BULETINUL CONSTRUCTIILOR Vol. 1997 1, PRESCRIPTI TEHNICE ‘Specificate tehnica privind cerinte ¢icriterii de performana pentra _produse din ofelutilizate ca armaturi in structuti din beton’,indicativ ST 009-96, aprobata de MLPAT cu ordinul ne. LUN din 3 februarie 2997 son 2 Normativ privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor gi elementelor componente ale constructiilor. Interventii La invelitori 41 acoperiguri (Verase i garpante)", indieativ NE 005 97, aprobat de MLPAT cu ordiniul nr.81/N din’20 mai 1997 37 ‘Ghid metodologic pentru revizuirea normelor de consumuri medi de resurse pe articole de deviz pentru lucrari de constructi-montaj, inclusiv instalatiile aferente eonstructilor, eit gi pentru luerari de roparati’, indicativ GE 031-97, aprobat de MLPAT eu ordinal nr. TIN din 5 mai 1997 o 86 ‘Toate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate INCERC Bucuresti, Nu este permisé reproducerea integral sau partiala a materialelor din Buletinul Constructiilor fara consimfaméntal scris al INCERC BucuregtMINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE §1 AMENAJARII TERITORIULUI ORDIN Nr. 11/8 din 03.02 1997 Avand in vedere: Art. Art Art, 2 - Specificatia tehnica de la art Avizui Consiliului Tehnico-Stiintifi 78/50.04.199 in temeiul H.G. nr. 456/1994 privind organirarea si feac fionarea Ministerulai Luevartior Vublice gi Ameniqari Teritoniutai, In conformitate cu Hotararea Parliament: pr, 12/1996 sia Decretului nr. 591% Ministrul Lucrarilor Publice si Amenujar’h Teritoriului emite urmatorul ORDIN: Se aproba: "Specificatie tehnica privind cerinte si criterii de performanta pentru produscle utilizate ca armaturi in structuri din beton 96, in otel sToG9. 1 intra in vigoare la data publicarii in Buletinul Constructiilor, Directia Programe de Cercetare si Reglementari Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin, MINISTRU, NICOLAE NOICA MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARI TERITORIULUT DIRECTIA PROGRAM STARE $1 REGLEMENTARI TEHNICE SPECIFICATIE TEHNICA PRIVIND CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PENTRU PRODUSE DIN OTEL UTILIZATE CA ARMATURI IN STRUCTURI DIN BETON INDICATIV ST 009/1996 Elaborat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE IN CONSTRUCTII $I ECONOMIA CONSTRUCTULOR - INCERC Laboratorul de Cercetare si incercari Materiale, Subansamble si Structuri din Beton Armat si Beton Precomprimat conf. asoc.ing. Paul POPESCU. prof.dr.ing, Augustin POPAESCU ing. Violeta ALBOI Director general: Director departament: Sef laborator: Elaboratori: ing. Mihail PACHITAC ing. Ana-Maria SCHIAU Avizat de: Direetia Programe de Cercetare 3i Reglementari Tehnice Director ing. Octavian MANOIU Responsabil de lucrare MLPAT: ing. Eugenia HINTEASPECIFIGATIE TEHNICK PRIVIND CERINTE $1 CRITERI DE PERFORMANTA PENTRU INDICATIV PRODUSELE DIN OTEL UTILIZATE CA ST 009-96 ARMATURI {N_STRUCTURI DIN BETON I. PREVEDE.'T GENERALE 1.1, Domeniu 1.1.1 _Prezenta specificatie tehnica stabileste cerinte gi criterii de performanta pentru produsele din otel, denumite in continuare produse, utilizate ca armaturi in elemente gi structuri din beton armat si beton precomprimat. Se mentioneazé ca in limbajul tebnic aceste produse apar gi sub denumirva de ofel beton. Armatura rigida (din profile laminate) precum gi produsele utilizate ca armatura dispersa nu fac obiectul acestei specificatii tehnice. Deasemenea nu sunt cuprinse prevederi privind protectia anticoroziva prin acoperiri, a produselor. 1.1.2 Prevederile cuprinse in prezenta specificatie tehnicé stabilese datele de baz pentru: - realizarea produselor folosite ca armaturi in domeniul mentionat; - elaborarea documentatiilor tebnice (specificatii tehnice de produs, agremente tehnice s.a) pentru produsele respective, care trebuie 8a cuprinda, pentru fiecare produs, date gi valori privind toate cerintele gi criteriile de performanta specificate; - analizarea starii armaturilor in cazul expertizarii tehnice a constructiilor. Domeniul de utilizare al produselor se stabileste in functie de clasa de rezistenta gi clasa de ductilitate. Blaborat de ‘Aprobat de: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE IN| ML-PA-T ca or- ‘CONSTRUCTII §1 ECONOMIA CONSTRUCTIILOR ~ inal ne UN din INCERC BUCURESTI 302.1997STAS 20157.88 STAS 2172 STAS 5511-89 STAS 6605-78 STAS 7209-87 STAS 10107/0-90 Calculul si aleatui SR-1807438:93 SR1S07801:93 SR-ISO 9002:95 STAS 4385-89 1.2 Documente normative In cadrul prezentei specifivatit tehnice s+ foe urmatoarele documente normativ Produse de otel pent: Plase sudate pentra nee tonal: sudate Fonte si deverminarea comporitie! 84 incerearile metale!: a cabluri ote Incereari pe betoane, Determinares ances 0 dintre beton s) armatura. Metice smulgere. Incerearile metalelor. incevearea ia traetian a otelului beton, a sarmei s1 4 produscior din sérma pentru beton precom, incercarile metaleior. incercave: nireice Incerear n la relaxare a sarmelor sia produscior din sirma pentru beton precomprim: ‘a elementeior structurale din beton, beton armat si beton precompri Materiale metalice. Incercaroa la indoive. Materiale metalice alternanta, Sistemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in productie si montaj Invercavea la indoiy C150-84 ‘Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din ofel ale constructiilur civile industriale i agricole. EN 1002-1 Materiale metalice - incerearca la tractiune Partea 1: Metoda de incereare. P Pp CEB-FIP 6 ENV 10080:94 Armaturi profilate (B30) pentru heton armal. Conditii tehnice de liv Av si plase sudate. VV 10138/1,2,3.4 Armaturi pentre beton precomprimat. Model Code 1990 meee vare pentru hare, sairme 1 rocede 2-199 10. 1. 12, 13, 14, Caiculul si aleatuires structurilor din beton. Partea I: Reguli generale si reguli pentru cladini. Definitii Aria nominala: aria sectiunii transversale corespunzatoare diametrului nominal. Armaturst: confectie (realizata in atelier sau la fata locului) din produse din otel, utilizata pentru armarea betonului Obs.: —Termenul se foloseste si la produscle din otel ca atare, inainte de a se constitui in armaturi Bara: produs din otel, cu sectiune plina, de obicei laminat la cald, taiat la livrare gi livvat ca atare. Clasa de ductilitate: ineadrare « y uduselor pentru avmaturi in functie de caracteristicile de ductilitate. Clasa de rezistenta: ineadvare a produsclor pentru armaturi in funetie de valoarea limite) de curgere caracteristica Diametra nominal (d): diametvul specificat in standardul de produs. ve Ductilitatea armaturii: capacitatea de deformare postelastica. Factorul de profil (f,): aria proieetelor tuturor profilelor pe un plan perpendicular pe axa longitudinala a produsului impartita la aria laterala nominala calculata pe o lungime egala cu pasul profilelor Inaltimea profilului/nervurii: distanta pe raza dintre punctal nervurii si suprafata inimii col mai inalt al profilulu: armaturii_ profilate farime garantata producatorul garanteaza incadvarea in valoavea caracteristica Nervura: profil cdntinuu de inaltime uniforma, paralel cu axa longitudinala a produsului Profil: relief pe suprafata armaturii avand forma si dimensiuni stabilite Profil transversal: orice alt profil in afara nervurii, avand pozitie, dimensiuni si forma preserise Produs amprentat: Produs (sarma, bara) tre! marime pentru care la flat (trarece) avand amprente de forma si dimensiuni stabilite pentru imbunatatirea aderentei cu betonul 15. Produs profilat: Produs avend profile in elie? pentra imbunatatirea aderentei cu betonu! 16. Sarma: produs din otel cu sectiune circulara sau ovals de obicei trefilat (trae ia rece), livrat in coiaci 11. Tipul produsului: cavegorie armaturii caractorizata pris mite de curgere si alungirea !a rupere, garantate. proewm 3 prin forma suprafetei vexistensa, sau nu a prufilelo 18. Valoare caracteristica: valoare avand 5 probabilitate nressrie de a se incadra inty-un domenia stabi numar ipotetic nelimitat de ineer Obs. a) in contextul acestei regiementari valoarea ¢ este limita inferioara a intervaluiui statis: Pentru care exista o probabilitate de 99 95% (p=0.95) din valori sa fie aceasta valoare; D) Valorie caracteristice se vor nota ca indices infos K la simbolul marimii respecte 19. Valoare efectiva: valoare rezultata in w sau determinari. Obs.: Valorile efective se vor not cu indicele inferior ef la simbolul marimii respective 20. Valoare nominala: valoare conventionala stabilita « caracteristica a produsului. Obs.: Valors'e nominale se vor nota eu indicele inferior nom la simbolul_marimii respective. 14 Cerinte tal rezv"tatelor unu racteristica de dispersic, evioare san ega 14.1 Prezenta specificatie tehniea stabileste doua categoril ci cerinfe pentru produsele din otel pentru armaturi: cerints esentiale si cerinte complementare 14.1.1 Cerintele esentiale se refei caracteristici mecanice: rezistenta (curgere, rupere, oboseala) ep pi deformatie (alungirea la rupere, indoire), modul de elasticitate, relaxare: - aderenta 1.4.1.2 Corintele complementare se refera la a) caracteristici geometrice (dimensiuni, arie, profilatii); b) caracicristici tehnologice (dezdoire/indreptare, sudabilitate, velucrare mecanica) ; oy earacteristie! privind durabilitatea (compozitia chimica, ezistenta la coroziune, starea suprafetei, omogenitatea cali ativa) Pentru armaturi se stabilesc patru clase de rezistenta, tie de limita de curgere: ; soa gexigtonga soenute, 200N/mmm! < yg < ab0Ni 28. a medie 300N/mm* < R,.""S 600N/mm Sjasa II rezistenta medie 300N/m ae me Clasa IM rezistenta riditata 600N/mm’ < RL, < 1400N/mm! Slasa IV rezistenta foarte ridicata R,,, > 1400N/mm 3 Se stabilesc doua clase de ductilitate in functie de alungirea \ rupere A, si de rezistenta, conform tabelului 1 Tabelul 1 Clasa de ductititate Raportul f° Guetititete medie 7 1. 20 tb) 1,08... 1.25, itiate mare > 20 (e 125. 145 masurata po o distanta de 5 Gneuzind soma atrietionatay Vatorile aratate reprezinta limite cu abatere zero in afara nih ; ; Go fe; in prezent, in standardul de incercare la tractiune seervatie So68/TH alungirea la Tupere se determina pe lun- girm dife-ite si anume: 10d pentru sarmele trefilate pentra beton armat, 100mm pentru sarmele de inalta vezistenta i 5d pentru barele laminate la cald-4.4 Se stabiiesc doua clase de aderenta in functie de suprafetei, astfel ‘ inte forma ~ netede: fara profilatii, precum ci ccle amprentate sau profilate avdnd f, mai mie deeat valorile din tabetul 2; de inaka aderenta, cele profilate, avand f, cel putin eg valorile dis tabelul 2 nee rutin al " Tabet 2 [Pasar a Tar] [en | Lope 058 14.5 Coringol: st eritevile de performanta asociate lov sunt dea jute separa peatru produsele pentru beton armat. i pentra cele pentre beton precomprimat in partea a H-a sia dha a Reestei speeificatii tehnice 1.5 Domenii de utilizare 1.5.1 Produsely avand clase de vezistenta I si clasa de ductilitate beton ai si ea urmaturi nepretensionate in vleme iin buton precompriniat. me din baton 152 Prodasele avin elisa de rezistenta IV i clasa de dvtiitate redusa se ulilizcaza ca armaturi pretensionate in bet prima sau alt Tocht de precompeinaren te mec Deascmenca pot { utilizate ca arm:turi pretensionate produ sele avand clasa de rezistenta I, cu huarea in considerare a domeniuhit de variatie a etorturilor in starile limita de exploatare si ultima. —— 1.5.3 Produsele din clasa a Il a de rezistenta gi clasa de ductilitate medie pot f utilizate ea wmatura de rezistenta, in clomente de suprafata numai sub forma de phasa sudata 15.4 Produscle din clasa I de rezistenta se ubilizeaza de veguta ca etrieni, frete si armat construct dictibtate ia care se meadreaza. me de clase 10 3 Calitatea produsetor rovederile privind calitatea produselor se refera, in principal, Ja: vantarea caracteristicilor stabilite conform tabelului 3: ea certificarii de onformitate pentru toate tipurile duse gi toate diamet:.'e, inclusiv supravegherea calitatii in procesul de fabricatie al acestora ©) selieitce, pentru constructii importante, dar mu numai, de aive beneficiar/executant ea producerea armaturilor sa fie cuta in sistem de asigurare a calitatii conform SR ISO 9002:95; ©: obligatia produeatorului de a avea si efectua un program de urmarire a principalelor caraeteristici care ii revin conform tabelului 3 si de a comunica datele obtinute catre INCERC: e) obligatia executantului de a efectua pentru fiecare lot. cel putin incercarile/determinarile care ii revin conform tabelului 1 si de a comunica datele obtinute catre INCERC } obligatia producatorului/furnizorului de a colabora cu o unitate abilitata pentru acordarea de agremente tehnice, atunci cand concepe $i elaboreaza noi tipuri de armaturi, mai ales pentru stabilirea caracteristicilor care nu sunt garantate de acesta; h) tratarea_neconformitatilor: : ceea ce priveste identificarea Ja produeator: constituirea de loturi separate si actiuni corective in procesul de productie; - la executant: constituirea de loturi separate si masuri pentru recuperarea pagubei de la producator; + in ceea ce priveste utilizarea, rezolvarile vor fi, dupa caz: - utilizarea cu avizul proiectantului la constructii sau clemente de constructie pentru care caracteristicile neconforme nu influenteaza negativ comportarea sub actiunilepreviribile: - interzicerea utilizarii Observatie: Se atrage atentia asupra neconformitatilor in ceea ce priveste starea suprafetei armaturii, urmand ca efectuarca remedierilor sa fie reglementata prin contract. upa on [Baia ewaaaiies — (reglementarea tetnicd in Iveche, pect | | eareestecermay "6 ro88 aide | | [Ser fo ~] Caracterisici mecamce STAS 200-87 ef I Tabelul 3 | & | prow: oxcew- [Ser er omen Rotahe Caan) haar Tea err a z a Aderents { Te [Etorul de aderenga : convenfonal STAS 9511-09 Caractersitei geomelnce 15 | Diamatra efectie Tee 16 | Foima, dimensionie # paul a proflelor longitudinale po F * . | lima de curgere — Ty | _|stas 20087 19 Compact ce — : 3 | Limi de acta » a Raper — | Sudabilistes ~ 5” | Riungreata ropere t—- 20 | Revision la Wen eat ~ caiman STAS 200-67 i sy piistme submits derupers | | La | 6 | Moats de etosiiiaig => 1+ alerts i comocine | 9 + STAS 200.87 } | - ‘Ambutisares —T ~ | Caracionsetcarice a t |» : — | soictare axial alternate ; 39) [Same nnaitel i ») [Comportsrea ta indore + . ; ae a po a) Numarul probelor si frecventa incercarilor/determinarilor se jo re - dezdowre + S stabilese: 70 | Tadoire aiermanta - wp te prin standardul de produs sau agrementul tehnic pentru | Fastin aba ——|- fof ote cele din coloanele 5 $i 6; TT oaa oh waa - de catre experti, la elaborarea agrementului tehnic sau indie = eee = { | | la verificari/expertizari solicitate de factori interesati, dupa [ita de sboseais 2x70 a iT caz, dar nu mai putin decat 5 probe pe lot, din bare sau ~ Relaxcre - colaci diferiti. ~ 13] Reiaxerea standard b) Se efectueaza in cazul in care sunt cerute in mod expres STAS 7209.67 12 de catre factori interesati sau in caz de dubii. ©) Stabilirea unor criteiii de performanta este in curs in urma cercetarilor in derulare la INCERC si UTCB 4) Probe de casa in cazul sudurilor in elemente de rezistenta, cu tebnologia de sudura aplicata 13I. PRODUSE PENTRU BETON ARMAT IL1 Domeniu de aplicare Partea a Il-a din prezenta specificatie tehnica se refera la Produsele sub forma de bare laminate la cald, sarme si plase sudate utilizate ca armatura pentru beton armat si ca armatura nepretensiunata pentru beton precompriaat. 11.2 Cerinte Cerintele, grupate in cerinfe esentiaie si cevinte complemen- tare, sunt explicitate, in continuare, pe categorii de caracteristici semnificative pentru armaturi. 11.2.1 Cerinte esentiaie 1.2.1.1 Caracteristici mecanice a) incadrarea in clasa de rezisten{a stabilita b) incadrarea raportului intre vaiorile caracteristice ale resis. tente: la rupere gi limitei de curgere (f,,/f,) in an-umits limite, stabilite ©) incadrarea in clasa de ductilitate stabilite 4) asigurarea comportarii bune la indoire ©) asigurarea comportarii bune la oboseaia f) asigurarea modulului de elasticitate la valoarea stabilita 1.2.1.2 Aderenta Incadrarea suprafetei in clasele de aderenta definite in functie de factorul de profil (f,). 11.2.2 Cerinte complementare 1.2.2.1 Caracteristici geometrice a) respectarea conditiilor de forma b) incadrarea dimensiunilor privind sectiunea, profilele gi lungi- mea in limitele prevazute. 1.2.2.2 Caracteristici tehnologice ‘ a) asigurarea sudabilitatii b) mentinerea caracteristicilor mecanice si a formei in uma operatiilor de dezdoire/indreptare. 14 ) asigurarea posibilitatilor de prelucrare mecanica (filetare, deformare la rece). 11.2.2.8 Caracteristici privind durabilitatea a) ozitia chimica » tndivare casei de rezistenta la coroziune (veri tabelul 3 Nota ° ; ¢) asigurarea corespunzatoare a starii suprafetei d) asigurarea omogenitatii calitatii produselor. 1.2.2.4 Asigurarea corespunzatoare a marearii, livrarii, tran sportului sia depozitarii produselor. 113 Griterii de performanta 11.3.1 Caracteristici mecanice I1.8.1.1 Criteriile de performanta privind rezistenta, ductilitatea - ate in tabelul 4. si aderenta sunt aratat a Pape Performanta ceruta] - - Criterii de performants abaterea valorilor efective fata de valoarea caracteristica 1,00 ... 1,15 £ 0,95... 1,30 bedi {[Clasa de ductilitate _ [incadrarea in Himitele stabilite (pet.14.3) Clasa de rezistenta indoire se exprima prin numarul de 11.3.1.2. Comportarea la indoire se exprim a indoiri la anumite unghiuri, suportate fara fisuri sau erapatui vizibile cu ochiul liber, - - Criteriile de performanta sunt date in tabelul 5.Tabelul 5 11.3.1.4 Valoarea caracteristica a modulului de elasticitate (E, ,): date in tabelul 6. IL.3.1.3 Comportarea la oboseal: oboseala in conditii specificate. fi se exprima prin rezistenta la Criteriile de performanta sunt Tabelul 6 Produs Conditin Criteria de performanta Evortal maxim | Amphtudinea [Namar de ciclur la cald bare laminate 06 R, 2x 10° sirme trefilate | 0,6 R, 100 rw | 16 Performan atcerscal ee ; = Criterii Tipul produselor E,, (N/mm*) - Ta cal eee |ssaray Taminate Ta cald 21000 indoire | ungbiat 180" m7 webllate 20000 de indoive diametral | 3d. pt ban [3a pe erm 1.3.1.5 Criteriile de performanta privind aderenta sunt cuprinse derma | profits | pra 1 raplieit in cele privind earacteristicile geumetviee ale produselor Pt bare pt sare netede bel 11.3.2 Caracteristici geometrice Ganeiral |= Pia.) SB] — as 1.3.2.1 Conditii privind forma produselor (ae a) Produsele laminate la cald sau trefilate pot fi netede sau Indoire- | diametral | 5a . cu profile. dezdoire | ‘dormatai oy 8 a b) Profilele trebuie sa respecte urmatoarcle eunditii angi de er a nervurile vor fi dispuse yadial simetrie ‘ndoire 1 profilele transversale vor (3, de vegula, sub torma de ‘angi de a ey semiluna, orientate simetrie sau antisimetic. inehnate ew cesacira 35°...75" fata de axul longitudinal. Toate suprafetele vor Tndoire | unghiot do om fi racordate lin intre cle alternania] indoire ©) Este obligatorie diferentierea pozitiei profilelor la tipuri (| diametrad 5 a ‘ diferite de armaturd. dornuta ; : 11.3.2.2 Criterii privind dimensiunile a) Abaterea ariilor transversale efective, determinate prin cantarire, fata de aria nominala poate fi de maximum Observatie: Determinarea ariei efective (in milimetri patrati) prin cAntarire se face impartind masa (in grame) a unei probe din produs, la lungimea (in centimetri) a acesteia gi la densitatea ofelului (egala cu 7,85 x 10° g/mm’) b) Dimensiunile nervurilor trebuie sa se incadreze in urmatoarele limite - inalfime: max 0.15d si min. 0.06d; - latime: max 0.24 si min 0.054; - yaza de racordare: min 0.1d abaterea maxima a dimensiunilor efective fata de cele nominale este de 2% 17¢) Dimensiunile privind profilele transversale trebuie sa s: dreze in urmatoarele limite: inaltimea maxima: max. 0.1d; - panta laterala: 45” 80°; > pasul longitudinal: 0.3¢ ...1.0d (valorile mai mici pentru diametrele mai mari); - abaterea maxima a dimensiunilor efective fata de cele nominale: 2%, - d) Produsele vor putea fi livrate astfel, - sub forma de legaturi de bare, avand lungimea minima de 6000mm. pentru diametre nommale de peste 12 mm; Observatie: Prin acord intre parti se pot livra bare si la alte Junyimi convenite. - sub forma de colaci pentru diametre nominale de pana la 12mm. ° in functie de diametrul nominal, 11.8.8 Caracteristici tchnologicc 1.3.3.1 Sudabilitate Ofelurtie laminate la cald trebuie sa se sudeze in bune conditii prin oricare dintre procedecle utilizate in practiea Sarme!