2. Controlul cali Verificarea drenulut verticai zur Gu capac cu dispezitiv de inchidere inte de predarea drenului, bene nul este prevazut c: pompare (cand di tuia Intr-un canal deschis sau caryit~ conductd Sw ive! 908 in conducts @ de legaturé ial3 in forma de T jegatur& conduct impluturc: mortar dle ciment Filet Piess speci: pentru legatura pul 305 om Ee SOETALIUL A” aye SECTIUNE TRANSVERSALA ear" $300. UE eemscne pur AUTODESCARCATOR 4507 75 Gr, Ht 2.30 a 4 f rin conducté de I Pig.s17 — Put autodeversant cut desedrcare in colector tnehis p ducts d sioc deton 5.3. Dosarul tehnic de verificare a unui put de drenaj va cu- prinde urmatoarele piese: - studiul hidrogeologic preliminar si proiectul de executie al drenu- tui, - procesul verbal de amplasare al forajului, - coloana litologic4, interceptata de foraj (Ia forajele executate in sistem hidraulic se adauga si diagrama carotajului electric); = rezultatele analizelor granulometrice inscrise in curbele granulo- metrice ale straturilor traversate; = coloanele de lucru folosite in executie (adancimea de tubare gi smetrele lor), la forajul uscat sau diametrele de sapa, la forajul hi- draulic; - procesul verbal de tubare a coloanelor si filtrelor definitive. In schi- 18 51 In text, trebuie s& se indice dimensiunile coloanelor tubate (dia- metrul si cota de tubare), materialul din care sunt confectionate, tipul de fire, cantitatea si dimensiunile pietrisului margaritar, felul materia lului de umpluturd, zonele cimentate sau izolate si materialul folosit la izolare; - procesul verbal cu caracteristici hidraulice ale stratului acvifer cu debitul corespunzator pentru cel putin o denivelare (indicat pentru 3 denivelari), la pomparile experimentale si numarul de ore de pompare pentru desnisipare = analiza fizico-chimic a apei: ~ proces verbal de receptie 6. NORME DE PROTECTIA MUNCII IN EXECUTIA DRENA- JULUI Normele de protectia munaii in executia drenajului surt regle- mentate prin Ordinul nr. 42 din 3 mai 1984, al Ministerului Agriculturii i Industriei Alimentare. Corespunzator lucrarilor aferente executiei drenajului, unitatile constructoare sunt obligate sd asigure conditii care sd prevind acci- dentele de munca. in acest scop sunt obligate - 88 examineze documentatia tehnico-economica a lucrarilor de con- structii-montaj ce le revin spre execute si din punct de vedere al pro- tectiei muncil, s& fac& propuneri de imbunatatire si dacé este cazul, s& faca obiectii la documentatia tehnico-economicd, conform dispozitlor In vigoare, - s& nu modifice, f&r& acordul prealabil al proiectantului, solutife tehni- ce din proiectele de executie, care pot afecta rezistenta, stebilitatea sau masurile de protectie a muncii prevazute in proiect si care, ar pu- tea periclita siguranta in exploatare, 69- 88 ceard beneficiarului ca proiectantul s& acorde asistenta tehnica in scopul rezolvarii problemelor de protectia muncii pentru lucrari ne- prevazute sau de o mai mare dificultate, ivite la executarea lucrarilor; - s& organizeze controlul aplicarii masurilor de protectia muncii pe santiere, s& ia masuri pentru inlaturarea deficientelor gi stabiliri ras- punderilor, ~ SA asigure echipamentele, dispozitivele si elementele tipizate de protectie a muncii, conform normativelor in vigoare, precum si materi- alul corespunz&tor de propaganda = sd controleze modul in care se fac pe santier instructajele de pro- tectie a muncii si sa organizeze reinstruirea de cate ori este nevoie (cel putin o daté la 6 luni), asigurand documentatia tehnica necesara - sd organizeze - cel putin o data pe an - testarea, privind cunost tele de protectie a muncii, a cadrelor tehnice cu pregatire superio: sau medie, precum si a maistrilor gi sefilor de echip3, - $4 controleze ca tot personalul muncitor din santier s@ poarte echi- pamentul de protectie normat; = $d organizeze pe santier un punet sanitar, iar punctele de lucru s& asigure truse sanitare de prim ajutor. Operatiile de incarcare, descarcare, transport, manipulare si de- pozitare se vor executa numai de muncitori instruifi special in acest Scop si sub supravegherea unui conducétor al formatiei de lucru, nu- mit prin decizie, care vegheazé si indruma la respectarea normelor. - Se interzice folosirea tinerilor sub 16 ani la efectuarea operatiilor manuale de incrcare, descarcare si transport. inainte de inceperea operatillor de Incarcare sau de descarcare a mijlocului de transport, acesta va fi asigurat contra deplasairii neco- mandate, prin franare pe terenuri orizontale si prin franare si saboti de oprire pe teren in panta. Se interzice deplasarea vehiculelor In timpul efectuarii operatillor de Incrcare sau descarcare Se interzice amplasarea de depozite sau stive de materiale la 0 distanj& mai micd fata de marginea unei sApaturi, decat cea egala cu adancimea acesteia. Inaltimea stivelor va fi de 1,5 ori latura mic& a bazei. Aceasta indltime va putea fi depasita daca se asigura masuri speciale de rigi zare La executia lucrailor in zona LEA peste un KV, utilaje de con- strucfii, ce pot ajunge in apropierea partlor sub tensiune, vor fi astfel amplasate incat in timpul manevrelor nici o parte a acestora, a sarcinil sau a altor mijloace folosite la lucrari, s& nu se apropie la distante, fat de elementele sub tensiune, mai mici decat: 70 a - 2,5 m pentru LEA peste 35 kV, - 4,0 m pentru LEA cu tensiuni de 35-220 kV; = 6,0 m pentru LEA de 400 kV. Pentru lucrul cu maginile de drenaj (sapAtoarele de santuri) - se verificd zilnic starea tehnicd, efectuandu-se lucrarile de intrejine- re si reparatii curente: = mecanicul de util] va fi informat de existenta constructilor subtera- ne, locurile fiind marcate cu tablite avertizoare; ~ santurile nu se vor spa noaptea decat daca frontul de lucru este ituminat corespunzator, iar traseul marcat vizibil, = mecanicul de utilaj nu va incepe lucrul decat dupa ce va da semna- lul de avertizare sonor gi se va convinge cé lueratorii s-au ocupat pos- turile de lucru (la maginile de drenaj), la defectarea masinii se va opri motorul, se aduc toate manetele la zero, se franeaz gi se iau toate masurile de asigurare. Dacé defectiu- nea s-a produs la dispozitivul cu cupe, acesta va fi scos din sant si re- zemat pe teren, fiind interzisA repararea sau curdtirea cupelor cu dispozitivul suspendat, = la pozarea filtrelor din fibre de sticla (vata, impaslitura), muncitorii Vor purta manusi si ochelari de protectie. 71BIBLIOGRAFIE 1.Bara C, Dobre V, Radulescu M,Popescu C, 2.Blidaru V, Pricop Gh, Wehry A, 3,Haret C, Stanciu |, 4.Mindilescu St, Viasiu Gh, 5.Mihnea |, 6.Moraru N, Haret C, 7.Nicolau C, Kellner P, Gazdaru A, 8.Nitescu E, Leu D, 9.Nitescu E, Mihnea |, Cojocaru |, Grosu M 10.Selarescu M, Mihnea | Dimache Gh, 11.Trifu S, 12.Wehry A, David |, Man E.T. 13. Constantin Tudor 44.Pricop Gh., Ciocardel F., Horaziu Al - Nivelarea si modelarea terenurilor agricole. Editura Ceres, Bucuresti, 1977 - Irigatii si drenaje. Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1981 “Tehnica drenajului pe terenurile agri- cole. Editura Ceres, Bucuresti, 1978 = Masini de constructii si procedee de lucru. Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1973 - Tehnici de desecare-drenaj. Raport general NR.3 la ,Primul simpozion na- tional de IF", Bucuresti, 1985 = Ghid pentru proiectarea drenajului cu puturi, MA-DGEIFCA, Bucuresti, 1988 - Executarea construetillor hidrotehni- ce pentru lucrarile de IF, Editura Ce- res, Bucuresti, 1980 - Tehnologia drenajului pentru amena- jarile de IF, Editura Ceres, Bucuresti, 1990 = Procedeu de formare a filtrului la dre- najul orizontal - Brevet Romania, NR. 96735/1988 = Drenaje, Institutul de Constructii Bu- curesti, 1990 = Mecanizarea lucrarilor de eliminare ‘a excesului de umiditate din sol, Editu- ra Ceres, Bucuresti, 1976 - Probleme actuale in tehnica drenaju- lui, Editura Facia, 1982 - Indrumator pentru executarea foraje- lor de apa. Ed.Ceres., Bucuresti, 1986 - Indrumator pentru alimentari cu apa prin foraje. Editura Agro-Silvica, Bucu- rest. 72 CUPRINS 1, GENERALITATI 4.1, Obiectul ghidului 1.2. Domeniul de aplicare al ghidului 2. DEFINITIL 3. PRINCIPALELE UTILAJE SI MATERIALE FOLOSITE LA EXECUTIA RETELELOR DE ORENAJ ORIZONTAL SI VERTICAL..6 3.1. Principalele utilaje folosite la executia retelelor de drenaj orizontal si vertical 3.1.1. Utilaje folosite la executia retelelor de drenaj orizontal 3.1.2. Utilaje folosite la executia retelelor de drenaj vertical 3.2, Principalele materiale folosite la executia retelelor de drenaj orizontal si vertical 3.2.1. Principalele materiale folosite la executia refelelor de drenaj orizontal 3.2.2. Principalele materiale folosite la executia retelelor de drenaj vertical 4, TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A DRENAJULUI ORIZONTAL, 4.1. Tehnologia executiei drenurilor colectoare inchise 4.2. Tehnologia executiei drenajului orizontal prin metoda transeei. 4.2.1. Lucrari pregatitoare 4.2.2. Aprovizionarea cu materiale de lucru 4.2.2.1, Aprovizionarea cu tuburi de drenaj 4.2.2.2. Aprovizionarea cu materiale filtrante 4.2.3. Montarea instalatiei de ghidaj 4.2.4, Instalarea maginii pentru inceperea lucrului 4.2.5, Deschiderea trangeei 4.2.6. Pozarea filtului 4.2.6.1. Pozarea filtrului granular 4.2.6.2. Pozarea filtrului din materiale geosintetice 4.2.7. Pozarea tuburilor 73 10 1 1 12 13 13 13 14 14 14 7 17 7 18 184.2.7.1. Pozarea tuburilor de drenaj din ceramica 18 4.2.7.2, Pozarea continu& a tuburilor din material plastic 24 4.2.7.3. Controlul calitétii pozarii tuburilor ean 4.2.8. Controlul final al pozaril 23 4.2.9. Executarea racordarii la colector Inchis sau a gurilor de des- c&rcare 24 4.2.10. Acoperirea drenului cu un strat de pamant 7 4.2.11 Astuparea transeel 30 4.3, Tehnologia executiei drenajului orizontal prin metoda fara tran- see 30 4.3.1. Lucrari pregatitoare 32 4.3.2, Aprovizionarea.cu materiale 32 4.3.3, Montarea instalatiei de ghidare 33 4.3.4, Instalarea masinii pentru inceperea lucrului 36 4.3.6. Pozarea drenurilor, scheme de lucru 38 4.4, Controlul de calitate 42 5, TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A DRENAJULU! VERTICAL... 44 6.1. Caracteristici ale drenajului vertical 44 5.1.1, Gaura foraté 48 8.1.1.1. Executarea forajului in sistem uscat 48 5.1.1.2. Executarea forajului in sistem hidraulic 51 5.1.2. Coloana definitiva 54 6.1.2.1. Coloana definitiva metalic& 55 5.1.2.2. Coloana definitiva nemetalica 55 5.1.2.3. Coloana nefiltranta intermediard si de prelungire 87 5.1.3, Coroana din material filtrant 57 5.1.4. Céminul de vizitare 62 §.1.5. Evacuarea apei din puturi 64 5.1.5.1. Evacuarea apei la puturile cu pompare 64 6.1.5.2. Evacuarea apei la puturile cu sifonare 66 5.1.5.3. Evacuarea apei la puturile autodeversante 66 6.2. Controlul calitatii lucrarilor 66 6. NORME DE PROTECTIA MUNCII IN EXECUTIA DRENAJULU! BIBLIOGRAFIE 69 74 MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE ‘81 AMENAJARII TERITORIULUI ORDIN nr. S7/N/ din 11.03.1997 Avand in vedere Avizul Consiliului Tehnico-Stintific nr.375/27.11.1996, In temeiul Hotdrarii Guvernului nr, 456/1994 privind organizarea si functionarea Ministerului Lucrarilor Publice gi Amenajarli Terioriului In conformitate cu Hotrarea Parlamentului Romaniei nr.12/1996 sia Decretului nr. 91/1996, In baza Raportului Directiei Generale de Reglementéri si Atestari Tehnice, Ministrul lucr&rilor publice si amenajarii teritoriului emite urmatorul ORDIN Art.1. Se aproba reglementarea ,Specificatie tehnic&. Criteril si metode pentru determinarea prin masuratori a tasdrli constructilor. In- structiuni tehnice pentru determinarea prin metode topogeodezice a deplasérii constructillor datorate deformatillor terenului de fundare*, in- dicativ ST - 016 - 97 Art.2. Reglementarea mentionata la art.1 se publica in Buletinul Constructilor si intra in vigoare la data publicari. Art.3. Directia Programe de Cercetare si Reglementéri Tehnice va duce la indeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU NICOLAE NOICA 75MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $I AMENAJARII TERITORIULUI DIRECTIA COORDONARE CERCETARE STIINTIFICA SI REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII SPECIFICATIE TEHNICA. CRITERII SI METODE PENTRU DETERMINAREA PRIN MASURATORI A TASARI] CONSTRUCTIILOR INDICATIV ST 016-97 Elaborat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII SI ECONOMIA CONSTRUCTIILOR, Director general: Dr. ing. Paul Popescu Responsabil lucrare: Conf. dr. ing. Maria Ste’anica Elaboratori: Conf. dr. ing. Maria Stefanica Ing. Maria Teodoru in colaborare cu: UTCB - Catedra geotehnica si Fundatii Prof. dr. ing, lacint Manoliu Prof. dr ing. Andrei Silvan Sef Lucr. ing. Margareta Patarniche Sef Lucr. ing. Nicoleta Radulescu DIRECTIA COORDONARE S$! CERCETARE STIINTIFICA Avizat de: S| REGLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTI Ing. Octavian Manciu Director: Exp.1A. ing. Radu Nicolae Responsabil lucrare: M.L.P.A.T. 77CUPRINS 4.Generalitati 2.Domeniul de aplicare 3.Repere de referinta gi marci de tasare 4 Efectuarea masuratorilor S inregistrarea, prelucrarea si interpretarea observatilor 6 .Dosarul deplasérilor constructilor Anexa | - repere de referinté ‘Anexa Il - marci de tasare Anexa II a - repere de adancime (mobile) ‘Anexa Ill - exemplu de calcul pentru verificarea stabilitatii reperelor Anexa IV - tema privind elaborarea programului pentru masurarea deformatillor ‘Anexa V - instructiuni privind completarea fisei , masurarea tasairilor’ Anexa VI - instructiuni privind completarea ,diagramei de evolutie in timp a tasarilor’ (diagrama de inc&rcare-tasare) Anexa VII - instructiuni privind completarea ,figei sintetice” ‘Anexa Vill - raport asupra tasarii constructillor 78 pag. 79 84 87 92 101 103 104 108 116 121 126 127 130 132 142 ‘SPECIFICATIE TEHNICA. CRITERI §! METODE PENTRU INDICATH: ST - 016 97 DETERMINAREA PRIN MASURATORS A TASARI CONSTRUCTHLOR —iMLOCUESTE: C61 -75, 1. GENERALITATI 1.1. Prezentele instructiuni tehnice stabilesc metodologia de deter- minare a deformatilor terenului de fundare a unor categorii de construct in timpul executiei si al exploatarii acestora, prin metode topogeodezice. Deformatile terenului de fundare sunt generate de starea de ten- siuni provocaté de incarcarile transmise de constructie Metodele de calcul nu fac obiectul prezentei specificatii tehnice. 