Ramona Diaconescu Camil-Gabriel lonescu Istorie — Bacalaureat — teste BookletEditura Booklet www.booklet.ro Contributia autorilor: Teste concepute si rezolvate de Ramona Diaconescu: 4-15, 21, 25, 28-30, 32-34, 36-38, 40-44, 46, 48, 51-54, 56, 57, 60, 62, 64, 67, 68, 70. Teste concepute de ambii autori 16-20, 22-24, 26, 27, 31, 35, 39, 45, 47, 49, 50, 55, 58, 59, 61, 63, 65, 66, 69. Descrierea CIP a Bibliotacii Nationale a Romaniei DIACONESCU, RAMONA Istorie : bacalaureat : teste / Ramona Ed. a 2-a, rev.. - Bucuresti : Booklet, 2017 ISBN 978-606-590-477-4 nescu, CamilGabriel lonescu. - |. lonescu, Camil-Gabriel 94 Redactor: Catalina Stoica Tehnoredactor: Cristian Radu Corector: Loredana Ciobanu © Editura Booklet 2017 Toate drepturile asupra lucrarii apartin editurii [ Pentru comenzi: tel: 021 430.3098 021 440.1002 e-mail: comenzi@booklet 10 ‘web: wrw.booklet.0POPOARE SI SPATII ISTORICE 41. Romanitatea romanilor in viziunea istoricilor Romanitatea romanilor reprezinta un element esential al identitati lingvistice si culturale a poporului roman Astfel, romani sunt un popor romanic (neolatin), al crui proces de formare (etnogeneza) a cunoscut trei etape: cexistenta civlizatiei geto-dacice, supusa cuceririi romane, in urma rézboaielor daco-romane dintre anii 101-102 si 105-106; sinteza daco-romana, realizata in urma procesului de romanizare; desavarsirea etnogenezei in rma contopirii populatiei daco-romane cu migratorii slavi in secolele V-VII. a) civilizatia geto-daca se dezvolta in timpul regelui Burebista, primul unificator al triburilor geto-dace (82-44 1.Hr.), gi tinge apogeul In timpul lui Decebal, cel care a refacut unitatea statului dac (87-106) si in timpul caruia Dacia a fost cucerita de romanii condugi de imparatul Traian; b) romanizarea geto-dacilor a fost realizatd pe parcursul mai multor secole si a cunoscut mai multe etape: - cea iniiala (secolul | 7. Hr.-secolul Il d. Hr), inceputé in Dobrogea (Moesia), primul teritoriu getic ajuns sub stapanire romana (sec 11. Hr); - cea oficialé (106-27 1/274), realizata prin intermediul factorilor oficiali de romanizare (administratia gi armata) si al factorilor neoficiali (colonisti, veteranii, dreptul, urbanizarea, invatamantul etc). In procesul de romanizare, un rol important |-a avut si crestinismul, raspandit in limba latina; - cea postaureliana (secolele III-VIl), in timpul careia se produce si romanizarea dacilor liberi, care nu fusesera integrati in provincia Dacia; c) desavarsirea procesului de formare a poporului si a limbii romane s-a realizat in conditile continuitti daco-romane (dupa retragerea aureliana) si venirea migratorilor slavi (secolele V-VII). Etnogeneza romAneasca a durat mai multe secole (II-VIll/ IX), romani formandu-se atat la nord de Dundire, cat si la sud de Dunare, unitatea lor fiind compromisa de trecerea slavilor la sudul Dunaiii (602). Caracterul limbii romane este si el unul neolatin, cum o demonstreaza si structura acestei limbi care contine: strat latin (60%); substrat traco-dacic (10%); adstrat slav (20%); preluari din alte limbi (10%). Dupa asezarea slavilor la sud de Dunare, limba romana cunoaste si ea o fragmentare in mai multe dialect dialectul nord-dunarean (daco-roman) si dialectele sud-dundrene (aroman/macedoroman; istroroman; meglenoroman). Originea latina a poporului nostru a fost subliniat si de termenii cu care in Evul Mediu vecinii fi desemnau pe romani: walach, viah, olah, blachi. Ulterior, in secolele XV-XVII, calatorii straini i-au numit pe locuitorii Tarilor Romane romani Au fost formulate doua teorii in legatura cu etnogeneza roménilor: cea autohtonista si, respectiv, cea imigrationista. Teoria autohtonista subliniaza originea latina si vechimea romanilor pe aceste meleaguri si a fost sustinuta atat de istoriografia romaneasca, cat gi de cea straina. Primii autori care au susfinut-o au fost cei straini (ca de altfel si cei care au combatut-o ulterior). Bizantinii au fost interesafi de zona nord-dunareana in contextul migratilor: - imparatul bizantin Mauricius, in lucrarea sa ,Strategikon” (secolul al Vil-lea), atesta pentru prima oara populatia de la nordul Dunairii, denumita cu termenul de romani; - imparatul bizantin Constantin VII Porfirogenetul, in lucrarea sa ,Despre administrarea imperiului” (secolul al X-lea), vorbeste despre originea latin’ a populatiei romanice de la gurile Dunarii; Cronicarul maghiar Anonymus, care a scris la curtea regelui Bella Ill ,Gesta Hungarorum” (,Faptele 3Istorie ~ bacolourect- teste ungurilor’, secolul al Xll-lea), sustine c& atunci cand ungurii, condusi Transilvania (secolele IX-X), i-au gasit acolo pe romani si pe slavi; Maghiarul Simon de Geza arata, in ,Faptele hunilor si ale ungurilor” (secolul al Xill-lea), c ungurili-au gait, la venirea lor in Pannonia, pe romani; Ideea romanitatii romanilor a fost sustinuta gi de umanistiitalieni. Ei activau pentru trezirea constiintei Contemporanilor si mobilizarea lor pentru oprirea turcilor care puneau in pericol Europa crestind si mostenirea romana. Astfel, Poggio Bracciolini a fost primul care a afirmat originea romana a poporului roman (secolul al XV-lea), pe baza elementelor comune ale limbii latine gi romane. Alt istorici, partizani ai teoriei autohtoniste, sunt: ~ impératul austriac losif 1! (secolul al XViIll-lea) considera c& romani sunt ,cei mai vechi si cei mai numerosi locuitori ai Transilvaniei”; - ilustrul istoric englez E. Gibbon (secolul al XVIII-lea) afirma c& Dacia a continuat sé fie locuita de daci si dupa cucerirea ei de c&tre romani; - crturarul sas J. Troester (secolul al XVIlI-lea) sustine c3 romani sunt ,cei mai vechi locuitori ai acestei tari’; ~ maghiarul Benko lozsef (secolul al XVill-lea) arata c& ,multi romani impreund cu dacii indigeni au mas pe loc" la abandonarea provinciei in timpul imparatului Aurelian; ~ Paul Schafarik (secolul al XIX-lea) reliefeazé ca ,valahii” din nordul si sudul Dunarii au rezultat din -amestecul tracilor gi geto-dacilor cu romani’ fe seful lor, Tuhutum, au ajuns in Istoriografia romaneasca aduce argumente in favoarea teoriei autohtoniste prin autorii si lucrarile de mai jos: ~ Nicolaus Olahus care, in 1536, subliniaz4 unitatea de neam si continuitatea roménilor; - Sasul Johannes Honterus care, in 1542, numeste ,Dacia’ intreg teritoriul locuit de romani; ~ secolele XVI-XVIII - Grigore Ureche in ,Letopisetul Tarii Moldovei” arata originea latina a limbii romane si unitatea de neam; ~ Miron Costin accentueaza originea latina a poporului si a limbii romane, in ,Letopisetul Tarii Moldove’’ = Dimitrie Cantemir, in Hronicul vechimii romano-moldoviahilor” (1722), reliefeaza originea latina a romanilor; in secolul al XVIII-ea romanitatea romanilor devine o arma politica in contextul luptei pentru drepturi a romanilor din Transilvania; ~ reprezentantii $colii Ardelene (Inochentie Micu-Klein, Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior, lon Budai-Deleanu) au promovat idea originii latine (chiar exclusiva) a poporului roman, a vechimii si a continuitatii acestuia pe meleagurile carpato-danubiano-pontice. Aceste idei s-au regasit intr-un memoriu inaintat de Scoala Ardeleand Curtii de la Viena in 1791, intitulat »Supplex Libellus Valachorum”, Secolele XIX-XX - reprezentantii scoliiistorice moderne: A. D. Xenopol, Bogdan Petriceicu-Hasdeu, Dimitrie Oneiul, lon Bogdan, Nicolae lorga, Gh. |. Bratianu, David Prodan $i alti Din pacate, mai exist o categorie de cronicari gi de istorici care nu au fost constanti in afirmatille lor, find influentati in mod direct de factorul politic. Este vorba, printre altii, de: - cronicarul maghiar Szamoskozy Istvan, in secolul al XVi-lea, care sustine ci roménii sunt urmasit colonistilor romani; dupa unirea realizata in 1600 de Mihai Viteazul, Szamoskozy