_ trefilate nu vor fi sudate prin procedee de sudura care sa le influenteze intreaga sectiune a barei, ci numai electric ‘a puncte, in regim strict controlat, Este snterzisa livrarea produselor avand innadiri prin sudura. Pentru sudabilitate, continutul de carbon si de carbon echivalent C,) din analiza pe otel lichid. se va i prevamute in’ tabelul 7 Clasa de rezistenta —_{ Criterii privind conti 18 Mn | Cr+Mo+V | Ni+Cu 6 5 45 in care C, 3.3.2 Mentinerea caracteristicilor mecanice gi a formei in urma operatiel de dezdoire/indreptare: a) Produsele sub forma de bare vor fi livrate drepte, ineadran- dw-se in clasa de precizie CP,10 conform STAS 7391 L) Diametrul interior minim al colacului va i de 700 mm. ) Procedeele si dispozitivele utilizate pentru indreptarea produselor livrate sub forma de colaci vor fi astfel concepute si utilizate incdt sa nu determine depasirea limitei de vlasticitate conventionala, a produselor respective. (.2.3.8 Asigurarea posibilitatilor de prelucrare mecanica Produsele sub forma de bare vor permite prelucrarea, pentru filetare, prin achieve sau rolare la rece. Produsele sub forma de bare vor permite formarea bulbilor, la capete, prin deformare la rece. b ) 11.8.4 Caracteristici privind durabilitatea 31.3.4.1 Compozitia chimica Compozitia chimica este la latitudinea producatorului, dar trebuie sa asigure satisfacerea criteriilor de performanta privind rezistenta, deformabilitatea, sudabilitatea si posibilitatile de prelucrare mecanica. Totodata va fi avuta in vedere asigurarea unei comportari bune la coroziune. 1.3.4.2 Asigurarea starii corespunzatoare a suprafetei Criteriile de performanta in ceca ce priveste starea suprafetei se refera la aspectele aratate in tabelul 8. 19Tabelul 8 Performanta ceruta Criterii Defecte aparente la fabricatie a) fisari ) suorapuneri de material, ocluci vni, tunder a, nu se admit (vor face obiectul unei analizelexpertizari) se admit pe maximum 0.5% din supra| faya Owidarca suprateyer Se admite rugina suporleiala care ¥e] indeparteaza prin periere Starea de caravenie (ipsa seoperisii ea materiale ‘3¢ admit cu conditionarea indepartanl ‘acestora inainte de punerea in opera neaderente: ulei, pamant sa vezi gi obs. du Ia pet.t.h 11.8.4.3 Asigurarea omogenitatii calitatii produselor Urmarirea calitatii produselor se va face prin incereari/ determinari, in laboratoarele proprii ale producdtorului, ale marimilor prevazute in tabelul 3 coloana 5. Rezultatele obtinute, de regula prin prelucrari statistice, comparate cu valorile prevazute vor trebui si conduca, in cazul in care se constata depasirea abaterilor admisibile, la analizarea situatiei gi imbunatatirea parametrilor de producti. Pentru fiecare lot de produse se va intocmi. pe baza incerc rilor/determinarilor certificatul de calitate, care va insoti $i fecare livrare de produse din acel lot. Certificatul de calitate va cuprinde. * toate informatiile pentru identificarea livrarii © valorile determinate privind criteriile de performanta conform tabelului 3, col. 5 * diagrame efort-deformatie care sa reflecte respectarea limitelor maxime si minime In care se incadreaza produsele livrate * menfiunea "produs sudabil” sau “produs nesudabil’. 11.3.4.3.1 Caracteristici mecanice a) Valorile caracteristice ale marimilor prevazute in tabelul 3 coloana 4, trebuie garantate de produeator. , >) Producatorul este obligat s4 urmareasca omogenitatea caracteristicilor de rezistenta (f,, f,, A) prin interpretarea 20 statistica a rezultatelor obtinute la producator pe o perioada stabilita de acesta in functie de conditiile de fabricatie (dar care nu va depasi un trimestru). Evaluarea rezultatelor se va face pentru fiecare diametru si tip de produs (in cazul produselor sub forma de bare sau sarme) si pe grupuri de diametre pentru plasele sudate (65...5.,5mm; 6...7,5mm; 8...10,5mm; >11 mm). ‘Toate marimile mentionate mai sus trebuie sa respecte C, = valoarea caracteristica k, = coeficient dat in functie de numarul de rezultate pentru fiecare din carateristicile mentionate mai sus (vezi anexa 1) m =, valoarea medie s = abaterea standard 11.3.4.3.2 Alte caracteristici Urmarirea calitatii in ceea ce priveste alte caracteristici decat cele mecanicé se va face conform prevederilor din tabelul 9 Tabelul 9 Modalitatea prelucrare statistica, trimestrial pe otel lichid, la fiecare sana vizual, la intreaga productie Caracteristica_urmarita Caracteristici_geometrice Compozitia_chimica Starea suprafetei 11.3.5 Asigurarea corespunzatoare a marcarii, livrarii, transpor- tului si a depozitarii produselor. Marcarea, livrarea, transportul si depozitarea produselor trebuie astfel facute inedt sa nu modifice caracteristicile acestora Se atrage atentia asupra obligativitatii ca fiecare livrare de produse sa fie insotita, in permanenta, de certificatul de calitate, emis de producator, precum si de insemnele de identificare respective. 211.3.5.1 Marcare Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va purta © eticheta, bine legata, care va contine: © marca producatorului © tipul armaturii + numarul lotului si al colacului sau al legaturii © greutatea neta © semnul CTC 1.3.5.2 Livrare a) Fiecare livrare va fi insotita de cerificate de calitate pentru fiecare tip si diametru de produs. b) Masa legaturilor de bare/plase sudate sau a colacilor se va stabili prin standardul de produs, care va include gi posibi- litatea convenirii asupra acesteia prin acord cu beneficiarul. 11,3.5.3 Transport gi depozitare . a) Transportul si manipularea se vor face astfel incdt sa nu produca deformarea remanenta a produselor (este interzisa agatarea colacilor de o sérma, sau cea a legaturilor de bare /plase intr-un singur punct ca si rezemarea necorespunzatoare in mijloacele de transport). b) Derozitarea va fi facuta cu observarea urmatoarelor conditii: - jTezemarea s& nu produca deformarea remanenta a produselor; - produsele s& nu fie in contact direct cu pamantul sau alte materiale care le pot murdari sau degrada prin coroziune; ~ spatiul si modul de depozitare trebuie sa asigure ventilarea pentru a se impiedica stagnarea umezirii produselor; - produscle trebuie sa fie ugor si corect identificate in depozit. IL4 Ceringe privind verificarea produsclor 114.1 Toate criteriile de performanta din prezenta specificatie vor fi prevazute in standardele de produs si vor face obiectul verificarilor periodice la producatori si executanti, conform prevedprilor din tabelul 3. 22 incereari fcari pentru determinarea 4.2 Tipurile de incereari sau de verificari pent minar Tteraticler, precum gi metodele de verificare sunt prezentate in tabelul 10. Tabelul 10 | meee | tte omen detorminarea dotenrins ‘conform an st) won | | etastictate gram oor | oformage | — ea do In prezent este folost’ o Imetods. se incercare. oboceait la INCERC =) UTCB care formeazh 8 fe ofciazals fea tturjune tehncd ict seute tatracjune Tania do hoses 22104 ecto) Tiegrates wi | SRISOTEIEST siwea supeatetet ame de | crcarwa a indore Trearearaa sRIsoTe0t:93 aemants supeatetet [esewea Bea 50 6605S 23Thesrcavea do | sfortatde | -—————— POT Gowran — stents orn | saeronts | stasest1.e0 | iterate ennce an srntgors | converonet rina hesresiea | ednaae imvintrtor | rupere | sucate | svatevaraor | stateainzone | aycrsoee | ate sannetor | de rypere | inpiase | nystassaas. | 80 —Detasanais | = insbarenta | Ara opravetebr ‘aracterisicior | imensiuns | eorespurzstoare | cremins ote inate seometrce | de misurat ; Te Set Sia war Voriicarea | taro cvochiattber | defecto care’ mecoreara ser | ute |e tates suprateje | coreahie, 9.2) 28 vor face | determing prin masurare 8 Simanutes ate atoctve ee | Ml. PRODUSE PENTRU BETON PRECOMPRIMAT TIL.1, Domeniu de aplicare Partea a Il-a a specificatiei tehnice se refera la produsele sub forma de bare, sérme gi produse din sirma, destinate felosirii ca armaturi pretensionate in structurile din beton pentru constructii sau alte lucrari de precomprimare L2 Ceringe Cerintele, grupate in cerinte esentiale gi cerinte complemen- tare, sunt explicitate, in continuare, pe categorii de caracteristici semnificative pentru armaturi. 24 11.2.1 Cerinte esentiale MIL.2.1.1 Caracteristici mecanice a) incadrarea in clasa de rezistenta stabilita b) incadrarea raportului intre valorile caracteristice ale rezistentei la rupere gi limitei de elasticitate in limitele stabilite ©) incadrarea in clasa de ductilitate stabilita 4) asigurarea comportarii bune la indoire e) incadrarea in clasa de relaxare stabilita 1) asigurarea comportarii bune la oboseala g) asigurarea valorilor stabilite pentru modulul de clasticitate. 1.2.1.2 Aderenta incadrarea suprafetei in una din clasele de aderenta stabilite in functie de factorul de profil (f,). 11.2.2. Cerinte complementare 111.2.2.1 Caracteristici_geometrice a) respectarea conditiilor de forma; b) incadrarea dimensiunilor privind sectiunea, amprentele, pasul de toronare, dupa caz, in limitele prevazute. TI1.2.2.2 Caracteristici tehnologice a) asigurarea sudabilitatii b) asigurarea posibilitatilor de prelucrare mecanica (filetare, deformare la rece) ©) mentinerea in limite stabilite a deformarii remanente datorita ambalarii I11.2.2.3 Caracteristici privind durabilitatea 2) compozitia chimica b) indicarea rezistentei la coroziune Observatie: Pana la stabilirea unor criterii de performanta in acest domeniu, conditiile privind durabilitatea vor face obiectul unor cercetari experimentale specifice situatiei conerete date. ©) asigurarea starii corespunzatoare a suprafetei 4) asigurarea omogenitatii calitatii produselor 2511.2.2.4 Asigurarea corespunzatoare a marcarii, ambalarii, livearii, transportului gi depozitarii_produselor. IIL8 Criterii de performanta 11.3.1 Caracteristici mecanice U11.3.1.1 Criteriile de performanta referitoare la rezistenta si ductilitate sunt prezentate in tabelul 11. Tabelul 11 111.3.1.3 Sunt stabilite doua clase de performanta pentru relaxare: relaxare normala gi relaxare scazuta. Criteriile de performanta exprimate prin reducerea efortului Performanta ceruta Clase de rezistenta Criterii de performanta abaterea valorilor efective fata de valoarea caracteristica unitar, sunt date in tabelul 13. Tabelul 13 Clasa de relaxare| Conditii [Reducerea efortulu: unitar (%) are |sarme| toroane normala = efort initial: 07 f| - | 55] 7.7 seazuta - durata: 1000 ore 4 25) 2,5 - temperatura: 20°C Raportul f/f, > 0,95" 111.3.1.4 Criteriul de performanta privind comportarea la oboseal Raportul ff SIO este ca rezistenta la oboseala sa fie asigurata in conditiile I fecuia > a solicitarii specificate in tabelul 14. lasa_de ductilitate incadrarea in limitele stabilite Tabelul 14 *Abaterea maxima superioara pentru rezistenta la rupere va fi stabil ; ta ceruta produsului| II1.3.1.2 Comportarea la indoire se determina pentru sarme si Numar |Efortul |Dublul amplitudiniil se exprima prin numarul de indoiri alternante cu anumite raze de ciclur| maxim | _Nimm? de indoire suportate, fara fisuri sau crapaturi vizibile cu ochiul sarme/bare_ liber. Criteriile de performanja sunt date in tabelul 12. Limita 200 . ~ netede Tabelul 12 de axe |o.7 t,) 180 - amprentate] Performanta Condigi Criterii oboseala profilate diametrul raza de (numar de toroane din nominal indoire indoiri) ee mm mm 190 ~ netede 5.3 B 6 170 ~_amprentatd a 5 < 111.3.1.5 Valoarea caracteristica a modulului de elasticitate (E,.) alternanta 3 13 3 “Tipul_produsulul E,W) 6 175 3 Sarme, bare 200000 7 20. 3 Toroane 180000 26 276 Criteriile de performanta privind aderenta sunt cuprinse implicit in cele privind caracteristicile geometrice ale produselor, 11.3.2 Caracteristici geometrice MI1.3.3.1 Criterii_privind forma produselor a) sdrmele pot fi netede sau amprentate. Forma amprentelor se va stabili cu respectarea urmatoarelor conditii - dispunere radial simetrica si uniforma in lungul sérmei ~ inclinarea fata de axul sdrmei: 45°...90' racordarea lina a tuturor fetelor. b) Barele pot fi netede sau profilate Profilele barelor vor respecta prevederile cuprinse la pet. 11.3.2. ¢) Toroanele pot fi realizate din sdrme netede sau amprentate, impletite cate doua, trei sau sapte sarme (dintre care una centrala), cu respectarea urmatoarelor conditii: ~ abaterea diametrului sérmei centrale: -0,02d ... 40,054; pasul de toronare: (14...22) +10% ori diametrul nominal al toronului; infagurare uniforma, fara umflaturi sau turtiri 111.3.2.2 Criterii_ privind dimensiunile a) Abaterea maxima a ariei transversale efective fata de aria nominala este de 2% b) Ovalitatea sectiunii produselor netede, cu sectiune circulara, nu va depagi 3%; ¢) Dimensiunile amprentelor trebuie sa se incadreze in urmatoarele limite maxime: - adaneimea: (0,04+0,003)d langimea: 1,0...1,24 Fasul: (1.6.2) T1L.3.3 Caracteristici tehnologice 111.3.3.1 Asigurarea sudabilitatii Produsele pentru beton precomprimat nu se sudeaza. Se permite inadirea prin sudura a sérmelor care compun toroane alcatuite din 7 sdrme, cu respectarea urmatoarelor conditii 28 sudarea se efectueaza inainte de toronare si fara a influenta celelalte sarme; se admite sudarea unei singure sarme pe o lungime de 200 m de toron; rezistenta la tractiune a sarmei sudate trebuie sa fie de minimum 0.5f,,. Este interzisa livrarea produselor innadite prin sudura, cu exeeptia toroanelor in conditiile aratate mai inainte 111.3.3.2 Asigurarea posibilitatilor de prelucrare mecanica a) Produsele sub forma de bare vor permite prelucrarea, prin filetare, la capete, prin deformare la rece b) Produsele sub forma de sarme vor permite formarea bulbilor, ta capete, prin deformare la rece 111.3.3.3 Mentinerea in limite stabilite a deformarii remanente datorita ambalarii -. Dupa derularea sarmei din colaci sau a toroanelor de pe tamburi, sageata nu trebuie sa depaseasca 40 mm pe o lungime a corzii arcului de 5 m. 11.3.4 Caracteristici privind durabilitatea 1.3.4.1 Compozitia chimica Compozitia chimica trebuie sa satisfaca cerintele gi criteriile J performanta privind rezistenta, deformabilitatea/ductilitatea, sudabilitatea, rezistenta la coroziune sub tensiune si sa fie mentinuta in timp. Continutul maxim de fosfor si sulf va fi de 0,035%. 111.3.4.2 Asigurarea starii corespunzatoare a suprafetei Criteriile de performanta privind starea suprafeyei se refera la aspectele aratate in tabelul 15. 29l Performanta ceruta Criterii Defecte aparente la fabricatie a) fisuri nu se admit (vor face obiec. tul unei anatize/oxpertizari) b) suprapuneri de material, |nu se admit ocluziuni, zgarieri a. Oxidarea suprafeter se admite rugina superficia- Ta care se indeparteaza prin_periere Starea de curatenie (ipsa acoperirii cu materiale neaderente: ulei, pamént §.a. nu se admit Prin infelegere cu beneficiarul, produsele netede pot acoperite cu protectii anticorozive temporare care nu ver influent: calitatea produselor gi vor putea fi usor indepartate la punere in opera. 111.3.4.3 Asigurarea omogenitatii calitatii produselor Urmarirea calitatii produselor se va face prin incereari/dete minari, in laboratoarele proprii ale producatorului, ale marimilo1 prevazute in tabelul 3 coloana 5. Rezultatele obtinute, de regula prin prelucrari statistice, comparate cu valorile prevazute vor trebui sa conduca, in cazul in care se constata depagirea abaterilor admisibile, la analizarea| situatiei gi imbunatatirea parametrilor de productie. Pentru fiecare lot de produse se va intocmi, pe baza incercarilor /determinarilor certificatul de calitate, care va insoti si fiecar livrare de produse din acel lot. Certificatul de calitate va cuprinde] © toate informatiile pentru identificarea livrarii; © valorile determinate privind criteriile de performanta confor tabelului 3, col. 5; * diagrame efort-deformatie care sa reflecte respectarea limitelor| maxime gsi minime in care se incadreaza produsele livrate.| 30 3.4.3.1 Caracteristici mecanice aloarile caracteristice ale marimilor prevazute in tabelul 3, coloana 4, trebuie garantate de producator. b) Producatorul este obligat sa urmareasca omogenitatea caracteristicilor de rezistenta (f,,,,; f,; A. relaxare) prin interpretarea statistica a rezultatelor obtinute pe 0 perioada stabilita de acesta in functie de conditiile de fabricatie (dar care nu va depasi un trimestru). Evaluarea rezultatelor se va face pentru fiecare diametru gi tip de produs. ‘Toate marimile mentionate mai sus trebuie sa respecte conditia’ C>m-ks unde: C,- valoarea caracteristica k, - coeficient dat in functie de numarul de rezultate pentru fiecare din carateristicile mentionate mai sus (vezi anexa 2) m - valoarea medie s - abaterea standard. 11.3.4:3.2 Alte caracteristici . Urmarirea calitatii in ceea ce priveste alte caracteristici decat cele mecanice se va face conform prevederilor din tabelul 16. Tabelul 16 Modalitatea prelucrare statistics, trimestrial Caracteristica urmarita Curactoristics geometrice pe ofel Tichid, Ta fecare ganja vizual, la intreaga productie Compozitia chimicd Starea suprafetel 11.3.5 Asigurarea corespunzatoare a marearii, ambalarii, livrarii, transportului sia depozitarii produselor Marcarea, ambalarea, livrarea, transportul si depozitarea produselor trebuie astfel facute ineat sa nu modifice caracteris- ticile acestora. 31Se atrage atentia asupra obligativitatii ca fiecare livrare produse sa fie insotita, in permanenta, de certificatul de calita emis de producdtor, precum gi de insemnele de identifica respective. 1.3.5.1 Marcare Fiecare colac sau legatura de bare sau plase sudate va pur © eticheta. bine legata, care va contine: * marea producatorului © tipul armaturii * numarul lotului si al colacului sau al legaturii © greutatea neta © semnul CTC 1.3.5.2 Ambalare Produsele se livreaza astfel ~ barele, in legaturi; - sirmele, rulate in colaci; - toroanele, rulate pe tamburi Colacii de sérma si tamburii cu toroane pot fi ‘ambalat corespunzator conditiilor de transport (inclusiv maritim) pri conventie cu beneficiarul. 11.3.5.3 Livrare a) Fecare livrare va fi insotita de cerificate de calitate pentr fiecare tip si diametru de produs b) Masa legaturilor de bare, a colacilor sau a tamburilor se v stabili prin standardul de produs, care va include si posibi litatea convenirii asupra acesteia prin acord cu beneficiarul 11.3.5.4 Transport si depozitare a) Transportul si manipulavea se vor face astfel ineat sa m produca defurmarea remanenta a produsclor (este interzis agitarea colucilor deo sérma, sau cea a leguturilor de bar inir-un singur punet ca si rezemarea necorespunzatoare in mijlacele de transport) B) Depozitarea va fi faeuta cu observarca urmgwoarcior conditii rezemarea sa nu produca deformayea remanenta a produselor 32 ntul sau produsele s@ nu fie in contact direct cu pam ale materiale care le pot murdari sau degrada prin coruziune; spatiul si modul de depozitare trebuie sa asigure ventilarea pentru a se impiedica stagnarea umezirii produselor prndusele trebuie sa fie usor si corect identificate In depozit. II < Cerinte privind verificarea produselor MIL4.1 Toate criteriile de performanta din prezenta specificatie prevazute in standardele de produs gi vor face obiectul vevficarilor periodice la producatori si executanti, conform prevederilor din tabelul 11.4.2 Tipurile de incereari sau verificari pentru determinarea car acteristicilor, precum si metodele de verificare sunt prezentate in wabelul 17. Tabelul 17 Treareares | Caraclersica | Meteds ‘Cesena cterminares | doterrin’ Taiatenjale 4 | upere (tas) iiriade 7 STASos78 cargere (f)_| aborts} SREN rRenr-95 raoria oath aiurgreaa I preren ose in cure de | SAS 217284 ulare, “ta. INCERC rupee perfectionatesmetode: de Incercare la trachune i foroanelor | agrama efor 33Incerearea ta oboseats la raciune “ita dé] boreal ba ictus scurte [-iniae— |” Wiprezent este folositt || metoda de incereare in INCERC g! UTCE care Lurmeazd 8 fe ofcializats oa instrucfune tehnies Anexa 1 Yalorile coeficientului k, pentru prelucrarea statistica a rezultatelor (vezi pet. 11.3.4.3.1) a Valorile coeficientuluik pentru f, [nia prabey k "[ numer de indo | cboseal 0 208. pesoaal 40 2.01 112210" citar) 1.97. eames S| ogni g| SRTSO TES 150 twacire starea 1.89. supratete 187. indoire inegriaies | SRuso7e01'93 - [ supeaetet | Tiesica‘ea de | ator gs] 4} scerenis sderens | stasset1-00 | _conventonst Veiiearea —] Trearearea Ta Vetinearoa anor} caractenstcl de compo: hieies Werheares -beotna wera Campoaa | coresunzstoare $0 mécurat | Ria @pravetotor se datarmn| Pe baza dimensiinior sas ae serimie pen | (mee, | omer oree net j= | joc | smsanse | ——- Valorile coefictentulsik pentru alungite gl raportul f/f, aioe probay % Tar probe) % 274 o 7.66. (2g) 7,60 233 50 7155. 