1.2. Deformatiile terenului de fundare produc asupra constructilor - deplaséri verticale - tas&ri si ridicdri - datorate in principal indes&rii te- renului sub actiunea Inc&rcérilor transmise de fundati, - deplas&ri orizontale (\unecéiri), + roti - Inconvoiere relativa, exprimaté prin raportul intre sageata si lungimea parlii de constructie care se Inconvoaie. ELABORAT DE INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DDEZVOLTARE IN CONSTRUCTI $1 ECONOMIA ‘CONSTRUCTILOR - INCERC erobat de: MLPAT cu orn ne S77Nn 18.08.1087 79COMENTARI! Masurarea deformatilor terenului de fundare @ constructilor trebuie efectuata pe intreaga duratd a perioadei de executie si continuand pe parcursul exploatéri, pana la atingerea conditiel de stabilizare 2 defor: matillor, prevazuté in proiectul de executie sau de c&tre benficiar Pentru constructile aflate in expioatare dup perioada de stabiliza- re a deformatillor, masuratori se impun’ ~ in cazul aparttiel unor fisuri, crapaturi, etc. deplaséri, deniveléri, inciinar, ete. = dupa anumite calamitati naturale (seisme, inundati, alunecari de te- ren, et, - la modific&ri importante ale conditilor de exploatare. Depiaséirile pe verticalé ale terenului de fundare (taséii), cat $i ta- série fundatilor pot s8 produc in elementele de rezistenta ale supra- structurii, cand acestea sunt sisteme static nedeterminate, modificari e- senfiale in starea de solicitare, Totodata deformatile pot fi insotite de solictéri de compresiune, intindere, inconvoiere, torsiune $i forfecare Pe langai taséni, depiasairile verticale ale constructor pot fi produse de numeroase alte cauze: contractit si urilari ale argilelor,lichefierea ni- siputlor, migoari seismice, alunecari de teren, goluri subterane (formate prin antrenarea paméntului, prin dizolvarea unor roci solubile, prin excar vatii subterane, etc. ), prabusiri ale structurii pamanturilor macroporice, sensibile la umezire ca urmare a saturari etc. 80 41.3. Principalele obiective ale urmariri deformatillor sunt. al determinarea deplasérilor sau deformatilor constructilor, gene- rate de taséri ale terenului de fundare, ca de exemplu: tasarea absolute a fundatilor izolate, tasarea medie, tasarea relativa, inclinari ale funda- tilor sau ale constructiel in ansamblu, Inconvoieti relative ale télpilor con- tinue de fundare sa. si compararea acestora cu deplasarile sau defor- matiile calculate. by determinarea prin calcul a eforturilor $i deformatilor suplimenta- re ale elementelor constructillor si obtinerea de date necesare in cianifi- carea cauzelor unor degradari ale constructilor. ¢/ stabilirea unor elemente pentru definitivarea programulul de exe- cutie si a regimului de exploatare a constructiei di objinerea de date necesare imbundtatiri metodelor de calcul a terenului de fundare. Pe aceasta baz se obtin elemente pentru perfectionarea metode- lor de calcul precum si pentru stabilirea valorilor deplasarilor sau defor- matilor admisibile din punctul de vedere al structuri de rezistent sau din punct de vedere tehnologic. Totodat8, prin interpretarea rezuitatelor cbservatilor asupra deplaséirilor verticale pot fi stabilte valori ale unor caracteristic ale paménturior si rocilor din cuprinsul terenului de fundare. ‘Asemenea deplaséiri pot fi datorate compresibilitti mari si neunifor- me a terenului de fundare, umezirii intense a terenului, influentei unor constructii noi executate in vecinatate, supraincércairii terenulul prin de- pozite plasate in apropiere, coborariinivelului apei subterane, executart in zona a unor foraje sau excavati, realizaril lang, sau sub constructie a unor luerari subterane, ete. 81Masurarea tasarilor pe parcursul executiei permite prognozarea e- volutiei in timp a deformatillor si a mérimii deformatilor totale probabile ale constructiei. In acest mod, se poate stabili momentul leg&turii intre tronsoane sau péiti ale constructiei, al racord&rii definitive intre construc- tie si diverse refele exterioare, al legéituri dintre ramblee si culeile de poduri, al realiz4rii suprastructurii la c8i de comunicatie avand ramblee asezate pe terenuri compresibile, etc. Masurarea tasarilor in perioada primelor incarcri poate sta la baza deciziei de trecere la exploatarea curent& a unor constructii servind drept depozite cu diferite destinati (sllozuri de cereale, rezervoare, etc.) 1.4. Metodele aplicate pentru calculul deplasarilor pe verticala (tasari) pot fi: al Metode care conduc la objinerea directa a tasérilor prin aplicarea relatilor oferite de teoria elasticitai, retatii cu aplicabilitate numai in do- meniu de proportionalitate tntre eforturi si deforma Calculul deplas&rilor pe verticalé pe baza relatilor teoriei elasticitati presupun: - semispatiul inc&rcat cu o forté concentrata; - semiplanul inc&rcat cu o forfé concentrata uniform distribui - tasarea in cazul suprafetelor de incarcare cu contur inchis. 82 bi Metode care pornesc de la cunoasterea modului de dstributie a tensiunilor verticale in teren, sub actiunea incarcarilor date de construc- fie, pe toata adancimea zonei active. - caloulul tasarii aplicand principiul indesari - metoda insumérii pe straturi elementare; - caleulul taséirilor cu ajutorul curbei de compresiune - tasare; - metoda stratului echivalent; - metoda disiparii unghiulare a tensiunilor. La baza metodelor pentru calculul taséirlor stau urmatoare’e ipoteze: - terenul de fundare se consider un mediu liniar-deformabil, Je aceea, pentru determinarea starii de tensiune in interiorul masivului ce pamant se aplicd relatile din teoria elasticitai - relatile din teoria elastictati se pot aplica cu conditia ca presiunea pe talpa fundaiei s nu depaseascd valoarea care conduce la 0 extindere limitat a zonelor plastice sub fundatie (de exemplu P, pentru Z.,..=B/4), - repartizarea presiunilor pe talpa fundatiei se admite a fi linaré. ‘Cand terenul de fundare se compune din straturi de pamant de gro- sime finité, cu proprietéti de deformabiltate diferité, plecand de la cu- noasterea modului de variatie a tensiunilor verticalitatea din greutatea propre a terenului gi din incércarile date de constructie, se pot stabili metode mai convenabile pentru calculul deplasarilor pe verticala. 832, DOMENIUL DE APLICARE 2.4, instructiuni tehnice se aplic8 pentru determinarea prin metode topogeodezice @ deformatilor terenurior de fundare $1 @ deplasarilor § deformatilor constructor civile gi social-cuiturale, industrile, agroz00- tehnice, de tip industrial din cadrut amenajétior hidrotehnice i lucrer de arta, 2.2. Construcile la care trebuie determinate depiasarie si defor- rmatile datorate deformatilor terenului de fundare se stablesc de pro- iectant pentru constructi noi, sau de catre un organ de specialtate pentru construcile existente, tinand seama de important constructiei, de natura terenului de fundare si de conaitile de exsleatare (conform STAS 3300/2-1985) 2.3. Determinarea (urméirirea deplasérilor gi deformatiior construc- tilor sau ale elementelor de construct, se face ori de cAte ori apar n- conveniente in exploatarea constructor (fsur, erapatun, deplasan, in- linda, etc) sau in cazurile in cate, determinsrie de la punctul 2.2 de mai sus, conduc [a valor egale cu 50% din vatotle prevazute in tabelv! 20 - Anexa C din STAS 3300/2-85 2.4, Pentru constructile nol, urmarirea deformatilor se enpune In multe cazur, functie de natura terenului de fundare, caleulul le starea limita de deformati, sistemul de fundare, regimul de inatime al con structiei. 