Introducere OBIECTUL LUCRARII Se va realiza proiectul structurii meta de rezistenfi a unei hale industriale echipate cu oduri rulante. Structura va fi realizati din ofel OL37 in solutie sudata. Hala ce se va proiecta va avea urmatoarele caracteristici ~ amplasamentul constructiei: localitatea Roman, judeful Neamt; ~ 0 singuri deschidere de 24.00m si noua travei de 11.00m; > structura de rezistenfa este constituiti din cadre transversale plane, compuse din stAlpi {ncastrati in fundarii si rigle prinse articulat pe capetele superioare ale stalpilor; > stilpii vor fi cu sectiune plina; sectiunea stdlpului variaza in dowd trepte: + tiglele de cadru se realizeaza sub forma de grinzi cu 2ibrele (ferme) fixate articulat de stilpi; ~ hala este prevazuta cu doua poduri rulante care circula pe grinzi de rulare: capacitatea de ridicare a cArligului principal al podurilor este de 201/ si respective 40,f: ~ cota ce trebuie asiguratii ginei de rulare este de +12.00m; ~ grinzile caii de rulare sunt alcétuite fiecare din noua tronsoane calculate ca grinzi simplu rezemate; ~ _panele de acoperis vor fi calculate ca grinzi continue cu noua deschidk ~ grinzile caii de rulare si panele acoperigului sunt aleatuite cu sectiune plinds ~ invelitoarea este din tabla cutata si este izolata termic; ~ hala are iluminare perimetrala naturala; + terenul bun de fandare este la -3.8m, cota +t 0.00 find considerata la nivelul pardoselii finite; pres de calcul este de 0.3N/mm”, La alcatuirea si calculul halei se vor respecta prevederile STAS 10108/0-78.Introducere DESCRIEREA STRUCTURI DE REZISTENTA Alegerea unui anumite solutii constructive este condifionati de considerente economice, functionale si legate de terenul de fundare. Elementul principal al structurii de rezistenfa al unei construcfii metalice parter echipate cu poduri rulante il reprezinta cadrul transversal, format din stilpi ancoraji in fundafii de beton gi rigle legate rigid sau articulat de stalpi. In solutia analizata cadrul transversal este alcatuit din rigle realizate ca grinzi cu zabrele (ferme) fixate articulat de stalpi alctuiti cu sec TN aoe mia ame an | pe f g 2 fat Fig. 1: Schema constructiva cadru transversal (= lungime ronson superior slp: 1, = lungime tronson inferior stp) Ca urmare a echip&rii constructiei cu poduri rulante, stflpul se alcatuieste cu sectiune variabila, tronsonul inferior fiind mai dezvoltat decdt tronsomul superior. Tronsonul inferior poate fi realizat cu sectiune cu inima plind sau cu seejiune compust din dowd ramuri solidarizate cu zibrele, Tronsonul superior se alcatuieste de regula cu sectiune ou inimf pling. in tronsonul superior se prevede un gol de trecere care permite circulatia dintr-o travee in alta Ja nivelul cai de rulare Stilpii preiau si transmit la fundayii acjiunile verticale si orizontale din planul cadrului transversal. Stélpii de portal impreuna cu elementele portalului transmit la fundaii actiunile