222 60, 153 9 23 76, 151 5 207 30. 1.49, a 201 | 0 1.48 “2 497, 100 1.87 8 193 750 1.43) Cow 7,90. 200] 4.44 15 tay | _ 2504.40 a6 1.84 300, 139 34 35MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE rn $1 AMENAJARIT TERITORIULUI ORDIN Nr. 81/N Valorile cocficientului k, pentru prelucrarea statistica af din 20.05.1997 rezultatelor (veri pet. 11.4.3.1) |Avand in vedere: 1 (nr. probe) (nv. probe) ke 1 (nr. probe) ke Avizul Consiliului Tehnico-Stiintific nr. 336/05.11.1996; 5 a2 30 222 in temeiul H.G. nr, 456/194 privind organizarea si fune- 6 ait 70 aa 4 Yonaroa, Ministero Luerarilor Publice si Amenajarii 7 340 50 2.07 in conformitate cu Hotararea Parlamentului nr. 12/1996 8 3,19 60 202 si a Decretului nr. 591/1996. a in baza Raportului Directici Generale de Reglementari si 303 70 199 Atestari Tehnice, 0 291 80 Tor] Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului 4 emite urmatorul: i 282 90 134 te wma [2 274 100 793 ORDIN 13 2.67 150 | 187 + Art. 1 - Se aproba: reglementarea tehnica intitwlata "Normativ 4 2.61 200 1,84 privind postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor 15 2.87 250 | 1 Bt si elementelor componente ale constructiilor. Interventii a Ia invelitori si acoperisuri (terase si garpante)’, indicativ 252 300 780 NE 005-97. 7 249 400 L 778 Art. 2 - Reglementarea tebnica de la art. 1 intra in vigoare la data publicarii in Buletinul Constructiilor. 18 245 ‘500 176 Art. 3 - Directia Programe de Cercetare si Reglementari 19 242 L 7000 173 ‘Tehnice va duce la indeplinire prevederile prezentului 20 240 I ordin MINISTRU, NICOLAE NOICA 36NORMATIV PRIVIND POSTUTILIZAREA ANSAMBLURILOR, SUBANSAMBLURILOR §I A ELEMENTELOR COMPONENTE ALE CONSTRUCTIILOR. INTERVENTO LA INVELITORI $I ACOPERISURI - TERASE §I SARPANTE INDICATIV NE 005/1997 laborat de: HNSTITUTUL DE PROIKCTARE, CERCETARE $I INGINERIE [EHNOLOGICA PENTRU CONSTRUCTII - IPC S.A. anager: ing. C. MATEESCU ing. Sef Sector ALFA: ing. A. M. LEVINTA fesponsabil lucrare: ing. R. SPIEGEL wizat de: Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului MLPA. Directia Programe Cercetare si Reglementari Tehnice Director ing. Octavian MANOIU Responsabil de ucrare MLPAT: ing. P. DRAGOMIRESCU 39——— << NORMATIV PRIVIND POSTUTILIZAREA ANSAMBLURILOR, SUBANSAMBLURILOR $LA ELEMENTELOR COMPONENTE ALE] —INDICATIV CONSTRUCTHLOR. INTERVENTIL LA NE 08/1997 INVELITORI §1 ACOPERISURI - TERASE $1 SARPANTE. 1, GENERALITAJI 1.1, Obiect 1.1.1, Postutilizarea ansamblurilor, subansamblurilor gi elemen- telor componente ale constructiilor reprezinta 0 componenta a sistemului calitatii in constructii, avand ca scop solutionarea problemelor pe care le ridica constructiile gi amenajarile din mediul construit dupa incetarea definitiva a exploatarii sau utili- zarii lor. + 1.1.2, Prezentul Normativ contine principiile, regulile specifice precum gi procedeele privind demolarea partiala sau totala a invelitorilor gi acoperigurilor prin care se urmareste: recuperarea, reconditionarea, prelucrarea si gestionarea in conditiile stabilite de lege, a resurselor materiale rezultate; - reintegrarea in natura a materialelor nerecuperabile asigurandu-se securitatea maxima a personalului de executie a lucrarilor. Observati Sortarea materialelor se va face cu acordul beneficiarului, avand la baza o justificare economica. Executarea interventiilor la invelitori gi acoperiguri se face cu respectarea urmatoarelor. prevederi legale: Blaborat de [Aprobat de: INSTITUTUL DE PROTECTARE, cERcETARE gt inomNenre |MUPAT ou ordinul TEHNOLOGICA PENTRU CONSTRUCTII - LPC. S.A. ee din 411, Legea nr. 10 din 18 ian. 1995 privind calitatea in constructif 2. Hotarérea Guvernului Romaniei nx. 261 din 8 iunie 199. a) anexa 2 - Regulament privind stabilirea categoriei importanta a cladirilor. b) anexa 3 - Regulament privind urmarirea comportarii exploature, interventiile in timp si postutilizarea constru tiilor 3. Instructiuni cadru privind postutilizare tiv elaborat de IPCT'SA in iulie 19: 4, Legea mediului nr. 137 din 1996 constructiilor (norms 1.2. Domeniu de aplicare 1.2.1. Prevederile prezentului Normativ se aplica la executij demolarilor partiale sau totale a invelitorilor si acoperiguril ~ sarpante gi terase de cladiri cu destinatie de locuinte, producti depozite, spatii comerciale, administrative, social - cultural agrozootehnice si altele similave, Observat: Pentru urmatuarele categorii de constructii, interventiile I invelitori gi acoperiguri se vor executa pe baza unor proiect speciale, elaborate de factorii interesati Constructii unicat, eu valoare deosebita de patrimoniu cui sunt cladirile de cult, monumentele de arhitectura si cel similare; - Constructii cu functii importante a caror dezafectare s| postutilizare implica riscuri - constructii in industria chimica| statii de radio si televiziune ete. 1.3. Conditii de utilizare 1.4.1, Prezentul Normatiy urmeaza a fi luat in consideratie it toate cazurile in interventiile la invelitori gi acoperiguri - sarpant si terase pentru care au fost emise autorizatiile, de demolar de catre autoritatile publice locale. 1.3.2. Proiectul dupa care se realizeaza postutilizarea trebuie sa tina scama de categoriile si clasele de importanta in| constructii 42 1.4. Obligatii si réispunderi privind interventiile la invelitori 1.4.1, Obligatiile gi raspunderile privind interveniile la invelitori si acoperiguri sunt cuprinse in "Regulamentul privind urmérirea comportarii in exploatare, interventiile in timp gi postutilizarea constructiilor’ 3 la H.G. nr. 261/8.V1.1994, precum gi in Legea 10/1995 privind calitatea in constructii 1.4.2. Obligatii gi raspunderi ale executantilor: = inceperea executici lucrarilor de demolare numai pe baza autorizatiei de desfiintare si a documentatiei tehnice, functie de categoria de importanta a constructiei; = respectarea prevederilor din documentatia tehnic aferenta si din autorizatia de desfintare; = organizare de gantier corespunzatoare anvergurii lucrarii; - realizarea conditiilor de calitate prevazute in documentatia tebnica; - instruirea personalului asupra procesului tebnologic, asupra succesiunii fazelor gi operatiilor si a masurilor de protectia muncii; - luarea masurilor de protectie a vecinatatilor prin evitarea de transmitere a vibratillor puternice sau a socurilor, prin degajari mari de praf, precum gi prin asigurarea acceselor necesare la aceste vecinatati; - masuri de protectie a circulatiei gi a mediului inconjurator. 2. STRUCTURA fNVELITORILOR PENTRU TERASE 2.1, Generalitati 2.1.1. La desfacerea acestor invelitori trebuie sa se find seama de suportul de rezistenta, de natura materialului termoizolant si de alcatuirea stratului de protectie al hidroizolatiei. . 2.1.2. in general structura hidroizolatiei se compune din stratur! hidroizolante lipite cu bitum.2.2. Structura posibilé a termohidroizolatiei 2.2.1. Structura suportului termobidroizolatiei poate fi una urmatoarele: = beton armat, monolit; - beton armat prefabricat; beton armat precomprimat; - tabla de otel galvanizata, cutata; - lemn (scandura de brad), mai rar. 2.2.2, Din punct de vedere al protectiei hidroizolatiei este posibi una din structurile de mai jos: = protectie usoara pentru terase necirculabile, dintr-un st de nisip monogranular de 3 mm, dintr-o vopsea reflectorizs sau autoprotectie din paiete de ardezie aplicata pe ulti strat al hidroizolatiei; - protectie grea pentru terase necirculabile din pietrig, mar ritar de 7...15 mm, stratul avand grosimea de 4...5. em; ~ protectie grea pentru terase circulabile, alcatuita dintr-o gay de beton ugor armata cu grosimea de 4-5 cm, peste care est montat stratul de uzura, placi de beton, dale mozaicate e 2.2.8. Din punct de vedere al izolatiei termice, putem intél ummatoarele materiale: - B.C.A. (beton celular autoclavizat), in special la izola termicd a teraselor blocurilor de locuinte si social-cultural - Polistiren celular, la izolarea termica a invelitorilor halel industriale; Placi din vata minerala; Placi din stabilit; Poliuretan, numai la invelitorile din tabla de ofel cutata ROMPAN. 2.3. Evaluarea cantitatilor de materiale 2.3.1, Pentru evaluarea greutatii si volumului cantitatilor d materiale rezultate din demolare, se dau mai jos, greutati materialelor care intra in componenta structurilor d termohidroizolatii_ posibile. 44 .3.2. Conexele termoizolatiei: Strat de difuzie (impaslitura din fibre de sticla bitumata + bitum) = 5 ke/mp; Bariera contra vaporilor (carton bitumat CA400 + 2 straturi de bitum) = 6 kg/mp. .3.3, Termoizolatia: BO. = 600 kg/mp Polistiren celular = 30 kg/me Placi din vata minerala 150 kg/me Placi din stabilit = 450 kg/me Poliuretan 25 kg/me Nisip 2 cm grosime = 3 kg/me 3.4, Hidroizolatia 2 straturi de panza bitumata * + 1 strat de carton bitumat +4 straturi de bitum = 19 kg/mp .3.5. Strat de protectie nisip monogranular = 3kg/mp ardezie = Ikg/mp sapa din mortar de ciment usor armata de 4..5 em grosime = 100 kg/mp dale mozaicate montate in mortar = 100 kp/mp TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A DEMOLARII INVELI- TORILOR PENTRU TERASA .1. Operatii preliminare .1.1. inaintea inceperti actiunii de demolare se are in vedere jezafoctarea terasei, care cuprinde urmatoarele faze: incetarea activitatilor din interiorul constractiei si anume, spatiul folosit sub terasa: suspendarea utilitatilor care impiedica buna desfagurare a interventiei (ex: firele de inalta tensiune, firele de telefon ete: 45asigurarea continuita{ii instalatiilor tehnico-edilitare per vecinatati, daca este cazul; ~ evacuarea inventarului mobil (obiecte de inventar, mobil echipamente etc,) din spatiul imediat inferior terasei. Observatie j Pentru a se evita accidentele de munca, nu trebuie sa’ intreprinda nici 0 actiune de demolare fara expertiza structa cladirii, tinandu-se seama gsi de aglomerarea materialelor demolare pe suprafete mici; acolo unde este cazul se vor! solutii pentru sprijinini. 4 in cazul m care invelitoarea are cote diferite se ine intotdeauna de la cota cea mai inalta. 2.1.6. Pentru separarea materialelor (tabla din ofel de materiale ituminoase) acestea se desfac din agrafe, se segmenteaza prin aiere cu foarfeca din tinichigerie, se stivuiesc, se leaga cu sarma oale gi se coboard de pe terasa. .2.2. Desfacerea jgheaburilor. 2.2.1, Jgheaburile se scot de pe carligele pe care au fost montate rin desfacerea agrafelor din tabla zincata cu care acestea au fost fixate. 2.2.2. Daca jgheaburile sunt prevazute in exterior cu 0 vergea le intarire din otel Z6...8 mm, acesta se scoate dupa demontarea jgheaburilor. 2.2.3. Igheaburile se demonteaza incepand din dreptul osturilor de dilatare. 2.2.4. in cazul in care rosturile de dilatare nu exista, se desface ‘pitura de cositor, la 4...5 m pentru a manipula gi indeparta su ugurinta tronsoancle de jgheab. a 3.2.2.5. Daca suprafata de lucru permite stivuirea tronsoanelor Jde burlan se face aceasta, iar apoi cu un scripete se coboara aterialele la baza constructiei 3.2.2.6. Stuturile care fac legatura jgheabului cu burlanul, se Iscot odata cu jgheabul si numai dupa aceea se dezlipesc. 3.2.2.7. dgheaburile se pot refolosi daca nu sunt corodate. 3.2. Desfacerea tinichigeriei (sorturi, jgheaburi, burlane) 3.2.1. Desfacerea sorturilor. 3.2.1.1. Cand gorturile sunt fixate pe atice si reborduri intermediul agrafelor (din platbanda de 2...3'mm grosime gi mm latime), acestea se desfac ugor cu ajutorul unui cles 3.2.1.2, Sorturile se fragmenteaza la dimensiuni convenabile ( m) prin desfacerea imbinarii in falt in picioare sau culeat di can. 3.2.1.3. in cazul in care nu este posibila desfacerea in falt, 501 se taie cu o foarfeca pentru tinichigerie cat mai aproape de 3.2.1.4. Dupa fragmentarea la dimensiunile respective acest se stivuiese pe terasa, se baloteaza prin legare cat mai str! cu sérma moale cu grosimea de 1,00...1,2 mm, 3.2.1.5. Balotii nu trebuie sa depageasca greutatea de 20... kg, pentru a fi ugor transportati pana la punctul de cobor! de pe terasa. Observatie : In cazul in care scurgerea apelor din precipitatii, se face .exteriorul constructiei prin jgheabyti si burlane, de-a lu stresinilor este montat intotdeauna un sort din tabla zine de 0,5 mm grosime ¢u latimea de 30 mm. 3.2.3. Desfacerea burlanelor 3.2.3.1. Burlanele se demonteaza incepand de la partea lsuperioara a constructici,“numai dupa ce jgheaburile au fost Jdemontate. 3.2.3.2. Se desfac pe rand bratarile care fixeaza de peretele onstructiei, dupa care se ridica in sus pentru al scoate din fourlanul ce se afla imediat sub acesta. lObservatie Imbinarea tronsoanelor de burlan se face prin introducerea tad 47fortata a tronsonului superior in cel inferior pe o adéncim cea. 5.6 om, Scoaterea este lesnicioasa intrucdt nu sunt lipite intre iar lungimea lor este in general de 1 m. 8, 3.8.10, Tuburile pentru aerisirea stratului de difuzie se desfac jn acelasi mod prezentat la punctele anterioare. 19.4. Desfacerea stratului de protectie al hidroizolafiei 13.4.1. Desfacerea protectiei usoare. 3.4.1.1. Datorita faptului ca protectia usoara (nisip, ardezie sau \opsitoria reflectorizanta) este legata intim cu bitum de stratul suport (foile bitumate) nu se poate vorbi de repararea §i recuperarea acestora. 3, Daca burlanele nu sunt corodate, pot i retolosit 3.3. Desfacerea sifoanelor gi a coloanelor de install (conducte, prize de aer) 3.3.1. in cazul teraselor care au amenajarea scurgerii aj pluviale prin interiorul imobilelor, se pune problema desta sifoanelor. 3.4.1.2. Protectia ugoara se indeparteaza odata cu straturile hidroizolante. 4.2, indepartarea protectiei grele din pietrig margaritar. 4.2.1. Protectia din pietrig margaritar se strange in gramezi le dimensiuni convenabile cu ajutorul lopetii si a maturi 4.2.2. Dupa ce pietrigul a fost strans in gramezi de pe intrega saprafata, se transporta cu roaba pe pneuri pana la punctul je coborare de pe acoperisul - terasi. 3.3.2. Daca gura de scurgere este acoperita cu caciula din zincata cu perforatii, aceasta se demonteaza din sistemul, prindere (tija pentru fixarea caciulii gi piulifa) cu ajutorul chei. 3.3.3, Se sparge cu spitul si ciocanul mortarul de ciment jurul sifonului. De obicei aceasta completare esie armata ou etrier 26 mm. 4.2.3. Din punctul de coborare se incarca in galeti, containere au similare gi se coboara cu scripetele 4.2.4. Pietrigul se poate recupéra in intregime prin ciuruire entru indepartarea pamdntului gi altor resturi vegetale, apoi e poate spala cu jeturi puternice de apa. 3.8.4, Se ridiea capacul sifonului si rama recipientului scurgere; aceasta fiind din ofel lat (5 mm) cu perforagii; pe fi refolosita numai la lucrari asemanatoare. 3.8.5. Scoaterea sifonului se realizeaza usor apoi se desface p din tabla de plumb. 4.2.5. Aceasta operatie se va executa“in cadrul organizarii le santier a executantului bservatie In cazul in care se reface hidroizolatia constructiei respective in aceeasi structura, pietrigul poate fi folosit din nou ca protectie 3.8.6. Se trece apoi la scoaterea colonelor de instalayii. 3.3.7. De obicei coloanele de instalatii au o protectie de moi de ciment armat cu rabit pe o indltime de aproximativ 30 de la cota terasei; aceasta protectie se indeparteaza manual! seule ugoare. 3.3.8, Se desface apoi strangerea coloanei, de hidroizolal i ¢ 2 4.3, Demolarea protectiei grele a hidroizolatiei in cazul teraselor mangonata pe conducta, prin taierea sarmei 22 mm. irculabile, Ibeervatie Exista doua modalitati de realizare a protectiei grele in cazul raselor circulabile: 3.8.9. Se ridica tronsonul de coloana (zincata), desfacind brat de legatura. 48 49jemoleaz cu ciocanul gi spitul sau cu ciocanul pneumatic legerea acestor scule se face cu avizul proiectantului. - cu elemente prefabricate din beton montate pe un pat nisip de 2 cm grosime, asternut peste hidroizolatie; - cu elemente prefabricate din beton, placi ceramice etc. mont pe un strat de mortar (sapa). 3.4.3.1. Desfacerea dalelor prefabricate montate pe un pat 4.3.2.2, In aceasta situatie nu se mai poate conta pe stratul ‘idroizolator de sub dalele de beton, care se demoleaza. 4.3.2.3, Daca demolarea se executa in scopul refacerii structurii rmoizolatiei in totalitate sau a unor zone este necesar sa se Intocmeasca un plan de organizare ‘a operatiilor pentru ca Incaperile de sub invelitoare sa nu fie afectate de apa provenita iin ploi, pe timpul operatiei de demolare gi refacere a structurii espective. 4.3.2.4, Materialul din demolare se strange gi se coboara fie In containere cu ajutorul macaralei, fie pe jgheaburi inclinate confectionate in acest scop, cu deversarea degeurilor direct in sculante pentru evacuarea de pe santi 4.3.2.5, Materialul rezultat din demolare se va transporta gi jepozita in locuri specificate, indicate in avizul de mediu. 3.4.3.1.1. Desfacerea acestui tip de protectie grea este uso realizat. 3.4.3.1,2. Elementele de beton, dalele, se ridica bucata cu but si se stivuiese 3.4,3.1.3. Dupa ce s-au transportat dalele la punctul de cobor acestea se lasa la sol cu funia. 3.4.3.1.4, La baza constructiei se curata mugchiul care a ere pe dale si se face o sortare a acestora. 3 3.4.3.1.6. Dalele care prezinta defecte se pot folosi, de ex; materiale de umplutura dupa o prealabila concasare (dupa -1.5, Dalele care nu sunt ciobite si fisurate se pot reutil .5. Desfacerea izolatiei hidrofuge 5.1, Desfacerea izolatiei hidrofuge, prevazuta cu protectie goara sau cu protectie grea din pietris. 5.1.1. Dupa ce s-a inlaturat sfratul de protectie conform subcapitolelor 3.3.1. gi 3.3.2. se poate efectua desfacerea izolatiei idrofuge 3.4.3.1.7. Dalele bune se transport eventual la un de Observatie Se va evita aglomerarea dalelor pe terasa, deoarece p » incarcare locala suplimentara care poate pune in per tabilitatea structurii. . A Structarn 5.1.2. La desfacere trebuie sa se tina seama de natura vuportului pe care aceasta a fost lipita: pe 0 apa din mortar de ciment; pe izolatia termita. ‘Nisipul care a format stratul suport al dalelor se str in gramezi cu lopata si cu matura, apoi se transporta cu m la punctul de coborare de pe terasa. Conform 3.4.2.2. 3.4.8.1.9. Daca nisipul nu este amestecat cu resturi ve si in special cu pamant adus de vant pe terasa, poate fi recuy si refolosit in diverse lucrari. 3.4.3.2. Desfacerea dalelor montate in mortar de ciment sapa de mortar usor armata. 3.4.3.2.1. Datorita faptului ca dalele montate in mortar de ci nu se pot desface usor si nici nu pot fi recuperate, aceste .5.1.3. Cand straturile hidroizolatoare au fost lipite pe o sapa le egalizare de 1,5 cm, ca in cazul in care termoizolatia a fost ealizata din B.C.A., sau pe o gapa armata de 4 cm grosime a in cazul izolatiei termice din placi de vata minerala G150 traturile hidroizolatoare se pot desface relativ ugor, fara riscul le a afecta prea mult stratul termoizolator. 50 515.1.14, Materialul rezultat se transporta pe placa pana la locul Observatie h ‘depozitare, dupa care se coboara cu ajutorul macaralei. intve straturile hidroizolatiei si cele ale termoizolatiet interpus stratul de difuzie care este lipit prin puncte gi q formeaza un strat de separare. 3.5.1.4. Desfacerea hidroizolatiei se va efectua in timpul sezom cald. 3.5.15. Hidroizolatia nu se poate desface strat cu strat intrui aderenta intre acestea este prea mare .6.1.15. Straturile de hidroizolatie recuperate care nu jeplinese conditiile pentru o reutilizare in scop hidroizolator vor folosi ca material combustibil. .5.2. Desfacerea hidroizolatiei avand ca suport materialul {fn aceasta situatie sunt structurile la care materialul termoizo- tor este polistirenul celular, stabilitul si poliuretanul (cand se loseste tabla din ofel cutata preizolata tip "ROMPAN’) .5.2.1. in cazul acesta odata cu desfacerea stratului hidroizolator distruge (se rupe) si materialul termoizolator. .5.2.2, Daca se doreste refacerea hidroizolatiei prin decaparea lei vechi, trebuie sa se aiba in vedere si refacerea izolatiei ice p 5.2.3. in cazul demolarii integrale a terasei, odata cu desfacerea idroizolatiei se desface si termoizolatia 3.5.1.6. Hidroizolatia se desface prin tragere usoara, dup: 2 colturi au fost dezlipite. 3.5.1.7. in cazuri deosebite, gi numai local, dezlipirea stratus se poate face prin topires bitumului cu flacara. 3.5.1.8. Cand trebuie sa se desfaca hidroizolatia, in s inlocuirii acesteia cu una noua, se procedeaza la decap: intregului strat. 