igi schimba opinia, sustinand contrariul; - istoricul maghiar Makkai Laszlo, care sustine, la 1946, veridicitatea informatillor date de cronica lui Anonymus, pentru ca ulterior sa le numeasca ,basme’. aIstorie - bacoloureat - ceste Teoria imigrationista a fost sistematizata in secolul al XIX-lea de austriacul Robert Roesler si a fost precedaté de alte contestari ale originii si vechimii poporului si a limbii romane, care au apartinut urmatorilor: Sasul Franz loseph Sulzer, care scrie la 1781-1782 ,|storia Daciei Transalpine”, sustine ca: - dacii au fost masacrati in totalitate de romani; = romnii s-ar fi format ca popor in Peninsula Balcanica, in Moesia, unde asimileaza influenta slava $i adopt credinta ortodoxa; ~ romanii trec ulterior la nord de Dunare, In secolul al Xill-lea, cu ocazia a doua evenimente: dupa expeditia tataro-mongola din 1241 si izgonirea lor de la sudul fluviului de ctre imparatul bizantin Isac Anghelos. Maghiarul Bolla Marton, care afirma in secolul al XVIlI-lea c& romanii sunt de origine bulgara, de unde li se trage si denumirea de ,volohi’. Teoria roesleriana — fundamentul distorsiondrilor politizate ale ideii de continuitate si vechime romaneasca -a fost emisa de austriacul Robert Roesler, in lucrarea sa aparuta in 1871, intitulata ,Studii romanesti. Cercetdri asupra istoriei vechi a romanilor’; ‘Apatitia ei a fost favorizata de climatul politic existent in Transilvania (desi majoritari in aceasta provincie, romani erau consideratj tolerati, iar nafiunile privilegiate — maghiari, sasii si secuii ~ au cdutat sa conteste in mod eronat originea si vechimea romanilor). Ideile sale principale sunt: - dacii ar fi fost distrusi ca popor in urma razboaielor cu romani; = vechea toponimie dacica ar fi disparut tocmai din cauza acestei exterminari, - Dacia nu a putut fi romanizata in 165 de ani; - toti locuitorii au pardsit Dacia in timpul imparatului Aurelian; - poporul roman gi limba roménd s-ar fi format la sud de Dundre (argumente: lipsa elementelor germanice in limba romana; existenta unor elemente lexicale comune in limbile albanezA si romana; asemanarea dialectelor dacoroman si macedoroman; influenta slava resimfita de locuitorii de la nord de Dundre); = romanii ar fi un popor de pastori nomazi; - nu ar exista izvoare istorice care sa ateste existenta romanilor la nord de Dunare, anterior secolul al XIlI- lea. Teoria a fost cu succes combatuta de lucrarile istoricilor romani B. Petriceicu-Hasdeu $i A. D. Xenopol. Astfel, contraargumentele istoricului roman A. D. Xenopol au fost prezentate in lucrarea , Teoria lui Roesler. Studii asupra staruinfei romanilor in Dacia Traiana” (1884) - continuitatea dacicd este demonstrat de revolta dacilor din 117, de dovezi arheologice, de prezenta unor soldati daci in armata romana, de pastrarea unor toponime locale; - etapa de romanizare la care se refera Roesler este doar cea oficial; - continuitatea daco-romana este demonstrata prin dovezi arheologice, numismatice, lingvistice; - slavii sunt cei care Ti separa, in secolul al Vil-lea, pe romanii de la nord de cei de la sud de Dunare; - exista izvoare istorice care atesta prezenta roménilor la nord de Dunére inca din secolul al \X-lea., Negarea continuitati romanesti s-a regaisit i in secolele XIX-XX, mai ales dupa realizarea Romaniei Mari. Istoriografia romaneasca a contracarat aceasta tendinta prin opere stiintifice importante: Vasile Parvan, ,Getica” si ,inceputurile vietii romane la gurile Dunarii’; N. lorga, ,lstoria roménilor’; Gh. |. Bratianu, ,O enigma si un miracol istoric: poporul romain”. Dupa al Doilea Razboi Mondial si pana la revolutia din 1989, istoriografia romaneasca a cunoscut alte deformari. De exemplu, atunci cand Romania a devenit stat comunist, istoriografia a trebuit s4 sublinieze caracterul imperialist al stapanirii romane si importanta civilizatoare a slavilor in cadrul istoriet romanitor. tn timpul regimului lui N. Ceausescu, s-a adoptat o linie nationalist exagerata in prezentarea evenimentelor istorice romanesti Astazi, aceste aspecte au disparut din lucrarile istorice de specialitate.Istorie - bacalaureat - teste 2. Secolul al XX-lea - intre democratie gi totalitarism Ideologii si practici politice in Romania si in Europa Infruntarea dintre democratie si totalitarism este una dintre caracteristicile secolului al XX-lea. Trdsaturile regimului democratic: ~ separarea puterilor in stat; - fespectarea drepturilor si a libertatilor cetatenesti; - egalitatea in fata legii; - Suveranitatea poporului; - pluralism politic; = economie de piat’; ~ promoveaza statul de drept (in care nimeni nu e mai presus de lege). Trasaturile comune ale regimurilor totalitare (comunism, fascism, nazism): - conducatorul unic; monopartitism; ideologia unica; = nesepararea puterilor in stat; ~ promovarea cultului personalitafi aplicarea cenzuril; - demagogie si propaganda; - interesele individului sunt subordonate intereselor statului; = fegimul este mentinut prin teroare si violent cu ajutorul polifei, armatei gi a politiei politice (Ceka, NKVD, KGB - in URSS; Gestapo in Germania nazista, Securitatea in Romania comunista); ~ statul se implica in toate domeniile de activitate (inclusiv in viata privata a cetatenilor sai); - oponentii regimului sunt exterminati sau trimisi in inchisori (epurare politica), Cauzele aparitiei regimurilor totalitare: - frustrarile provocate de tratatele de pace incheiate in urma Primului Razboi Mondial: ~ instabilitatea economica din diferite tari europene, care a culminat cu marea criz& economic din anil 1929-1933; - crizele sociale. Regimurile totalitare au aparut in pericada interbelica: ~ cele de extrema dreapta - in Italia (condusa de Benito Mussolini), in anul 1922; ~ in Germania (condusa de Adolf Hitler), in anul 1933; ~ in Ungaria (condusa de amiralul Horthy), in anul 1919; Spania (condusa de generalul Franco), in anul 1939; - in Portugalia (condusa de Salazar), in anul 1932. ~ cel de extrema stanga - in URSS (condusa de Lenin, ulterior de Stalin), in anul 1917, cand bolseviii au preluat puterea Regimurile de extrema dreapta au fost invinse in al Doilea Razboi Mondial. Comunismul insa a supravietuit $i dupa terminarea mari conflagrafii,fiind instaurat si in alte tari in mod fortat, de cele mai multe ori, cu ajutorul Armatei Rosii (instrumentul militar al URSS). Astfel, tari din Europa (Ungaria, Romania, Germania de Est, Cehoslovacia, etc.), din Asia (China, Coreea de Nord), dar si America Latina (Cuba) au cunoscut regimuri comuniste. Regimurile totalitare au cunoscut si trasdturi distincte. Astfel: a) comunismul promova - colectivizarea si industrializarea; = nafionalizarea bunurilor; - ateismul; - desfiintarea proprietatii private si inléturarea burgheziel: - dictatura proletariatului,{storie - bacalaureat - teste b) nazismul promova - rasismul; - antisemitismul; - ideea cre&rii unui ,spatiu vital” in care sa traiasca ,rasa arian’; ,spatiul vital” trebuia epurat de rasele inferioare (evreii, tiganii, slavii) si putea fi realizat prin expansiune teritoriala. In perioada interbelicd, majoritatea statelor europene au cunoscut regimuri democratice si au facut eforturi pentru mentinerea unui climat de pace. Térile europene democratice au cunoscut, ca forma de organizare statala, fie republica (Franta, Polonia, Finlanda, Cehoslovacia), fie monarhia constitutionala (Romania, Marea Britanie, Belgia, statele nordice). Totusi, si in aceste {ari democratice au functionat partide extremiste (de exemplu, in Romania - Liga Apdrarii National-Crestine - 1923; Legiunea Arhanghelului Mihail - 1927, transformata ulterior in Garda de Fier). Constructia democratiei si ideologia totalitara in Romania ui Pe parcursul secolului al XX-lea, Romania, asemenea altor state europene, cunoaste atat