orizontale din planul cadrului longitudinal incastrarea stdlpului in fundatie se realizeazi cu buloanc de ancoraj. Pe directie Tongitudinala legatura stilpului in fundatie este considerati ca find 0 legiturd articulata din cauza bratului de pérghie mic al buloanelor de ancoraj Capetele superioare ale stilpilor sunt legate cu o barf longitudinala, De regula legatura Gintre grinda longitudinala si stilp este o legatura articulata. QeIntroducere Pentru preluarea forelor orizontale longitudinale pe sirurile de stilpi se provid contravantuiri verticale. Acestea se numesc portale si se amplaseazi pe cét posibil in traveea central pentru a nu impiedica dezvoltarea deformajiilor cauzate in elementele structurale longitudinale de variatiile de temperaturi. fnediredrile preluate de portal sunt: frinarea/demararea podurilor rulante, izbirea podurilor in opritoare, incdircdrile cauzate de ‘otiunea vantului in Tungu! halei (presiune/suctiune pe perefii de fronton, antrenare in lungul acoperisului si a peretilor laterali), incércdrile din actiunea seismicd ce se manifest in lungul halei. A Pattee) Petre fet | am i =e [Shown og | cs Fig. 2: Schema constructivi cadru longitudinal in traveile de capat se introduc portale partiale (portale superioare), denumite portale de vant, Portalul superior preia de la contravantuirea transversala a acoperisului reactiunile generate de acfiunea vantului, care apoi ajung prin intermediul grinzii caii de rulare la portal. ‘ : * om Zhe Bk a Fig, 3: Schema constructiva acoperig unde: 1 —pane de acoperis: 2—contravéintuire orizontala longitudinala (C.O.L.); 3 ~talpé superioard ferma (element stabilizat de catre C.0.T.); 4~contravintuire orizontal& transversala (C.O.T,) - element stabilizator; 5 -talpa contravantuirii orizontale transversale: 6 ~ portal superior; i ~lungime de flambaj talp& superioara ferma fn absenfa structuri stabilizatoare: ii —lungime de flambaj talp& superioara ferma in prezenta structurii stabilizatoare (C.O.T) 3.Introducere Funejiunile contravaintuirii orizontale transversale (C.0.T): + preia incdrcirile orizontale longitudinale din planul acoperisului (0 parte din actiunea irecti a vantului pe peretii de fronton, antrenarea vantului in lungul acoperisului); ~ asigurd prin intermediul panelor legituri laterale pentru tilpile superioare ale fermelor prin blocarea deplasérii longitudinale a panelor; ~ formeazi impreund cu contravantuirea orizontala longitudinala un cadru orizontal ri impreuni cu fnvelitoarea din tabla cutati conferé rigiditate la torsiune sarpantei care acoperisului. Funcfiunile contravantuirii orizontale longitudinale (C.O.L.): + preia incarcarile transversale din planul acoperisului (actiunea normala a vantului de pe peretele lateral de inchidere, componenta din planul invelitorii a incarcarilor gravitationale); + asigurd impreuné cu grinda de frainare conlucrarea spatialé a cadrelor transversale; - formeazi impreund cu contravantuirea