3.5.1.9. Decaparca se face prin taiere pe adancimea intr structuri pana ‘a sapa din mortar de ciment, cu ajutorul topor de dimensiuni mici, a cutitului pentru hidroizolatii razului metalic .5.2.4. Cand materialul termoizolator este polistirenul, acesta ju ridica mari probleme in cea ce priveste greutatea (1...1,5 mp) dar volumul poate fi destul de mare, pundnd astfel roblema transportului deseurilor. 3.5.1.10. intrucat, sculele pentru taiere se acopera repede| un strat de bitum, acestea se curata cu un diluant (benzil 3.5,1,11, Taierea se face pe dimensiuni convenabile. cunose ca greutatea hidroizolatiei este de circa 12...15 kg/mp in cs in care hidroizolatia nu a suferit reparatii prin adaugarea straturi suplimentare, .5.2.5. Decaparea, depozitarea, cobordrea i transportul materia- lui rezultat se face in conditiile aratate la capitolul 3.4.1. -5.2.6. in cazul in care materialul termoizolator este stabilitul ntru a se transporta mai usor, suprafata decapata se poate ssprinde prin rupere de materialul hidroizolator si transporta parat. 3.5.1.12. Dimensiunea de 1,50 x 2,00 m este convenabila per ca bucata rezultata sa fie transportata relativ usor la punt de depozitare. 2.1. in cazul izolatiilor hidrofuge avand ca suport tabla cutata jp "ROMPAN’, trebuie examinata mai intdi starea aceste itrucat datorita coroziunii ar putea sa prezinte pericol in timpul molarii sau a refacerii stratului hidroizolator. « 3.5.1.13. Dupa ce hidroizolatia a fost taiata la dimensi respective, cu ajutorul razului se desprinde stratul de hidvoizo de sapa suport 533.5.2.8. Pentru demolarea intregii structuri, inclusiv struc ma suport (ROMPAN) se decapeaza mai intai stratul hidroize’s‘or in conditiile aratate dupa care se desfac panourilo ROMPAN. 3.5.2.9. Desfacerea panourilor ROMPAN se face tinandu-se seme de modul de prindere a acestora pe panelele metalic: 3.5.2.10. Datorita faptului ca desfacerea hidroizolatiti fe pe panourile ROMPAN conduce la riscul degradarii stratu!vi izolator din poliuretan, refacerea acestuia nu se poate f2¢ prin adaugarea unor straturi noi, suplimentare. Observatie , Aceasta operatiune de innorre a stratului termorolator se va face numai cu avizul proiectantului care hotareste 4 structura suporta incarcari suplimentare. 3.5.2.1. Cand suportul termoizolatiei este din tabla de utel cutata galvanizata, in general materialul termvizolator este polistirenul celular-cagerat cu un strat de carbon bitumat (polistirenul este lipit cu bitum peste cutele tablei, dupa care se executa hidroizolatia) 3.5.2.12. Daca tabla cutata nu este coradata si se doreste numai refacerea hidroizolatiei prin inlocuirea acesteia, odata eu di cerea stratului hidroizolator ce se decapeaza, se degradeara si stratul de polistiren. é 3.5.2.13. Refacerea se reia de la nivelul tablei cutate prin inlocu: irea intregii strueturi (termo gi hidroizolatoare) 3.5.2.14. in cazul in care tabla cutata este corodata, sau daca intrega construciie se demoleaza, succesiunea desfacersi se ca in cazul desfacerii structurii ROMPAN. 3.6. Desfacerea izolatiei termice 3.6.1. in cazul in care hidroizolatia a fost lipita de stratal termoizolator executat din polistiren celular, poliuretan, stvatul termoizolatur se decapeaza odata cu materialul hidvoizolator 3.6.2. Cand se foloseste ca material termoizolator, placi din B.C A sau placi din vata minerala, exista prevazut pe sapa din mortar. 3.6.3. Sapa din mortar se indeparteaza cu ajutorul ciocanului sia daltii. acesteu 9 3.6.4. Elementele din B.C.A. se afla agezate pe un scaun de nisip de 2 cm grosime 3.6.5. Placile din B.C.A. se ridica gi vor fi transportate cu atentie la locul de coborare. 3.6.6. La baza constructiei se face 0 sortare a placilor B.C.A, iar cele nefisurate se transporta, apoi se depoziteaza ca materiale de constructii pentru a fi refolosite in diverse scopuri. 3.6.7. Placile fisurate se pot concasa si vor fi destinate lucrarilor de termoizolatie. 3.6.8. Nisipul se strange si se depoziteaza putand fi folosit in intregime, intrucat nisipul nu s-a putut amesteca cu impuritati. 3.6.9. Placile din vata minerala tip G150 nu se pot recupera din urmatoarele motive: odata cu demolarea sapei de protectie din mortar de ciment usor armata, care se face prin spargere cu ciocanul, spitul si dalta, se deterioreaza si materialul termoizolator: ~ prin activitatea de demolare, materialul se taseaza si se umple cu resturi $i praf provenite din distrugerea sapei din mortar. 3.7. Desfacerea barierei contra vaporilor gi a stratului de difuzie 8.7.1. Barieva contra vaporilor asty realizata cu un strat de carton bitumat lipit pe intrega suprafata cu bitum. 3.7.2. Cand bariera contra vaporilor nu este lipita pe stratul de difuzie ci direct pe suportul de beton, aceasta nu mai poate fi desfacuta 8.7.3. Daca constructia se demoleaza in intregime, atunci bariera contra vaporilor va fi distrusa odata cu placa de beton pe care a fost lipita 3.7.4, Bariera contra vaporilor nu se recupereaza pentru refolosire. 7 554. PRINCIPII SI REGULI PRIVIND DESFACEREA fNVE- LITORILOR PENTRU SARPANTE inveli arpantelor se va 4.1, Demontarea invelitorilor, accesorilor si sarpantelor face conform prevederilor din documentatia de specialitate si a solutiilor cadru_specifice. ; 4.2. Demontarea invelitorilor se va efectua de regula dupa dezechiparea podului. ; 4.3. Demontarea invelitorilor gi sarpantel se va vealiza fara a afecta rezistenta constructiei gia periclita continuarea demolarii. 4.4. Demontarea se va efectua respectand ordinea logica a operatillor, pornind de 1a partea superioara sau coame catre streagina, incepand cu demontarea accesorilor, continuand cu invelitrile propriv-ziso, dinpre exterior eat interioral construc: tiei, apoi a luminatoarelor, tabacherelor, Iuearnelor si inchein« cu sarpanta. a 4.5. La efectuarea lucrarilor de demolare se va avea in vedere respectarea normelor de tehnica securitatii gi protectia muncii, prevazute in documentatie 4.6. invelitoarea, find un element al constructiei deosebit de expus la numeroase solicitari, se va analiza starea de uzura a materialelor componente pentru stabilirea modului de lucru in vederea recuperarii, reconditionarii si reutilizarii totale sau partiale. : 4.7. Se interzice supraincarcarea plangeului de sub invelitoare prin aglomerarea materialelor demontate. 4.8, Transportul si evacuarea materialelor demontate din si de pe acoperis se va realiza astfel ca sa nu se produca degradarea lor, utilizénd pentru acestea jgheaburi, palete containere, precum si dispozitive gi utilaje corespunzatoare. 4.8, Materialele recuperate din acoperis se sorteaza, reconditi- oneaza gi se depoziteazd corespunzator. i 56 5. TEHNOLOGII DE LUCRU LA DEMONTAREA INVELI- TORILOR LA CONSTRUCTII 5.1, Demontarea invelitorilor din tiglé montate direct pe gipei 5.1.1. Daca exista accesorii cum ar fi burlane, jgheaburi, gorturi ete. se desfac in conditiile de mai jos: ~ demontarea jgheaburilor din tabla se efectueaza prin desfa- cerea (desdoirea) clemelor din capetele cdrligelor de fixare, pe tronsoanele manipulabile (desfacnd imbinarile si racor. durile la burlane). Dupa demontare, tronsoanele de jgheaburi se vor lega in pachete pe acoperig, coborandu-se cu grija la sol, fiind interzisa aruncarea; demontarea copertinelor, paziilor, sorturilor, racordurilor din tabla se va incepe cu desfacerea dispozitivelor mecanice de fixare, fara a afecta integritatea elementelor de tinichigerie si a invelitorii respective. Desfacerea elementelor de tabla se va efectua in ansambluri sau tronsoane, selectionandu-se la lungimi si greutati convena- bile, coborarea lor de pe acoperig facdandu-se in pachete legate; ~ demontarea burlanelor de pe fatade se va efectua prin deschiderea bratarilor, desfacerea tronsoanelor de burlan si coborérea manuala sau cu funia. 5.1.2, La demontarea accesorilor se vor folosi urmatoarele scule: clestele pentru cuie, tesle, foarfece de tabla si panza de bonfaer. 5.1.3. Valorificarea accesorilor metalice recuperate si a tablei se va face in functie de gradul de corodare a metalului, fie direct la lucrari similare, fie ca fier vechi. 5.1.4. Cand tiglele sunt montate direct pe sipci avem de-a face cu cel mai dificil ca2 deoarece sipcile nu reprezinta un suport Sigur pentru muncitorul care lucreaza la demontarea tiglelor 5.1.5. Demontarea se incepe de la partea cea mai inalta prin desfacerea coamelor care sunt fixate in mortar. 5.1.6, Demontarea se va face pe straturi pe ambii versantii, la aceiagi cota. 87e reeupereaza decdt in cazul 1.7, Tiglele de la coama nu se recupe tn carat aoe eimanul se desfuce usor cu ajutorul unui spit sau unei dalti si ciocan 5.1.8, Bste de preferat ca desfacerea tiglelor sa se fied prin pod daca versantul nu este prea lung gi daca acesta se Insc in limitele wzuale , 5.1.9. Pentru aceasta se vor folosi schele usoare (capre cu podina) de pe care se desfae, bucata cu bucata tiglele 5.1.10, Dupa indepértarea primelor rénduri de sus, se vor desnontacnamete prince in mortar de ements” 5.1.11, Tiglele demontate intregi se vor stivui in pachete vecinatatea streaginii, gi vor fi cobordte cu grija. 5.1.12, Tiglele recuperate intregi se vor deporta in stve. 5.1.18. Coamele si eventualele tele pe care sa aplisat mortar de ciment-var, se vor curata pentru a putea fi refolosit = ‘Tiglele sparte sau ciobite se transporta in afara punetului Boee ee eel ge dopunitare pentru a se euncasa st ubiza ca agpegte pentrw bane wpe: «ind aw in cazul in care panta este accentuata si cand nu se pat fats "chele simple prin pod, se vor utliza sear bine ancorate Ge coama, montate peste caprior, dupa caz. 5.1.16, Cand se ajunge aproape de streagina se trece la demontarea din pod 5.1.17. Daca inaltimea de la pod pana la invelitoare este mare, i elle e se coboara printr-un jgheab (uluc) inclinat pentru ca tigl see ge opmoga nau sa se clubeasca in cadere. Jos se amenajeaza sa nu se sparga sau un pat de nisip _ 5.1.18. Concomitent cu desfacerea tiglelor se desfac si sipcile. 5.1.19. Sipcile se vor depozita in pod, apoi se vor lega in pachete care vor fi coborate 1a sol, unde se vor sorta 58 5.1.20. Sipcile deteriorate vor fi folosite pentru combustibil, iar cele bune vor fi transportate la depozit pentru a fi refolosite 5.2, Desfacerea invelitorilor din figlé montate pe astereala 5.2.1, Ca si in cazul tiglelor montate pe sipei, desfacerea tiglelor se executa incepand cu demolarea coamelor care sunt fixate in mortar de var-ciment. 5.2.2. Datorita faptului ca exista astereala, dementarea tiglelor mu se poate face decét prin exterior (nu prin pod), 5.2.3. Cu toate cf astereala este un suport solid, prezentand © oarecare siguranta pentru muncitorul care lucreaza, totusi centurile de siguranta trebuie sa fie folosite de muncitori pentru a se evita caderea de la inaltime 5.2.4, Tiglele legate cu sérma se demonteaza cu ajctorul clestelui, tiglele montate prin simpla agezare se ridica de pe pozitic. 5.2.5. Tiglele demontate se depoziteaza pe astereala in stive potrivite 5.2.6. Cand panta invelitorii este mare si nu permite depozitarea, tiglele sunt transportate direct la locul de depozitare pasibil bine ales 5.2.7. Dupa terminarea operatiei de demontare, tigla se transpor {a prin purtare directa sau cu targa la locul de cobordre 5.2.8. Locul de coborare trebuie sa fie judicios ales, iar in jurul utilajalui de coborare sau a jgheabului, trebuie sa se execute © imprejmuire solida (o balustrada) care sa impiedice caderea ce ja inaltime a muncitorilor, cat gi a materialelor 5.2.9, Odata indepartata tigla de pe invelitoare, si inain desfacerea asterel de } Se desfac sorturile si doliile din tabla zincata, urmarindu-se recomandarile de la cap. 5.1.1 5.2.10, Doliile se deste culeat sa se « din copei ramanand ca desfacerea faltului realizeze in atelierele pentru recuperarea tablei 5.2.11, Daca dolia este prea lunga, neputand fi transportataatunci se fragmenteaza prin desfacerea cétorva falturi 5.2.12. Se desfac apoi sipeile perpendiculare pe panta si apoi. cele paralele cu acestea, dupa care se trece la operatia de demontare a cartonului bitumat. 5.2.13, Foile de carton bitumat se pot recupera si ca atare ele se taie cu cutitul, se ruleaza, se leaga cu sérma si se coboara de pe invelitoare, cu orice utilaj de coborare 5.2.14, Desfacerea scdndurilor asterelei se face incepand de la coama catre streagina, muncitorii lucrand pe scdndurile alaturate acestora, 5.2.15. Folosirea centurilor de siguranta este obligatorie pentru evitarea accidentelor 5.2.16, Daca inaltimea o permite, o parte din astereala se poate demonta prin pod de pe schele usoare sau chiar de pe pardoseala podului, end desfacerea se apropie de astereala. 5.2.17. Materialul lemnos rezultat din demontare se va inven- taria, sorta si transporta in depozit pentru reutilizare 5.2.18, Cartonul asfaltat se va utiliza la protejarea tocurilor de lemn la demontarea in zidarie, iar degeurile de carton se vor aduna pentru a fi folosite drept combustibil. 5.2.19, Cuicle rezultate din procesul de desfacere al materialului lemnos se vor sorta; cuiele ruginite care nu mai pot fi refolosite vor fi valorificate la fier vechi. 5.2.20. Cuiele necorodate, dupa ce au fost indepartate, se vor sorta pe marimi si vor fi transportate la depozit. 5.3. Desfacerea invelitorilor din olane 5.3.1. Datorita faptului ca olanele sunt asezate pe astereala sau pe o placa de beton armat gi ca panta invelitorii este relativ mica 30...50 cm/m, desfacerea acestora se executa mai ugor decat in cazul invelitorilor din tigla 5.3.2, Olanele sunt fixate pe suport (astereala sau beton armat) prin cuie sau mortar din var-ciment din zece in zece randuri, 60 \ desfacerea se face pe carouri, puta incepe streasina face pe carouri, putdndu-se incepe de la atre coama sau de la coama catre streasina. oe 3. Desfacerea se incepe de la coama catre streasina; olanele agezate liber in carourile respective trebuie sa fie stranse {1 stive in mijlocul carourilor, evitandu-se astfel trecerca Wo vilor peste olanele nedesfacute. Smencker ee Dupa ce olanele au fost stranse in stive, transportul gi rea acestora se va face incepand cu stivel boas ; epand cu stivele aflate mai aproape de steasina, apoi se va trece la cele dinspre coama 5.3.5. Cobardrea se face indife : ferent de metoda de desfacere adi tata, cu ajutorul utilajelor de coborare sau pe jgheaburi ‘melinate corespunzator; in acest din urma caz se va amenaja un pat de nisip, astfel incat la coborére olanele sa nu se spare. 5.3.6. Dupa eliberarea suprafetei invelitorii de olanele stran: se trece la demolarea olanelor fixate in mortar 5.3.7. Olanele fixate in mortar pe stratul suport care nu se pot recupera se sparg si se indeparteaza. " 5.3.8. in cazul suportului din scdnduri (astereala incepe dupa ce a fost strans cartonul bitumat. . des erea 5.3.9. Acesia se rol 5 sia se roluieste (se fac suluri), se leaga cu san se coboara pe invelitoare. aga cu sérma si 5.8.10. Datorita faptului ca 4 4 faptului ca pantele sunt mici, este posibil ca desfacerea asterelei sa se faea de pe pardoseala podului, 5.3.11, Materialul lemn a a 10s Se va inventatia, sorta si transport in depozit yentru reutilizare ° 6 Sensors 5.4. Desfacerea invelitorilor din placi plane din azbociment 5.4.1, Placile plane din azbociment suri 5.4.1 Pl la azbociment surit folosite la acoperiguri mai simple, fiind utilizate in special la constructii de locuinte 5.4.2. Asezarea placilor plane de azbociment se face fie pe astereala acoperita cu an strat d u an strat de carton bitumat Gxat in cuie, fie numai pe sipei din lemn de brad. aus 61Placile pot fi asezate intr-un strat sau in doua straturi fixate in cuie in copci de siguranta. 5.4.4, Doliile, paziile, strapungerile sunt executate din tabla zincata. 5.4.5. Pantele invelitorilor sunt cuprinse uzual intre 45 em/m si 70 em/m. 6.4.6. Besfacerea se incepe de la coama catre streasina, 5.4.7. Pentru desfacerea coamei se scot cuiele care ree elementele de coama in sipca montata de-a lungul coamei. 5.4.8.4Odata cu scoaterea cuielor se desfac si agrafele de prindere a elementelor de coama. 5.4.9. Acestea pot fi scoase una cate una si indepartate de pe invelitoare. . ste cimpla x lemontarea placilor din azbociment age simy e Fa pip acoteren sor dua ee de Haare a fave gi prin desfacerea (desdoirea) copeilor de siguranta din va fiecarei placi. 5.4.11. Cand invelitoarea este executata din placi miei de azboci- ment, agezate dublu, acestea sunt: fixate numai in cuie. ang si se coboara de pe invelitoare 5.4.12. Placile demontate se 3 cile nt fixate pe sipe) acestea 5.4.13. Daca placile din azbociment su ; se desfac numai de pe seari mobile, bine fixate de capriori sau de coama, iar muncitorii trebuie sa fie ancorati in centuri de siguranta a 5.4.14. Daca panta invelitorii mu este excesiv de mare si daci placile de azbociment sunt fixate pe astereala se poate renunta la scari, dar nu si la centurile de siguranta. 5.4.15. Placile de azbociment se strang pe targi special amenajate si se transporta la utilajul de coberare. i in care montate pe sipei acestea 4.16. in cazul in care placile au fost montat estea re fi desfacute dupa ce au fost demontate toate placile fixate pe ele. 62 5.4.17. Luerarile de tinichigerie (dolii, pazii, strapungeri) se desfae numai dupa ce au fost scoase placile de azbociment. 5.4.18. Daca placile au fost montate pe astereala, acestea se desfac numai dupa ce a fost eliberata toata suprafata invelitorii atat de placi cat si de elementele de tinichigerie. 5.4.19. Se desface mai intai cartonul de peste astereala. Acestea nu se pot refolosi intrucat a fost strapuns de numeroase cuie. 5.4.20. Dupa evacuarea acestuia scAndurile asterelei se desfac te una de pe eaprior si se depoziteaza in scopul refolosirii. 5.5. Desfacorea invelitorilor din placi ondulate din azbociment 5.5.1. Placile ondulate din azbociment se folosese la invelitorile constructiilor agrozvotehnice, la constructii provizorii. soproane. 5.5.2. in general invelitorile din acest material au forme cat mai simple; una sau doua pante si mai rar cu trei sau patru pante. 5.5.3. Placile din azbociment 1eazema pe pante din beton armat sau din metal sau mai rar din lemn, 5.5.4. Fle se fixeaza de pane cu ajutorul unor tije cu earlig la unul din capete pentru a se putea agata de panta, iar celalalt capat este prevazut cu filet pentru piulita de strangere. 5.5.5. Tija se agata de pana ce trece prin placa din azbociment printr-o gaura data cu burghiul, se strange cu o piulita. Intre acestea si placa de azbociment se intercaleaza o piulita ca si capatul tijei se acopera cu garnitura de cauciue, un capacel din polietilena, care impiedica ruginivea acestora 5.5.6. Desfaccrea placilor ondulate din azbociment se incepe de ja coama catre streasina si de la partea laterala a constructiei care se afla in direetia vantului dominant. 5.5.7. Inainte de inceperea operatiei de demolare’se verifica starea panelor 3i fermelor privind rezistenta acestora. 5.5.8. Muncitorii nu trebuie sa lucreze la desfacerea placilor de pe aces: ea si nici nu trebuie sa circule pe ele.5.8.9. Pentru evitarea caderii de la inaltime a muncitorilor, acestia trebuie sa eireule pe podine alcatuite din cel putin doua seéndurt de dulapi (atimea cirea 50...60 em) bine ancorate si prevazute feu sipel tranversale la circa 40...50 em, batute in cule pentru ‘a se impiedica alunecarea. 