84 Instructiunile se pot aplica si la constructile de tip special: centrale nucleare, electrice si termice, rezervoare, castele de apa, silozuri, tumur de racire. Urmarirea taséirilor constructilor prin metode topografice face parte integranta din activitatea de urmarire a comportarii constructilor desfa- urata In baza prevederior legale privind asigurarea durabiitati, sigu- ranfei in exploatare, functionaltatii si calitati constructilor. Prin aceleasi prevederi sunt stabiite rAspunderile, care in activitatea de urmarire a comportarii construefilor, atat in faza de executie, cat si de exploatare revin beneficiarului de investiie, proiectantului, executantului si beneficia- rului de dotatie. Obligativitatea urmariri in anumite condifi a taséri constructor re- zulta si din STAS 2745-90, respectand prevederile STAS 10493-91 al la constructile noi pentru care tas&rile anteevaluate prin calcul dep- sesc jumatate din valoarea admisibilé 2 tasarii medii indicata in tabelul 7 din STAS 3300/1-85; bi la constructile noi pentru care valorile anteevaluate prin calcul ale diferentelor de tasare, inconvoierilor relative sau inclinaiilor sunt apro- piate de valorile maxime admisibile indicate in tabelul 7 din STAS 3300/1-85: 2.5. Decizia privind necesitatea determinanilor (urmériri) de la pot.2.2. si 2.3. se ia de céitre proiectant (eventual prin consuttarea - sol citarea unor experti de specialitate) atat pentru constructile noi, cat si €- xistente. Pentru constructile existente este obligatorie solicitarea scrisd a proiectantului de cétre beneficiarul constructiei, atunci c&nd apar incon- veniente in exploatare, 85cf la constructile noi ale céror fundati se executé pe pamanturi cu caracteristici imbunatatite (prin compactare, piloti de pamént, procedee chimice, etc.) sau pe pamanturi de umplutura, realizate prin hidromeca- nizare sau alte metode; di la constructile noi inalte (H>20 m), al c&ror raport H/B>3 (In ca- re H este inaitimea constructiei si B este dimensiunea minima a con- structiei in plan orizontal), el la constructile noi ce se executa pe paménturi cu proprietati speciale (pamanturi sensibile la umezire, pamanturi contractile, paman- turi organice, terenuri nestabile, etc.) 1 la constructile noi importante, fundate pe piloti flotanti, chesoane si alte procedee speciale de fundare, sau ale céror fundatii sunt caicula- te ca elemente rezemate pe mediu elastic; 4g! dacd in timpul executie! sau exploatérii apar in elementele con- structiei crapaturi,fisuri, sau deplaséri ce pot fi atribuite deformatiei tere- nului de fundare, al la construct existente la care, datorita terenului de fundare, s-au produs inclinari fata de vertical mai mari decat cele admisibile (4%) sau au aparut denivelari sau deformatii constatate vizual: bl cand se prevede c tn apropierea constructiei pot sé actioneze sarcini importante date de supraincdrcari ca: terasamente, halde, con- struct inalte, etc. sau surse de trepidatii cu caracter permanent, cc! dupa anumite calamitati naturale (seisme, inundati, alunecdri de teren, ete) di la care se opereazd modificari structurale, ce aduc sporuri de Inc&rc&ri pe fundati 86 3, REPERE DE REFERINTA $I MARCI DE TASARE 3.1. Instrumentarea constructiei si terenului de fundare se va stabil functie de tipul si alcétuirea structurii de rezistenta, natura ¢i distributia incarcarilor, de conditile geotehnice ale amplasamentului 3.2. Pentru determinarea deplasarilor verticale prin masuratori to- pometrice se folosesc: al repere de referinfa (repere fixe), amplasate in afara zonei de in- fluentare a tasarii constructilor, b/ marci de tasare (repere mobile), fixate pe construct 3.3. Reperele de referinta (reperele fixe) pot fi - de suprafata; - de adancime. 3.3.1. Reperele de referintS trebuie amplasate: - In afara drumurilor, cailor ferate, comunicatilor subterane, depozite- lor gi ator zone unde este posibilé distrugerea reperului sau modificarea pozitiei acestuia: - In afara zonelor afectate de presiunile transmise de fundatii erenului in umpluturi recent executate, a c&ror consolidare nu este incheiaté se utiizeazé repere coborate cu baza pe 0 adancime de minimum 4,5 m sub limita inferioar& a umpluturii, in stratul in loc, incompresibil, protejate prin tevi; - In pamanturi sensible la umezire, cap&tul inferior al reperului se va incastra sub talpa pémantului sensibil la umezire pe o adancime de cel putin 1 m tn péménturi nisipoase i de cel putin 2 m in pamanturi argi- loase, dar nu mai putin de 5 m in cazul unei grosimi a stratului sensibil la umezire de peste 10 m; - in afara limitelor de influenta ale unor terasamente instabile, versanti alunec&tori, excavatii subterane, goluri carstice si altor conditi geologice si hidrogeologice nefavorabile; 87Reperele de referinté si de adancime sunt prezentate tn anexa | La alegerea formei si alc&tuiril constructive a reperelor de referinta se vor respecta si prevederile din STAS 10493-91 - la distante care s4 excluda efectul vibratilor produse de mijjoacele de transport, masini mecanisme; ~ la 0 departare de constructie egalé cu de putin 3 ori grosimea stra- tului de pamént sensibil la umezire: ~ in jocuri unde s& se permit accesul la repere, pentru fixarea instru- mentelor topografice pe intreaga durata a observatilor. ~ in pamanturi cu umfléri si contractii man, capatul inferior al reperului se va incastra pe o adancime de cel putin 1m sub talpa pamantului contractil; In cazul unei grosimi mari a paméntului contractil, reperul trebuie amplasat la adancimea la care presiunea geologica depaseste presiu- nea de umflare; ~ In pménturi turboase, se vor folosi drept repere de referinta pilot! sau pilot forati, coborati pana la un strat putin deformabil 3.3.2. Tipul reperului de referinta se alege in functie de precizia im- pusé masuraii ~ in cazul unor masurati cu precizie foarte ridicata si ridicata, se vor utiliza repere de referinta de adancime, avand baza incastrata in roci semistancoase sau alte formatiuni geologice, practic incompresibile - pilofii purt&tori pe varf pusi in oper8, in zona pentru incercarea in te- ren sub solicitari axiale, al c&ror capat superior ajunge la suprafata tere- nului, pot fi utlizati drept repere de referinta de adancime; ~ in cazul unor masuratori se vor utiliza repere de referinté de supra~ fat, avand baza coborata sub adancimea de inghet sau repere de re- ferinta de suprafat fixate de perete pe constructii vechi, ale cAror tas&ri se consideré a fi stabilizate. 88 3.3.3. Numarul reperelor de referinta trebuie sé fie de cel putin trei, dispuse astfel, incat sé acopere cat mai uniform zona inconjuratoare a constructiei. 3.3.4. Distanta maxima la care se amplaseazé reperele nu trebuie s depaseasc’ 50-60 m fata de constructie. 