orizontald transversala un cadru orizontal rigid care impreund cu invelitoarea din tabla cutat& confera rigiditate la torsiune sarpantei acoperisului | act de ru 28 alae, 1 Sena co oe care rates Fig.4: Alttuirea ansamblului ciii de rulare Au fost folosite notafiile: 1~ sina de rulare (pe care circula podurile rulante); 2~ grinda de rulare ~ element structural care preia toate incdrearile verticale i longitudinale generate de actiunea podurilor rulante gi le transmite mai departe la stflpii de cadru (inearcari verticale), respectiv la portal (incdrcari longitudinale); 3 ~ grinda de frdinare ~ preia incarcarile transversale produse de frdinarea si demararea cdrucioarelor rulante; indeplineste si functiunea de pasarela de circulatie pentru personalul de intrefinere; joac& un rol important in conlucrarea spatial a cadrelor transversale; 4 ~ contravantuire orizomtala - constituie o legaturd orizontalé. transversal Ia talpa inferioara a grinzii de rulare limitand vibratiile acesteia produse de circulatia podurilor gi poate fi folosité ca reazem intermediar pentru stdlpii de Inchidere ce sustin pereti lateralis 5 ~ grinda secundara ~ sustine pasarela Cele patru grinzi (grinda de rulare, grinda de frdnare, contravantuirea orizontald si grinda secundar8) alcdtuiesc un element cu sectiune inchisd cu rigiditate ridicata la résucire. Observatie: in cazul podurilor rulante cu capacitate redusd de ridicare si regime de Iucru usor si mediu se poate renunta la grinda secundara si la contravantuirea orizontala. 4.Cap. 1 Calcul pana eurenta acoperis 1.CALCUL PANA CURENTA ACOPERIS 1.1, EVALUARE INCARCART L23000mm__|__a3000mm____a3000mm 300mm Fig.1.1. Schema evaluare inearcari VALOR! vape Neen. | fwcARcare | am | womnare | EV CALCUL _ ne _| 1 [eeumereer Tom [050 | aa | oss | -aeulte propre : 2 [wea renie Tm Poa fia | oz a p,” =1.208%1.20=1,4496KN /m? ; ~ _ Intensitatea de calcul a incarearii date de zApad pentru verificari la S.L.U. (stari limita ultime) sub increari in gruparea fundamentala: bo pe pr EN 7m] 04 22 2037, 5 o-8, L i =1.816= p," =1.816-1.20=2.179kN/m?; Y¥» —coeficient partial de siguranfa pentru verificari de S.L.U. sub incareari din eruparea fundamental ~ Incarcarile pe m* de suprafata orizontala sunt: + = 950 40.204 0,20 +025 41.4496 = 2.6002 = 2.64N 0.99875 O55 5 0.22-+0,24+.0,30+2.179 = 3.4897 = 3.49kN /m?; 0.99875 ‘.~ panta acoperisului (unghiul fcut de talpa supetioara a fermei cu orizontala) a, =3° si cosa, = 0.99875 - Incaredirile verticale pe metru liniar de suprafata sunt: 2.6K J m? -3m=7.80KN Sm AOKN /m? -3m =10.47kN Im <6Cap. 1 Calcul pana curenti acoperis \z Fig.1.2. Distributia incdrcarilor pe sectiunea pans unde: p, ~ incdrcarea preluata de pan’; . = PCOS = 10.4691KN /m-0.99875 = 10.46KN / m Py ~ incdrcarea preluati de C.O.L. (transmis la C.O.L. prin intermediul invelitorii din tabla cutata); i" = p" cosct, = 7.8KN /m-0,99875 = 7.79KN Jim 1.2,CALCUL SOLICITARI Pe=pcose=10.46KN/m (Pps ?.79RNUIn) wren Leia Lee sta tiem one | xe) i eq “os oso oars 10% poor Avon po.cren i | mus 1 want Vas Vos fore T=a: prt [kN] M=B: pest [Nn] Diagrame de eforturi in lungul paneiCap. 