5.5.10. inainte de a fi coborate de pe invelitoare. placile din pocimaent ondulat pot & depozitate pe pane dar mumai pe platfor ae amenajate, astfel incat sa impiedice alunecarea materialulw 5.5.11. Demontarea se incepe prin demontarea coamelor care pot fi din azbociment sau din tabla 5.5.12. Demontarea se face prin desfacerea capacelului eu ajutorul shai dalti sau gurubelnife dupa care, cu ajuteral unei chet Universale se desface cu o mana piulita iar cu cealalta se tine tija pentru a se evita caderea acesteia sub invehteare 5.5.18. Dupa ce s-au scos tijele de fixare, placile se ridica de pe poritie, de catre cel putin doi muneitori 5.5.14. Placile se stivuiese pe platforme special amenajate, asa cama sa mai aratat, fara ca acestea sa depaseasca greutatea de 120 kg/mp. 5.5.15. Placile se coboara de pe invelitoare, fie manual, una cite una in cazul constructiilor joase (constructiile agrozooteh- cine). fhe mecanizat in pachete de 5...10 bucati folosindu-se Containere sau paleti corespunzatori, mecanizat, (macara) 5.5.16. Placile din azbociment pot fi cu greu recuperate in scopul ectilogiii lor. Avest lucru ar fi posibil numai pe invelitori de acelasi tip 5.5.17. in cazul constructiilor agrozootehnice, inveliter ‘ile din placi din azbociment ondulat sunt prevazate si cu izolalsi fermice 5.5.18. in acest scop intre panele din beton armat sunt montate placi plane din azbociment fixate in mortar de ciment 5.5.19. Peste acestea, deci intre placile plane (cave formeaza piafonul) si invelitoare, simplu agezat se pune materialul termoize: 64 lator (vata minerala vrac, inerala vrac, saltele din vata 8: degeuri textile din materiale sintetice). tminerala sau chiar 5.5.20. Desfacerea termoizolatiei se face prin strangerea materia lului in vrac, dupa ce invelitoarea a fost demontata in zona , dupa ce invelitoar: i respectivs 5.5.21, Materialul se coboara de pe im ‘litoare manual, ET inaltimea acestor constructit este ae ica. 5.5.22, Demontarea pliclor din azbociment plane face prin oes ere sou spitul si ciocanul, mortarului de ciment care acestea au fost prinse de Reeser pe podinele construite in vederea 5.5.23. Placile din azbociment plan See plan find deosebit de fragile, nu 5.6. Desfacerea invelitorii din foi de tabla plana 5.6.1. invelitorile din tabl je din tabla plana sau zineata sunt. execut: numai pe un sean Tumi pe un suport ontinun, de oboe din astereala dim aefnduri 5.6.2. imbinarea foilor de tabla ii cea de tabla poate fi executata in falt simplu 5.6.3. Acestea la randul lor sunt culeate sau in picioare (verticale). 5.6.4. Falturile perpendiculare pe panta sa i cunt cilele pewiru a permite cugera ape 5.6.5. Cu acest sistem se i pee st sistem se imbina foile de tabla de pe acelasi eee Falturile in picivare, simple sau duble leaga foile de tabla cele vecine (dreapta-stanga); acestea sunt paralele cu panta. 5.6.7. Invelitoarea din e fixe 567. area tabla se fixeaza pe astereala cu agrafe 5.6. . Acestea sunt confectionate din jon straifuri de tabla cu i 0 mm si cu lungimea de 80...120 mm. shines 655.6.9. in general se monteaza cel putin doua agrafe pentru faltul gy picioare si minimul una pentry faltul culeat 5.6.10, Demontarea inve care jes din planul invelitorii (ealeane, atice, rosturt cosuri de fum, lucarne ete.) 5.6.11. Desfacerea racordarii inv fam se face prin seoaterea cuvelor sau picie tabla in rosturile zidariei de caramida Jitorii din tabla se incepe cu clementele de dilatatie, litorii la caleane gi cosuri de arelor care au fixat 5.6.12. in cazul cand pazia (tabla ridicata pe verticala) a fost 561 bolturi impugcate, tabla se cresteaza in zona accs¥ra pentru ca tabla sa poata fi indepartata eu usurinia 5.6.13. Tabla este introdusa in rosturile zidaries circa 2...8 em faeat pu ridica probleme scoaterea aceste 5.6.14, Demontarea racordarié inveliteris din tabla Ja atice si Ly sosturile de tasare se incepe prin desfacerea sorturilor din plathanda de 3 x 30 mm, eliberandu-se astfel odata eu acestea si paria. 5.6.16. in cazul lucarnelo, paziile ridieate pe verticala SU fixate pe atructura acestora executata pe rigle # seanduri din lemn de brad. 5.6.16, Pentra eliberarea paziei se scot eviele de fxare 5.6.17. Dupa ce pariile au fost eliberate din sistemele ge urece la desfacerea invelitorii propriv-zise 5.6.18. Demolarea invelitorii din tabla se face Prin desfacerea patului in picioare simple sau duble ‘cele paralele ea panta) deo parte si de alta a unui rand de fo1 legate ius ele prin falyuri simple sau duble culcate Gmbinarile pat Jele cu coama) ve a fost desfacut, se trece la de fixare 5.6.19. Dupa ce faltul in picioa desfacerea vandului de tabla. 5.6.20, in cazul in care tabla poate 6 recuperata, falturile rac la intervale de 4...5 fo}, vamanand ca celelalte nditiile de lucru sunt mai usoare. orizontale se des sa se desfaca in atelier unde co 66 5.6.21, Dupé co sau desficut falfuileorizontale la intervalele avaiate, tabla se ridica de pe astereala prin scoaterea cuiclor (de regula doua pentru fieeare copes). mn 5.6.22. Tabla se stivuieste, se balot 5.6.22. Tabla ne ativuegte paloteaza gi se coboara cu mijloace 5.6.23. in atelier se desfac gi celel . \e clalte falturi culeate r clestelui cu gura lata pentru faltuit ste cu anion 5.6.24, Daca tabla este corodat: abla este corodata, fara posibilitatea de a mai putea vefelosta dupa destacerea falturlor in picioare aceasta 2 taie cu foarfeea de tinichigerie in bueati cu dim convenable pentra a fi ugor stivuite, balatate, transportate convene pentru a gor sive, balotate, Sraneportate 5.6.25, Odata cu desfac a cu desfacerea copeilor cuiele se scot si se string pentru ca prin manipelaren follor de tabla a@ nu be 1? need muncitori “ee 5.6.26. Cénd invelitor 6.6.26; Chndinvelitoie dn tabla mu unt preva eau wurlane, acestea se termina cu un sort din tabla fixat i agrafe din platbanda 3 x 30 mm “se 5.6.27, Pentru desfacere, sorturil facere, sorturile se desprind din agrafe care se desfae falturile rind din owners 5.6.28. Dupa cliberarea suprafetei inve se tece Ie denfacerea antereles din seandaths 5.6.29. Cum pantele uauale ae invelitorilor din tabla sunt relativ mici, intre 15 em/m si 50 em/m, desfacerea scéndui are alcauieaeasteeala ponte face i prin pod ide pe anerell 5.9.90. Cal mai comod si fora viarul de a 50 produce accidente prin cadere de la inaltime, este desfacerea prin pod. 5.6.31. Se recomanda a Ca incitorii sa fie ancorati cu centuri 5.6.32, Desfacerea duril facerea scdindurilor se face eu ajutorul unei tesle sau a unl clcan. ip cobordte, uma ei una in Ped. dupa care se pot scoate din incinta santierului. mee 67— 5.7. Demontarea invelitorilor din tabla ondulata sau cutata fara termohidroizolatie «mamta nourile din tabla ondulata sau cutata sunt ontate B11. Pano dispose cu generatoare parle cI de cea mai mare panta 5.7.2. in cazul tablei cutate, nervurile inguste sunt dispuse sus Aon car eoe pe nervtile late 5.7.3. Coamele sunt realizate din tabla plana pana la 0.8 mm ein 5.7.4. Fixarea tablei ondulate pe panele metalice din platbanda de otel de 30 x 3 mm zincata. - 5.7.5. Fixarea tablei cutate de panele metalice se face cu tija filetata cu cioc @ 8 mm zincata. , vaburi Coaserea foilor de tabla intre ele se face cu gsurubu 8.1.6. Coaserea Gr humimu sou ev nin oarbe POP e face cu agrafe 5.7.1, Piulitele care strang tabla sunt prevazute cu eapacel din polietilena pentru a se impiedica ruginirea lor 5.7.8. intre piulija si tabla ondulata sau cutata se prevede 0 saiba din tabla zincata, 5.7.9. Este prudent ca desfacerea panourilor din tabla ondulata seeotata ea se faca de pe podine din dulapi cu latimea de 50.-60 em (doi dulapi alaturats) bine ancorath ¢t prevazute ea tinal tranewversale batute in cuie pentra a se impiedica alunecarea. 5.7.10. Se impune ca desfacerea tablei sa se faca de pe podine intrucat acesta poate sa fie corodata. 5.7.11. De asemenea tot pe podine trebuie sa fie depozitate st foile din desfacere. 5.7.12, Se recoman de siguranta. Demontarea se incepe de la coama spre streagina st arginea vintului dominant ca muncitorii sa fie ancorati cu centuri 5.7.14, Coama care este realizata din tabla plana se desface din agrafele din platbanda de 30 x 3 mm dupa care se segmen- teaza fie prin desfacerea faltului culeat fie prin taiere eu foarfeca cu falei drepte 5.7.15. Coama fragmentata se baloteaza si se transporta la locul de coborare cu mijloace mecanice. 5.7.16. Demontarea tablei ondulate sau cutate se face prin inlaturare mai intai a elementelor de coasere a foilor intre ele (suruburi autofiletante, nituri din aluminiu, nituri POP), 5.7.17. Suruburile autofiletante se scot prin degurubare. 5.7.18. Niturile din aluminiu se desfae prin taiere cu dalta, 5.7.19. Dupa aceasta operatie se tece la seoaterea agrafelor sau a tijelor dupa az prin desfacerea capacclului din polietilena si apoi la scoaterea cu ajutorul cheii universale, 5.7.20. Odata desfacuta de pe reazem, tabla ondulata sau cutata se depoziteaza pe o platforma anume construita se baloteaza si se coboara la sol cu mijloace mecanizate (macara). .7.21, Daca invelitoarea este prevazuta cu jgheaburi gi burlane montate in exterior, acestea se pot demonta inainte de a se incepe desfacerea. . 5.7.22, Sorturile se desfac numai dupa ce a fost demontata inveli twarea intrucdt sunt montate sub aceasta. 5.8. Desfacerea invelitorilor din sifé si sindrila « fnvelitorile din’ sita si sindrila se folosese in special la constructii cu specific montan, rustic sau la refacerea unor monumente istorice. 5.8.2. Difeventa dintre sita si sindrila consta in dimensiunile acestora: lungimea, latimea si grosimea, tehnologia de executie vamdnand aproximativ acciasi 5.8.3. Atat invelitorile din gita ct si cele din gindrila se monteaza be sipei batute in cui. paralel cu streasina pe eapriori.5.8.4. invelitorile din sita pot fi executate in 2.,.5 straturi suprapuse, numarul dorit se realizeaza prin suprapuneri laterale. tele din sindrila se realizeaza de obicei din 2 straturt 5.8.5. Baterea sitei si gindrilei se face in randuri pavalele cu panta. 5.8.6. in cazul gindrilei, muchia ascutita se introduce in ulucul celei alaturate. 5.8.7. Fiecare lamela sirului inferior. 5.8.8. Capul cuiului este acoperit de Jamela randulai superior 5.8.9. Desfacerea acestur invelitori se face de Ta coama catre streasina. sie fixata cu un cui care strabate si lamela 5.8.10. inainte de inceperea desfacerii se verifica starea sipeiler, 2 capriorilor si a sarpantei pentru a se evita orice accident de munca datorita caderii de la inaltime. 5.8.11. Pentru demontare se vor folosi muncitessi specializatt in executarea acestor invelitori. 5.8.12. Desfacerea se face de pe seari mobile bine fixate, iu vrancitorit trebuie sa fie dotati cu centuri de siguranta ancorate de capriori 5.8.13. Cu ajutorul teslei, clegtelui si ciocanului se coate cuiul din fiecare lamela, dupa care acestea se indeparteaza dupa tnveli toare, una cate una 5.8.14. Lamele din sita gi sindrila nu se reeupereaza datorita degradarii in timp. 5.8.15. Cand se ajunge cu desfacerea In zona strapungersi tens de fum, ventilatii ete.) se desface mai intai tabla de otel in conditiile aratate la jnvelitorile din tigla dupa care se continua operatia de demontare a lamelelor 5.8.16. Doliile pot fi executate fie din sita san sindrila fie din tabla zincata ca la invelitorile din tigla 70 5.8.17. In cazul in cae dail sunt invelite cu sta sau indie ea se face ca in cdmpul invelitorii rand cu rand. 5.8.18. Daca dolia este realizata din tabla zincata se desfi intdi lemele montate deo parte si de alta a acestela pentra ao desprinde din clementele de fixare (cope 5.8.19. Daca dolia este deusebit de lunga, ea poate 6 f+ pentru af ugor de transportat si coborat de pe inveltoare, 5.8.20. Fragmentarea se poate face fie prin desfacerea fal culeat. fe prin Uaieres table la anumite distante convensbile, 5.8.21. In cazul in care s i in care se impune demontarea intregului acoperis imediat dupa demontarea lamelelor din sita @ sindrila. se lemonteaza si sipcile pe care acestea au fost fixate. 5.8.22. Ele se coboara una cate una de pe invelitoare. SCULE §I DISPOZITIVE. NEC! I DISPOZITIVE. NECESARE INTERVENTII- LOR LA NVELITORI SI ACOPERISURI RVENTIE 6.1. Demontarea invelitorilor din tabla: ciocan 200...250 g foarfeea cu gura dreapta pentru dalta pentru metal entra Gnichigene cleste cu gura lata pentru faltuit tesla pentru. scos cuie. 6.2, Demontarea invelitorilor di a ciocan de 500 g ior din Hela gi olane Spit si dalta pentru desfacerea mortarului de ciment civcan de 250 g cleste pentru dulgher. 6.3. Desfacerea hidroizolatiilor: maturi lopeti - roabe targicutite topoare cu coada scurta rozuri metalice foarfeca cu gura dreapta pentru tinichigerie - dalta pentru: metal deste va gura Tata pentru desfacerea faltului patent. 7 6.4, Interventiile la invelitorile din sita gi sindrila: scari mobile - tesla - ciocan cleste pentru dulgher foarfeci cu falci drepte pentru tinichigerie = cleste cu gura lata pentru tinichigerie 6.5. Demontarea invelitorilor din tabla ondulata sau cutata cheie universala foarfeca cu gura dreapta pentru tinichigerie - deste cu gura lata pentru desfacerea faltului civcan de 250 g dalti pentru taiat nituri surubelnite. : ; 6.6. Desfacerea invelitorilor din placi ondulate din azbociment: podine de lucru si podine pentru depozitare dalti si surubelnite chei_universale ~ sipel civcan de 500g. : 6.7. Desfacerea invelitorilor din placi plane din azbociment: = cleste pentru scos cuie ciocan de 250 x = ciocun de 500 g tesla ~ foarfeca cu falei drepte pentru taiat tabla cleste cu gura lata pentru desfacerea falturilor targi pentru transportul placilor scari mobile pentru lueru. 72 7. TEHNOLOGIA DE DEMONTARE A ELEMENTELOR PENTRU ILUMINAREA NATURALA A CONSTRUCTULOR 7.1. Klementele pentru iluminarea naturala a podului sau incaperilor constructiei sunt - tabachere, cand sunt in acelasi plan cu apa acoperigului: lucerne, cand ies din planul acoperigulu ~ luminatoare, utilizate la construetii de up industrial 7.2. Tabacherele se folosese pentru acrisirea si iluminarea podurilor, precum si pentru accesul pe acoperis. Ele sunt aleatuite dintr-un cadru de dulapi agezati pe capriori, peste care se monteaza o rama din profiluri metalice sau lemn care contine un geam simplu sau armat Rama este prinsa in halamale pe latura catre coama si ave un dispozitiv metalic pe latura catre streasina, care permite deschiderea totala sau partiala a tabacherei. 7.8. Lucarnele sunt clemente auxiliare ale acoperisului cu rolul de a ilamina si aerisi interiorul podurilor care, spre deosebire de tabachere, ies din planul acoperisului Ele au diferite forme: curbe. dreptunghiulare, in una sau doua pante, triunghiulare etc. Lucarnele sunt prevazute cu ferestre si ochiuri mobile pentru aerisive. 7.4. Luminatoarele sunt clemente auxiliare ale acoperigurilor cu yolul de a ilumina natural suprafetele mtevioare ale halelor industriale 7.5. Demontarea elementelor mai sus mentionate se va efectua dinspre exterior catre interior 7.6. Demontarea tabucherelor si lucarnelor incepe prin sevaterea foilor Ge geam, prin desfacerea ingrijita a baghetelor sau a chitulu:, care se ageaza in ladite 7.7, Se demonteaza apoi partile mobile (cercevele, ferestre) care se numeroteaza in corespondenta cu partile fixe (tocuri de feveste, rames, se demonteaza feroneria (drukare. broagte, evemoane, aparate de manevrare! care se pun in lazi 737.8, Profilele metalice se demonteaza eu grija, cu seule adecvate si se string in legaturi. 7.9. Demontarea cadrului de dulapi cave este asezat pe caprior! sc sealizeaza indeparténd scoabele sau cuiele cu ranga sau tesla, 7.10. Materialcle demontate se vor aduna in pachete sau legaturs. so vor eubori Ia sol cu funia, seripetcle sau macaraua si se vor indeparta de cladivea in demolare pentru operatiile de sortare. and a fi transportate seos scuabe si cuic, indreptarea lor, ur in depozite in vederea reutihzari TAL. Materialul lemnos degradat sau cu grad avansat de patrezive ve va folosi drept combustibil, iar cel metalte inutilizabil fa constructii se va preda ca fier veehi 7,12, Luminatoarele sunt. de regula, fixate de placutele metalice {prarnuti incastrate pe suprafata rebordului ce margineste gol pentra lummatoare in acoperisul halelor industriale 7.18. Tehnologia de demontare a Juminatoarelor presupune taic yea la baza a profilelor metalice. cu aparatul de sudura. care fac legatura cu rebordul, apoi ridiearea cu macaraua a inure) juminatorului si coborarea la sol, unde se desfac clementele metalice si se recupereuza foile de gem. 7.14, Exista posibilitatea ca acuperigul halei sa fie din ferme acest caz Juminatorul si pane metalice cu invelitoare din tabla: in este montat pe un rebord metalic. 7.15. Demontarea luminatorului in acest eaz se face identic ca la punetul 7.13. 8, DEMONTAREA SARPANTELOR DE LEMN, BETON, METAL 8.1. Sarpantele de lemn sunt ultimul clement al acoperisulu! care se demonteaza dupa desfacevea invelitorii, accesoriilor st luminatoarelor 8.2. 8.3, Pentru cladivile cu latimi mici sau cu ziduri interioare ce panta reprezinta clementul de vezistenta al acoperssuntor 74 pot servi ca reazeme pentru sarpante, se utilizeaza sarpante dulgheresti pe scaune. 8.4. Demontarea sarpantelor dulgheresti pe scaune reprezinta procesul invers de constructie al sarpantei 8.5. Demontarea se va face cu atentie pentru a se recupera cat mai mult material lemnos 8.6. Sc incepe desfacerea garpantei cu capriorii, Se desfac intai capriorii intermediari, care sunt fixati pe pane. Se decherteaza capriorit si se desfac scoabele de fixare cu ajutorul rangii 8.7. Se va incerea recuperarea capriorilor intregi. Capriorii rezultati din procesul de demontare se vor strange in legaturi potrivite astfel ineat coborarea la baza cladirii sa se faca in siguranta 8.8. Materialul lemnos se va inventaria, sorta si transporta la depozi: pentru reutilizare 8.9. Se demonteaza capriorii de scaun, care sunt rigidizati de scaun prin dispunerea clestilor. Se utilizeaza tesle pentru scos cuie > ranga pentru scoabe. Observatie: Se recomanda lucrul pe podine la desfacerea elementelor aflate la ina‘time (in cazul acoperigurilor cu panta mare), 8.10. Se rigidizeaza provizoriu popii cu scanduri pentru a putea tece la desfacerea panelor in conditii de siguranta. 8.11. Pentru aceasta se vor folosi s vor fixa prin cuie popii “induri de pe santier care 8.12, Dupa ce popii sunt rigidizati suplimentar, se demonteaza contrafisele care fixeaza panele de popi 8.13. Materialul lemnos rezultat din desfacerea sarpantei se coboara bueata cu bueata, ednd este cazul, sau in legaturi cu ajutorul franghiei si seripetelui, evitand aglomerarea spatiutui de lucru si suprainearearea podulun. 8.14. Se desfac panele bucata cu bucata gi se coboara cu grija. 5cave sunt fixate cu cosorvabell 8.15. Se pot demonta acum cosoroabele pele din otel beton 2 6, lasate din centur mustatile chei pentru <7 6 si leviere. 8.16. - coborare si se sorteaza. HI " woe deporitate. iar elementele nefolositoare combustihil pe suntier 8.17. Str fuitrn conde avatate 1m cab. 34 a prin intermediul talpilor care alt mijloc ra cu platforma sau orice alt mij sore ca eapentele meputreie se pot refolos, vor fi folosite dvept cupereaza si poate fi refolosit ince 18, Popii sunt fixati_ pe plac « ot fete cu mostati din otel beton © 6 i © popi si talpi, apol eu Se scat scoabele de Iegatura intre pep ; Bee ee ay bys se desfuc de pe poritia Lalpild civcane de 8.20, Popii se vecupere 8.21. Sc desfac talpile in mo heloy si se coboara pentru sorta 8.22, Se clibereara podul de toate iF ele se indreapta in atelier pen uiele si seou peur 9 oe ta Matevialul fevos nefolosibil se valoviiea | ieee 24, Pentru arpante dulgherest Pentru clade ki cave st uilizvana saypante dulgheresti aot ene emmontarca saypante’ se face in mod asemanator ¢ pe ferme, demontavea sap Hesfacerea sarpantes pe Scaune 8.25, Fermele se ridica de pe portie int cu atentie . 8.26, Fermele se demonteara. de la ea a €a7.¢ , smontean la haze constructici. BT ee entra af transportat ka deposit a . in geneval pentru constractii 40.0 m sau cand betonul au nu este indicat 1 aza in proportie cat mai mare emanator cu desfacerea cosoroa resturile de materiale. © pentru a fi vegi si se vor cobort form proiectului. iar Jemnul rezultat se sorte 8.28, Sarpantele motalice se foloses 24.0, industriale cu deschider mat ; 1 sulutii ccunomice s% mduce la armat nu v) ee Solutiile ampuse de exphutiarea construct a plina, ferme 8.29. Sarpamtele metahice pot fi din: grinai cu inima ply m 16 cu zabrele, cadre sau ance metalice pe care reazema pane realizate din profile laminate, compuse, grinzi cu zabrele ete 8.30. Demontarea sarpantelor metalice se realizeaza desfacdnd prinderea de elementul de rezistenta (pereti de beton armat, ziduri de caramida, grinzi metalice), ridicarea de pe pozitie cu macaraua si stivuirea in locuri corespunzatoare pentru 0 eventu- ala demontare. 8.31. Elementele metalice demontate se analizeaza dupa gradul de coroziune, apoi se vor transporta la depozit pentru reutilizare 8.32. Sarpantele din beton armat sunt folosite curent datorita avantajelor pe care le prezinta: sunt economice, pot acoperi deschideri diverse (cu sau fara reatzeme intermediare) gi forme variate in plan ale constructiei 8.33. Structurile de rezistenta pentru acoperisurile din beton armat monolit se folosese rar s1 anume la constructii la care nu exista posibilitati de acces pentru macarale sau nu este renta. bil sa se foloseasca mijloace mecanizate 8.34. Acoperigurile din beton armat monolit pot fi sub forma de placi cu nervuri si grinzi, similar plangeclor, sub forma de placi curbe rigidizate cu timpane sau cu arce, placi curbe subtiri cu simpla sau dubla curbura ete 8.35. Demolarea acestor acoperiguri se realizeaza eu mijloace mecanice specifice interventilor la structura (veri ‘interventii la structura” normativ elaborat de IPC-1996), 8.36. Structurile de rezistenta pentru acoperiguri, din elemente prefabricate de beton armat sunt utilizate in mod curent pentru constructii industriale si agrozvotehnice, uneoni si pentru anumite categorii de constructii civile (scoli, eladivi administrative etc,). 