regimuri democratice, cat si dictatoriale (autoritare gi totalitare). La constructia democratiei romanesti au contribuit monarhia, partidele politice traditionale (Partidul National Liberal, Partidul National Tarainesc), precum si oameni politici de vaza. Constructia democratiei a inceput in timpul lui Carol | (1866-1914), continuand in timpul regelui Ferdinand (1914-1927), acestia contribuind la modernizarea $i consolidarea statului roman. Principille democratice au fost prevazute in Constitutia din 1923. Pana la izbucnirea Primul Razboi Mondial, democratia romaneasca a fost limitata de lipsa votului universal (cel exercitat find, pe atunci, votul cenzitar), acordat in 1918, Totodata, rezolvarea problemei agrare prin improprietérirea taranilor (1918-1921), precum si infiintarea partidelor ce apartineau minoritatilor au impulsionat viata politica. Istoria Romanie’ interbelice si postbelice s-a desfasurat pe mai multe coordonate: - 1919-1938 - regim democratic; - 1938-1940 - regim autoritar; - 1940-1944 - regim dictatorial; - 1944-1947 - regim pseudo-democratic; - 1947-1989 - regim totalitar comunist; - 1990 - revenirea la regimul democratic. Ideologia totalitara a fost prezenta i in Romania interbelicd prin: - extrema stanga reprezentaté de Partidul Comunist (creat in 1921 si scos in afara legii in 1924); ~ extrema dreapta, mult mai activa, reprezentata de Liga Apararii Nafional-Crestine (LANC), aparuté in 1923 si condusa de A.C, Cuza; Legiunea Arhanghelului Mihail, infiintata in 1927. Comunistii romani, instrumentati de URSS, urmareau dezmembrarea teritoriului Romaniei si transformarea acesteia intr-o republica socialist. Pe fondul acestor idei, Partidul Comunist a fost scos in afara legii in 1924 (revenind pe scena politica la 23 august 1944 si preluand treptat puterea). Totusi, comunismul nu a avut priz& in societatea romaneasca interbelica, spre deosebire de extrema dreapta, reprezentaté de migcarea legionara. Aceasta migcare a fost condusa de Corneliu Zelea Codreanu (care isi spunea ,capitan’) si, ulterior, de Horia Sima si a practicat violen{a fafa de evrei, adversari politici si autoritati, mergand pana la asasinatul politic (printre victimele legionarilor numarandu-se lon. G. Duca, prim-ministru in 1933, istoricul Nicolae lorga). Pentru © scurta perioada de timp (septembrie 1940-ianuarie1941), legionarii au condus statul roman, impreund cu generalul lon Antonescu, perioada in care s-au dedat la persecutii si diferite abuzuri, Datorité acestora, Antonescu i-a indepartat de la guvernare.Istorie - bacalaureot - teste Regimul totalitar pe deplin cunoscut de societatea romAneasca a fost cel comunist, instaurat cu ajutoru URSS in 1947. Romania a renuntat la monarhie si a fost proclamata epublica populard, Ea a fost condusa de Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1965), urmat de Nicolae Ceausescu (1965-1989). Revenirea la democratic -a realizat in urma revolutiei din decembrie 1989, care a rasturnat regimul comunist din Romania. 3. Constitutiile din Romania Primele Constitutii ale statului modern roman au fost precedate de acte cu caracter constitutional: - declaratii de principii (,Cererile norodului romanesc” redactate in 1821, in timpul revolutiei conduse de Tudor Viadimirescu); - declaratii de drepturi (,Proclamatia de la Islaz”, ca de altfel si celelalte programe revolutionare pasoptiste): - proiecte de reforma (,Constitutia Carvunarilor" redactata de lonica Tautul in 1822 si ,Osabitul Act de numire a suveranilor roménilor" redactat de lon Campineanu in 1838); = rezolutile adunarilor ad-hoc din Moldova si Tara Romaneasca din 1857. storia constitutionala a Romaniei intre 1859-1991 cunoaste mai multe perioade: a) etapa de implementare a institutillor constitutionale (24 ianuarie 1859-1 iulie 1866); b) etapa de continuitate a acestor institutii (1 iulie 1866-20 februarie 1938); ©) etapa de instabilitate constitutionala (20 februarie 1938-30 decembrie 1947); d) etapa dictaturii comuniste (30 decembrie 1947-decembrie 1989); e) etapa revenirii la sistemul democratic, fapt statuat prin adoptarea Constitutiei din 1991 Constitutiile statului roman au fost reprezentate de: 1, Regulamentele Organice - primele documente cu caracter constitutional din istoria moderna romaneasca, redactate in timpul ocupatiei rusesti a Principatelor (1828-1834); au fost aplicate in perioada 1831-1858 (Tara Romaneasca) si 1832-1858 (Moldova); pentru prima oara, cele doud Principate erau organizate dupa legi asemanatoare; 2. Conventia de la Paris - elaborata de Marile Puteri; prevederile ei au fost puse in aplicare in Principate intre 1858-1864; stabilea crearea Principatelor Unite ale Moldovei si Valahiei, dar cu doi domni, doua adunairi, doua guvere, asadar 0 unire formal; deschidea calea spre crearea statului roman modern, precum si separarea puterilor in stat; 3. Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris - adoptata de domnul Al. I. Cuza, in urma loviturii de stat din 2 mai 1864; prevedea atributii largite pentru domn, precum si infiintarea Corpului Ponderator, al doilea Corp legislativ (viitorul Senat), 4. Constitutia din 1866 - prima constitutie romaneascé in adevaratul sens al termenului (lege fundamentala a unui stat); ~ a avut ca model Constitutia Belgiei din 1831, care era considerata cea mai liberala la momentul respectiv; = nu a fost supusd aprobarii Marilor Puteri europene; ~ a fost promulgata de domnul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen pe 1 iulie 1866; + structurata pe 8 titluri - impunea numele oficial al statului-Romania; ~ forma de organizare statala era cea de monarhie constitutional ereditaré; = mentiona principiul suveranitatii nationale; - impunea principii liberale: separarea puterilor in stat si respectarea drepturilor i libertatilor cetatenesti; - drepturile si ibertafile cetatenesti prevazute: dreptul la liber asociere, libertatea persoanei, inviolabilitatea estorie - bacalaureot - teste domiciliului si a proprietatii ibertatea constiintei, a cuvantului, a presei, dreptul la educatie (invatamantul primar fiind obligatoriu gi gratuit) - puterea era impartita in trei: a) puterea executiva-detinuta de Dorn si de guvern. Domnul avea prerogative largi = numea $i revoca ministri - avea drept de amnistie politica; - numea si confirma in toate functiile publice; - era seful armatei; - acorda distinct si decoratii; - avea dreptul de a bate moneda, = putea declara razboi si incheia tratate. Guvernul era condus de un prim-ministru ales de Domn; primul-ministru alegea Cabinetul (echipa de ministri) care trebuia aprobat de monarh. b) puterea legislativa-detinuta de Domn si de Parlament. Domnul: - avea initiativa legislativa; - sanetiona si promulga legile; - avea drept de veto. Parlamentul: ales prin vot cenzitar; - era bicameral (format din Senat si Adunarea Deputatilor); - initia, dezbatea si aproba legile; - putea interpeta ministrii; ©) puterea judecatoreasca - detinutd de tribunale, curti de justitie si de inalta Curte de Justitie si Casatie. Hotararile judecatoresti se pronuntau in numele domnului, iar judecatorii erau inamovibil. - Constitutia a contribuit la crearea partidelor politice (Partidul National Liberal - PNL - 1875; Partidul Conservator - PC - in 1880); - a introdus un regim politic liberal; = a fost modificata in mai multe randur + 1879 - este modificat art. 7, prin care este anulata interdictia obfinerii cetateniei romaine de catre cei care nu erau crestini (adica evreii si musulmanii); + 1884 - se introduce noua titulatura a statului care devine Regat, iar Carol si sotia sa, Elisabeta de Wied, primii regi ai Romaniei; - se reduce numarul colegilor electorale, de la 4 la 3 prin scdderea censului; astfe! numarul celor cu drept de vot se mareste; + 1917 - sunt votate proiectele de revizuire privind adoptarea votului universal si realizarea reformei agrare. - a rdimas in vigoare pana in anul 1923. 