1 Calcul pani curenti acoperis ‘Observatie: Dat faptului & valorile momentelor incovoietoare variaza Toarte mull In lungul panei (de la 0.0329: p, +1 la 0.1083- p, -1?) mu ar fi economic s& se dimensioneze pana la momentul incovoietor maxim $i sa se utilizeze © singuri sectiune in lungul acesteia, Prin urmare se va varia sectiunea panei in lungul ei in vederea reducerii consumului de material. He — aac a SECTUNEASY —secrunense secruneass a es + te my % . Fig.1.4. Aledtuirea panei curente 424 oy (Vedere de sus A-A) 8058 100 se revine la punctul 3" si se propune o grosime /, mai mare. 4 Observatie: Daca 1, a fost propusé cu grosimea minima acceptatd, raportul hy, se accept cu valori mici de 70. 1.3.2. DIMENSIONARE TALPI SECTIUNE (3) (6; xt) 6° Se calculeazé valoarea modulului de rezistent’ necesar: Wg = Mor = 220N'/mm?(OL37); jay = 13322 108 = 605545.45mm"; 220 7? Se determini aria necesard a talpilor: mac _ Wey 9 = -0.16-h,453 ho =e moc _ 605545.45 350 4, — 0.16 -350-4 = 1506.13" oCap. 1 Calcul pana curentit acoperis 8° Se propune grosimea tlpior ‘astiel incat 15-1, 51 525-1,,1© {5:657:8,9:10} 1.5:t)= 6mm; 2.5-= 10mm; Propun t= 7mm; 9° Se stabileste litimea twlpilor pit Ao, 1 _ 1506.13 7 a =215.16mm => by = 220mm; 10° Se verificd suplefea talpii: Observatie: Se recomanda folosirea grosimii celei mai mici pentru talpa care satisface conditia de suplees* < 15, SECTIUNEA 3 1? Wy = 220 /mm?(OL37); Wet = BEA 453727.27mm'; 220 ae —2_-0.16-h, 4,5 A Len” = 433727 _ 916.350 4=1072.36mm’; » 350 -10-1 Caleul pani curenta acoperis sectiunea $3; mee _ 1072.36 by 14° Se verifica suplefea talpii: =134.05mm = b, = 140mm; 4. oS =B.5 <15 = f= 8mm gi bz= 140mm; SECTIUNEA2 fe ey | | 1.3.4, DIMENSIONARE TALPI SECTIUNE (1) (0, */") 15° Hy aR = 220N /mm?(0137); Wey = 28:32:10". 265090.91mm"; 18 Ay) Ay = 265090.91 _ 9 16.350.4=533 40mm’, 350 17° Se propune initial aceeasi grosime ca pentru tilpile celorlalte sectiuni dimensionate anterior. Propun t’= 1 66.68mm => b, = 70mm < 80mm = se revine la pasul 17° 17° Propun t= arm; 18° = :Cap. 1 Calcul pana curenti acoperis 19” Se verifica suplejea tilpi 43 < 15 => "= Tmm si b, = 80mm; SECTIUNEA 1 1.4.VERIFICARI LA STAREA LIMITA DE REZISTENTA (S.L.U.) Observatie: Pentru aceste verificiri se vor folosi incircari cu valori de calcul 14.1, VERIFICAREA SECTIUNII $1 (SECTIUNEA DE CAMP CURENT) G04) dom 1 Zmaet82mm 182mm | an a Fig.1.5. Verifictri de rezistenta Sectiunea $1 Relatia de verificare este: oyu,Cap. 1 Calcul pani curentié acoperis Mi, = 58.32KNm, 7-80 -242-7-80:1785 +2504 _ 49 98-10'mm'; 12 = 182mm; _58.32-10°N-mam 49.98mm* “10° 182mm =212.37N mm? < R= 220N/mm?, 1.4.2. VERIFICAREA SECTIUNII S2 (SECTIUNEA DE REAZEM CURENT) Oo) ome tm 2175, “max-183mm - -H A750 ze Fraxe 183mm smn & RSR = 220N/ mim? Relatiile de verificare sunt: rhea =V(OF) 43-27 04 = “leCap. 