8.37. Demontarea se realizeaza prin spargerea locala a monoliti zarii elementului prefabricat de stratul suport i coborarea cu macaraua. 8.38, Klementele prefabricate se stivuiese si se transporta la depozit pentru reutilizare.9. ORGANIZARE DE SANTIER “utah oni Docamentatia tehniea claborata in vederea demolll Ant eevedi va cuprinde obligatoriu si realizarea (ip aProp ructii va cuprinde obliga a cuprinda’ const ee ovaart de santier care trebuse s& CBpHT obiectivului) a uner caile de acces, ~ unelte, seule, dispozitive, sursele de energie: ay otabila, grup sanitary vee a juerarilor de demolare: eporitarii temporaye a materi cyganizarea spatiilor necesare depo7i ae Sitter 3 et vmentelor rezultate din demalare eo mans aD dpecifice pentru conservarea pe timpul depe7s utilaje si mijleace necesare; vestiare grafice de executie Seer ape tuctia si securitatea monet, maser specfice org Rungere aimee, decureand prec ona operatilor 3 wehnolopsilor de demolans ups tin man dorumentatia de execute a demolaryer cop nae protectin vecinatatlorctransmitere de 734 pean puternice, degajari mari de praf, Asie necesare? 10, MASURI $I REGULI DE PROTECTIA MUNCIT ; antierelor penta demolarea diverselor : ‘a operatiunilor de demolare zultate se va tine seama 10.1. La organizarea §: ; fe invelitori, ca si la executare nee a materialelor res si evacuarea din santier de urmatwarele = Nome republicane Norme departamentale de de protectia muncii protectia muncii insistandu-s pra urmatoarelor 5 1 de demolare se va verifica inainte de inceperea demu se va were 10.2, nai aror elementelor componente ale snvelit or ( a astereala, sipch le saypante, caprion 10.3. Constructia a ¢ lucravilo ea imvelitoare trebuie sa fie demolata 18 trebuie sa fie ingradita pe intreg perimetru, Ja o distanta de cel putin 2 m de aceasta. 10.4. Se vor fixa pe toate laturile panouri avertigvare “ca se lucreaza pe acoperis 10.5. Accesul la invelitoare se va face pe scari sigure si comod de urcat. Se interzice blocarea acestora cu materiale rezultate din demolare 10.6, Platforma pe care se adue materialele in vederea coborarii Jor cu mijloace mecanice si manuale, trebuie sa-fig solida si prevazuta cu balustrade corespunzatoare, care sa impiedice caderea muncitorilor cat si materialele de la inaltime. 10.7. Accesul pe platforma a muneitorilor care transporta materialele ‘trebuie sa se faca numai prin locuri sigure, bine marcate 10.8. Daca aticele teraselor sunt joase este necesar sa se construiasca parapete care sa impiedice caderea muncitorilor de la inaltime. 10.9. La invelitorile din tigla, olane, tabla zineata plana, placi mici din azbociment se recomanda ca demontarea acestora sa se faca prin pod cdnd rezistenta acestuia o permite, in special cdnd invelitoarea nu este prevazuta cu astereala. 10.10. La interventiile la invelitorile de azbociment se recomanda folosirea echipamentului de protectie a cailor respiratorii 10.11, Este interzisa executarea lucrarilor de demolare a invelito- rilor pe timp de ceata deasa, cand este polei, vant puternic, ploi torentiale sau ninsori abundente 10.12. Este interzisa stationarea sau circulatia muncitorilor pe invelitorile care nu sunt prevazute cu un suport robust (astereala sau beten). Nu este permisa depozitarea excesiva a materialelor pe invebtoare. Trebuie sa se construiasca platforme speciale care sat rezisve incarcarii cu materiale demolate gi care sa impiedice alunecarea acestora e10.13. Demolazea elementelor de invelitoare montate pe Spel trebuie sa se faca numai de pe scari special amenajate, si bine ancovate, fanctie de datele fiecarut tip de invelitoare, Pentsa aceasta, executantul trebuie sa dea detalii de executie si de Bxare prin proiectul de organizare. 10.14, Muncitorii trehuie s2 poarte casti de protecti s barbie, centuri de siguranta si incalfaminte care sa impiedice alunecarea acestora. jegate sub 10.15. Nu este permisa aruncarea de pe acoperis # sealeior St materialelor, Zilnic. la terminarea lucrului pe acoperis, webs sa se evacueze din gantier toate materialele rezultate din demolare. 10.16. Demontarea jgheaburilor si burlaneler tichwe sa se vaca de pe o schela suspendata, bine ancorata de partile solide al constructiei. 10.17. Sunt interzise sariturile de la orice inaltime atat pe nvels- toare cat si pe podinele de circulatie Cele de mai sus nu sunt limitative, organizatorii trebuind sa ja orice masura necesara pentru a preveni accidentele 11, MASURI SI REGULI DE PROTECTIE LA ACTIUNEA FOCULUI activ impotriva incendiilor privind interven: 11.1. Normele de protectie impotriva incendi interven tille la invelitori $1 acoperisu’ se stabilesc in functie de categors de pericol de incendiu a proceselor tebnologice, de gradul de reristenta la foc al clementelor de constructie, precum $) de sarcina termica a materialeloy si substantelor combustibile utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, definite conform reglementarilor tebnice C300-94. 11.2. Organizarea activitatii de prevenire si stingere a incendie preoum si a evacuarii persoanelor si bunurilor in caz de ineondin vizeaza in principal ®) stabilirea in instructiunile de lucru, a modului de operare 80 precum si a regulilor, masurilor de prevenire gi stingere a incendiilor ce trebuie respectate in timpul executarii lucrarilor: stabilirea modului si a planului de depozitare a materialelor si banuvilor eu pericol de incendiu sau explozie; dotarea Jocului de munca cu mijloace de prevenire gi stingere a incendiilor, necesare conform normelor, amplasarea corespun zatoare a acestora gi intretinerea in perfecta stare de tunctionare; organizarea alarmarii, alertarii si a interventiei pentru stingerea incendiilor la locul de munca, precum gi cunstituirea cehipelor de interventie si a atributiilor conerete; orgunizarea evacuarii persoanelor si a bunurilor in caz de incendiu precum gi intocmirea planurilor de evacuare; 1) intocmirea ipotezelor si schemelor de interventie pentru stingerea incendiilor la instalatiile cu pericol deosebit: g). marcarea cu inscriptii si indicatoare de securitate si expunerea materialelor de propaganda impotriva incendiilor b ed & 11.3. inaintea inceperii procesului tehnologie de demontare, muncitorii trebuie sa fie instruiti sa respecte regulile de paza impotrva incendiilor 11.4, De asemenea muncitorii trebuie sa cunoasca care sunt caile de evacuare in caz de incendiu, acestea trebuie marcate corespunzator prin panouri vizibile. 11.5, Searile de evacuare ale teraselor si podurilor trebuie sa aiba protectii corespunzatoare impotriva propagarii furnului si focului si sa asigure iesivea persoanclor la nivelul terenului 6. Pe timpul lucrului se vor respecta intoemai instruetiunile tehnice privind tehnologiile de demolare, precum si normele de prevenire a incendiilor 11.7. La terminarea lucrului se va asigura: a) intveruperea iluminatului electric, cu exceptia celui de siguranta; b) evacuavea din ineinta a deseurilor vezidurilor sia altor mate- viale combustibile 81©) inlaturarea tuturor surselor cu foc deschis; 4) evacuarea materialelor din spatii de siguranta dintre construc tie si instalati. 11.8. Este obligatorie marcarea cu indicatoare de securitate executate si montate conform standardelor STAS 297/1 si STAS 297/2 astfel: fa) cu indicatoare de interzicere (rogu si alb: = ocurile cu pericol de ineendiu si explozie si cele in care este interzis fumatul gi focul deschis; = locurile unde este interzisa utilizarea unor substante stingatoare sau de alta natura; b) cu indicatoare de avertizare (negra pe galben) = lipsa iesirii in caz de incendiu intro anumita directie: Jocurile unde se degaja gaze toxice in caz de incendiu, = elementele de constructii ce se pot prabusi (daréma), in caz de incendiu; = cai de acces ce nu se pot utiliza in caz de incendiu; ©) cu indicatoare de siguranta (alb pe verde): = searile, iegirile si terasele cailor de evacuare in caz de incendiu; 4) cu indicatoare de informare (alb pe albastru): - numerele de telefon ale formatiei civile de pompieri si ale pompierilor militari; tabloul electric general si intrerupatorul general; ©) cu indicatoare de informare referitoare la instalatiile de preve nire gi stingere a incendiilor (alb si rogu): avertizoare de incendiu manuale si detectoare; - hidvanti de incendiu; - panourile de incendiu. 11.9. Montarea si demontarea constructiilor provizorii pentru organizarea de santier se va face conform proiectelor de organizare, 11.10, Depozitarea subansamblelor si a materialelor vezultate din procesele de demontare, transportul acestora pe alt amplasa ment se va face in raport cu comportarea la foc a acestora si 82 cu conditia de a nu bloca caile de acces de apa si mijloacele de stingere si spatiile de siguranta dintre cladiri 11.11, Ordinea operatiilor de demontare se va stabili in conformitate cu caracteristicile constructiilor respective, astfel inca operatile de aicre sau sudure a unor ansambluri nedemon- tabile sa nu creeze pericolul de aj icolul de aprindere a elemente combustibile ale constructiei eon 11.12. Se interzice Iucrul cu foe deschis la distante mai mici de 3 m fata de clementcle sau materialele combustibile PAS (carton sau panza bitumata, poliester, lemn ete.) fara iuarea masuriloy de protectie specifice (izolare, umectare, eeranare etc.) Zilnic, dupa terminarea programului de lucru, acoperisul se curata de resturile si deseurile rezultate, Materialele si substan- tele combustibile se depuziteaza in locuri special amenajate, fara pericol de producere a incendiilor 11.18. Pe timpul executarii lucrarilor la sarpante si invelitori combustibile este interzis focul deschis sau fumatul, Sunt excep: tate dispozitivele tehnologice prevazute $i asiguyate cu protectiile necesare. 11.14, La executarea lucrarilor la invelitori pe timp friguros se intexzice curatirea de zapada gi gheata a acoperigurilor foc deschis. wae ensures 11,15. Fiecare santiey trebuie sa fie echi ebuie sa fie echipat cu un post de incendiu, care cuprinde: » we Galeti de tabla vopsite in culoarea rosie cu inseviptie “Galeata de incendiu’ ne: bue. 2 Lopeti eu evoda ue. 2 Topoare tarnacup cu cada bue. 2 Cangi cu cada bue. 2 Rangi de fier bue. 2 = Scara imperechere din tei segmente buc. 1 Numai la c-tii etaj 83.Lada ea nisip de 0,500 me due. 1 Stingatoare portabile de tip prevazute in buc, 2 tabela de dotare Stingatoare carosabile cu spuma chimica ——bue. 2 dioxid de carbon adeevate lucrarilor de constructii sau unde se depoziteaza materiale la a caror stingere se folosese astfel de mijloace LISTA REGLEMENTARILOR CONEXE Legea nv.10/1995 privind calitatea in. constructii Normativ pentru executarca luerarilor din beton si beton armat C 140-86. Instructiani tehnice pentru prinderva si montajul tablelor metilice profilute la exccutarca invelitorilor gi peretilor © 172-85. Normativ pentru aleatuirea invelitorilor la constructit C 87-79. Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de izolatii termice la cladiri C 107-82 Instructiuni tehnice pentru izolarea termica a acoperisurilor cladiviloy de locuit i social culturale, cu cenuga si zgura de termocentrale C1914 Normativ pentru proiectareasi executarea hidroizolatiilor din materiale bituminvase la lucravile de construetii C 112-80. Norme tehnice pentru hidroizolavca constructiilor cu suspensie si emulsic cationica bituminoasa C 209-62. Norme tehnice privind alcatuirea si executarea hidroizola- tiilor cu falit din PVC plastifiat la acoperiguri C 207-83. 10. Masuri referitoare Ta proirctarea si executarea Iuerarilor 84 de hidreizelatii UGSIC si ICCPDC) 1980. 11. 12, 13. 14, 15. Norme tehnice provizorii de folos " x ‘olosire a materialelor b:droizolatoare la rece pentru lucrari de intretinere. gf reperatii curente a hidroizolatiilor NP 39-83 ra fae provizorii pentru refacerea hidroizolatiilor ‘adate, cu spuma poliuretan prin s degradate prin stropire, invelitori Normativ pentru verificarea calitat a ‘are Ati si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente C 56-88. Normativ tehnic de reparatii capitale la cladiri gi i Reena i cladiri si constructii Colectia STAS cu aplicabilitate de 1a 01.06.1995. 85MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE gt AMENAJARI TERITORIULUL ORDIN Nr. 76/N din 05.05.1997 ‘Avand in vedere avizul favorabil al Consiliului Tehnico Stintifie nx. 86/28,03.1997; fn temeiul Hotararii Guvernului nr. 456/1994 privind organizarea gi functionarea Ministerului Lucrarilor Publice $! Amenajarii Teritoriului; ‘in conformitate cu Hotardrea Parlamentului nr. 12/1996 $1 a Decretului nr. 591/1996; in baza Raportului Directiei Generale de Réglementari $1 Atestari Tehnice; ‘Ministrul Lucrarilor Publice gi Amenajarii Teritoriului emite urmatorul ORDIN: ‘Art. 1 - Se aproba reglementarea "Ghid metodologic pentru Tevizuirea normelor de consumuri medii de resurse pe articole de deviz pentru lucrari de constructit-montaj, Jnclusiv instalatiile aferente constructiilor, cat gi pentru lucrari de reparatii”. indicativ GE 031-97, ‘Art, 2 - Reglementarea mentionata la art. 1 se publica in Buletinul Constructiilor gi intra in vigoare pe data prezentului ordin. ‘Art. 3 - Direetia Programe de Cercetare gi Reglementari ‘Tebnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin, MINISTRU, NICOLAE NOICA 86 MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARI TERITORIULUI DIRECTIA GENERALA DE REGLEMENTARI TERNICE GHID METODOLOGIC PENTRU REVIZUIREA NORMELOR DE CONSUMURI MEDII DE RESURSE PE ARTICOLE DE DEVIZ PENTRU LUCRARI DE a Re Ren ALMONTE, INCLUSIV ae \TULE AFERENTE CONSTRUCTIILOR, T §I PENTRU LUCRARI DE REPARATII INDICATIV GE 031-97 Elaborator: INSTITUTUL NATIONAL DE CERCE’ Tr NATION f CERCETARE - DEZVOLTARE f CONSTRUCTII §I ECONOMIA CONSTRUCTILOR - INCERC Director general: Director departament: Sef laborator CECP( Responsabil de tema: conf, asoe.ing. Paul POPESCU ing. Radu FRATEANU ing. Maria MIHAILESCU ing. Niculae Georgeseu A : 7 eat] ie ae CTS. - MLPAT cu Aviz nr. 86/28.03.97 IRECTIA COORDONARE CERCETARE STINTIFICA 1 GLEMENTARI TEHNICE PENTRU CONSTRUCTII_ Director ing. Octavian MANOIU Responsabil tema: ing. Nicolae RADU 87CUPRINS 1, Generalitati 2. Elaborarea speciticatiilor tehnice A - Elaborarea machetei 2.1, Prineipiile generale de elaborare a machete: 22. Blaborarea machctei pentra specifeatiile tehnice 2.3, Formele de prezentare ale machetei 2.4. Model de intocmire al machetei B - Elaborarea specificatiilor tehnice de consumuri medi de resurse 7 2.5. Aleatuirea general... _ 2.6. Principii generale de atabilire a specifeatiitar tehnice de norme de consumari medii de resurse 2.7, Precizari de detaliu privind stabilivea consumurilor medit de resurse 28. Codificarea resurselor 2.9. Principii privitoare la elaborarea nommelon compu 3. Redactarea calculelor de fundamentare 4, Documentatia inaofitoare gi procedura de verificare gi avizare a specificafiilor tehnice ANEXE 1. Lista indicatoarelor seria 1981 care nu au fost editate in 1991 2. Lista colectillor reviguite si editate dupa 1991 3. Explicitarea principalelor nojiuni utilizate ta cadvul specificatiilor tehnice 4. Modele de machete de specifeajie tebnica de consumun medi de resurse pe articole de Inerari 5. Model de fsa de prezentare « sormelor de consumari med de resurse pe articole de luerari 6, Exemple de calvul al necesarului de resurse vnitare pentra articole de luerari din “Specificatitle tehnice de muri medii de resurse 7. Exempla de norms compusa 8. Continutul - cadru al dosarulus de casi 9. Preventarea exphicativa a actiunii privind claborarea, avizarea $1 aprobarea unci specifeatit tehnice de consumuri medii de resurse pe articole de lucran 88 89 % 21 eT 92 1B GHID METODOLOGIC PENTRU REVIZU- IREA NORMELOR DE CONSUMURI MEDI DE RESURSE PE ARTICOLE DE DEVIZ INDICATIV PENTRU LUCRARI DE CONSTRUCTI-MON- GE stay ‘TAJ, INCLUSIV INSTALATILE AFERENTE CONSTRUCTILOR CAT $I PENTRU LUCRARI DE REPARATI GHID METODOLOGIC pentru revizuirea normelor de consumuri medii de resurse pe articole de deviz pentru lucrari de constructii-montaj, inclusiv instalafiile aferente constructiilor, ct gi pentru lucrari de reparatii 1. GENERALITATI 1.1, Prezentul "Ghid metodologic” serveste atat la reviauirea Indicatoarelor de norme de deviz pe articole de lucrari - seria 1981" (Anexa mn 1 ), cat si a "Colectiilor de norme orientative de consumuri medii de resurse pe articole de deviz" editate dupa 1991 (Anexa nr. 2), aprobate prin Ordinele MLPAT nr, 1/N/ 03.04.1992 gi nr. 13/N/08,03.1996, in vederea elaborarii "Specifica- fiilor tehnice privind consumurile medii de resurse pe articole de deviz pentru lucrari de constructii gi instalatii aferente’ 1.2. De la caz la caz, elaboratorii de specificatii pot, in mod justificat si cu acordul coordonatorului general sa introduea noi specificatii sau pot defalea specificatiile prevazute in anexele 1 si 2 in mai multe parti. borat de [Aprabat der NTUTUL NATIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE IN | MLPAT cs or CONSTRUCT $1 ECONOMIA CONSTRUCTIILOR ‘8 din INCERC BUCUREST! dina ne mat 1993 89metodologic”, se aplica atat 8. Prevederile prezentului "Ghid meto . ‘ veecutate din nou, pentru luerarile de veparatii ale constructor $i instalatiilor aferente acestora cat si pentru luerarile de monta) ale utilajelor si instalatiilor tehnologice. c elabora pe categorii de lucravi 1.4, Specificatiile tehnice se vor elabora p ; : conatrectii, instalatii aferente constructiilor, lucrari de verasa mente, montaje, reparatii ale constructiilor gi instalatiilor aferen\ facestora, izolatii, drumuri, puduri, cai ferate ete. ; a pre: Shid metodologic” s-au avut in 1.5. La elaborarea prezentului “Ghi d vedere prevederile cuprinse in "Metodologia privind formele si Grganismele de lucru pentru elaborarea reglementarilor tehnice pentru sistemul ealitatit constructilor’, Indicativ M 002-96, apro Pata cu Ovdinul MLPAT nr. 6/N/1996 precum si in "Regulamentul privind agrementul tchnic pentru produse, procedee si echipa- fente noi in constructii’, aprobat prin HG 392/1994. C: i az "Specificatiile tehnice’ ce se vor 1.6. Ca un prineipiu de baza "Specificatiil 5 labora pe eategorii de lucrani trebuie sa fina seama de prevederil ‘Legii nr. 10/1995, legea calitatii in construetit 1.7. Elaboratorii "Speeificatiilor tehnice” vor fi unitatile care au intocmit indicatoarele editia 1981 elabora- azuri cu totul exceptionale (desfiintarea unitatilor a ea ae semna, cu acordul MLPAT, toare etc.) coordonatorul gener al va des alti elaboratori. sm An entru utilizarea unitara a notiunilor specifice, in 1B Ponty prezentata 0 explicitare a continutului acestora. 2, ELABORAREA SPECIFICATULOR TEHNICE la elaborarea. specificatiilor tehnice in exa Capitolul se refer faza de "Anteproiect Faza respectiva cuprinde 2 etape: A. Elaborarea machetci. B. Elaborarea specificatiilor tehnice propriv-zise 90 A. Elaborarea machetei 2.1, Principiile generale de elaborare a machetei 2.1.1. Macheta specificatiilor tehnice pe categorii de lucrari reprezinta expunerea ordonata a normelor de consumuri specifice de resurse, grupate pe articole, impreuna cu corectiile ce se vor considera necesare, structurate pe capitole de lucrari, avand rol pregatitor si prezentand o deosebita important in elaborarea specificatiilor respective. 2.1.2. Baza de date necesara elaborarii machetei noilor specificatii © vor constitui, in principal indicatoarele de norme de deviz, seria 1981 impreuna cu completarile ce li s-au adus ulterior, aprobate si publicate in Buletinul Constructiilor, in perioada 1981-1990. De asemenea, se vor avea in vedere colectiile de norme orientative elaborate dupa 1991 si aprobate prin ordinele MLPAT menticnate mai sus (pet.1.1). La acestea se adauga noi norme determinate in special de noile tehnologii intrate pe piata romaneasca dupa 1991 (produse, procedee si echipamente) care potrivit "Comisiei de agrement tehnic in constructii" au confirmat calitatile de utilizare in perioada de valabilitate a agrementelor febnice, pentru a fi utilizate ca traditionale, 2.1.3. Se va pastra, in general, sistemul de ordonare al indica- toarelor seria 1981 si al colectiilor publicate dupa 1991, in ceea ce priveste capitelele gi articolele de Iucrari precum gi modul de simbolizare al acestora. De la caz la caz, cu acordul coordopa- torului general, elaboratorul va putea efectua modificari. — 2.1.4, Normele de consumuri de resurse se vor elabora pe procese de lucru simple. De la caz la caz, pentru operatiuni componente ale procesului de lucru, care pot fi utilizate separat, pe scara larga, se pot elabora norme cu caracter mai analitic, pe operati- uni. De exemplu, curatarea fina, lustruirea si ceruirea parchetului. 