5. Constituia din 1923 “ legitima noua realitate politica de dupa Primul Razboi Mondial (realizarea Romaniei Mari prin alipirea Basarabiei, Bucovinei si a Transilvaniei la statul roman), =a fost promulgata de regele Ferdinand | pe 28 martie 1923; - pnd la a fi promulgata in forma sa final, au existat doud proiecte constitutionale (unul liberal si altul national-taranesc) indelung dezbatute;, = relua, In cea mai mare parte, confinutul Constitutiei din 1866, fiind o sintezé Intre aceasta si proiecteleIstorie - bacalaureot - este constitutionale votate in 1917; ~ era structurata pe 8 tituri; - insista asupra caracterului national unitar al statului; ~ introducea votul universal, egal si direct (acordat doar barbatilor peste 21 ani); = prevedea separarea puterilor in stat: puterea executiva - detinuta de rege si de guvern; puterea legislativa - detinuta de rege si de Parlament; puterea judecdtoreasca - detinuta de tribunale, curfi de justitie si de Inalta Curte de Justitie si Casatie. ~ afirma respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti, inclusiv pentru minoritati; ~ introducea controlul preventiv al constitutionalitatli legilor, care revenea Consiliului Legislativ; - Constitutia din 1923 a introdus un regim politic democratic; ~ armas in vigoare pana in 1938, repusa ulterior in aplicare tn 1944, 6. Constitutia din 1938 - a fost promulgaté de regele Carol Il pe 27 februarie 1938; ~ a fost supusa unui plebiscit (in care oameniii trebuiau sa declare in scris daca 0 voteazA sau nu); - impunea monarhia autoritara, in care atributiile regelui erau mult largite: - desfiinta separarea puterilor in stat; - regele devenea ,capul statului’, in mainile lui concentrandu-se puterea executiva si cea legislativa (Parlamentul-numit Reprezentanta Nationala - avea un rol decorativ si era mult limitat in privinta initiativei legislative); ~ regele numea un numar mare de senatori; ~ regele putea convoca, inchide sau dizolva una sau ambele Camere ale Parlamentului; - a rémas in vigoare pana la instaurarea dictaturii antonesciene. Utterior promulgari, se infiinteazd Frontul Renasterii Nationale ca partid unic. 7. Constitutiile comuniste - au fost in numar de trei_ - cea din 1948; ~cea din 1952; ~ cea din 1965. ~ erau asemanatoare din punctul de vedere al prevederilor; - au fost inspirate de constitutia sovietica din 1936; - consfinteau adoptarea republicii ca forma de guvernare a statului (Constitulia din 1948 si cea din 1952 Proclamau Romania ca Republica Populara, in timp ce Constitufia din 1965 proclama tara noastra ca republica socialista); - prevedeau drepturi si libertati cetatenesti, precum si principii democratice (votul universal, suveranitatea poporului), care in practicd au fost grav incdilcate; - desfiintau separarea puterilor in stat; - prin Constitutia din 1948 se hotarau: + executivul (cea mai mare parte) si legislativul erau exercitate de Marea Adunare National, un parlament unicameral considerat organul suprem al puterii; ’ * Marea Adunare Nationala alegea Prezidiul Marii Adunari Nationale, forma guvemul, modifica textul constitutiei, vota legile, vota bugetul. Prezidiul Marii Adunari Nationale emitea decrete, convoca Adunarea, numea si revoca ministrii, Incheia tratatele internationale. + puterea executiva apartinea si Consiliului de Ministri (guvernul), care avea in frunte un presedinte; * puterea judecatoreasca era exercitata de instantele de judecata si de Curtea Suprema, insd acestea erau subordonate factorului politic, reprezentat de Partidul Muncitoresc Roman. ~ prin Constitutia din 1962 nu se aduceau modificari esentiale celei din 1948. ~ Spré deosebire de Constitutia din 1948, aceasta prevedea, in mod implicit, rolul conductor al PM.R. 0Istorle - bacaloureat - teste - prin Constitufia din 1965 se hotarau: + Partidul Muncitoresc Roman devenea Partidul Comunist Roman, care era socotit ,forla conducatoare” a intregii societati; + statul era socotit proprietarul resurselor subsolului, al mijloacelor de productie, al pamantului ete; + prin revizuirea ei din 1974, se infiinta functia de pregedinte al RomAniei, avand ca prerogative: prezida consiliul de Stat, era comandantul suprem al armatei, numea si revoca ministrii, presedintele si membrii Tribunalului Suprem, incheia tratate internationale, emitea decrete prezidentiale si decizii, conferea decorati. 8. Constitutia din 1991 - adoptata de Adunarea Constituanta la 21 decembrie 1991; - a avut ca model de inspiratie Constitutia din 1923; - a restabilit regimul democratic in Romania $i principille care decurg din acesta; - forma de guvernare ramane tot epublica, condusa de un presedinte ales pe 4 ani, prin vot universal; - Parlamentul redevine bicameral; ~ guvernul exercité conducerea generala a administratiei publice; - se instituie calitatea de Avocat al Poporului, pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenesti, precum si Curtea Constitutionala, care vegheaza asupra constitutionalitatii legilor; ~ a fost revizuité in anul 2003, hotdrand ca presedintele s& aibé un mandat de cinci ani (Parlamentul continuand sé fie ales pe patru ani ~ a fost aprobata prin referendum. 4, Autonomii locale si institutii centrale in spatiul romanesc (secolele IX-XVIII) intemeierea statelor medievale romanesti Statele medievale romanesti au aparut in perioada secolelor Xill-XIV. Cauze: invaziile popoarelor migratoare care s-au succedat pe teritoriul tari noastre (ele de altfel au continuat pana in secolul al Xill-lea); tendinfele expansioniste ale regalitatii maghiare si ale Imperiului Bizantin; presiunea Hoardei de Aur care a limitat influenta maghiara in spatiul est-carpatic; existenta formatiunilor prestatale romanesti. Primele formatiuni prestatale romanesti au avut la baz obstile satesti care au evoluat din obstile gentilice (ce aveau la baz legaturile de rudenie dintre membri obstii). Treptat obstile (specifice dacilor si daco-romanilor) au cpatat caracter teritorial, fiind conduse de cnezi sau juzi. Obstile satesti s-au grupat in uniuni de obsti, autonomii locale, numite de Nicolae lorga ,romanii populare” si care purtau diferite denumiri: cod tari, ocoale, ‘cAmpuri etc. Locuitorii acestora au fost consemnati in izvoare bizantine, ruse, turcesti, maghiare, armene sub diferite denumiri: viahi, volohi, valahi, blachi, ulaki. Formatiuni prestatale romanesti (secolele IX-Xill): Transilvania (zona intra si vestcarpatica): Cele mai vechi formatiuni politice prestatale au fost semnalate in interiorul arcului carpatic, despre care vorbeste cronicarul Anonymus in ,Gesta Hungarorum’ (,Faptele ungurilor’): voievodatul lui Menumorut, in Crisana, cu centrul la Biharea; voievodatul lui Glad, in Banat, cu centrul la Cuvin; voievodatul lui Gelu, in Podisul Transilvaniei, cu centrul la Dabaca. Legenda Sfantului Gerard” mentioneaza existenta, la jumatatea secolului al Xl-lea, a doua voievodate roménesti, care au opus rezisten{ expansiunii maghiare: voievodatul lui Ahtum, in Banat, cu centrul la Morisena; voievodatul lui Gyla, in centrul Transilvaniei, cu centrul la Balgrad (Alba-lulia). {Cronica lui Nestor” (secolul al Xil-lea) confirma existenta romanilor gi a slavilor la venirea ungurilor in Pannonia: 7Istorte- bocataureot- teste Tara Romaneasea (la sud de Carpati): »Diploma cavalerilor ioaniti” din 1247 aminteste formatiuni prestatale romanesti: Tara Severinului, in estul Banatului si vestul Olteniei; Cnezatul lui loan, in sudul Olteniei; Cnezatul lui Farcas, in nordul Olteniei; Voievodatul lui Litovoi, intre Olt si Jiu; Voievodatul lui Senestau, in stanga Oltului. Moldova (la est de Carpati): lzvoarele vorbesc despre existenta in spatiul