1 Caleul pani curentit acoperis 1.5. VERIFICARI LA STAREA LIMITA DE DEFORMATIE (S.L-E.N.) (“VERIFICARI DE SAGETA”) Observatie: Pentru aceasti verificare se vor folosi incarcari cu valori normate, Pe=peoscasn10.456KN/m(p-r=pacoscve7.79KN/m) aT 11000 rs Dik tan SS D ibe Me Moon [ ~—o) wll Aon Fig.1.8. Verificari de sigeata Los Last! Mun Me Se va verifica dacd sf; < Sumi Su S fain unde: fi=fi-fi i=fi~fe Pentru sigeti se vor folosi relatile de calcul: yee ee! 384 B17 48 B77”KN | m)-(L Im)? .0789-(7.79KN J m) (1 1m 99.26kNm; =74.37kNmn; =117.83kNm; = 49.63kNim, Cu valorile acestor momente se calculeaza sagefile: = 5. ,_117.83:108 Nm 11? -10% mm fh 18 2.1-10° N/mm? -86.08-10° mm* pel 49.63.10" Nmum-11? -10° mm 21-10" N/mm? 86.08 10° mm* 5__117.83-106 Nm +11? 10% mm =141.50mm; 48 2.1-10° N/mm? -49.98-10% mm" 1 _74.37-10° Nmm-11? -10° mm 8 2.1-10°V/ mm’ -49.98-10° mm* Fy =82.1G~ 41.53 = 40.63mnr; Fa~ Sq =141.499 ~107.17 = 34.33mm, t = 82.16mm; 153mm; 107.17 mm, Sun Observatie: fury = 35mm, 200 = fy = 40.63 < Saag = SSM = Fy = 34.33 < Fay = 55mm 1.6. DIMENSIONAREA JOANTEI DE MONTAJ DIN PRIMUL. REAZEM INTERMEDIAR 2on pert eotaren detonate Aya e =n ©) Fig1.9. Calculul imbinarii de montaj de 40 pe primul reazem intermediar 16Cap. 1 Caleul pana curenta acoperis . 438393 r ‘apreciaza distanta f intre centrele de greutate ale ecliselor (egala cu braful de parghie al cuplului de forte in care se descompune momentul Mio ); heh +3 50+ 3-8 = 374mm. 2° Se apreciazi valoarea fortei H: H 2 ay =0.1053 PB 133.22kNom, p= 133.2210" km 374mm 3° Se propunedyj, b+ 20mm, ambele multiplu de 10mm: oye $(190—20)mm = bey =1 70mm; = 356.20KN. O nye $ 190+ 20)mm = bye = 210m, Observatie: Latimea cclisci superioare (bsue) se alege mai mic& decdt ltimea talpii panei, iar Ratimea eclisei inferioare (byw) se alege mai mare decét latimea t8lpii panei pentru a evita realizarea cordoanelor de sudura a - /) sau a2 - 2 prin sudura peste cap. 4° Se stabilese grosimile ectiselor: tag = —E_ 2 356.2010) _ op gpm = ty = Bra, Bye 220N 7mm? 210mm ig ON iy 59pm at Felli * Rebs — 220N/mm? 170mm ° 5° Se propun grosimile pentru cordoanele de sudurai (a) $i ag) astfel incat: 4 $ min(0.7 -£50.7 typ )smin(0.7 in(5.6;7) = 5.6mm, tou 4 $ Min (0.7 +150.7 -fyyp ); 10.7 -0.1 + fy) = min(5.6;5.6) = 5.6mm; =a, =a, = 5.0mm. 6° Sc determina lungimile necesare pentru cordoanele de sudura: eee = 9g, = — 3562010 _ > Spat 2247.47 => |, = 250mm 2-a,-Ry 2-Smm-150N / mm hae 9. 28520 Ny 0 247m y= 250m 2-a,-R, 2-Smm-150N /mm Observatie: R," = 0.7-R =150N/mm*; R = 220N im R,' = rezistenta de calcul pentru cordoane de sudura in relief. T Se verificii conditiile constructive: 15-4, $1, $60-a, <> 75<250-<300; 15-a, $1, £60-a, <> 75 <250<300. 1.7. DIMENSIONAREA JOANTEI DE MONTAJ DE PE REAZEMUL CURENT ‘Se apreciazA distanta / intre centrele de greutate ale ecliselor: Eh +3-t h=350+3-8 = 374mm.Cap. 1 Calcul pana curenti acoperis 2” Se apreciazi valoarea fortel H= Me =0.0789- p* 9. 