3.3.5. Pentru protejarea reperelor se vor executa Imprejmuiri vop- site in culori de contrast, 3.3.6. Dupa montarea reperului, trebuie sa i se transmit cota de la cele mai apropiate puncte ale refelei geodezice de stat sau locale 3.3.7. Pe parcursul masuréiri deplaséirilor verticale trebuie controla- 1 stabilitatea reperelor de referinta la fiecare ciclu de observatie gi prin citi Incrucisate sau raportare la repere din reteaua geodezicé 3.4, Marci de tasare (repere mobile) 3.4.1, Marcile de tasare sunt repere mobile de nivelment, care se alcdtuiesc si se fixeaza in elementele de constructie, astfel, incat $8 fie asigurata conservarea lor in timp, pe intreaga duraté a efectuarii obser- vatilor gi s& permité efectuarea masuratorilor atat in timpul executiel, cat si in timpul exploatarii constructillor 3.4.2. Marcile de tasare se pot amplasa la partea infericara a con- structiei, atat de-a lungul perimetrului, cat si in interior, dar in mod obli- gatoriu fixarea marcilor de tasare se face - la coturile constructiei, - de o parte si de alta a rosturilor de tasare sau de contractie; - la punctele de jonctiune dintre perefii longitudinali si transversali ai cladirilor cu zidarie portant; - pe stallpi aflati in zonele cu solicit&ri dinamice importante; ~in tronsoanele cu conditii geologice nefavorabile 89Daca punctele retelei de stat sunt la distant mai mare de 2 km de reperul de referinté, se admite utlizarea unei retele de sprijin. Alcdtuirea si dispunerea méircilor de tasare se stabilesc de catre u- nitatea care efectueaz4 masuratorile, de acord cu unitéile de proiecta- re, executie si exploatare, tinand cont de precizia impusé masuréri, de particularitatle constructive (forma, dimensiuni, rigiditate) ale construc- tiei, de tasarea estimata si de neuniformitatea acesteia, de conditile geotehnice, geologice si hidrogeologice ale amplasamentulti, de parti- cularitatile de exploatare ale constructiel, de asigurarea conditilor cele mai favorabile de efectuare a observatilor, cu metoda de nivelment aleasé. Obligatoriu amplasarea marcilor de tasare se face la constructii $i de o parte side alta a rosturlor de tasare sau de contractie. 3.4.3. Se recomanda ca montarea marcilor in elementele de re- zistent& din interiorul constructiei s& se fac numai In cazul cand nu se pot monta pe perimetrul exterior. 3. riorate sau acoperite de finisajele, care se vor executa ulterior, Marcile de tasare se vor amplasa astfel incat s8 nu fie dete- 3.4.5. Montarea mércilor se va face imediat dupa executarea fun- datilor sau dup ce constructia a depasit nivelul terenului cu 0,5 - 1,0m 3A La constructile date in exploatare, la care apare necesitatea urmariri tasarlor, amplasarea mércilor, precum si msurarea tasarilor se va face prin grija organului tehnic al titularului investitei. 3.4.7. Formele, dimensiunile si modul de Incastrare ale marcilor de tasare se pot realiza functie de tipul si importanta constructiei, conform anexei Il 90 incastrarea marcilor de tasare in elementele de rezistenta se face {n general prin executarea unor gui, in care corpul marcii se cimentea- z8 cu mortar. La constructile metalice, marca va fi ixat8 prin puncte de suduré. De asemenea, se va tine seama ca locul de amplasare al marcilor sé dea posibilitatea asezérii mirei in pozitie verticala (agezarea mirei s8 nu fie impiedicata de comige, balcoane, etc.) Cu aceasta ocazie se va tine seama si de vitoarea cot’ a nivelului trotuarelor sau platformei din jurul constructiei, pentru a se evita eventu- ala acoperire a marcilor de c&tre acestea. Dacd, ulterior, aceste marci de tasare devin inaccesibile, se vor inlocui cu alte marci fixate in stalpi sau pereti, dupa ce, in prealabil s-a stabilt diferenta de cota dintre mar- cile fixate initial si cele care li se substitu La alegerea formei si aledtuirii constructive ale méircilcr de tasare se vor respecta si prevederile STAS 10493-91 in activitatea de urmarire a comportarii constructilor atat in faza de executie, cat si de exploatare, beneficiarul de investiie, proiectantul si executantul pot utiliza si alte tipuri de marci de tasare decat cele pre- zentate in normativ, functie de conditile concrete din amplasamentul constructilor, natura si importanta avestora, care s8 asigure o precizie corespunzatoare 914, EFECTUAREA MASURATORILOR asurarea deformatillor 4.1.4. Urmarirea deformatilor unei constructii datorate deformatilor terenului de fundare, prin metode topografice consta in masurarea mo- dific&ri cotelor unor puncte izolate, materializate prin marci de tasare fixate de constructie, prin raportarea la repere de referinta din reteaua geodezica. 4.1.2. Masuratofle se vor programa astfel incat s8 coincida pe cat posibil cu terminarea unei etape de lucru (un nivel al constructiel, glisa- rea pand la 0 cotd dat’, etc.) 4.1.3. In timpul exploatarii, masuratorile se fac In corelare cu mo- dul de realizare 2 Inc&rcérii utile, specific fiecdrei constructil (silozuri, castele de apa, magazii, etc.), pand la atingerea incarcarii de regim. in continuare, masuratorile se fac la intervale, astfel incat s8 se poatd sta- bili evolutia in timp a tasarilor si continua pand la indeplinirea conditiei de amortizare a deformatilor stabilite de proiectant Nivelmentu! initial, pentru cotarea reperelor de referinta trebuie executat cu atentie, in conditii atmosferice favorabile, in sens direct si invers, sau cu doud orizonturi Acest nivelment este deosebit de important, c&ci erorile cotelor re- perelor, de care, ulterior se vor lega toate observatille efectuate asupra marcilor, denatureazé In mod sistematic valoarea tasarilor inregistrate. Verificarea stabiltatii reperelor de referiné se face conform exem- plului dat in anexa Ill, astfel se pot constata eventualele erori produse la cefectuarea nivelmentului initial 92 La un ritm uniform de constructie, este indicat s4 se efectueze cicluri de observatii la cel putin cca. 25, 50, 75 si 100% din incarcarea adusa de o constructie. Dac in aplicarea inc&rc&rii intervin pauze, tre- buie efectuate masuratori inainte si dupa aplicarea Incarcari Intervalele de timp prestabilte, pentru efectuarea masuraitorilor pe parcursul exploatéri pot fi modificate in cazurile, in care intervin actiuni care influenteaza evolutia tasarilor, ca de exemplu: variatia importanté a nivelului apei subterane, aplicarea unei inc&rcéiri In imediata vecindtate a constructilor, baterea de piloti sau alte surse de vipratil in apropiere, socuri seismice, (aproximativ, intervale la 3 luni th primul an gi la 6 luni in al doilea an gi apoi din an in an, pana la atenuarea deformatilor) Toate acestea vor fi consemnate in caietul de sarcini 4.1.4, Precizia necesara masurarii deplasarilor verticals si orizon- tale se stabileste In functie de valoarea estimata a deformatiei, precizaté in proiect, 4.1.8. In functie de importanta constructiei si de particularitatile al- Atuiri constructive gi ale conditilor de exploatare, proiectantul poate stabili eroarea admisibilé de masurare si cerinte corespunzatoare privind precizia, pe baza altor tipuri de deplasari sau deformatii estimate (tasari relative, convoieri relative, inclinari, etc.). precipitatii abundente 93,precum si in cazul inmuieri terenulul de fundare la constructi fundate pe pamanturi sensible la umezire sau al apariiel de fisurl Precizia masurérii deplasérilor verticale si orizontale este consemnata in tabelul 4.1 Tabelul 4.1 Valoarea deforma- | E*oarea acmisibil | Clasa conv. de | |_adenessi | lor estimata in — precizie i vertcale | onzontale | ] | protect (mm) | tenmny | nm) | -——— = | sub 30 £05 b 410 1 | \ | ee) jet | #20 | u | | 100 - 600 | +30 © | #60 " peste 500 100 | #150 Vv In lipsa datelor privind valorile estimate ale deplasanior, clasa con- ventionala de precizie se poate determina, dupa cum urmeaza: | - constructii din clasa | de important, stabil conform STAS 40100/0-75, constructi aftate in exploatare de peste 50 ani, constructi fundate pe terenuri compresibile; 11 - constructii fundate pe terenuri bune si de fundare, definite conform STAS 3300/2-85, cu exceptia terenurilor stancoase si semi-stancoase: IIl- constructii fundate pe terenur dificil: IV - constructii de pamant. 