est-carpatic a numeroase formatiuni politice: Ulak Ili (fara viahilor), Tara Sipenitiului, Codrii Cosminului, Codrii Orheiului, Codrii Lapusnei, Codrii Hertei, Cémpul lui Dragos, ocoale (in Campulung, Vrancea). Dobrogea (intre Dunare si mare): ~ secolul al X-lea: atestarea unor conducatori ai unor formatiuni politice atestati de sursele arheologice: jupan Dimitrie (in localitatea Mircea-Voda), jupan Gheorghe (complexul de la Basarabi). ~ secolul al XI-lea, izvorul bizantin ,Alexiada”, scris de Ana Comnena, vorbeste despre trei conducatori din Dobrogea: Tatos, in sudul Dobrogei, cu resedinta la Dristor; Satza, in nord-vestul Dobrogei, cu resedinta la Vicina; Sestav, in nord-estul Dobrogei, cu regedinta la Preslav. Tot Ana Comnena mentioneazé, la 1094, un alt fruntag al viahilor, Pudila. secolul al Xill-lea, intr-o diploma a farului bulgar loan Asan al II-lea (1218-1241), este mentionaté Tara Cavarnei situata intre Mangalia si Varna, nucleu al viitorului stat. Formarea statului medieval Transilvania - a avut loc in doua etape: a) etapa voievodatelor roménesti, care s-au opus inaintarii maghiarilor b) etapa cuceririi maghiare a Transilvaniei (secolele XI-XIll) Dupa crearea regatului Ungariei, prin incoronarea lui Stefan | (anul 1000) si crestinarea ungurilor in rit catolic, in secolul al XI-lea incepe cucerirea sistematica si organizata a Transilvaniel. Maghiarii au organizat teritoriul cucerit in comitate (primul find Bihorul - 1111, 1113) si au incercat sé introducd institujii apusene (principatul | si episcopii catolice). | A fost menfionat ca principe al Transilvaniei un demnitar lai, Mercurius, dar in 1176 se revenea la institutia | traditionalé romaneasca, cea a voievodatului care se bucura de autonomie in cadrul regatului maghiar, | voievodul find numit de rege (primul voievod mentionat in 1176-Leustachius). Se mentin, astfel, structurile | politice autohtone. | zona (secolele IX-XI); Pentru intarirea stapanirii maghiare in Transilvania, au fost colonizati aici secui, sasi, cavaleri din ordinele cavaleresti (teutoni si icaniti). Romani, desi majoritari, au fost exclusi treptat din viala politicd, rezervata celor trei natiuni privitegiate (adicé maghiari, sasii si secuii) Daca zonele centrale ale Transilvaniei au fost cuprinse in structurile regalitatii maghiare, in zonele de margine continuau s& existe autonomiile romanesti sub forma ,tarilor”: Amlasul, Fagarasul, zona Apusenilor, Maramuresul. De aici vor pleca voievozii ce vor juca un rol important in intemeierea statelor romanesti extracarpatice: Tara Romaneasca si Moldova. Transilvania isi pastreaza structura voievodala pana in 1541, cdnd devine principat autonom sub suzeranitate otomand. Ea era condusa de un Principe ales de Dieta si confirmat de sultan. Formarea statului medieval al Tarii Romanesti in procesul de unificare teritoriala si obtinerea independentei se remarca trei initiative: a) voievodul Litovoi (ce! amintit la 1247 sau un urmas al acestuia, cu acelasi nume) refuza sa mai pliteasc& tribut regelui maghiar Ladislau IV la 1277; Litovoi este ucis in lupta, iar fratele sau, Barbat, este luat prizonier | si ulterior rascumparat. Barbat recunoaste suzeranitatea maghiard. b) in 1290 Negru-Voda din Fagaras trece muntii spre Sud, creeazA oragele CAmpulung si Arges, iar | boierimea de peste Olt i se inchina. Aceasta este varianta Letopisetului Contacuzinesc despre intemeierea iIstorie - bacaloureat - teste statului, cunoscuta drept traditia ,descdlecatului’. Ea poate fi explicata istoric prin contributia demografica (cauzaté de anihilarea autonomiel Tari Fagaragului de catre maghiari) si institutional (cele doua orage seamanai cu cele din Ardeal) a Transilvanie’ la crearea statului sud-carpatic. ¢) Basarab | (1310-1352) intemeiazé Tara RomAneasca prin unificarea voievodatului lui Litovoi cu cel al lui Senesiau, pe la 1300; - 1324 - recunoasterea suzeranitatii maghiare de cdtre Basarab |; totodata lui Basarab i se recunostea domnia si st&panirea asupra Banatului de Severin, Olteniei, Munteniei gi a unor teritorii de la nordul gurilor Dunarii (Basarabia); - 1330 - batdilia de la Posada si infrangerea regelui maghiar Carol Robert de Anjou; cucerirea independentei Tarii Romanesti fat de Ungaria; Consolidarea statului s-a realizat prin crearea institutilor interne in timpul urmasilor lui Basarab |: Nicolae ‘Alexandru (1352-1364); Vladislav Viaicu (1364-1377); Radu | (1377-1384); Dan | (1384-1386). Formarea statului medieval al Moldovei A cunoscut dou initiative: a) 1352-1353, regalitatea maghiara formeaza in nord-vestul Moldovei o marca de aparare condusa de voievodul Dragos din Maramures (descdlecatul lui Dragos); b) 21359 - are loc ,descdilecatul’ voievodului maramuresan Bogdan care ii alunga pe urmasii lui Dragos. = 1364-1365 - in urma confruntéritor cu regele maghiar Ludovic de Anjou, Bogdan obfine independenta Moldovei Consolidarea institutionala si teritoriald a statului moldovean s-a realizat in timpul urmasilor lui Bogdan: Lafcu (1368-1375); Petru Musat (1375-1391); Roman | (1391-1394); Stefan | (1394-1399) Formarea statului medieval al Dobrogei - nucleu! statului Dobrogea a fost Tara Cavamei, condusa de Balica (1346-1354) si care avea centrul la Caliacra. in 1357 urmagul lui Balica, Dobrotici (1354-1386), primeste din partea bizantinilor titlul de ,despot’. Treptat devine autonom fata de imperiul bizantin si unifica toate teritorile dintre Dunare si mare, intemeind Dobrogea. - urmasul lui Dobrotici, lvanco (1386-1388), se desprinde de bizantini gi bate moneda proprie; acesta participa alaturi de domnul Tarii RomAnesti, Mircea cel Batran (1386-1418), la luptele cu turcii in care isi pierde viata. - dup moartea lui lvanco, Dobrogea a intrat in componenta Tari Romanesti pana la 1417 sau 1420, cand este ocupata de turci (sub stapanirea cdrora a ramas pana in 1878). Institutii centrale in Tarile Romane ‘Transilvania - institufia central a fost voievodatul (secolul al XI-lea - 1541) si, ulterior, principatul (secolele XVLXIX). a) voievodatul (1176-1541) - era vasal regelui Ungariei; - se bucura de autonomie; - avea in frunte un voievod numit de regele maghiar; - voievodul avea atributii: judecatoresti, militare (comandant militar), administrative (guvernator); - voievodul era ajutat de un Sfat si de congregatiile nobiliare, b) principatul a cunoscut doud etape - intre 1541-1688 - principat autonom sub suzeranitatea Imperiului Otoman; ~intre 1688-1867 - principat integrat Imperiului Habsburgic. = intre 1541-1688 - Transilvania a fost condusd de un principe numit de Dieta si confirmat de sultan; principele era ajutat de Sfat, format din 12 membri alesi din rndul natiunilor privilegiate, si de Dieta format din 150 de reprezentanti ai natiunilor privilegiate. 