2.1.5. Nu se vor avea in vedere norme compuse, referitoare la gtprocese de lucru complexe, acestea urmand a fi elaborate dupa faz, de catre utilizatori (proiectanti, exccutanti, beneficiari ete.) pe baza normelor elementare pentru procese de lucru simple aflate in specificatiile tebnice. 2.2. Elaborarea machetei pentru specificatiile tehnice 2.2.1. La elaborarea machetei specificatiilor tebnice se vor avea in vedere urmatoarele eriterii: 2.2.1.1, Eliminarea unor norme din indicatoarele si colectiile anterioare, ca urmare a utilizarii cu repetabilitate redusa, sau a inlocuirii lor prin coreetii 2.2.1.2. Idem, ca urmare a referirii la tehnologii depasite, neutilizate sau rar utilizate in prezent, in constructii 2.2.1.3. Idem, ca urmare a utilizarii in cadrul normelor respective. a unor resurse care nu ge mai afla in fabricatie, a caror utilizare este perimata (de exemplu: termoizolatii cu placi de stabilit sau stufit ete.) 2.2.14, inlocuirea mai multor norme din cadrul unui articol, cu 0 norma unica, ca urmare a unor diferente nesemnificative de consumuri de resurse, eventual prin introducerea de corecti (de exemplu: se renunta la norme privind executarea unor Tuerari diferentiate pe trepte de inaltime, dar se introduc in schimb, corectii pentru alte inaltimi decat cele avute in vedere in norma de baza). 2.2.1.5, Introducerea de norme pentru lucrari neprevazute in indicatoarele seria 1981 sau in colectiile publicate dupa 1991 dar care figurau in indicatoarcle din seriile anterioare si care igi gasese aplicabilitate in prezent. De exemplu: longrine tampon Ta rampele de incarcare-descareare, schele de fatada din lemn, ete 2.2.1.6, Prevederea de norme pentru lucrari bazate pe tehnologii si materiale noi cu aplicabilitate larga in prezent (pet.2.1.2.). 2.2.2, Se vor elabora norme distincte sau se vor indica retete pentru prepararea de betoane si mortare gi norme de turnare sau punere in opera # hetoanelor si mortarelor marfa. 92 2.2.3. Se poate renunta total sau partial la unele capitole de luerari din indicatoarele seria 1981 (de exemplu: cap. CQ din indicatorul "C"-1981, privitor la folosirea utilajelor de constructii pe baza de ore program). 2.2.4. Lucrarile de "demontare, desfacere, demolare” se vor prevedea in general in specificatiile tehnice privitoare I& lucrari de reparatii, ca articole distincte. in situatia in care elaboratorii vor considera necesar, lucrarile respective se vor putea prevedea si in cclelalte specificatii, pentru lucrarile noi sub forma de articole distinete, nefiind insa permisa prezentarea lor sub forma de procent din lucrarea de montare 2.2.5. Nu_se admit in specificatii norme privitoare la sporuri i nici coeficienti multiplicatori ai nurmnei, pentru anumite situatii diferite de cele prevazute in norma respectiva (de exemplu: spor pentru sapaturi cu sprijiniri, spor pentru sapaturi in teren cu obstacole ete.). In toate cazurile, acestea se vor transforma in corectii prin care se vor indica variatiile de consumuri de resurse fata de norma de baza 2.2.6. Criteriile de elaborare enuntate si exemplificate mai sus. nu au un caracter limitativ, ramanand la latitudinea elaboratorilor sa aiba in vedere, daca vor considera necesar si alte criterii. 2.3. Formele de prezentare ale machete 2.3.1, Macheta pentru elaborarea specificatiilor tehnice se intoc- meste pe parcursul elaborarii ei sub 2 forme: - Macheta in forma simplificata; - Macheta in forma completa 2.3.2. Forma simplificata a machetei cuptinde exclusiv ingiruirea capitolelor de lucrari gi articolelor de lucrari aferente fiecarui capitol ce vor forma cuprinsul specificatiei tehnice de consumuri medii de resurse. La fiecare articol se adauga simbolul now (deocamdata cu caracter_ provizoriu) Simbolul nou poate diferi de cel utilizat in editiile anterioare datorita introducerii sau eliminarii unor articole de lucrari, ceea 93ce maregte sau reduce numarul acestora si necesita in consecinta noi _simboluri. . Pentru fiecare capitol de lucrari se intocmeste cate 0 figa distinct, cuprinzand articolele aferente capitolului, Forma simplificata a machetei se prezinta mai jos: Ne] Simbol | Denumirea capitolului si a articolelor | UM, | Obs. ert} now : oti 2 3] 4 Macheta simplificata se analizeaza de catre elaborator, cu coordonatarul general, se completeaza, daca este cazul, dupa care serveste ca bazd pentru intocmirea machetei in forma completa. . 2.3.3. Forma completa a machetei, cuprinde, pe langa element aratate la pet.2.3.2. de mai sus, urmatoarele date suplimentare: = Indicarea, la fiecare articol de lucrare, a normelor eelor al reprezentative ce se considera necesare a fi aviute in vedere (reprezenténd normele de baza) Prevederea unor corectii, valabile pentru normel ie nate sau pentru unele dintre ele, cu scopul de a mari sfera de cuprindere a normelor respective: . fn aceasta forma a machetei, simbolul nou al articolului de lucrari (pet.2.3.2.) capata caracter definitiv si se completeaa cu simbolurile normelor de baz componente exprimate prin lite majuscule. in paralel se indica in macheta, in masura posibilului fi simbolurile articolului sau articolelor vechi, ce stau la baz articolului now. —— ‘Acest ucru este necesar pentru a se asigura o transparent asupra modificarilor gi a articolelor ce se propun a fi introduse fata de edifiile precedente 2.3.4. Macheta completa se transmite de catre elaborator eoordo hatorului general in vederea avizaril. Elaboratorul covecteaz ‘teaza macheta cu observatiile fagute in cadral avizar sivcomple' in cade aviza Gupa care 0 utilizeazé la claborarea specificaye! tehmice te cx se refera lementele Je sus mentio- 94 in anexa nr. 4 s-a indicat un model de macheta in forma completa, referitor la 2 articole de lucrari. 2.4, Modul de intocmire al machetei 2.4.1, in vederea intocmirii machetei au loc, in prealabil, 0 serie de activitati_premergatoare: ~ Se revad de catre elaboratori normele cuprinse in indicatoarele seria 1981 si in seriile anterioare, precum si in eolectiile editate dupa 1991 ~ Se inventariaza si se analizeaza normele noi aparute dupa elaborarea indicatoarelor seria 1981, aprobate si publicate in Buletinul Constructiilor. Se analizeaza observatiile si corectiile consémnate de elabora- tori in exemplarele - martor (exemplare de referinta) ale indicatoarelor seria 1981 precum gi ale colectiilor editate dupa 1991, din momentul intrarii in vigoare a respectivelor indica- toare si pana in prezent. 7 Se identifica normele ce urmeaza a fi eliminate, comasate, simplifeate, conform criteriilor enuntate anterior, Se intocmeste forma simplificata a machetei (pet.2.3.2.) care se analizeaza cu coordonatorul general. Se elaboreaza forma completa a machetei (pet.2.3.3.) care se inainteaza, spre avizare, coordonatorului general. B. Elaborarea specificatiilor tehnice de consumuri medii de resurse 2.8, Aleatuirea generala 2.5.1. Specificatiile tehnice de consumuri medii de resurse pe articole de lucrari cuprind: Sumarui capitolelor de lucrari impreuna cu simbolul acestora si cu indicarea paginii din brosura, la care incepe capitolul respectiv. Tabla de materii detailata pe capitole gi articole de lucrari, cu indicarea simbolului gi paginii din brogura, corespunzatoare fiecarui articol. . Instructiunile generale de folosire a specificatiilor tehnice. 95_ Generalitatile aferente fiecarui capitol de lucrar. eae jucrar’, alcatuite din articole copringand eae de bara de consumusi de resurse prevazute, acolo unde © cazul, cu corectii. , 2.5.2. Instructiunile generale ale specificatiilor st genovalitatie srevente fiecarvi capitol vor avea, in linti mars, forma si cont aie indicatoarele de nusme de deviz seria 1981 sau din eolech sditate dupa 1991. De la caz la caz elaboraterii pat Insa rr Jumbari la instructiuni si genevalitati, suprimaad saa mot” Sand anumite pasaje sau introducand pasaje noi, in eoncar’ St tu principiile avute in vedere Ia claborarea specsFicaliies din prezentul "Ghid’ sete 2.5.3, Capitolele de luerars, atieolele de era : normele a a jeorectiile vor fi cele din machetele intwemite | precum $i cOrerfetate in baza observaiilor rezoltate fm wrma svizanii efectuate de coordonatorul general all actiwns) (pet! in ordinea 2.54, Articolele se ordoneaza in cadvul capitelele™ in ordsnes pa ga proceselor de lucru la care se refera cap’ thal ses i se simbolizeara in aceasta ordine 2.5.5, Articolele cuprinznd norme de baz de consumurs weal 25 wee ai coreetii, se vor redacta sub forma de fisa duns: oe rea preventat in anexa nr. 5 avind structara prezents mai sus, 2.5.6, Figele contin: saan 25S polal definitivat al articolului (pet23.8). » Fimbeirea scurta a articolului, vedata fn caractere “Erase centinzdnd esuntarea generala a procesului de Tweru ge face biectul articolului at - Peevairea dezvoltata a articolului serisa cursiv, indiety pentipalele cleaente semnifiative ale proeesultl de Taf face obiectul articolului respectiv = ee de race cigele mai frecvent intalnite, considerate "Norme ae ea xtc __ Raza seqrea succinta a operatiunilor eare se cuprind in articok gi a conditiilor in care se executa 96 Enumerarea operatiunilor care nu se cuprind in articol. Unitatea de masura sau unitatile de masura ale lucrarii la care se refera normele de baza. Tabelul cuprinzénd consumurile de resurse, diferentiate pe normele de baza, avnd o serie de coloane in care se indica: + denumirea resurselor, distinct pentru materiale, manopera si utilaje; + unitatea de masura a acestora; + consumurile unitare de resurse aferente fiecarei categorii de resurse, diferentiate pe normele de baza. Corectiile fata de normele de baza, prevazute intr-un tabel distinct, in care se indica cantitatile de resurse, in plus sau in minus fata de normele de baza. Tatelul corectiilor cuprinde urmatoarele coloane in care se mentioneaza: denumirea gi natura corectiei precum si resursele corectat unitatea de masura a resurselor respective; cantitatile de resurse ce fac obiectul corectiei, diferentiate pe normele de baza. Notele prevazute in finalul figei, cuprinzand precizari referi- toare la unele resurse de natura materialelor gi utilajelor. 2.5.7. Denumirea scurta a articolului, denumirea normelor si a corectiilor precum gi unitatile de masura, se preiau din macheta completa. avizata de coordonatorul general. Denumirea dezvoltata se formuleaza aga fel incat sa contureze cfit mai bine procesul de lucru la care se refera articolul, avand goja a se enunte doar trasatura principala a acestuia, la nivel de generalitate. fara a se intra in detalii inutile. De la caz la caz, cele doud denumiri pot fi unificate. 2.5.8. Enumerarea operatiunilor care se includ si a celor care nu se includ in articolul de lucrare, se va face numai in cazurile in care ar putea apare ambiguitati, in vederea clarificarii acestora, fara insa a se merge la detalii nesemnificative. 2.5.9. Fiecare corectie ce se elaboreaza in cadrul unui articol de lucrari, referitoare la completarea normelor de baza cuprinse 97in articolul respectiv, va trebui sa nu fie funetie de o alta corectie referitoare la aceleasi norme de baza (cu alte cuvinte sd nu reprezinte o corectie la corectie). De exemplu, in cazul unui articol privind figa pilotilor prefabricati din beton armat se vor elabora 4 norme de baza, pentru piloti prefabricati, cu latura sectiunii 1<35 cm, batuti in teren categoria II, in mod distinct cu si fara prelungitor, utilizand macara cu echipament de soneta sau soneta Diesel-Delmag. La aceste 4 norme de baza se vor clabora corectii pentru teren categoria I si III si pentru piloti cu latura sectiunii 1<35 cm. Dar corectia pentru latura 1>35em este functie de categoria de teren, reprezentand astfel corectie la corectie. Ca atare vor trebui elaborate 5 corectii si anume pentru teren categoria I, respectiv III gi latura sectiumii 1<35em, respectiv 1>35em gi pentru categoria II gi latura sectiunit 1>35cm. 2.5.10. Continutul machetelor nu este limitativ, acesta reprezen tand doar un minimum necesar. in timpul elaborarii propriv-zise a specificatiilor, continutul machetelor poate fi modificat, daca claboratorii vor considera ca este necesar, justificdnd insa acest lueru. 2.6. Principii generale de stabilire a specificatiilor tehnice de norme de consumuri medii de resurse 2.6.1, Normele ‘onsumuri medi de resurse pe articole de deviz din specificatiile tehnice se elaboreaza in ipoteza executarii lucrarilor de constructii - montaj la nivelul tehnicii actuale, tinand seama side tendinta generala de crestere a gradului de industria- lizare a executarii lucrarilor. 2.6.2. La elaborarea normelor de consumuri medii de resurse se va avea in vedere faptul ca lucrarile se executa 2.6.2.1. in conditii medii de lucru, considerandu-se ca materialele, semifabricatele si prefabricatele sunt aprovizionate la obiect, in vaza de actiune a utilajului de ridicat sau de montaj, daca acesta exista, sau in depozitul de langa obiect, in caz contrar. 2.6.2.2, Cu materiale noi ale caror caracteristici fizico - mecanice, 98 corespund prevederilor din standarde, din norme i : le, me interne d fabricabio an din alte acte normative in vigoare. . e la caz la caz, se pot insa folosi gi material it si gi le provenite din recuperari sau materiale de provenienta locala, mentionandu-se acest lucru in articolele de lucrari respective. 2.1 3. La inaltimi medii cores; i -orespunzatoare executarii lucrarilor si elementelor de constructii la care se refera normele de aaa respective pentru lucrari care se executa la alte altimi decdt cele medi, daca acest lucru prezinta importanta deosebita, se vor prevedea corectii, , Sa 2 3 4. La lumina zilei sau la lumina artificiala corespunzatoare, a temperaturi ambiante peste +5°C gi pe : ieee peste +5°C si pe front de lucru In cazul lucrarilor in spatii limitate sau acolo unde lucrarile sunt feo sau in cantitati reduse, se va tine seama de acest lucru (cazul lucrarilor de reparatii lu sé VC ve coreeti paratii) sau se vor prevedea 2.6.2.5, Cu mijloace de lucru obignuite gi utilaje corespunzatoare unei mecanizari medi, generale a executarii lucrarilor. 2.6.3, Pentru luerari care se executa in alte condi decdt cele je mai sus urmeaza sa se elaboreze norme de consumuri medii de resurse corespunzatoare fiecarui caz in parte. 2.6.4. in norme nu se euprind, in general, consumurile de resurse privitoare la schelele de orice fel, care se utilizeaza la executarea lucrarilor si care se evalueaza’ separat. Exceptie fac dispozitivile simple (seari rezemate sau duble scari cu consola, schelé ugoare din dulapi pe capre - exceptand cele pentru tencuieli gi zidarie ete.), la eare manopera de montare - demontare si transport este cuprinsa in norme. Materialul necesar conlectionarii acestor dispozitive se suporta din cota de regie. 2.6.5. in nime se cuprind consumurile specifice de materiale manopera si ali!aj pentru confectionarea cailor de ralare (dulapi motalici sau diss lemn, panevi ete.), pentru mijloacele de tram 99set local (:oabe, tomberoane ete.). Nu sunt euprinse ins sree Marile afevente jghcaburilor sau burlanelor de turnare s Mier uaura.periilor din sfrma, a spifuriler ete. acestea Maowiderdndurse ca se suporta, din cheltuiclle de reRie, ‘in cazul end consumnl acestora prezinta importanta ee é putea fi insa prevazute in worme, cu acordul ‘coordonatorului general i i ce ce se vor elabora se vor combina 6.6. in specificatiile tehnice ce se comin earns de preparare gi confectionare cu eae de pane in see eeel, ge vor include in ead>ul unui artic! unie preparavea SP ternavea betonvlui, confechionarca gi montarea armaturi, Sinlectionarea si Tansarea saltelelor de fascine ete, i ele cazuri, ca de exemplu, la lucrarile de betoa der pes armaturis se or prevedea snore de bata sau crocti distin a pre janclor si mortarelor vetii, distinete pentru prepararea betoan ; cet etonareaantnaturlo si distinete pentru punere in opers, ; n cftuotiile similare se vor rezolva de eitre elabs coordonatorului general : 2.6.1, Spre deosebire de indicatoarele seria 1981, in care unele citilaje (macarale, schele ete.) nu erau cuprinse in norma ds tuna ej eonstituieu articole distinete (exprimate prin numary) He are program), in actualele specificatii, utilajele se vor include de ont Piege bava prin numarul de ore de funclionare efective. ee arrrncepteaia sivuatily mentionate la pet.26.10.6., paragraful 5 a pri rile, sustinerile, palplangele 6.8. Cofrajele metalice, sprijin 7 a : " ae ice pica in indicatoarele seria 1981, constituiau al — distincte de folosire a dispozitivelor eepective exprimate in re * yor include in noile specificatii, in normele Pa aren accstra, sub forma de materiale, prin eita e deri ocazionata de fiecare folosire. de Pier gerunl spuciice respective se vor stabi de etre elaboratort pentru fiecare caz in parte, pe baza duratelor de serviciu a ispozitivelor (cofraje. popi extensibili ete.), ale numa de reflosis precum s} a unor eventuale studi si observati efectuate pe san ier vor or, eu acordul 100 Pentru anumite situatii speciale (cazul palplanselor metalice utilizate la batardouri, la executia infrastructurii podurilor, a constructiilor energetice si hidroenergetice ete.), elaboratorul va putea propune coordonatorului general si alte rezolvayi. 2.6.9. Pentru elaborarea unui articol de lucrare se pot utiliza 2 metode: - Metoda clasica. - Metoda bazata pe proceduri simplificate. De la caz la caz se poate utiliza una sau alta din metode sau se pot folosi combinat. Metoda clasic& 2.6.10. Metoda clasica de elaborare a unui articol de lucrare comporta, in conditii normale, o serie de operatiuni: 2.6.10.1. intocmirea unui scenariu mediu privitor la lucrarea ce face obiectul articolului si determinarea normelor celor mai semnificative, considerate norme de baza, cuprinse in articol. 2.6.10.2, Stabilirea de corectii aferente fiectrei norme de baza pentru situafii diferite de cele avute in vedere la elaborarea acesteia, dar care nu afecteaza structura normelor respective. 2,6.10.3, Stabilirea unitatii de masura a articolului, care poate fi unica sau diferita pentru una sau unele din norme. 2.6.10.4. Determinarea consumurilor de resurse de natura materialelor - Pe baza prevederilor din reglementarile tehnice in vigoare, cu ajutorul scenariilor, se intocmese schite cu ajutorul earora se determina consumurile de materiale, care se completeaza cu pierderile tehnologice survenite prin prelucrarea si punerea in opera gi netehnologice, rezultate in urma transportaris deporitarii si manipularii materialelor respective. In unc cazuri pentru consumurile de materiale se pot face investigatii si masuratori la fata locului. Se vor culege, de asemenca, informatii de la potentialii utilizatori. 101Consumurile medi de resurse de natura materialeler conmriale, prefubricate, semifabricate, agregate) sunt cele seaeare efeetuarii unei unitati din luerarea la care se refera articolele de deviz. respective. | ent mmaterialele care de regula se folosese de mai multe vemteafraje, sustineri, egafodaje etc.) consumul specific de oF genale considerat-in norma corespunde unei singure folosi tn generalitatile capitolului respectiv se vor preciza, In mod Gbligatoriu, numarul de refolosiri avut in vedere in norm _ PaEEl: pierderi tehnologice si netebnologice se apelewza 1a veel efectuate gi la literatura de specialitate, executinda-s° Stuciaale corectari atunci cand se va considera ca este cazul, ea fel ineat in consumurile finale corectate, sa se reflecte 26. tatea, Se va dpela de asemenca la potentialii utilizator 2.6.10.5. Determinarea consumurilor de resurse, de natura fortelor de munca fortcior momar se deduc operatiunile gi eventual fazele de lucrasi ce urmeara a fi efectuate, Pentru fiecare dintre acestea, 4° recurge la normele de munca elementare existene: diferitele sditit ale fostelor “Norme de munca unificate pe eeonor® fn constructi, diverse norme departamentale gi locale, fostele . iol "Varteh", informatiile cuprinse in documentatiile