94 4.2. Metode pentru masurarea depla: Deptaséirile verticale ale terenului de fundare urmeaza a fi masu- rate cu una din urmatoarele metode sau cu 0 combinatie intre acestea - nivelment geometric; - nivelment trigonometric, - nivelment hidrostatic; - metoda cu laser, - fotogrametrie. 4.2.1. Nivelmentul geometric reprezinta metoda de baza pentru masurarea deplasarilor verticale ale constructilor. ‘Sunt cunoscute metoda nivelmentului geometric de mijloc, in cir- cuit inchis, metoda rejelelor constranse, pe reperele fixe ale retelei de referin{a gi nivelment geometric de inalta precizie in functie de marimea gi importanta constructiei, operaiile de pre~ lucrare a datelor se executé prin metode semiriguroase sau riguroase. Astfel s-au elaborat algoritmi de calcul (Anexa Il), inclusiv de calcu! di- rect al deformatilor pe vertical, functie de variafile diferentetor de nivel, masurate in fiecare ciclu, pe teren Diferitele metode de masurare a deplaséiilor verticale trebuie folo- site in functie de clasele de precizie a m&surGtori, indicate prin metoda data, astfel - nivelment geometric clasele HV = nivelment trigonometric clasele ILIV - nivelment hidrostatic clasele IV - fotogrametrie ciasele IHV Principalele conditi tehnice pentru nivelmentul geometric, functie de clasa conventionala de precizie sunt date in tabelul 4.2 95| Caracteristica | Conditii tehnice pentru niveimentul geometric nivelmentului | —_avnd clasa conventional de precizie Tabelul 4.2 geometric i nm vi Nr. statilor, | cel mult | \Viza, m, cel mut! 25 5 8 inegaltatea inte | portee (distanta dela aparatia | 02 Inira) m, pe state | cel mutt | | | 50 100 | 1 | 3e Tregalitatea co- mulata a porte- jelor la drumuirea} 1,0 | Inchis&, m, cel | mult Neinchiderea | admisibid, fa | +9 15/n drumuirea | *° Inchisd.n-or. stati 96 Masurdtorile nivelitice se executé pe baza unui studiu anticipat, asigurandu-se precizia masuratorilor din refeaua nivelmentului geo- metric de stat, de ordinul |, | gi Ill. Operatiile de masurare pe teren a diferentelor de nivel se face prin nivelment dublu, cu nivele de inalta precizie (Zeiss, Koni 007, Ni 004, Ni 002, Salmoiraghi Mod 5190) sia mirelor cu banda de invar de 1,75 m si 3,0 m. Nivelmentul geometric de inalt& precizie se executd de regula cu doua orizonturi ale aparatului, citile efectuandu-se pe ambele scale ale mirei cu banda de invar. 4.2.2, Metoda nivelmentului trigonometric Nivelul trigonometric urmeaza a se analiza pentru masurarea de- plasarilor verticale ale fundatilor in conditile unor variatii bruste ale inaltimilor (terasamente inalte, excavatii adanci, faleze, etc.) OBS: Executantul nivelmentului geometric poate adorta si alte valori pentru diferitele caracteristici Tabelul 4.3. cuprinde caracteristicile tehnice si tolerante pentru nivelmentul geometric 97Tabelul 4.3, : Principalele caractritci tence gi tole- Conditille nivelmentului ' rante pentru nivelmentul geometric pentru geometric clasele conventionale de precizie It mn Vv Ni-05 gi echivalente Ni-03 si echivalente Nivele folosite Ni-007 Ni-004 Mire folosite RN-O5 (cu fir de invar) PH-3 Numaér stati cel mult 3 5 8 Lungime m, ° 25 40 50 100 cel mult Wie Tnaitimea dea supra obstaco: 1,0 08 08 08 Jului, ce! putin Erorile admisibile la masurarea distantelor si unghiurilor verticale functie de clasa de precizie aleasé nu trebuie sé depaseasca valorile date In tabelul 4.4 Masurarea deplasarilor verticale cu metoda nivelmentului trigo- nometric trebuie efectuaté cu vize scurte (pana la 100 m), cu teodolite precise (T-2, T-3 si echivalente) si foarte precise (1-0.5,T-1 si echiva- lente) 98 4.2.3. Metoda nivelmentului hidrostatic 4.2.3.1. Nivelmentul hidrostatic este indicat in cazul in care tre- buie efectuata masurarea deplaséirilor verticale relative ale unui nu- mar mare de puncte, ceea ce ar prezenta dificultati la utilizerea altor metode. 4.2.3.2, Utilizarea acestei metode nu este indicata in cazul unor constructii supuse unor actiuni dinamice. 4.3. Metode pentru masurarea deplasérilor orizontale 4.3.1. Deplasarile orizontale ale fundatiilor cladirilor $i constructii- lor se m&soar cu una din urmatoarele metode sau cu o combinatie a acestora Tabelul 4.4 Clasa de preciziea —_Eroarea de masura admis masurdtorii distanta, mm pentru 0. unghiurile verticale, cu valoare a unghiurilor - valori in grade verticale, grade sub10 dela10la sub10 dela 10la 40 20 u 7 1 25 15 aM 15 3 5.0 30 Vv 35 8 12,0 10,0 Metoda nivelmentului hidrostatic se foloseste atunci, cand sunt de mésurat puncte in interiorul cladirii, spre care viza direct8 este im- piedicata In functie de clasele de precizie ale masuratorilor, diferitele me- tode se folosesc dup cum urmeazé’ 99- metoda vizelor incrucisate, - metoda vizelor independente; - triangulatia; - fotogrametrie 4.4. Metode pentru masura 4.44. Rotirea fundatiilor (sau constructii in ansamblu) se ma- soar cu una din urmatoarele metode sau cu 0 combinatie a acestora, - metoda proiectiilor; - metoda coordonatelor; - masurarea unghiurilor sau directilor, - metode mecanice de masurare cu folosirea clinometrelor, nivelelor drepte si inverse. 4.5. Metoda fotogrametrica (stereofotogrametrie) se foloseste pentru masurarea tas&rilor, deplasarilor orizontale, rotirlor si altor de- formatii tn cazul unui numér nelimitat al punctelor de contractie age- zate in locuri greu accesibile ale unor clédiri si constructii in exploa- tare. 4.5.1. Pentru masurarea simultand prin stereofotogrametrie a de- formatillor pe trei axe de coordonate (x, y, 2, ) trebuie efectuata ridica- rea cu fototeodolitul de pe dou repere de sprijin, care reprezinta ex- tremitatile bazei de fotografiere, nemodificand pozitia si orientarea fo- toteodolitului in diferite cicluri de observatii 4,6, Programul privind masurarea deformatiilor unei constructii trebuie s& cuprinda informatiile cuprinse in anexa IV. 100 = metoda vizelor incrucisate _clasele II = metoda vizeior independente _clasele I-III; ~ metoda triangulatiei clasele I-1V; - metoda fotogrametriei clasele I-IV; lateratia clasele |-1V; - poligonometria clasele IIl-lV. Erorile maxime la masurarea rotirii nu trebuie s4 depaseasca ur- matoarele valori, in mm, in functie de inaltimea H a cladirii observate: - la construct civile 0,001 Hi = constructii industriale, coguri de fum, furnale, turnuri, ete 0,005 Hi - fundatii sub masini si agregate 0,00001 Hi Lungimea bazei de fotografiere se ia intre 1/5-1/10 din distanta de la fototeodolit la obiectul sub observatie. Eroarea de masurare a lungimii bazei nu trebuie s& depaseascd 1 mm. Pentru masurarea fotogrametriei ntr-un singur plan XZ, se efectueaza ridicari cu fototeodolitul de pe un singur punct de sprijin, a diferite ciclur. 