3Istorie - bacoloureat - ceste - Intre 1688-1867 - principat sub stapanire habsburgica a fost condus de imparat care avea si titlul de principe; conducerea propriu-zisé revenea ins& guvernatorului militar ce conducea un guberniu care prelua atributiile Dietei. ‘Tara Romaneasea si Moldova a) secolul al XIV-lea - inceputul secolului al XVII - institufia centrala a constituit-o domnia. + Domnia: reprezentata de domnul tari care avea urmatoarele atributii: - administrative: numea dregatorii, acorda privilegii boierilor, stabilea impozitele; - judecatoresti: reprezenta instanta suprema in stat: = legislative: adopta acte legislative; - diplomatice: semna tratate, declara razboi si incheia pace; - militare: comanda armata (mare voievod), Domnul era ajutat de - Sfatul domnese: alcatuit din dregaitori (boieri cu functii), ce aveau atributii politice, administrative si judecatoresti; - Adunarea {arii: reunea reprezentan{i ai starilor privilegiate (chiar i f4rani liberi) si avea rolul de a aproba uneori alegerea domnului, stabilirea impozitelor, semnarea tratatelor. Domnul era socotit stapanul intregului pémant al {arii, era ales pe baza principiului ereditar-electiv, din dinastia Basarabilor (in Tara Romaneasca) si, respectiv, a Musatinilor (in Moldova) Domnia a jucat un rol important in lupta antiotomana, reusind s pastreze independenta statala. b) inceputul secolului al XVill-lea-secolul al XIX-lea - institutia centrala ramane domnia, ins& in urma instaurarii regimului fanariot in Principatele Romane, domnul devine un simplu functionar al Portii, el find numit de sultan; intre 1711/1716-1821 (perioada fanariota) domnii nu mai au origine romaneasca, ci provin din cartierul Fanar din Constantinopol; ei platesc sultanului sume mari de bani pentru a-si cumpara si a-si mentine domnia - domnii fanarioti sunt integrati in ierarhia administrativa otomané, fiind asimilati unui pas cu doud tuiuri (cozi de cal), responsabili numai in fata sultanulul; - domnii fanarioti instituie sistemul de vindere a dregatoriilor, modalitate prin care isi rotunjeau veniturile; - totugi, au fost si domni fanarioti care au contribuit la modeizarea societatii romAnesti, prin masuri in domeniul invataméntului, social, juridic si edilitar (exemple: Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti, loan Caragea); ~ revolutia lui Tudor Viadimirescu (1821) a contribuit la indepairtarea domnilor fanariofi sila revenirea domnilor pamanteni. 5. Statul roman modern: de Ia proiect politic la realizarea RomAaniei Mari (secolele XVIII-XX) Proiectul politic de formare a statului modern roman a inceput s se contureze in secolul al XVIlI-lea, devenind 0 realitate odata cu unirea din 1859. Procesul de nastere a statului roman a cunoscut mai multe etape, reprezentate de Proiecte politice boieresti (1711-1821 - au fost elaborate de boierimea pamanteana mica si mijlocie; ~ au aparut in conditille existentei regimului fanariot in Principate (perceput ca o piedicd in procesul de modernizare a societatii romanesti); - Memoriul de la Focsani (1772) si Memoriul de la Sistov (1791); ~ cereau indepartarea regimului fanariot si revenirea la domniile pamantene, chiar si unirea Principatelor 4storie - bacalaureat - teste intr-un stat, sub garantia Marilor Puteri europene; - au fost prezentate Rusiei, Austriei, Prusiei, Frant , Imperiului Otoman. Proiectul politic de la 1821. - a apartinut lui Tudor Viadimirescu si Comitetului de Obladuire (format din trei mari boieri munteni); -aurmarit inlaturarea regimului fanariot, revizuirea statutului juridic international al Principatelor si autonomia in raport cu Imperiul Otoman; -a fost schitat in principalul program, ,Cererile norodului romanesc’", ce continea o serie de prevederi privind organizarea inter a Principatelor si revenirea la autonomie; - desi migcarea a fost infranta, principala sa urmare a fost restaurarea, in 1822, a domniilor pamantene (Ionita Sandu Sturdza in Moldova si Grigore Dimitrie Ghica in Tara Romaneasca). inceputurile unui stat modern (1821-1848) - intre 1821-1848 formarea unui stat roman modern a reprezentat idealul noii elite boieresti gi a burgheziei care, prin intermediul memoriilor, proiectelor de reforma sau activitatilor unor societati culturale si secrete, au desfasurat o ampla miscare reformatoare; - in Moldova, lonicé Tautu a elaborat, in 1822, Constitutia Carvunarilor, care cerea: drepturi cetatenesti, respectul pentru proprietate, libertatea comertului, a presei, egalitatea in fata legii, modernizarea structurilor politice, administrative, juridice si fiscale; - in Muntenia, ,partida nationala", condusa de lon Campineanu a elaborat in 1838 doud documente: Act de Unire si Independenta si Osabitul Act de numire a suveranilor roménilor; acestea cereau inlaturarea suzeranitatii otomane si a protectoratului rusesc instaurat in 1829, Unirea Principatelor intr-un Regat al Daciei, alegerea unui domn ereditar; - s-au format si societati secrete care aveau ca obiective: unirea, independenta, egalitatea in fata legii si emanciparea clacasilor; un exemplu este Societatea ,Fratia’, creata in 183+ - desi contestati, domnii regulamentari au realizat cafiva pasi importanti in modernizarea societatii romanesti, prin introducerea principiului separarii puterilor in stat, uniformizarea administratiei si a justitiei din cele doud Principate. Proiectul politic pasoptist ~ a fost proiectul intelectualilor liberali care i-au definit obiectivele si au condus revolutia de la 1848; - obiectivele proiectului s-au regassit in continutul programelor revolutionare (Petitia-proclamatie, Proclamatia de la Islaz, Principiile noastre pentru reformarea pattiei); printre acestea se regaseau: - autonomia si independenta; - unirea romanilor intr-un singur stat; - reforma agrara si desfiintarea clacasiei; - drepturi si libertati politice; - modernizarea institutiilor; - 0 noua organizare a puterilor in stat etc. privinta statutului juridic extern al Principatelor s-au formulat trei solufii: autonomia, independenta, constituirea unui Regat al Romaniei sub garantia europeand. ui in 4 mn IL. Cure - a fost realizata intr-o situatie externa favorabila (desfasurarea Razboiului Crimeii intre 1853-1856) si intr- © situatie interna dificila (ingradirea autonomiei interne prin semnarea, intre Rusia si Poart&, a Conventiei de la Balta-Liman, 1849); - la sfargitul Razboiului Crimeii a avut loc Congresul de Pace de la Paris (1856), in cadrul caruia a fostIstorle - bacaloureat - teste discutata si problema romaneasca; - Tratatul de Pace incheiat de catre Marile Puteri europene (Franta, Anglia, Austria, Prusia, Regatul Sardiniei, Rusia si Turcia) mentiona si hotarari ce priveau Principatele: + Principatele Romane erau scoase de sub protectoratul rusesc si puse sub garantia colectiva a Marilor Puteri; + sudul Basarabiei revenea Moldovei; * convocarea unor Adunari ad-hoc reprezentative care sa-si exprime pozitia cu privire la unire. - adunérile ad-hoc, convocate in 1857, erau formate din reprezentanti ai tuturor categoriilor sociale si au adoptat proiecte politice importante, care cereau: unirea Principatelor intr-un stat numit Romania; print strain dintr-o familie domnitoare a Europei; autonomia statului roman; neutralitate, - hotararile adunarilor ad-hoc au fost aduse la cunostinta Marilor Puteri in 1858, in cadrul unei Conferinte care a avut loc la Paris; aici a fost adoptata Conventia de la Paris ce stabilea, prin acordul celor sapte puteri garante, statutul international al Principatelor si organizarea interna a acestora: + unirea formala a celor doua principate sub numele de ,Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei"; * cele doua t4ri urmau sa fie conduse separat de doi domni, doud guverne, doua adunari reprezentative; + erau infiintate la Focsani doua institutii comune celor doua tari: Comisia Centrala (cu rol legislativ) si inalta Curte de Casatie; + alcdtuirea de adunairi elective pe baza votului cenzitar care s& aleaga domnii Principatelor. ~ 5 ian. 1859, Adunarea Electiva a Moldovei |-a ales ca domn pe Al. |. Cuza; - 24 ian. 1859, Adunarea Electiva a Tarii Romanesti la ales ca domn pe acelasi Al. |. Cuza. Alegerea lui Al. |. Cuza ca domnitor atat in Moldova, cat si in Tara Romaneasca a insemnat Unirea Principatelor Romane si punerea Marilor Puteri in fata faptului implinit, constranse s& recunoasca acest fapt istoric. Domnia lui Al. |. Cuza (1859-1866) a avut in vedere realizarea mai multor reforme in plan intern, menite s& consolideze unirea, precum si recunoasterea dublei alegeri. a) in plan extern: in cadrul Conferintei de la Paris (martie-septembrie 1859), Marile Puteri recunose dubla alegere, iar in 1861 Poarta recunoaste Unirea Principatelor doar pe timpul domniei lui Cuza si nu mai mult de sapte ani; b) in plan intern