82kNm; 99.82.10" kN = 266.89kN. 374mm 200 pen detaresceterntilorplastie Satin “in event ipnrcircirt as 1 —_ Ah os AL i \ 0 | | {oo Lo | |< < 4| § | | — | he F 2 | A 7 iH ant = Fig.1.10. Catculul imbindrii de montaj de 30 pe reazemul intermediar curent 3° Se propun: Bsye= 130mm ; bye 160mm. 4° Se stabilesc grosimile ecliselor: me H __266,89-10°N RD. 220N] mm 160mm H___ 266.89-10 Rebgy 220N/ mm? 130mm — S® Se propun grosimile pentru cordoanele de sudura (ay $i a2): ar= az, = 4mm; fie = 758mm = tg” = 8mm; 33mm = t= 10mm. 6° Se determin’ lungimile necesare pentru cordoanele de sudurd: 266.89-10°N = a = 206.80 10 NY 24mm = 230.4 1mm = |, = 240mm; 2-4mm-150N 7 mm* ane = a, = 2068 AON >. mm =230.41mm = I, Qa, Ry 24mm -150N J mm? Observatie: R,* = 0.7-R =150N/ mm? 220N/ mm’, ? Se verificd condi 15-4, 51, $60-a, = 60 <240< 240; 15-4, $l, 560-4, <= 60< 240 < 240, “18.Cap.2 Calcul fermi curenti CALCUL FERMA CURENTA 2.1. SCHEMA GEOMETRICA FERMA Fig.2.1, Schema geometricd ferma Lungimile barelor rermet sunt urmatoarete: 1 = hia= bys= ds = 3003.75mm = 3004mm; © fg= 3498.57mm ~ 3499mmr, # Ly= 6000mm; © Las 300mm; © 12= 1950mm; © Lis= 2250mm; © 33 [s,= 3661.97 mm = 362mm; © [a= 3841.87mm = 3842mm. 2.2, EVALUARE iNCARCARI P.=pcoss.=10.456KN/m pana x ferma TYEE 0 10 20 30 40 =—s11000____te11000____te1s990__i__tetag00__Lre1 1000 a 0.526 0.50 0.50 0.50 ® 0.474 .! 0.50 | 0.625 080 Fig. 2.2. Diagrama de fort tdietoare pe pana curenta de acoperis, Observatie: Fermele constituie reazemele panelor, prin urmare reactiunile din reazemele panelor constituie incareari pentru ferme. La aceste reactiuni se adaug& inctircarea din greutatea proprie a fermelor { 0.15 kN/m? — incdireare normata). -19-Cap.2 Calcul ferma curenti Caleulal reactiunilor din reazeme: 8%, = 0.395: p, +t; p, =10-AS6KN / mist =11000mm = 11.0 = Vy = 45.434N. Foo = (0.526 + 0.625) 10.456-11 = 132.38kN. Voy = (0.S+0.474)-10.456-11 = 112.034N, V q =V 4g = Voy =Vgg =1NS.O2KN, ». [kN/m] ~ componenta verticala a incdredrii de la nivelul panci curente de acoperis (valoare de calcul a incdrcdri); P [kN] ~ incarcarea care actioneaza asupra fermei; Se apreciaza ci inedrcarea normatd din greutatea proprie a fermelor este 0.15KN / m’ Vig + OLSEN mon, -a-t; 115.02kN = 300mm = 3.07m;4 = 11000mm = 11.07; =} P=115,02KN + 0.15KN fm? 11-3 -1 Lan = 119.38KN, 2.3.CALCUL EFORTURILOR AXIALE iN BARELE FERMEL Calculul eforturilor axiale din bare se face eu ajutorul metodei sectiunilor. Se traseazi diagrama de moment incovoietor si de forta tAietoare pentru ansamblul fermei; 9,s5xn 5969KN| 59, 69KN 119,38KN 19 38K0 | 9,60KN (119, 38KN « z z a=s000mm 2 as3000mm ___a=3000mm 2s3000mm 2 417,83KN i 7S, O7EN,Cap.2 Calcul fermi curent’ Observatie: Presupundnd un efort inifial, fie de intindere, fie de compresiune, dact efortul rezultat din ecuafille de echilibru are