5, INREGISTRAREA, PRELUCRAREA $I INTERPRETAREA OBSERVATIILOR 5.1. Valorile masurate ale cotelor reperelor de referinta si ale marcilor de tasare se inregistreaz4 in carnetul de nivelment 1016.2. Prelucrarea analticd a rezultatelor dupa fiecare ciclu de ob- servatii cuprinde: verificarea cametelor de teren, veriicarea stabiitatit reperelor de referint®, caloulul deplasarilor méircilor de tasare, stabil- rea preciziei masurtorilor intreprinse, inclusiv compararea erorior in- registrate cu cele admisibile, pentru clasa conventionala de precizie impusa 6.3. Datele privind tasérile mércilor se trec intr-un formular .Figa de m&surare a tasarilor 6.4, Prelucrarea graficd a rezultatelor m&suratorilor cuprinde construirea pentru fiecare marca de tasare si reper de referinté a une! diagramei de evolutie in timp a taséri, In corelare cu evolutia In time a incdre&ri transmise terenului de ctre constructie. Se consemneazé totodata de catre executant si alte date nece- sare pentru prelucrarea | interpretarea ulterioard a rezultatelor, ca de exemplu: disporitia In plan a construct cu amplasarea reperelor de referinté gi a marcilor de tasare, date asupra stadiuiui fizic atins de Iu- crare (numarul de nivele, cota cofrajului glisant, etc.) In anexa V se prezintd cu caracter exemplificativ alcétuirea une! fige de masurare a tasarilor cét gi instructiunile privind completarea a- cesteia. Figa se completeazé dupa fiecare masuratoare pentru determ'- area valorilor tasérilor, In baza datelor din camnetele de observatti de teren. Figa cuprinde si schita reperelor si marcilor. Formularul privind construirea diagramelor de evolutie in timp 2 tasérilor gi a incrcdrii, numita ,diagrama de Incarcare-tasare’ este prezentata exemplificativ in anexa Vi Rezultatele masurétorilor de tasare se inscriu si in ,figa sintetic3 ", rezentata in anexa VIL 102 5.5. Pe baza tasarilor marcilor individuale se calculeaz tasarea medie a constructiei, a cdrei evolutie in timp se poate reprezenta in acelasi tip de formular. 5.6. In cazul in care s-au efectuat citiri asupra unor marci de ta- sare plasate atat pe conturul constructiei, cat si interior, se pot con- strui din ficare ciclu de observatii curbe de egala tasare. 5.7. Rezultatele mAsuratorilor de tasare se transmit, dupa fiecare ciclu de observatii, proiectantului care pe baza interpretari lor avizea- 24 asupra mentinerii modificSrii sau sist&rii programului de observati 6, DOSARUL DEPLASARILOR CONSTRUCTIILOR 6.1, in baza rezultatelor masurdrii tasarilor, proiectantul intoc- meste, in colaborare cu unitatea care a intreprins masurarile, pentru fiecare obiect de constructie aflat sub urmérire, un raport tehnic asu- pra tasrii constructilor. 6.2. Pe masura desfagurarii masur&torilor, beneficiarul va atasa la dosar fisele de mAsurari ale tas&rilor, diagramele cu variatia in timp a incarcari si misc&rii constructiei, figele sintetice, etc. 6.3. in cazul aparitiei unor fisuri sau cr&paturi ce pot fi atribuite deformatiei terenului de fundare, beneficiarul va atasa la dosar proce- sele verbale de constatare a degradarilor, data aparitilor fisurilor sau crapaturitor, forma si deschiderea lor, schite i eventual fotografi, cat si evolutia lor in timp (datele masurérilor privind deschiderea gi lungi- mea ler, etc.) 6.4. Dosarul deplasarilor constructiei se va pastra de beneficiar pe toat durata existentei constructiei, pentru a fi folosit aunci cand este cazul la expertizarea starii constructiei 103Fiecare constructie la care se urméreste tasarea va avea un do- sar intocmit special in acest scop, ce va face parte din cartea con- structiei, Anexa Vill cuprinde piese obligatorii ale desarutui alcétuit. ANEXA I REPERE DE REFERINTA Instrumentarea terenului de fundare prin intermediul reperelor de referint& (repere fixe) are drept scop determinarea cotei parti din tasa- rea totaié aferenté diferitelor straturi din cuprinsul terenului de fundare. Se deosebesc: - repere fixe (repere de referinta) de suprafaté, - repere fixe (repere de referinta) de adancime. 4. Repere de referinté de suprafata ‘Sunt concepute functie de posibilitatile de amplasare in pozitie verticala sau orizontala Reperul de referint& de suprafaté din fig.1. este conceput pen- tru fixarea lui in bome din beton care se amplaseaza in afara zone! de influent a constrctillor. Este de constructie simpia si asigurd pre- cizie, la masuratori, Protectia capuli sferic al reperuiui se realizeazé prin intermediul unui capac metalic fixat pe o garnitura din cauciuc 2. Repere de referinta de adanc Aceste tipuri de repere pot fi utiizate ca reperi geodezici cand sunt montati cu baza intr-un strat incompresibil sau ca reper de a- dancime cand se urmareste tasarea straturilor de adancime, caz In care reperul este oprit in stratul afectat de tasare. 2.1. Repere de adancime de tip tell-tale Alc&tuirea constructiva si operatiunile de montare sunt descrise in STAS 10493-91 (fig.8. a,b.c.d), 2.2. Repere de adancime cu con. Reperele de adancime cu con sau penetrometrice prezinta urmatoarele caracteristic - placa reper - de baza este alcatuité dintr-un varf conic similar calor de la penetrometrie statice si dinamice. = montarea in teren a ansamblului format din teava de protectie si tije cu varf conic se face prin presare sau batere. dupa cum se dis- pune de un echipament de penetrare static sau dinamica 104 Reperul const dintr-un con (varf) cu diametrul bazei 38 mm si Inaltimea 52mm, ce se continua cu o tia metalicd, (Z este 28 mm), ale&tuité din tronsoane de 1,0 m lungime, imbinate prin ntermediul unor mangoane. Tija centralé culiseaza in interiorul unei tevi (2 exterior este de 45 mm) in asa fel, incat, odaté cu tasarea conului, tia centrala s& cu- liseze liber, fara frecare laterala (Fig. 1.2.) intre con si prima teava (mantaua) se afla 0 piesa irtermediara numité port varf, prevazut cu un locas pentru fixarea unei garnituri care impiedica patrunderea apei in interiorul tev Cand reperul a ajuns la cotd, prin ansamblul cap - presare - ti8, conul inainteaza Inca 10 cm. In felul acesta, conul urmareste tasarea stratului respectiv. Pilotii batuti sau turnati pe loc se pot utiliza ca reper de adanci- me. 105A | -® 4. eu ® ~ + ay [ ~ 4 «ez * 128 129ANEXA VII INSTRUCTIUNI privind completarea ,figei sintetice™ 41. Figa sintetica trebule s& contina urmatoarele desene $1 grafice: ai Schema sectiunii transversale a constructiei, din care s& rezulte toate cotele si dimensiunile principale ale elementelor de rezistenté, ale suprastructuri si fundatiei tbl Schema planului constructiei, din care sa rezulte toate dimensi* rile principale ale fundatillor, precum i amplasarea marcilor prin ma- surarea tasarilor. c/ Bloc-diagrama taséiilor, la terminarea masuratorlor, adica repre” zentarea in spatiu, prin proiectie ortogonala, a valonilor tasarilor finale ale marcilor. dl Diagrama stratificatiei media terenulul de fundare, data prin sem ne conventionale standardizate si nivelul apei subterane ‘el Diagrama de compresiune-tasare, pentru fiecare strat de pamant compresibil, numerotat corespunzator cu diagrama stratificatiei tere- nului {1 Grafcul de desfagurarea tasariir in timp, completat pentru fecare mare’, inclusiv valorile incércarilor pe fundatie la datele cand s-2u 6 fectuat masuratorile de tasare. Daca numérul marcilor este prea mare (peste 8-10 marci), se vor face grafice separate pe laturi Sau tronsoa- ne ale constructiei respective. Tn functie de necesita, in isa sinteticd mai pot fi date si alte de~ sene sau gfafice, ca de exemplu: schema sectiunit longitudinale @ construct’, diverse scheme de sectiuni transversale, detalii semnifi- ative ale fundatilor, diagrame de penetrare obtinute din Incercarea terenului de fundare cu penetrometre statice sau dinamice, etc Dac’ stratificatia terenului este neuniforma pe amplasamentul constructiei, se vor da mai multe diagrame ale stratificatie! terenului au bloc-diagrama stratfcatiel. In acest caz, pe schema planului con- structiei se vor amplasa si sondajele respective, corespunzatoare cu diagramele sau bloc-diagrama stratificatiel 132 al In partea de sus: - numele