domnia lui Cuza cunoaste trei perioade: ~ 1859-1862: perioada consolidarii uniri prin unificarea servicillor vamale, postale si de telegraf, unificarea cursului monetar, a armatei, a legislatiei; Bucuresti a devenit capitala tarii; - s-a intrunit primul guvern unic condus de Barbu Catargiu; - 1862-1864: perioada marilor reforme in care au fost adoptate mai multe legi ce au sustinut modernizarea statului; - 1863 - legea secularizarii averilor manastiresti; - 1864-1866: perioada guvernarii autoritare, consecinté a loviturii de stat de la 2 mai 1864. Cuza adopt un nou act cu valoare constitutional, ,Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris” care sporea atributiile domnului, dar infiinta si o noua Camera legislativa, Corpul Ponderator (viitorul Senat). In 1864, domnitorul a dat decretul Legea rurala, care fi improprietarea pe tarani in functie de numérul de vite, cu pamant din loturile in folosinta, Legea electorald, Legea instructiunii publice prin care invatémantul era organizat in: primar, secundar, superior, iar invatémantul primar era declarat gratuit si obligatoriu, Legea organizaril armatei; introducerea Codului Civil. Politica autoritara a lui Cuza a determinat materializarea opozitiei intr-o ,monstruoasa coalitie’ care a organizat lovitura de stat de la 11 februarie 1866, in urma careia Cuza a fost silit s abdice. Aducerea printului strain si consolidare it - oamenii politici romani au considerat cd dezvoltarea statului roman nu poate fi consolidata decat prin 16Istorle ~ bacelaurect - teste aducerea in fara a unei dinastii straine. Astfel, tronul a fost oferit in 1866, dupa unele tatonari, unui principe german, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, recunoscut de Marile Puteri in decursul anilor 1866-1867; - domnia lui Carol a debutat prin adoptarea primei Constitutii modeme in iulie 1866, care a legitimat nou! regim politic si noua organizare politica a statului, numit oficial Romania; = a contribuit la obtinerea independentei statale, proclamata de Parlament pe 9 mai 1877 si recunoscuta oficial prin Tratatele de la San-Stefano si Berlin din 1878; - a echilibrat viata politica; - a sustinut modernizarea Romaniei (care in 1881 devine regat); - a alaturat Romania la Tripla Alianta (1883); - urmagul lui Carol | la tron a fost nepotul su, Ferdinand, care a continuat opera de consolidare gi modernizare, de numele sau fiind legaté desavarsirea, in 1918, a unitatii statale a Romaniei, rezultat al participrii romanilor la Primu! Razboi Mondial alaturi de Antanta. Realizarea Romaniei Mari ~ a avut loc in 1918, cand Basarabia, Bucovina, Banatul si Transilvania au votat rezolutiile de unire cu Romania; -a fost favorizata de un cadru extern favorabil (victoriile Antantei, disparitia Imperiului Rus si a celui austro- ungar, proclamarea principiului autodeterminarii popoarelor); - a fost rezultatul hotararilor luate de organele locale de conducere din Basarabia (Sfatul Tari - 27 martie 1918), din Bucovina (Congresul general al Bucovinei - 28 noiembrie 1918) si de adunarea reprezentativa a locuitorilor din Transilvania (Marea Adunare de la Alba-lulia - 1 decembrie 1918); - modificarea granitelor statului roman a fost recunoscul prin tratele de pace semnate la sfarsitul Primului Razboi Mondial si a fost legitimata prin adoptarea unei noi legi fundamentale in 1923 6. Romania postbelica. Stalinism, national-comunism gi disidenta anticomunista. Constructia democratiei postdecembriste Romania postbelica - dupa actul de la 23 august 1944, Romania a iesit din rézboiul impotriva Natiunilor Unite, insa a fost ocupata imediat de trupele Armatei Rosii (pana in 1958); - totodaté, lovitura de stat de la 23 august 1944 a insemnat primul pas catre instaurarea comunismului in Romania Cucerirea puterii politice de catre comunisti s-a realizat in mai multe etape: a) numitea unor comunisti in guvernele care au urmat la conducerea {arii dupa rasturnarea regimului antonescian (guvernul condus de generalul Constantin Sanatescu - august-decembrie 1944; guvernul condus de generalul Nicolae Radescu - decembrie 1944-februarie 1945); b) instaurarea la 6 martie 1945 a unui guvern procomunist, condus de Petru Groza, in urma interventiei directe a comisarului sovietic Andrei Visinski la regele Mihai; in acest guvern (6 martie 1945-30 decembrie 1947) nu era inclus niciun membru al celor doud partide istorice P.N.L si P.N.T, lucru care a dus la: - nerecunoasterea guvernului de catre SUA si Marea Britanie si - greva regala’ (aug.1945-lan. 1946), prin care regele Mihai a refuzat s semneze actele emise de guvern. Aceasta atitudine a regelui va lua sfarsit in momentul includerii in guvern a doi ministri ce proveneau din P.N.L si P.N.T, c) masurile luate de guvernul Petru Groza: = reforma agrara din martie 1945, cu rol de atragere a taranilor de partea comunistilor, - reinstalarea administratiei romanesti in Transilvania (eliberata de armata romana), - planificarea unor ,greve spontane” de catre sindicatele comuniste, cu rol de destabilizare a ordinii publice; - Indepartarea ,elementelor reactionare” (de fapt, opozantii regimului); - infiinjarea sovromurilor (Intreprinderi mixte romno-sovielice), ce au spoliat economia {ariIstorie - bacalaureat- teste infintarea tribunalelor populare. d) fraudarea alegerilor de la 19 noiembrie 1946, in urma cérora a castigat Blocul Partidelor Democrate alianta condusa de comunisti, iar noul Pariament a avut 0 majoritate comunista; e) anihilarea opozitiei democratice prin inscenarea de la Témédau (julie 1947), in urma cdreia PNT a fos 00s in afara legii; P.N.L a ales sa se autodizolve; f) abdicarea fortaté a regelui Mihai, la 30 decembrie 1947, in urma careia Romania este proclamaté Republica Populara. Stalinizarea Romaniei ~ a fost favorizata de prezenta Armatei Rosii si de folosirea presiunilor sovietice politice si militare; ~ s-a realizat in timpul regimului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1965) + in planul politiii interne - prin infiintarea partidului unic, Partidul Muncitoresc Roman (februarie 1948), care a luat nastere prin fuziunea Partidului Comunist cu Partidul Social-Democrat; ~ prin adoptarea unei noi constitu, alcéituit dup& model sovietic (aprilie 1948); - crearea unei politi police, Securitatea, in 1948, cu ajutorul c&reia comunistii au luat masuri impotriva celo1 care se opuneau colectivizarii, impotriva fostilor demnitari politic, etc. +n plan economic - prin nationalizarea principalelor mijloace de productie (Inceputa in 1948); - prin etatizarea bancilor; ~ prin colectivizare (1949-1962), care a dus ca 96% din suprafata agricolé a faril sa fie incadrata in structuri colectiviste (G.A.P. - Gospodarii agricole de stat si C.A.P. - Cooperative agricole de stat); - prin industrializare, in cadrul creia au fost impuse planurile anuale si ulterior, cele cincinale (incepand cu 1951). + in plan cultural - prin reorganizarea invatémantului dupa model sovietic; ~ prin aplicarea cenzurii asupra presei si a tipériturilor; - prin subordonarea fata de stat a Bisericii Ortodoxe si desflintarea Bisericii greco-catolice fortaté sd se uneasca cu Biserica Ortodoxa (1948) + in planul politici externe - prin aderarea la C.A.E.R. in 1949 si prin aderarea la Pactul de la Vargovia in 1955. In 1956, Romania sprijind interventia Armatei Rosii in Ungaria si, In consecinta, URSS hotaraste in 1958 retragerea trupelor sale de pe teritoriul romanesc. Rezistenta si disidenta anticomunista - rezistenta a reprezentat modalitatea in care s-a manifestat populatia vizavi de abuzurile regimului comunist si incdlcarea grava a drepturilor omului; a vizat inlaturarea regimuh ~ S-a manifestat prin lupta armata In munti, rscoale ale taranilor in timpul procesului de colectivizare; ~ primele nuclee de