semn pozitiv, efortul presupus initial (intindere sau compresiune) este coreet. Cu ajutoral diagramei de moment incovoietor se determin’ eforturile din barele ce compun talpile fermei; P=119.38kN a,= 5°55 = 39" 2.3.1, EFORTURI IN TALPA INFERIOARA: (0)-(2)-(4)-(6) 2865.12KN +m _ 1193 guy; incr, -3000 _ 0.62470 -3000 j A 9.62470.3000 a a ae EN = 2400 = 2.4m; Ny = OPM 5 DIABSAAN-M 999 op hy 2.1006m ag Py cx Oy 9000,_ 0573583000 9 oe pains or 006 tget, =e Snes I ga, = 7 cosa, 3000 cosa, 0.81919 1253.49N +m = 749.62kN; 1.95m-0.85752 3000= 49.86mm => |, =1950.14mm =1.95014m EFORTURI IN TALPA SUPERIOARA: (0)-(1)-(3)-(3)-(7) Wig asses _ ASSASEN ire _ ors copay: hy C084 1.95m- 0.99875 7.5: p-a _ 2686.05kN -m 2.25m - 0.99875 1195.29kN; yg “C08, 2.3.3. EFORTURI IN MONTANTI: Eforturile axiale din montantii 1-2 si 4-5 rezulta dintr-o ecuatie de proiectic pe verticala izolind nodul | si respectiv nodul 5 Nip = Nag =119.384N; Efortul din montantul 6-7 este nul deoarece nodul 6 este neincdircat pe verticalé, 2.3.4. EFORTURI IN DIAGONALE: gramei de forts thietoare se stabilesc eforturile axiale din diagonale: P89 = 464.354N; Cu ajutorul 0.57358 1195.29KN -0.04989 0.57358 05: p~Ney sing _ 59.69kN ~1195.29KN 0.04989 _ 4 gop. sing, 0.629 2. 208.23KN;Cap.2 Calcul fermi curenti 2.4, DIMENSIONARE BARE COMPRIMATE Observatie: Barele fermei supuse la compresiune sunt: Bo.1; By.3; Bs.s; Bs.7; Biz: 4-8; Bas $i Bas. 2.4.1, ETAPE DE DIMENSIONARE PENTRU BARELE COMPRIMATE Toate barele fermei vor fi alettuite din dowd comiere putin deptrtate (vezi figura 2.4 2), excepfie flicdnd By.7 care are o alcatuire particulara (vezi figura 2.4 b). r4 2 ts | f g % ¥ you oi ty i | a) iz y Fig.24, Aleatuires barelor fermei lz Distanta dintre comierele ce compun sectiumile transversale ale barei ({,) este aceeasi pentru toate barele ferme. Pentru dimensionarea barelor comprimate se parcurg urmatoarele etape: Nos , a-R° R= 220N/ mnt ; R—rezistenja de calcul a ofelului folosit OL37; @ — coeficient prin care se incearca aproximarea coeficientului de flambaj minim al barei dimensionate. Se propun in acest sens valorile: # pentru barele talpii superioare : @ = 0.7 +0.75; © pentru diagonale : @ = 0.5+0.6; © pentru montanti : a = 0.5+0.6; Noors~ efortul axial din bara dimensionaté determinat cu valorile de calcul ale inctredtilor. 1° Se propune o arie pentru secfiunea barei : 4”0" 2! Se alege o sectiune alcatuité din dou comiere cu aripi egale, putin deplirtate, astfel incdt 4 A". 4 — aria sectiunii transversale a celor dou’ corniere ce compun sectiunea, Observatie: Se recomanda alegerea unor comiere la cate aripile au suplete c&t mai mare (adica comiere cu aripi cat mai late si subjiri in loc de comiere cu aripi mai groase si inguste). Este mai economicd o secfiume aleatuitt din comiere cu aripi mai late si mai subjiri, in raport cu 0 seetiune cn aceeasi arie dar alcatuitd din comiere mai groase si mai putin late. ee RECOMANDAT DEEVITAT.