institutiei care a efectuat masuratorile de tasare; -localitatea, eventual, judetul si denumirea constructiei, - numarul figei sintetice (numérul de ordine in cadrul unitati intocrni- toare), b/ Legenda simbolurilor cu care au fost trasate curbele de desfésu- rare a tasérilor in timp, pentru fiecare marca in parte 3. Se recomanda ca figa sintetica s& fie intocmita pe un format stan- dardizat. in cazurile curente, cnd forma in plan a constructiei este simpli (dreptunghiular8) si numarul mércilor nu este mai mare de 8- 10 Ducati, figa sinteticd se poate intocmi pe un format A4 Daca este necesar sé se Intocmeascé mai multe grafice de desfasurare a tasari- lor in timp (pe laturi sau tronsoane ale constructiei), se va lege un format mai mare ( de exemplu A3) 4, Pozitia diverselor desene si grafice va fi, pe cat posibil, cea din plans&. In orice caz, este necesar ca schemele pe sectiun' si plan ale constructiei s& fie asezate in partea de sus a foii, sub ele find desena- te diagrama stratificatiei, diagrama compresiune-tasare $i bloc-diagra- ma tasairilor, iar in partea de jos a foil urmand s se deseneze graficul sau graficele desfasuréiii tasarilor in timp 5. Pentru o mai bund intelegere a figei sintetice, precum si pentru a se ardta i alte date ce nu pot fi redate prin scheme, diagrame si gra- fice se recomandé ca la fiecare figa sintetic s8 se intocmeascé in a- nex, o pies sorisa (pe 0 pagina format A4), care s8 contina: al Descrierea caracteristicilor principale ale constructeei (structura de rezistent& a suprastructurii si fundatiei, materiale utilzate, sistem de constructie, etc.), destinatia ei sau procesul tehnologic (la construc tile industriale sau cu caracter special) si incarcarile efective pe fun- datii (din greutate proprie gi sarcina utila, daca transmit vibratil, etc.) 133b/ Descrierea stratificatiel terenului si precizarea nivelului apetor sub- terane, cu 0 succinté caracterizare a diverselor straturi de pamant, Pe baza incercairilor de laborator geotehnic gi a incercénlor pe teren. In- clusiv recomandarile studiului geotehnic cu privir la presiunile admisi- bile pe teren si masurile constructive necesare ¢/ Rezultatele obtinute din calculu! tasarilor efectuate la proiectare, in diverse ipoteze de inc&rcare si cu diverse formule de calcul $1 com pararea acestor valori, cu valorile tasaiilor masurate id] Observatii cute pe parcursul executiel si exploatani constructies semnalandu-se eventualele degradari observate, cauzele lor si masu- rile de remediere luate si eficienta lor. 134 INCERC Bucuresti SILOZUL ,CONSTANTIN DAVID" ANEXA VII.1 INSTRUCTIUNI PRIVIND COMPLETAREA FISEI SINTETICE Exemplu de completare a figei sintetice care cuprinde: Al Caracteristicile principale ale constructiei Silozul este alcatuit din 6 celule cilindrice circulare de seton ar- mat, executate cu cofraje de inventar, avand diametrul interior de 10,00 m, inaitimea totalé de 40 m si grosimea peretilor de 20 om Fundarea s-a efectuat pe inele joantive de beton armat, la adancimea de -7,55 m si cu latimea de 2,00 m. Presiunea efectiva totalé pe teren este de 270 kPa. B/ Descrierea stratificatiei terenului si apelor subterane 0,00 - 1,10 m= Pamant vegetal negru si de umplutura 1,10 - 7,50 m= Lut argilos cafeniu. plastic vartos, cu compresibilitate milocie (E,, = 5000-7000 kPa spre baz, sensibil la inmuiere (i, = 3 mim). 7,50 - 18,60 m = Argilé cafenie, cu zone gi pungi nisipoase cenusii, plastic - vartoasd, cu compresibilitate mic& sau mijlocie (E 1-2 = 8000- 10000 kPa); stratul continua Determinarea valorilor caracteristicilor fizice se objine, pe lang& determindrile de laborator si cu ajutorul reprezentarii grafice a am- prentei (Fig. VIl.1.a sib) si a diagramei de stare, pentru pamantul in- terceptat pe amplasamentul constructiei (Fig VII.2.2. si b.) ‘Apa subterand a fost intalnita in foraje la adancimea de 15,50 m, sub forma de infiltrate. Presiune conventionala la 7,50 m adancime este 300 kPa 135C/ Rezultatele calculelor de tasare prin metoda STAS 3300/1-85 s-a calculato trasare totala de 8 om (pentru fundarea [a 7,55 m adancime), fata de tasarile reale masurate de 4,0-4,5 om. 0 explicatie a acestei necorespondente este faptul c&, urmérirea tasarilor a inceput atunci, cand celulele erau executate pana Ia cota #33.45 m, astfel incat nu s-2 inregistrat cea mai mare parte a tasarii din greutatea proprie a silozulul Jn timpul executiei si in primul an de exploatare al silozului nu s-au semnalat nici un fel de deficiente datorate tasarii construct NOTA: Deoarece comportarea paménturilor ce alcatuiesc terenul de fundare sub actiunea solictarilor mecanice si hidraulice depinde de natura lor si starea de umiditate si indesare este necesar ca sa fie stabilite aceste elemente. ‘stfel, pentru caracterizarea naturii se foloseste amprenta A construita pe baza compozitiei granulometrice si a plastict8th (Wy he fig.1.). Pentru urmarirea starii pamantulul $1 @ eventualelor sale modi- ficari (tasdri-umfiari, umeziri-uscan) se foloseste diagrama de stare, ce are umiditatea w (%) in abscisé si volumul specific corespunzétor la 100.0 de faz solida, V (cm’100) = 100/pd (pd-densitatea uscata), in ordonat. Modul de construife a amprentei A si a reprezentari in diagrama de stare este prezentat in detaliu, In ,Codul de proiectare $i executie pentru constructile fundate pe pamanturi cu umf st CoN tractii mari* P 70-79 anexele Il si IV. In anexa V a aceluiasi cod se in~ dica un criteriu pentru similitudinea dintre pamantur, bazat pe compe: rarea arilor relative a amprentelor. ‘Aplicarea acestui crteriu este util atunel, cand se face interpre- tarea rezultatelor masurdtorilor de tasare si prognozarea acestor de- formatii, n alte amplasamente cu pamanturi similare 136 _ronaerv To (4) a Fig. V.ta 137(eoforee sn) te,” xo” (gover on) WAX, peur by Fig. VIS: 138 139D-OPAS BUC SILOZ CEREALE| Mh:38| CONSTANTIN DAV ges Saori THCERC. 140 ——— 6 04100) 207, ——ANEXA VI RAPORT ASUPRA TASARII CONSTRUCTIILOR Pe baza rezultatelor masuraiiitaséirilor, proiectantul intocmeste, in colaborare cu unitatea care a intreprins mAsuratorile, pentru fiecare obiect de constructie aflat sub urmarire, un raport tehnic asupra tasé- tilor constructiei, care va cuprinde: ~ descrierea sumara a scopurilor urmériitasarilor la obiectul conside- rat; ~ coloane stratigrafice pe amplasament, cu indicarea caracteristiclor fizice si mecanice ale paménturilor, ~ Schita in plan a constructiei cu dispunerea marcilor de tasare si a reperelor de referinta; ~ sectiuni verticale prin fundati ~ alcatuirea si dimensiunile caractersticile ale marcilor de tasare si reperelor de referinta; ~ dispunerea si descrierea dispozitivelor pentru masurarea deschi- deri fisuritor, = metoda de nivelment folositS cu indicarea aparatelor si instrumen- telor, ~ enumerarea factorilor care au contribuit la producerea deformatilor. ~ descrierea, fotografierea sau reprezentarea graficd a unor eventua.. le deteriorari, produse de tasari ~fisa de urméiire a tasarilor, cu consemnarea deplasarior inregistra- te la fiecare ciclu de observati; ~ diagramele de variatie in timp a tasérilor si a incarcérit - figa sintetica: ~ Coneluzii asupra rezultatelor mAsurdtorilor. Raportul tehnic asupra taséirilor se include in cartea tehnicd a con- structiei 142 Redactor: Alexandra MURGU on Tipat a: PROCESS COL Tolar 826 96 68,295 65 87 ge - 228 523