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5819)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (845)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (609)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1866)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4770)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (808)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4208)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1902)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• BS en 81-58-2018

  

  Document37 pages

  BS en 81-58-2018

  Adrian Burtel

  No ratings yet
• STAS 2634-80 - Mortare Obisnuite Pentru Zidarie Si Tencuieli - Metode de Incercare

  

  Document16 pages

  STAS 2634-80 - Mortare Obisnuite Pentru Zidarie Si Tencuieli - Metode de Incercare

  Adrian Burtel

  100% (1)
• STAS 2745-90 - Teren de Fundare - Urmarirea Tasarilor Constructiilor Prin Metode Topografice

  

  Document10 pages

  STAS 2745-90 - Teren de Fundare - Urmarirea Tasarilor Constructiilor Prin Metode Topografice

  Adrian Burtel

  No ratings yet
• STAS 2865-80 - Corpuri Ceramice Cu Goluri Pentru Plansee Si Acoperisuri

  

  Document5 pages

  STAS 2865-80 - Corpuri Ceramice Cu Goluri Pentru Plansee Si Acoperisuri

  Adrian Burtel

  No ratings yet
• STAS 1545-89 - Poduri Pentru Strazi Si Sosele - Pasarele - Actiuni

  

  Document19 pages

  STAS 1545-89 - Poduri Pentru Strazi Si Sosele - Pasarele - Actiuni

  Adrian Burtel

  No ratings yet
• STAS 1629-3-91 - Captari de Apa Subterana Prin Drenuri

  

  Document7 pages

  STAS 1629-3-91 - Captari de Apa Subterana Prin Drenuri

  Adrian Burtel

  No ratings yet
• SR 3414 Geologie

  

  Document55 pages

  SR 3414 Geologie

  Adrian Burtel

  No ratings yet
• STAS 1545-89 Poduri PT Strazi Si Sosele PDF

  

  Document19 pages

  STAS 1545-89 Poduri PT Strazi Si Sosele PDF

  Adrian Burtel

  No ratings yet
• Legi, Decrete, Hotărâri Și Alte Acte: Anul 182 (XXVI) - Nr. 180 Joi, 13 Martie 2014

  

  Document16 pages

  Legi, Decrete, Hotărâri Și Alte Acte: Anul 182 (XXVI) - Nr. 180 Joi, 13 Martie 2014

  Adrian Burtel

  No ratings yet
• Ge 001-96 PDF

  

  Document73 pages

  Ge 001-96 PDF

  Adrian Burtel

  No ratings yet
• P 28-84

  

  Document48 pages

  P 28-84

  Adrian Burtel

  No ratings yet
• GE 028-97 Drenaj Oriz. Vert PDF

  

  Document71 pages

  GE 028-97 Drenaj Oriz. Vert PDF

  Adrian Burtel

  No ratings yet