lupta anticomunista au aparut in 1944, cele mai importante grupuri de rezistenta armata situandu-se in mun{i (Fagairas, Vrancea, Muscel); exemple — Haiducii Muscelului (condus de fratii Amautoiu si de colonelul Gheorghe Arsenescu), Sumanele Negre (Haiducii lui Avram lancu), grupul condus de lon Gavrili Ogoranu; aceste grupuri au fost treptat decimate de citre comunisti Disidenta anticomunista este specifica perioadei ceausiste si, spre deosebire de rezistenta, viza o ameliorare a regimului. Ea a fost incurajata de semnarea de céitre Ceausescu a Acordului de la Helsinki, din 1975. S-a manifestat prin critici aluzive $i directe la adresa regimului: greve ale minerilor (Valea Jiului, august 1977) ‘si ale muncitorilor (15 noiembrie 1987). - In ceea ce priveste actiunile intelectualilor romani, multi dintre acestia au criticat regimul comunist in scris sau la posturile de radio ,Europa Libera" si BBC (exemple: Paul Goma, Monica Lovinescu, Viad Georgescu, Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu); acestia au fost fie concediati, fie lis-a impus domiciliu fortat, iar putini dintre ei au reusit s8 emigreze; ieIstorie - bacalaureat - teste -o alta disidenta a aparut in randul fostilor demnitari comunisti, care au criticat masurile luate de Ceausescu; acestia au semnat, in martie 1989, ,Scrisoarea celor sase” (Corneliu Manescu, Silviu Brucan, Gheorghe Apostol, Grigore Raceanu, Alexandru Barlédeanu si Constantin Pirvulescu). National-comunismul (1965-1989) - a fost caracteristica regimului lui Nicolae Ceausescu, care a promovat asiduu interesul national; - prima parte a regimului su a cunoscut o relativé destindere si liberalizare (inceputa inca din 1960), ce a durat pana in 1974 si in care: - s-a adoptat 0 noua constitufie, prin care Romania devenea Republica Socialista; - s-au eliberat detinufi politci; invatémantul a fost organizat pe baze nationale si s-a permis studierea limbilor straine (engleza, francez, germana) alaturi de cea rusé; - s-au construit locuinte; in plan extern, s-a manifestat o insubordonare fata de cerintele Moscovei (exemplul cel mai concludent fiind neparticiparea Romaniei la invadarea Cehoslovaciei in 1968 de catre trupele Tratatului de la Varsovia) sis-a manifestat o larga deschidere spre Occident (Ceausescu intalnindu-se cu mari lideri ai lumii: Charles de Gaulle, Richard Nixon, Gerald Ford); - condiile de viata s-au imbundtafit gi s-a putut caldtori in strainatate. - a doua parte a regimului lui Ceausescu (1974-1989) a inregistrat o inrdutatire a situatiei economice, pe fundalul cresterii datoriei externe a Romani - slabei productivitati in agricultura si industrie; - unor calamitati naturale (inundatille din 1970 i cutremurul din 4 martie 1977); - realizarii unor obiective grandioase (constructii propagandistice), extrem de costisitoare (Casa Poporului, Canalul Dundire-Marea Neagrd, combinate siderurgice). - in plan social, populatia a resimtit efectele rationalizarilor alimentare, energetice care aveau scopul sa limiteze importurile $i s& creasca exporturile (toate acestea fiind fécute pentru acoperirea datoriei externe); - in plan ideologic, s-a intensificat cultul personalitatii, al cru principal beneficiar a fost Ceausescu (devenit pregedinte al Romaniei in 1974); - aceasté degradare a conditilor de trai a grabit prabusirea regimului national-comunist al lui Ceausescu, lucru petrecut in urma revolutiei din decembrie 1989. Constructia democratiei postdecembriste - dupa caderea regimului comunist, conducerea {arii a fost preluaté pe 22 decembrie 1989 de o noua structuré politic numita Frontul Salvarii Nationale (F.S.N.) care cuprindea fosti disidenti, intelectuali si militari; F.S.N. a anuntat - revenirea la democratie si la pluralismul politic, fapt ce a dus la reaparitia vechilor partide interbelice (P.N.L., P.N.T., P.S.D.), dar gi a altora; - organizarea de alegeri libere (ce au avut loc pe 20 mai 1990); - primele alegeri au fost cAstigate de lon lliescu si F.S.N., care s-au confruntat la scurt timp cu manifestatii la Timigoara, Bucuresti, cu venirea minerilor din Valea Jiului in Capitala (care au oripilat opinia publicd international prin comportamentul lor agresiv); | -in decembrie 1991 a fost adoptata o noua constitutie, revizuita ulterior in 2003 si care constituie baza juridica a regimului democratic din Romania; = intre 1990-2004 presedintii Roméniei au fost: - fon lliescu (1990-1992; 1992-1996; 2000-2004); - Emil Constantinescu (1996-2000); - Traian Basescu (2004-2009; 2009-2014). ~ Klaus Werner lohannis (2014 -) - dupa 1989, societatea civilé a devenit activa prin intermediu! organizatiilor nonguvernamentale (Alianta 19Istorie- bacataureat - teste Civica, Grupul pentru Dialog Social, Liga pentru Apararea Drepturilor Omului, Societatea Timisoara, etc.); - democratia postdecembrista a cunoscut alternanta la guvernare; - a realizat mai multe reforme in economie, justitie, invatéimant, etc.; - S-a preocupat pentru integrarea Romaniei in NATO (realizata in 2004) si UE (in 2007). RELATIILE INTERNATIONALE 7. Spatiul romanesc intre diplomatie si con’ modernitai Evul Mediu si la inceputurile Tarile Romane intre Imperiul Otoman si Marile Puteri catolice vecine - politica externa a Tarilor Romane a fost influentata, pe parcursul secolelor XIV-XVIII de: * vecinatatea celor doua puteri catolice, Ungaria si Polonia, care au dorit stabilirea suzeranitatii lor asupra statelor medievale romanesti; + expansiunea Imperiului Otoman in Europa (care ajunge la sfarsitul secolului al XIV-lea pe linia Dundrii); + afirmarea unor noi puteri europene, Imperiul Habsburgic si Imperiul Rus (secolele XVI-XVIII); + aparitia ,Problemei/ Chestiunii orientale” in diplomatia europeana (sfarsitul secolului al XVIl-lea), in cadrul careia Franta si Anglia doreau mentinerea Imperiului Otoman, iar Rusia si Austria doreau dezmembrarea acestuia in beneficiul lor. - politica externa a Tarilor RomAne s-a caracterizat prin: + realizarea unor aliante intre statele romanesti, dar si cu alte tari vecine; + strategii militare eficiente, menite s8 reduca diferenta dintre capacitatile armate romAnesti modeste si cele straine; * realizarea eforturilor militare si diplomatice pentru mentinerea integritatii si independentei statale (chiar prin acceptarea suzeranitati diferitelor state vecine); + participarea la cruciadele antiotomane initiate de puterile crestine; + subordonarea fata de Imperiul Otoman, odata cu instaurarea regimului fanariot (secolul al XVIll-lea). - pe tot parcursul secolului, razboaiele purtate de romani cu otomanii se Inscriu in categoria ,razboaielor asimetrice” (termen introdus de Florin Constantiniu: in care una dintre par{i se gaseste in inferioritate armata): pentru a compensa inferioritatea militara fata de adversar, romanii au folosit: tactica ,pamantului parjolit” (hartuirea inamicului, otrdvirea apelor si distrugerea recoltelor) si purtarea confruntarilor armate in locuri stramte sau mlastinoase - domnia este institutia care s-a implicat activ in apararea {&ri, avand alituri de ea boierimea si populatia apta sa lupte (constituita in ,oastea cea mare”). Ea s-a preocupat pentru construirea si consolidarea unor cetati de aparare, Lupta antiotomana in Tarile Romane (secolele XIV-XVI) - In cadrul ei s-au evidentiat mai multi domnitori romani de seama: 1. Mircea cel Batran (1386-1418) - domn al Tarii Romanesti; ~a Incheiat alianfe cu domnul Moldovei, Petru Mugat (1389), cu regele Poloniei, Vladislav Jagello (1389) si cu regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg (martie 1395, Brasov); ~ a avut primele confruntari cu turcii in 1388, cand Dobrogea, in pericol de a fi cucerita de otomani, a fost alipita Tarii Romanesti; in primavara lui 1394 a atacat o baza otomand de la sud de Dundire; 20